Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
orală scrisă
Comunicarea orală:
In comunicarea verbală exprimată oral apar
aspecte care nuanţează mesajul verbalizat şi care, la
nivelul interpretării, îi pot chiar schimba sensul: este
vorba despre ton, intonaţie, frecvenţă şi volum.
Astfel, tonul pe care îl folosim atunci cînd
comunicăm ceva este, în general, adecvat conţinutului
mesajului. Dacă este vorba de un fapt banal, tonul va fi
neutru; dacă este implicat un fapt important, tonul va fi
grav; dacă se transmite o veste bună, tonul va fi voios,
plin de bucurie
De exemplu, la o ceremonie sau la o
comemorare, tonul va fi grav, vocea va fi scăzută, iar
cuvintele vor fi spuse rar; la o petrecere, totul va fi la
polul opus: ton vesel, frecvenţă mărită a cuvintelor,
volumul vocii ridicat.
Trasăturile comunicării orale:
1. Claritatea: presupune capacitatea de exprimare clară a
ideilor. Exprimarea trebuie să fie simplă.Vorbitorul nu
trebuie să încerce să impresioneze auditoriul folosind
cuvinte lungi şi complicate.