Comunicarea interpersonala

Plan

1. Caracteristici ale comunicarii interpersonale (atitudinile interpersonale)

2. Autodezvaluirea. Structura autodezvaluirii
3. Functiile autodezvaluirii
4. Avantajele autedezvaluirii
5. Riscurile autodezvaluirii.

1. Caracteristici ale comunicarii interpersonale

Comunicarea interpersonala presupune interactiunea directa intre 2

persoane. Acesti 2 oameni incearca sa se exprime si sa se faca intelesi.
Comunicare intre tata si fiu, avocat si acuzat, sef si subaltern, medic si
pacient, psiholog si client, prieten si prietena, iubit si iubita - in toate acestea
cazuri avem de a face cu comunicare interpersonala. in dependenta de
rolurile si statutul social comunicarea interpersonala poate fi oficiala sa
neoficiala, intima (exemplificatii); formala sau nonformala.

In cazul comunicarii interpersonale intre locuitari se stabileste o relatie

directa "fata in fata" care depinde in mod decisiv de atitudinile subiectilor
participanti.

Exista 5 tipuri de atitudini importante pentru calitatea comunicarii

interpersonale: Evaluare; interpretare; Ajutor; Chestionare;
Comprehensiune.

Atitudini
Evaluare - formularea unei judecati Judecata negativa poate genera
negative sau pozitive
Interpretarea - incercarea unuia
dintre interlocutori de a talmaci
cele spuse sau facute de celalalt
Consecinte
agresivitate sau blocaj. Judecata
pozitiva - mentinerea unui
feedback pentru orientarea
interlocutorului spre selectarea
informatiei pentru comunicare
Interpretarea falsa sau prematura
genereaza: blocaj, agresivitate,
canalizare, justificare.
Intepretarea poate avea efect
pozitiv daca apare pe parcursul
comunicarii cand celalalt e gata sa
o accepte si sa o apropie, ea fiind

Ajutor, consiliere - propunerea
solutiilor, sfaturi, linistea
interlocutorului, dramatizare
Chestionare formularea unor
intrebari pentru a obtine mai multe supericiale si non-aprofundate.
informatii.
Comprehensiune - reformulare
pentru a incerca sa intelegem fara
a judeca
rezultatul comunicarii.
Provoaca impresiile de
superficialitate a exprimarii.
Canalizari, orinentare si
demobilizare, aparitia unui decalaj
intre experienta traita si de
dramatizare.
Tenta negativa: - raspunsuri
Demobilizare, aparitia unui decalaj
dintre experienta ....
se refera la situatia in care un
vorbitor arata celuilalt ca il
intereseaza ce spune si ca asculta
pentru a incerca sa il inteleaga, nu
pentru a-l judeca.

Caracteristicile unei situatii optime de comunicare sunt urmatoarele

nonevaluare
noninterpretare

Tinand cont de cele consemnate de Joseph DeVito in dictionarul sau de

comunicare, putem distici 5 factori ai comunicarii interpersonale eficiente,
care se asociaza fiecare in parte cu cateva recomandari specifice:

1. Deschiderea: sustine deschis un punct de vedere, reactioneaza sincer

la mesajele primite, stapineste-ti afectele si gandurile si indreapta-ti atentia
doar asupra chestiunii care face obiectul conflictului.
2. Empatia: dovedeste, prin mesaje accesibile, intelegere pentru puctele
de vedere ale celorlalti.
3. Sustinerea: descrie comportamentul celuilalt asa cum il percepi,
manifesta-ti afectele in mod spontan si da de inteles ca esti dispus la
schimbarea propriului punct de vedere
4. Abordoarea pozitiva: evedentiaza puncte de acord si afectele pozitiva
fata de ceilalti
5. Egalitatea: trateaza-ti rivalul ca egal al tau, ascultandu-l.
La recomandarile de mai sus am putea adauga "decalogul" conversatiei si al
oricarei alte forme de comunicare interpersonala, propus de Jack H. Pollack:

1. Asculta cu atentie
2. Vorbeste despre ceea ce intersecteaza cealalta persoana
3. Evita detaliile plictisitoare;
4. Evita platitudinile (banalitatile)
5. Fii clar
6. Pune intrebari cu franchete (deschis, sincer)
7. Dovedeste tact in controverse
8. Reflecteaza inainte de a intrerupe
9. Dezvolta o atitudine toleranta
10. Fii generos in aprecieri.

Intelesurile termenului de "comunicare interpersonala"

1. Desemneaza interactiune si relatiile dintre diversele unitati sociale,

cum ar fi, de exemplu, comunicarea dintre membrii echipelor de munca sau
echipelor sportive, dintre studentii care compun o grupa, dintre angajatii
unor corporatii, dintre doi prieteni etc.
2. Fie ca ne raprtam la structurile formale (corporatii, echipe sportive
etc.), fie la cele informale (doi prieteni, comunicarea interpersonala are loc
"fata-n fata", nefiind mediata de tehnologii de transmisie, cum ar fi telefonul,
internetul. radioul etc.
3. Indivizii angajati intr-un act de comunicare interpersonala devin
reciproc expeditori si destinatari ai unor mesaje.
4. Comunicarea dintre indivizii care compun acelasi grup este
interpesonala. Acest lucru inseamna ca raporturile interpesonale au caracter
de interdependenta.

2. Autodezvaluirea. Structura autodezvaluirii.

Autodezvaluirea reprezinta actul de a le oferi in mod intentionat altora

informatii despre noi insine pe care le consideram adevarate, dar pe care
credem ca ei nu le cunosc inca.

De la o conversatie foarte intima cu un partener de cuplu cu privire la

sperantele si visurile noastre la un dialog banal cu un coleg de serviciu
despre locul unde am cinat seara trecuta, autodezvaluirea presupune a
comunica altcuiva o parte din noi insine.
Principiile autodezvaluirii

Cei mai multi dintre noi facem autodezvaluiri, sub o forma sau alta, aproape
incontinuu. Autodezvaluirea are cateva atribute importante:

1. Autodezvaluirea este intentionata si sincera.

Sa presupunem ca, avand o scapare temporara, prietenul dumneavoastra va

mentiona faptul ca are probleme financiare, desi nu avusese de gand sa va
spuna. Acesta nu este o autodezvaluire, conform definitiei formulate,
deoarece prietenul nu v-a comunicat informatia in mod deliberat. A-i
comunica unei alte persoane in mod neintentionat ceva despre
dumneavoastra este un exemplu a ceea ce se numeste unoeri scapare
verbala.

La fel autodezvaluirea inseamna a dezvalui informatii pe care le

credem adevarate. De exemplu, daca ii spuneti unui coleg ca nu ati
calatorit niciodata in afara tarii dumneavoastra, aceasta este o
autodezvaluire, daca o considerati adevarata. Conteaza ca dumneavoastra
credeti ca informatia este adevarata, nu adevarul absolut al informatiei.
Poate aca ati calatorit in afara tarii cand erati copil si erati prea mic ca sa va
aduceti aminte. Totusi, daca credeti ca informatia pe care o comunicati este
adevarata, atunci ea poate fi considerata autodezvaluire. Ale comunica in
mod intentionat oamenilor informatii despre noi insine pe care le credem
false constituie o inducere in eroare.

2. Autodezvaluirea variaza sub aspectul amplorii si profunzimii.

Teoria penetrarii sociale, (elaborata de specialistii in psihologie sociala Irwin
Altman si Dalmas Taylor), ilustreaza modul in care autodezvaluirea, in timp
se aseamana cu descrierea treptata a foilor unei cepe. Fiecare
autodezvaluirea ne ajuta sa invatam tot mai multe despre o persoana pe
care incepem sa o cunoastem.
Conform teoriei pentrarii sociale, desprinderea treptata a straturilor, pentru a
ajunge sa cunoastem pe cineva, necesita comunicarea unor dezvaluiri atat
de ample, cat si profunde.

DIMENSIUNI

Amploarea descrie multitudinea de subiecte despre care discutam cu

diverse persoane.
Unor persoane le dezvaluiti doar anumite aspecte din viata dumneavoastra.
De ex: medicului - probeleme de sanatat; coleg - tema pentru acasa etc.
In relatiile respective, autodezvaluirea are o amplitudine redusa, deoarece
faceti dezvaluiri privind o serie limitata de subiecte.

Profunzimea - descrie cat de personale sau intime sint dezvaluirile

dumneavoastra.
Profunzimea autodezvaluirilor - depinde in mare parte de cat de atent simtim
ca trebuie sa protejam informatiile din autodezvaluiri.

3. Autodezvaluirea variaza de la o relatia la alta.

Nu toate relatiile sunt caracterizate de aceeasi amploare si profunzime a
autodezvalurii. Unele relatii implica dezvaluiri profunde, dar foarte putin
ample.
De exemplu in relatia cu contabilul, puteti face dezvaluiri profunde cu privire
la chestiuni financiare, insa nimic altceva.

4. Autodezvaluirea este un proces gradual

Chiar si cele mai apropiate relatii nu devin de obicei intime imediat.
Apropierea se realizeaza in timp, pe masura ce 2 persoane discuta si
dezvaluite mai multe informatii reciproc.

5. Autodezvaluirea online respecta un tipar diferit.

O exceptie de la tiparul general al autodezvaluiritii treptate survine in
relatiile stabilite online, de exemplu, prin intermediul e-mailurilor, chatului
sau blogurilor. Am putea anticipa ca oamenii ar fi mai retinuti in contexte
mediate de calculator decat fata in fata, rationand ca s-ar putea sa nu se
simta atat de implicati cu partenerii de conversatie online sau ca nu s-ar
simti confortabil impartasind informatii personale.
Studiile releva ca abesta interactiunii fata in fata incurajeaza
autodezvaluirea.

6. Autodezvaluirile sunt de obicei reciproce

Ati auzit expresia "Dupa fapta, si rasplata". Aceasta zicatoare sugereaza ca,
atunci cand cineva va ofera un anumit tip de cadou sau resursa, se asteapta
ca dumneavoastra sa-i intoarceti favoarea.

7. Autodezvaluirea poate servi multor scopuri

Oamenii isi fac autodezvaluiri unii altora din multe motive.
Sa presupunem ca ati fost dat afara de la serviciu si va ganditi, ca daca sa le
comunicati colegilor dumneavoastra de camera. Dezvaluirea acestei
informatii poate sluji mai multor scopuri. Un scop ar fi pur si simplu
comunicarea informatiei. Un altul ar fi sa le semnalati colegilor de camera ca
ati putea apela la sprijinul lor pentru ca sa va ajute financiar.
ATENTIE-> Uneori informatiile pe care le dezvaluie o persoana pot fi utilizate
ulterior impotriva acesteia.

8. Autodezvaluirea este influentata de rolurile culturale si de gen.

In ceea ce priveste genul, probabil ca multi oameni cred ca femeile dezvaluie
mai multe lucruri decat barbatii, deoarece dezvaluirile si expresivitatea
emotionala reprezinta o componenta mai ampla a rolului feminin de gen
decat a rolului masculin de gen, indeosebi in America de Nord. Aceasta
generalizare este adevarata? De fapt, dovezile sugereaza ca femeile, in
medie, fac autodezvaluiri mai des decat barbatii, desi diferenta nu este atat
de mare pe cat considera mojoritatea oamenilor. Intr-o analiza a peste 250
de studii cu privire la diferentele dintre sexe sub aspectul autodezvaluirii,
cercetatorii in domeniul comunicarii au descoperit ca genul persoanei care
receptioneaza autodezvaluirea conteaza. Mai precis, femeile sint inclinate
intr-o masura mai mare decat barbatii sa le faca dezvaluiri femeilor, dar
barbatii si femeile tind in masura egala sa le faca dezvaluiri barbatilor.