DEZVOLTAREA PSIHICĂ LA COPIL, PREADOLESCENT ŞI ADOLESCENT

1. Consideraţii generale privind dezvoltarea psihică.

2. Stadiile devoltării intelectuale la copil, preadolescent şi adolescent.

1. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND DEZVOLTAREA PSIHICĂ

Dezvoltarea psihică reprezintă procesul care cuprinde totalitatea transform ărilor

psihice ireversibile, cu sens ascendent, care conduc la schimb ări cantitative şi
calitative la nivelul structurilor psihocomportamentale. La om dezvoltarea
psihică este un proces prin care se formează noi însuşiri şi structuri psihice
funcţionale care diferenţiază comportamentele noi de cele anterioare şi care
serveşte unei mai bune adaptări a omului la cerinţele şi solicitările lumii externe.
Psihologia nu este o singură ştiinţă, ci un sistem de discipline care studiaz ă
sistemul psiho-comportamental uman. Psihologia vârstelor (psihologia dezvolt ării
sau "dezvoltare umană") este o ramură a psihologiei care studiază
particularităţile psihice ale fiecărei etape de vârstă, în rela ţie cu factorii biologici
şi sociali care le influenţează.

Procesul dezvoltării are loc simultan pe trei planuri:

în plan psihologic – dezvoltare psihică,

în plan biologic – dezvoltare biologică

în plan social – dezvoltare socială a personalităţii.

Această disciplină are două obiective principale:

• de a descrie modul în care se dezvoltă indivizii umani, cum se schimb ă ei pe

parcursul vieţii;
• de a explica dezvoltarea punând în evidenţă factorii care determin ă aceste
schimbări. (Seamon şi Kenrick, 1992, p. 378).

Psihologia vârstelor studiază evoluţia psihicului normal, sănătos. Problemele

patologice sunt studiate de alte ramuri ale psihologiei, de ex.:

psihopedagogia specială – studiază problemele psihologice şi pedagogice ale

persoanelor nevăzătoare, hipoacuzice, retardate mental etc.;

psihologia medicală - studiază problemele psihice ale bolnavului somatic etc.

Psihologia vârstelor are mai multe subramuri ca de ex. psihologia copilului,

adolescentului, adultului, bătrânului (gerontopsihologia), psihologia sugarului,
antepreşcolarului etc.

2. FACTORII DETERMINANŢI AI DEZVOLTĂRII PSIHOSOCIALE

a. CONCEPTELE DE ONTOGENEZĂ, CREŞTERE, MATURIZARE

b. Factorul intern care influenţează dezvoltarea psihosocială:

Ereditatea

c. Factorii externi care influenţează dezvoltarea psihosocial ă:

factorii organici

factorii socioculturali

d. Relaţia dintre factorii intern şi externi

a. CONCEPTELE DE ONTOGENEZĂ, CREŞTERE, MATURIZARE

ONTOGENÉZĂ - Dezvoltare individuală a organismelor vegetale și animale, care

cuprinde toate transformările organismului de la stadiul de embrion pân ă la
sfârșitul existenței lui; ontogenie. – - reprezintă dezvoltarea individului din
momentul concepţiei până la moarte (DEX). Cuvântul "ontogenez ă" provine de la
cuvintele greceşti ontos = fiinţă şi genesis = dezvoltare. Etimologic - fr.
ontogénèse. În ontogeneză individul se dezvoltă din punct de vedere biologic,
psihic şi social. Dezvoltarea fizică este desemnată în general prin termenul de
creştere (ex. creştere osoasă, musculară, ponderală etc.) (Golu, Zlate, Verza,
1993). FILOGENÉZĂ - biol. 1. Proces de dezvoltare a vieții pe P ământ. 2) Ramur ă a
biologiei care se ocupă cu studiul acestui proces. Etimologie. fr. phylogenese.

Termenul „maturizare" are două sensuri: 1. ca proces de dezvoltare fizic ă şi

psihomotorie din copilărie care se desfăşoară în aceeaşi ordine la to ţi copiii, fiind
influenţat preponderent de ereditate (A. Gesell, după Seamons şi Kenrick, 1992,
p. 380). Ritmul dezvoltării depinde de factorii de mediu, dar ordinea nu se poate
schimba.

Dezvoltarea locomoţiei se desfăşoară în următoarea ordine:

1. copilul stă pe şezut fiind sprijinit,

2. stă pe şezut singur

3. stă în picioare sprijinindu-se de obiecte

4. merge cu ajutorul altei persoane

5. stă singur în picioare

6. merge singur (Arcan, Ciumăgeanu, 1980).

Dezvoltarea limbajului se produce în aceeaşi ordine la toţi copiii:

1. emitere de sunete

2. emitere de sialbe

3. emitere de silabe repetate

4. imitarea de sunete

5. înţelegerea cuvintelor auzite frecvent

6. pronunţarea primelor cuvinte

7. asocierea a două, iar apoi a trei cuvinte

8. formarea primelor propoziţii. ii ajuta sa-si gaseasca echilibrul interior....