PROIECT LA COMUNICARE INTERPERSONALĂ

Capitolul 2 –
„Rolul comunicării în prevenire, producerea și rezolvarea conflictului”,
din cartea „Conflictul Interpersonal”

Prof. coord. Alexandra Babii Student:

Prodan Petronela-Paula
Anul 3, Grupa III
 Capitolul 2 –
„Rolul comunicării în prevenire, producerea și rezolvarea conflictului”

Comunicarea interpersonala este o forma fundamentala de interactiune pshiosociala a

persoanelor in care are loc un schimb de semnale, de mesaje. In cadrul comunicarii
interpersonale vor fi analizate formele prin dublu criteriu al naturii semnelor in codificarea
informatiei si al canalui predilect de transmitere a mesajului. In functie de acestea se vor distinge
intre comunicare sau limbajul verbal, paraverbal, nonverbal si metalimbajul.
Metalimbajul consta intr-un mesaj implicit, ascuns in cuvinte si fraze care par a spune
altceva, un mesaj care trebuie descifrat,citit printe randuri. Mai exact, interlocutorul iti da
impresia ca iti comunica ceva anume, dar ajungi sa iti dai seama ca acesta acunde o realitate,niste
ganduri sau o atitudine, pe care nu ti le dezvaluie in mod direct. De exemplu, multi barbati stiu
ca atunci când o doamna spune "Nu" la o anumita invitatie, vrea sa spuna "Poate", iar când spune
"Poate" vrea sa zica "Da"; dar daca spune "Da" nu este o doamna. Aceasta gluma veche de când
lumea demonstreaza ca ceea ce spunem nu reprezinta întotdeauna gândul nostru real.
Metalimbajul este o adresare politicoasa, care are rolul de a atenua socul, de a reduce
frustrarea la primirea unui informatii neplacute si mai are rolul de a proteja stima de sine a
receptorului. Metalimbajul este prezent pretutindeni, jucând un rol important în dezvoltarea unei
relatii; el este, ca si limbajul trupului, o unealta ce poate fi folosita pentru a afla adevarata
atitudine a unei persoane.1
Incercarile de voalare a adevarului sau de inducere in eroare pot fi depistate prin observarea
anumitor metacuvinte, metaexpresii, metapropozitii tipice pe care le utilizeaza vorbitorul. Este a
doua forma pe care o are metalimbajul. Conform specialiștilor, cele mai des întâlnite
metacuvinte sunt: ”sincer”, ”OK”, ”da”, ”doar”, ”numai”, ”încerc”, ”credeți-mă”. Există expresii
care, folosite excesiv, irită interlocutorul. De exemplu, ”Cum să zic”, ”Știți dumneavoastră”.
Chiar și formulele de adresare conțin clișee, pe care le rostim involuntar. Expresiile standard
folosite în companii, în corespondență sunt un exemplu valoros de metalimbaj. Un truc de
manipulare prin metalimbaj este tendința de a accentua un cuvânt pentru a determina

1
http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/comunicare/METALIMBAJUL-SAU-CUM-SA-CITIM-
2454191315.php
interlocutorul să adopte un anumit comportament sau să aibă o anumită reacție față de un anumit
eveniment.2
Metalimbajul are virututi care indreptatesc utlizarea lui in mai multe context: ascundera,
mascarea unor trairi emotionale, precum si pentru exprimarea unor trairi afective fictive si multe
altele.
Mesajele implicite ale paralimbajului. Prin denotatie, paralimbajul apare atunci cand
transmitem doar un infim procentaj din mesaj, dar ne comportam de parca acestea ar putea
reflecta in intregime faptele si sentimentele noastre. La acest nivel, accentul cade in principal, nu
pe ceea ce spus, ci pe felul cum este spus. Berand Shaw spune ca exista 100 de feluri de apune
“nu” si 1.000 de moduri de a spune”da”. Dupa intonatie un “da” poate insemna un “nu” si uneori
un “nu” poate insemna “da”.3
Contoatiile sunt mai numeroase si mai expresive decat denotatia. Aceste sensuri aditionale
poarta numele de comunicare paraverbala. Comunicarea paraverbala insoteste atat limbajul oral,
cat si pe cel scris. In primul caz ea se recunoaste prin: efecte verbomotorii(ritm, debit,sublinerea
unor cuvinte,etc); efectele vocii(modelarea intaltimii, variatiile intensității, variatiile timbrului);
alegerea cuvintelor, frazelor,efectelor de sonorizare, operearea cu dublu sens. În limbajul scris se
transmit informatii aditionale prin: hartia utilizata, format, culori, ilustratii, punerea in pagina.

Mesajele implicite ale limbajului corporal si nonverbal. Limbajul corporal transmite mesaje
prin indiciile corpului,statice si de miscare. Sunt trecute in revista mesajele transmise de
urmatoarele indicii nonverbale precum expresia faciala,.De exemplu, emotia fricii, de pildă, ne
gândim că vom merge la un examen la care nu am învățat, putem trăi emoția fricii, prin simpla
anticipare a faptului că vom lua o notă proastă. Indicatorii faciali ai fricii sunt : sprâncenele sunt
ridicate și strânse (vârful interior ridicat); ridurile de pe frunte sunt în centrul frunții, nu de-a
lungul întregii frunți,etc. 4 Contactul vizual, prin orientarea si focalizarea privirii, durata
contactului vizual, gradul de deschidere a ochiilor, etc.Altii indicii sunt : distanțele
interpersonale(proxemitatea); semnifactiile modului de salut si stranger a mainii; diferite alte
gesture si posture: de sinceritate sau ascunderea unei minciunii, de tradare a unei emotii, etc.

2
https://e-conexiuni.ro/archives/2889
3
https://www.academia.edu/6340710/Comunicarea
4
http://comunicarenonverbala.ro/comunicarea-nonverbala-emotii-expresii-faciale/
 Comunicarea perturbata sau blocata, sursa a conflictelui

O bună comunicare reprezintă, în acest sens, co-împărtăşirea semnificaţiei (B. Bălan et al.,
1998), ceea ce implică necesitatea ca mesajul transmis de un partener să fie recepţionat de
celălalt în mod integral şi corect. În realitate însă, comunicarea este imperfectă, iar cauza
pierderilor şi alterărilor de sens, când nu se datorează canalului de comunicare, este împărţită
între doi protagonişti, vorbitorul şi ascultătorul5

Exista o serie de factori care distorsioneaza sau blocheaza comunicarea, in ambele cazuri
rezultand premisele confictului. Sunt de doua tipuri: cause externe ( diferentele culturale,
transmiterea in lant, entropia) si procese psihice/pshiosociale ( proeictia, rationalizarea, transferal
genaralizat, profetia care se autoindepliste ) .

Cauze externe ale perturbarii sau blocarii comunicarii

 Diferentele culturale. Existente intre participantii unei comunicarii ce poate genera

blocaje cand acestia apartin unor medii culturale, sociale, religioase, organizationale
diferite.

 Distorsiunea mesajului in cursul transmiterii in lant. Aici intervin prejudecatiile unei

personae, lungimea mesajului, coerenta sau gradul de originalitatea. Exemplu, jocul
telefonul fara fir, unde pe parcurs se schimba cuvantul de inceput.
 Entropia. Reprezinta influentele externe care diminuiaza integritatea mesajului sau
distorsioneaza mesajul la receptor.

Procese psihice/psihosociale
 Proiectia, ca mecanism de protejare a eului. Proin proiectie, atribuim celuilalt idei,
emotii, sentimente, tendinte, dorinte care exista in sinea noastra, dar pe care nu le
acceptam.
 Rationalizarea este mecanismul prin care incercam sa explicam ceva intr-o maniera
logica, coerenta si rationala, adimisibila pentru ratiune sau acceptabila social/moral.

5
file:///C:/Users/proda/Downloads/MODUL_7_COMUNICARE_SI_CONFLICT.pdf
  Transferul este o reproducere in relatie cu celalalt a unor idei, sentimente, dorinte,
comportamente pe care le-am manifestat intr-o experienta anteriora, de obicei in
copilarie. De exemplu, ne dorim ca noul partener sa intelega ceea ce spunem, asa cum o
facea sic el anterior, atunci cand acest lucru nu se intampla, ne conduce spre conflict.

Comportamente care inhiba relatia, perturba sau blocheaza comunicarea

In aceasta categorie fac parte mai multi factori precum :

 Exprimare ermetica-o exprimare pe care nu o intelegem;
 Ambiguitatea- de exemplu, te comporti intr-un fel, dar spui altceva;
 Intreruperea actului de ascultare- uneori nu suntem atenti la celalt vorbitor, suntem
distrasi sau vorbim peste ei;
 Stereotipurile- se utilizeaza pentru a masca adevaratele ganduri sau sentimente;
 Sfaturi necerute- atunci cand o persoana doreste doar sa fie ascultata, iar cineva incepe
sa ii ofere sfaturi;
 Neatentia- persoana ce ar trebui sa asculte e distrasa de altceva;
 Ignoranta absoluta sau relativa- persoana intiaza sau intervine intr-o discutie fara a stii
subiectul;
 “Dialgoul surzilor”- mesajul se schimba de la vorbitor la receptor, sustinandu-si cu
vehementa parerea;
 Monologul egocentric- Nu asculta vorbitorul, intervenind chiar peste, cu propriul
“film”;
 Amenintarea- o informare a ascultatorului intentiei de a-I face rau;
 Limbajul prescriptive- un ordin care cere supunere neconditioanta;
 Lauda- in scopul de a obinte ceva de la interlocutor;
 Schimbarea subiectului dureror- atunci cand cineva nu ii pasa de suferinta altuia;
 Prim plan- atunci cand o persoana ii pasa doar de ea, fara a se gandi la celalalt;
Exista si altii factori care afecteaza comunicarea: factori de personalitate si procese pshice.
 Diferentele de sex- barbatii si femeilie comunica in mod diferit;
 Emotiile soc- de spaima sau de meotii, fac ca mesajul sa fie neclar;
  Timiditatea- nu poate sa explice ceva sau sa vorbeasca despre cee ace simte;

Comunicarea prevenitiva pentru conflict are anumite precautii care tin de intierea dialogului
(tema de discutie aleasa, interloctulorul cariua I se acorda atentie, tonalitatea atitudinal-afectivam
tipul de intrebari, atuodezvaluirea si regula primelor 10 secunde) si de desfasurarea dialogului
(intrbari deschise, incurajari, miscarea aprobativa a capului, etc). Aici este inclus si raspunsul la
critica venita din partea unei persoane cu care relatia este de durata si de viitor. In niciun caz nu
reactionam prin negare, respingere, criticii, ci o acceptam ca atare, dupa care putem cere detalii,
dupa fie acceptam cu onestitate critica, fie ii declaram ca ne mentinem decizia noastra.
Cateva principii si atitudini pentru prevenirea si rezolvarea confictului prin dialog:
1. Acceptiunea comunicarii- participa doi interlocutori intr-o conversatie, ea este
biunivoca. Nu centrata pe vorbitor;
2. Prezentarea preocuparilor ciuva este diferita de rezolvarea unui probleme- nu se
formuleaza in aceeasi fraza doua lucruri distincte precum problema si solutia dorita;
3. Vointa de a comunica- vointa de a comunica bine;
4. Alegerea momentului potrivit;
5. Toleranta bililaterala- toleranta fata de dificultatea oamenilor de a comunica;
6. Exprimare clara-
7. Evitarea atacului la persoana- nu facem apel la jigniri, etc;
8. Interactiviatea dialogului- prin feedback bilateral si ajutor reciproc: vorbitorul trebuie
sa si asculte, iar ascultatorul sa si comunice. Oamenii trebuie sa se ajute sa comunice.
Din categoria toleranta bililatera fac parte:
a. asteptari realiste fata de comunicare,
b. dreptul fiecaruia la probleme si la exprimarea lor;
c. curajul de a comunica( de preferinta prin exprimare asertiva de tipul Eu);
d. dreptul la reactia emotionala spontana; dreptul la incosecventa;
 In concluzie, comunicarea interpersonală este o formă fudamentală de interacţiune
psihosocială a persoanelor în care are loc un schimb de semnale, de mesaje. Dacă informaţia este
premisa absolut necesară unui act de comunicare, ea nu este însă şi suficientă. Absenţa înţelegerii
informaţiei şi a cadrului relaţional care îi ghidează şi fixează sensul şi semnificaţia, anulează
starea de comunicare.

Importantă de subliniat este perspectiva care atrage atenţia asupra faptului că o comunicare
lipsită total de potenţialităţile conflictului este neautentică, deci nu îndeplineşte atributele
eficienţei (I.O. Pânişoară, 2004).6

Din perspectiva conflictului, a prevenţiei, a evitării sau a gestionării lui, comunicarea

interpersonală este vitală deoarece poate fi generatoare de conflict (comunicare defectuoasă sau
absentă), ori poate fi un mijloc eficient de rezolvare a lui. Conflictul şi comunicarea sunt astfel în
relaţie de interdependenţă: acolo unde există comunicare există şi conflict, iar prevenirea,
evitarea, gestionarea, rezolvarea ori diminuarea unui conflict presupun abilităţi de comunicare.

Comunicarea este un proces cu care ne confruntăm zi de zi, dar conflictul este şi el un

ingredient cotidian al experienţei noastre de viaţa. Unii oameni par să ştie doar să provoace
conflicte, alţii le şi rezolvă. În conflict se intră cu uşurinţă, dar ieşirea este dificilă, intrucat exista
multe bariere de mediu, societale, culturale şi personale ce afectează procesul de comunicare.
Întotdeauna mesajul recepţionat de noi este diferit de cel emis, este filtrat şi chiar distorsionat.
Informaţiile sunt selectate în funcţie de aşteptările noastre, nevoi, credinţe, interese, atitudini,
experienţe şi cunoştinţe. Adesea, mesajele sunt decodificate incorect, fără ca una dintre părţi să
ştie vreodată că a existat o neînţelegere.

6
ibidem
Bibliografie:
1.https://e-conexiuni.ro/archives/2889
2.https://www.academia.edu/6340710/Comunicarea
3. http://comunicarenonverbala.ro/comunicarea-nonverbala-emotii-expresii-faciale/
4. http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/comunicare/METALIMBAJUL-SAU-CUM-
SA-CITIM-2454191315.php
5. file:///C:/Users/proda/Downloads/MODUL_7_COMUNICARE_SI_CONFLICT.pdf