EMPATIA ȘI

COMUNICAREA
PRIN EMOȚII
EMPATIA
 Cercetătorii care studiază psihologia emoțiilor definesc în general empatia ca abilitatea de a simți emoțiile
celorlalți, împreună cu abilitatea de ați imagina ce ar putea gândi sau simți cei din jur. Empatia un element cheie
al Inteligenței Emoționale, este legătura dintre sine și alții, este modul în care înțelegem noi ca indivizi ceea ce
trăiesc cei din jurul nostru, modul în care putem integra diferențele dintre noi și unicitatea fiecarei persoane în
sistemul nostru emoțional pentru a putea simți trăirea celorlalți ca și când ar fi a noastră. Fiecare dintre noi avem
posibilitatea de a ne pune în pielea celuilalt, de a pătrunde cognitiv și emoțional în spațiul intim al unei alte
persoane, avem capacitatea de a simți și înțelege ce trăiește cealaltă persoană, dar fără a ne identifica . Empatia
nu înseamnă că trăim emoţiile altor persoane, ci înseamnă că înţelegem emoţiile altor persoane pornind de la
experienţele noastre. Empatia nu înseamnă să te identifici cu celălalt anulându-ţi ţie personalitatea, ci să te
transpui în mintea şi sufletu lui pentru a înţelege cum percepe realitatea.

Empatia este conștientizarea

sentimentelor, nevoilor și
preocupărilor altora!

3
 Daniel Goleman, psiholog, scriitor, și unul dintre cei
mai apreciați cercetători din ultimele decenii în lumea
psihologiei, a identificat elementele-cheie ale empatiei:
o Asculți activ alte persoane, te pui în pielea lor;
o Ești sensibil și înțelegi perspectiva celuilalt;
o Recompensezi și lauzi oamenii, le dai feedback pentru
îmbunătățire;
o Ești mentor și susții dezvoltarea altora;
o Privești oamenii nu ca egali ci ca fiind diverși – îți
dezvolți oportunități în funcție de aptitudinile și
calitățile diferite ale persoanelor;
o Înțelegi emoția de grup și creezi relații de valoare.

4
 TIPURI DE EMPATIE
Empatia este ajutată de interacţiunea dintre
creierul emoţional (sistemul limbic) şi
creierul cognitiv (cortexul), astfel distingându-se
trei tipuri de empatie:
• Empatia cognitivă – atunci când cineva
recunoaşte și înțelege gândurile și emoțiile unei
alte persoane, într-un sens foarte rațional, mai
degrabă decât emoțional.
• Empatia emoţională – atunci când cineva
literalmente simte ceea ce trăiește acea persoană.
• Empatia de compasiune– atunci când cineva vrea
să ajute cealaltă persoană să facă faţă situaţiei şi
emoţiilor, este atunci când intervin și acțiunile.

5
 BENEFICIILE EMPATIEI DEZAVANTAJELE EMPATIEI

o Înțelegi mai bine nevoile celor din jurul tău și o Prea multă empatie ne face să ne
implicit ajungi să ai relații mai eficiente. pierdem pe noi în relația cu ceilalți.
o Anticipezi cu o mai mare precizie acțiunile și o Codependență
reacțiile oamenilor cu care interacționezi. o Epuizare emoțională.
o Înțelegi mai bine percepția pe care și-o o Burnout.
formează ceilalți despre tine, prin cuvintele și
o Alterarea relațiilor noastre cu ceilalți
acțiunile tale.
(putem ajunge la relații nesănătoase
o .Faci față mai bine conflictelor interpersonale, pentru noi, care să ne facă nefericiți)
atât acasă, cât și la serviciu. o În cazuri grave la anxietate și depresie.
o Înveți să-i motivezi și să-i susții pe cei din
jurul tău.
o Privești lumea și viața din mai multe
perspective și prin asta te îmbogățești mental
și emoțional.
o Faci față mai ușor negativismului și greutăților
vieții, întrucât înțelegi motivațiile și temerile
celorlalți.
o Devii un prieten(ă), soț( ie), părinte, iubit(ă)
mai bun.

6
COMUNICAREA PRIN EMOȚII

„Emoțiile tale sunt sclavele gândurilor tale, şi tu ești sclavul emoţiilor tale.”
Elizabeth Gilbert

7

CE SUNT EMOȚIILE?
În psihologie emoțiile sunt stări psihologice complexe care sunt
simțite ca schimbări fizice și fiziologice, și care ne influențează gândirea
și comportamentul.
Fiecare persoană le experimentează în felul propriu ca răspuns la
evenimente interne sau externe: de exemplu amintiri, senzații fizice
corporale, boală, relații, alte persoane, fenomene naturale și alte
evenimente sau lucruri .
Emotiile angajează o activitate complexă la nivelul creierului și pot
influența sau distorsiona senzația, percepția, atenția, gândirea, memoria.
Spre exemplu, atunci când simțim teamă, ne poate fi greu să ne
concentrăm, iar stimulul care a produs această emoție poate fi văzut ca
fiind mult mai periculos decât este de fapt.
Când simțim furie se poate ca gândirea noastră să fie afectată și să nu
avem gânduri raționale.Pe lângă faptul că emoțiile pot influența
procesele mentale, ele produc schimbări în tot corpul nostru – de la
mușchi, schimbări ale expresiei faciale, schimbări în tonul vocii sau în
nivelul de energie.
Emoțiile au scopuri foarte importante. Ele ne pot ajută să ne mobilizăm
și să acționăm, să luăm decizii, să evităm pericolele, să supraviețuim și să
prosperăm, și nu în ultimul rând să îi înțelegem pe ceilalți. Emotiile ne
mobilizează să acționăm și să supraviețuim.
Emoțiile ne pun cu adevărat în mișcare și ne motivează să acționăm. În
funcție de emoțiile pe care le simțim putem lua decizii diferite. De exemplu,
dacă simțim plictiseală, putem să decidem să vizionăm un show pentru
amuzament și a ne simți bine. Dacă suntem fericiți deciziile noastre pot să
difere foarte mult față de momentele când suntem triști. Emotiile pot
influența ce haine purtăm, cum ne aranjăm, cum ne purtăm cu ceilalți, ce
vom mânca la prânz, cum ne petrecem timpul liber.
Deciziile pe care le luăm mânați de emoții pozitive ne pot ajuta să
prosperăm. Deciziile luate pe fondul emoțiilor negative pot avea un efect
devastator asupra noastră sau relațiilor noastre.
Este foarte important ca nicio decizie definitivă să nu fie luată atunci
când simțim emoții puternice. Deoarece emoțiile au un impact dominant
asupra noastră, este bine să nu le lăsăm să ne controleze. Putem să învățăm
cum să recunoaștem emoțiile, efectul lor și cum să le gestionăm eficient.
CARE ESTE SCOPUL EMOȚIILOR?
8
EMOȚIILE NE AJUTĂ SĂ ÎI ÎNȚELEGEM PE
CEILALȚI, DAR ȘI PE CEILALȚI SĂ NE
ÎNȚELEAGĂ PE NOI

Emoțiile pe care le recunoaștem la ceilalți ne dau o

mulțime de informații despre ei. Observând și acceptând
emoțiile celorlalți putem învăța ce le place sau displace, ce
nevoi au, ce impact au anumite evenimente asupra lor și
cum îi putem ajuta.
Aceste informații de ajută să îi putem înțelege și ne
putem ajusta comportamentul pentru a răspunde adecvat. De
exemplu atunci când vedem că prietenul nostru este trist, un
răspuns adecvat este să întrebăm ce se întâmplă și ce putem
face pentru el.
La fel, și emoțiile pe care le arătăm celorlalți îi pot ajuta
să ne înțeleagă. Dacă evităm să le arătăm celorlalți emoțiile
noastre, ei pot să nu știe ce se întâmplă cu noi, se pot simți
confuzi și să nu înțeleagă de ce avem anumite
comportamente.
Exprimându-ne emoțiile prin comportament, limbaj
corporal sau verbal, le oferim celorlalți informații ”Ca să găsim o lume nouă am avut nevoie de o hartă, și ca să ne
importante care îi pot ajuta să își adapteze și ei găsim o minte calmă avem nevoie de o hartă a emoțiilor noastre.”
comportamentul și să răspundă adecvat, potrivit nevoilor Dalai Lama 9
CARE SUNT EMOȚIILE DE BAZĂ, UNIVERSALE?

Emoțiile de baza, universale pentru ființele umane,

sunt în număr de șase: Tristețe

Teamă
Furie Fericire

Dezgust Surprindere
 FERICIREA
Fericirea este o emoție caracterizată prin o stare de
bine care apare atunci când se întâmplă ceva ce ne
dorim, ceva care ne face să ne simțim bine, când ne
atingem scopurile ori evaluarea vieții nostre ne
împlinește.
Fericirea este experimentată diferit de fiecare
persoană în parte. De obicei oamenii care simt fericire
descriu reacții corporale ca o senzație de expansiune în
piept, se simt ușori, energizați, pot simți furnicături pe
piele. Emoțiile noastre sunt vizibile pe chip.
Oamenii se poartă diferit când sunt fericiți. De
exemplu își pot ridica brațele în sus și striga de fericire,
pot plânge, zâmbi larg, pot începe să danseze sau să
alerge de colo-colo. Toate acestea sunt manifestări ale
fericirii.
 TRISTEȚEA
Tristețea este o emoție adesea etichetată ca fiind negativă.
Ea este opusul fericirii și apare atunci când trecem printr-un eveniment cu impact negativ asupra noastră: pierdere
în general (pierderea unei persoane dragi, a unei relații sau a unui obiect, a unor resurse sau status social, a stării de
sănătate, a serviciului sau a afacerii), când ni se face o nedreptate, suntem răniți sau dezamăgiți de cineva, sau când
avem o nereușită. Deși tristețea este etichetată ca fiind negativă, ea ne aduce
diferite resurse care ne pot ajuta să ne cunoaștem mai bine.
Tristețea nu este depresie. Se întâmplă să le confundăm, însă
între ele există diferențe majore.
Este comun ca atunci când suntem triști să simțim că ne
doare inima sau că avem o durere în piept. De asemenea, se
poate simți un gol interior, lipsa de energie, sau chiar ca o
greutate care te apasă.
Tristețea ne poate face să ne purtăm altfel decât când nu
avem această emoție. De exemplu putem să ne simțim lipsiți
de energie și entuziasm, putem plânge, striga de durere și face
gesturi necontrolate.

12
 TEAMA
Teama sau frica este o emoție care apare ca răspuns la o
amenințare externă care ne poate pune în pericol viața sau
integritatea fizică. Teama nu este anxietate. Există diferențe
clare între teamă și anxietate, deși adesea sunt confundate
între ele.
Teama este o emoție adânc înrădăcinată în mecanismul de
supraviețuire. Când această emoție este prezentă corpul poate
să tremure, inima să bată rapid, gura poate să devină uscată,
pot apărea simptome gastro-intestinale.
Când simțim această emoție corpul nostru poate să
manifeste unul din cele trei răspunsuri generale la pericol: se
pregătește să lupte, să fugă, sau îngheață. Scopul acestor
reacții este a putea supraviețui. Corpul se poate strânge și face
mai mic pentru a se proteja. Putem să încercăm să ne
ascundem sau să evităm întâlnirea cu stimulul periculos. Pot
apărea lacrimile și plânsul.
 FURIA
Furia este o emoție normală care adesea este egalată cu agresivitatea
ori violența. Diferența dintre furie și agresivitate este că furia este o emoție,
iar agresivitatea sau violența este furia manifestată în comportament. Ne
simțim furioși când setul nostru intern de reguli și limitele proprii sunt
încălcate.
Când cineva ne înșală așteptările, când suntem răniți emoțional sau fizic
putem simți de asemenea, furie. La fel și când ni se face o nedreptate sau
nu suntem tratați corespunzător.
Când simțim furie putem avea mai multe simptome fizice. De exemplu
inima bate mai tare, avem o stare de agitație și disconfort intern intens.
Poate apărea senzația de căldură, înroșirea feței, tremurături ale mâinilor și
picioarelor, tensionarea mușchilor, schimbare în tonul vocii. Furia crește
tensiunea arterială și face unele vene vizibile sub piele.
Atunci când simțim furie putem să ne lăsăm dominați de ea. În acel
moment putem spune sau să face lucruri pe care apoi le regretăm. Furia
poate fi exprimată de fiecare persoană în mod diferit sau poate să nu fie
exprimată deloc. Adesea o persoană care simte această emoție poate vorbi
urât, înjura, striga, poate lovi obiecte sau persoane, și poate avea un
comportament confruntativ sau agresiv.

14
 Dezgustul este o emoție care apare atunci când
intrăm în contact cu lucruri care nu ne plac ori le
considerăm murdare, respingătoare, ofensive sau
revoltătoare. Dezgustul se simte prin raportarea la
DEZGUSTUL
unul sau mai multe din simțuri: miros, gust, văz, auz,
atingere. De exemplu putem simți dezgust când ceva
miroase urât sau are gust neplăcut. Dacă vedem ceva
respingător, auzim un sunet nearmonic sau atingem
ceva murdar putem simți această emoție.
Dezgustul se manifestă în special în jurul
stomacului. Unele persoane pot simți cum le doare
stomacul sau li se face greață. Pot apărea dureri în
„capul pieptului” și pot chiar, în funcție de
intensitatea emoției să aibă reflexul de a vărsa, tuse,
sau chiar să verse efectiv.
Când simțim dezgust tindem să respingem acele
lucruri care ne provoacă această emoție prin blocarea
contactului, evitarea sau îndepărtarea fizică de ele. Ne
putem acoperi nasul sau gura pentru a ne proteja. Alte
persoane își ating gâtul sau fața, sau exclamă cuvinte
ca ”iac„, „bleah” sau altele.
15
 Surprinderea este o emoție care se manifestă și dispare
brusc. Poate avea valență negativă sau pozitivă și nu SURPRINDEREA
durează mai mult de câteva secunde. De regulă este urmată
de o altă emoție ca răspuns la stimulul care a produs
surprinderea.
Surprinderea poate apărea ca răspuns la lucruri sau
evenimente la care nu ne așteptăm să apară în acel
moment. De exemplu te întâlnești cu un prieten drag în
trafic (valență pozitivă): simți surprindere pentru că nu te
așteptai să îți vezi prietenul, și apoi simți bucurie pentru că
îți iubești prietenul. Dacă cineva te sperie (valență
negativă): simți surprindere și apoi teamă, apoi poate și
furie pentru că acea persoană te-a speriat.
Când simțim această emoție corpul nostru activează un
răspuns automat de tresărire și ajustare la stimul. Dacă
emoția are o intensitate mare și o valență negativă, poate
activa răspunsurile de supraviețuire ale corpului (luptă,
fugă sau îngheț). Cele mai comune manifestări în corp sunt
prezența unui fior pentru puțin timp, un gol în stomac,
bătăi rapide ale inimii, respirația se poate opri pentru puțin
timp.
Surprinderea determină în comportament diferite gesturi
și răspunsuri verbale necontrolate. Gesturile pot fi de
apărare cu mâinile, ridicarea umerilor pentru protejarea
gâtului, scăparea obiectelor ținute în mâini, țipatul,
înjuratul, tragerea bruscă aer în piept. 16
17
THANK YOU