CAPITOLUL | Puterea atasamentului copil are nevoie de un campion, RITA PIERSON In acest prim capitol pun bazele a ceea ce va urma, defini utd pat peatasame pecare es care esuenzi in caz stator de Povestea despre educatie pe care urmeazai si o spun se bazeaza pe modul in care creierul uman a evoluat pentru a invata, Este 0 Poveste cu rédacini adanci in istoria speciei noas Predarea bazatd pe atayament = Puterea tasamentulul“ Evolutia prin intermediul selectiei naturale a fost mani era lui Charles Darwin de a explica modul in care animalele se transforma de-a lungul mai multor generafii, pentru a se adapta cerinfelor in schimbare ale mediului. Conform aces- tei teorii, diversitatea animalelor, impreund cu reproducerea selectiva au dictat cresterea gatului girafelor astfel incat aces- tea si ajunga la frunzele de pe ramurile de sus, dar si forma ciocului pasérii colibri, pentru a oglindi forma florilor care ii contin hrana. Teoria fui Darwin poate fi aplicata gi asupra modului in care a evoluat creierul nostru, La urma urmei, daca gaturile si ciocurile ppot trece prin schimbairi adaptative, de ce nu s-ar intampla la fel si cu creierul? Pare limpede cA, de-a lungul miilor de generatii de dinaintea nasterii noastre, creierul uman s-a modificat sem- nificativ. E posibil ca una dintre cele mai importante schimbari sf fi fost evolutia creierului intr-un organ social. Acest lucru inseamné c& adaptirile care au determinat selectia natural au trecut de la mediul fizic la cel social, lar acest lucru inseamna, Ja randul su, c& cei care relafioneaza cel mai bine vor supra- viefui cel mai bine. Pentru cea mai mare parte a ultimilor 100 000 de ani, oamenii au trait in grupuri mici de indivizi inruditi indeaproape, numite in general triburi, Triburile erau mediile noastte sociale, iar indi- vizii cu abilitati sociale mai bune aveau sanse mai mari de a se reproduce. fn aceste mici grupuri s-au impletit caile prin care ne atagim siinvajaim. Pomind de la relatia dintre atagament tare, putem imbunatati educatia prin simularea acelor elemente sociale si emotionale caracteristice grupurilor, in care creierul nostru a evoluat pentru a invata. ours cozoLNo Bee Tribul este un grup de indivizi legati laolalt de timpul pe care-] impart, de familiaritate, afectiune si un scop comun. Triburile reprezinti mediile sociale la care s-a adaptat creierul nostru de-a lungul a nenuma- rate generatii, Un trib este un super-organism, ceea ce gnseamna ci indivizii din interiorul sau au ganse mai pune de a supraviefui impreuna decat separat. Toto- dati, inseamna ca sprijinul pentru trib depageste adesea nevoile individuale, ceea ce duce la protejarea altora, sactificiu de sine gi alte forme de comportament altruist Aceeasi masur’ potrivita pentru toti Dam forma cladirilor noastre, dup care cl dau nou WINSTON CHURCHILL ‘Transmiterea cunostintelor era in mod traditional indep! de rudele apropiate si de b&tranii tribului, obicei care s-a pier- dut in mare masura in timpul Revolutiei Industriale. Societatea a fost atat de orbit& de miile de produse care se revarsau de pe liniile de asamblare, incat am inceput si ne educim copii in ace- asi manier3, Ne-am imaginat valuri de elevi revarsandu-se din coli inspre birouri si fabrici, pentru a crea si mai multe produse, Idea ci oamenii au evoluat pentru a se ataga sia invaja uni de la ceilalti s-a pierdut, 8 Predareabazath pe atayament w Putereaatajarentull6 Desi provocarile educatiei contemporane sunt numeroase, trei dintre acestea reies ca find in special relevante in lumina a ceea ce cunoastem despre creierul uman. in primul rand, scolile, asemeni fabricilor, presupun de obicei absorbtia unor materi- ale brute si uniforme. Elevii sunt insa unici. Ei provin din toate clasele gi culturile, au o gama largé de abilitati (si dizabilitati) sociale, emotionale si cognitive. Cu toate acestea, scolile sunt delegate sé le predea tuturor elevilor folosind aceleagi metode, materiale gi standarde. Indiferent daca elevii sunt pregatiti gi capabili s& invete sau daca profesorii lor au timpul, progati- rea gi resursele pentru a-i educa, succesul se masoara prin tes- tele standardizate — masura de control a calitatii din educatia industrial. inal doilea rand, profesorii nu sunt niste rotite interganjabile dintr-un utilaj industrial, angrenate in repetarea rapida a anumi- tor comportamente. Profesorii, asemeni elevilor lor, sunt indivizi unici, iar natura, calitatea gi unicitatea relatiei profesor-elev sunt cele care creeaza posibilitatile pentru invatare. Acest lucru este adevarat mai ales in cazul copiilor cu cerinfe speciale, care au nevoie de o mai mare flexibilitate in stabilirea relatiilor si accesa- tea programei. Asa cum veti vedea in capitolele care vor urma, dezacordul fundamental dintre educatia industrial& gi procesul ‘invatarii umane confine seminfele pentru abandonul scolar si pen- tru epuizarea profesorilor. inal treilea rand, spre deosebire de uzine, nu avem sigu- ranta produsului final pe care-l tintim. Educatia ar trebui si-i pregateasca pe tineri pentru vitor — dar care viitor? Oamenii care iau acum decizii privind curricula au fost educati inainte de perioada internetului, a computerelor personale gi chiar a robotilor telefonici. Lumea se schimbé atat de rapid, incat este Louiscozouno stiut care sunt cunostinfele si abilitatile de care vor sea nevoie copii peste douazeci de ani sau chiar peste zece ani oe ‘cum incolo. in absenta unor obiective clare, este aproape Seposiil si misori adevarata eficienfa a unei curricule. tana ary performanta la teste reprezints masura cess ele- jul bun este acela care poate stoca si-si poate reaminti date, cu Trinime nemulfumiri si distrageri ale atentiet. Un astfel de elev este recompensat pentru retenia informafei gi penta civism” complian{8), dar este oare aceasta formula pentru succest! fitor? ves rafesorilor le revine sarcina de a se implica, de a se ataja gi de a le preda copiilor in lumea realé. Elevii nu sunt materiale brute uniforme, ci o colectie diversa de fiinte umane vii, care respira, au personalitati si povesti de viaté complexe, Atunci cand inlituri materialele uniforme gi stergi rezultatele, e nevoie de profesori creativi care si-gi puna umanitatea la bataie gi care pot lua decizii pentru fiecare caz in parte, Predarea presupune tun set complex de abilitati, cea ce este foarte diferit de munca Ja linia de asamblare. . Daca vrem sa progresim, va trebui si acceptam c& un model ‘educational unic, care sa li se potriveasca tuturor, este condam- nat s& egueze in cazul multor elevi, dacd nu camva in cazul celor ‘mai mulfi. Dacé tot suntem aici, haideti sé recunoastem c4, desi exist’ o retorici bogata privind pregitirea elevilor pentru viitor, avem prea putine informatii serioase. Nu avem nicio idee dac& ar trebui s limitam sau si incurajam accesul la refelele soci- ale, jocuri pe computer, televiziune gi alte forme de media. Nu stim daci aceste activitati diuneazi dezvoltari lor intelectuale. si interpersonale sau daci-i pregatesc mai bine pentru Jumea greu de din vitor. ” Predares bazat pe atagament » Puterea atagamentulut