Bariere în calea comunicării și modalități de ameliorare

Comunicarea este caracteristica cea mai importantă a omenirii și cea mai mare realizare a
sa. Este abilitatea oamenilor prin care ei sunt capabili să-și facă cunoscute dorințele, ideile și
sentimentele.

1. Barierele comunicării

Blocajele comunicării pot avea o asemenea intensitate, încât între informația transmisă
si mesajul perceput să existe diferențe vizibile. Comunicarea ineficientă cauzează singurătate,
conflicte, probleme în familie, insatisfacții profesionale, stres psihologic, boli fizice.
Factorii care pot face comunicarea mai puțin eficientă, sau chiar să eșueze complet sunt:
- diferențe de percepție – modul în care noi privim lumea este influențat de
experiențele noastre anterioare, astfel că persoane de diferite vârste, nationalități, culturi,
educatie, ocupatie, sex, temperament etc. vor avea alte perceptii si vor interpreta situatiile in
diferite moduri;
- concluzii grăbite – deseori vedem ceea ce dorim să vedem și auzim ceea ce dorim
să auzim, evitand să recunoaștem realitatea în sine;
- stereotipii – riscul de a trata diferite persoane ca și când ar fi una singură;
- lipsa de cunoaștere – este dificil să comunicăm eficient cu cineva care are o educație
diferită de a noastră, ale cărei cunoștințe în legătură cu un anumit subiect în discuție sunt mai
reduse;
-lipsa de interes a interlocutorului față de mesaj;
- dificultăți de exprimare;
- emoțiile puternice atât ale emițătorului cât și ale receptorului;
- lipsa de încredere a interlocutorilor;
- personalitatea – diferențele dintre tipurile de personalități (ciocnirea personalităților)
pot cauza probleme de comunicare, dar și, propria noastra percepție a persoanelor din jurul
nostru este afectată.
Potențialele bariere de comunicare nu depind numai de noi, respectiv receptor și
emițător, ci și de condițiile de comunicare, pe care trebuie să le cunoaștem și să le controlăm
pentru ca procesul de comunicare să capete șansa de a fi eficient.

In raporturile interumane E. Limbos identifică patru tipuri de bariere personale care

blocheaza comunicarea:

* bariere cauzate de contextul socio-cultural (conflictul de valori si lipsa cadrelor de referință,

condiționarea și manipularea prin mass-media, prejudecățile, diferențele culturale);
* bariere cauzate de frică (înfruntarea, agresivitatea, principiul competiției, rezistența la
schimbare, lipsa încrederii în sine);
* bariere cauzate de atitudinile individualiste (comportament egocentric, necunoașterea
propriei persoane, sentimentul de incompetență sau ineficiență, lipsa de obiectivitate și
realism, pasivitate excesivă);
* bariere referitoare la relațiile individ-grup (marginalizarea, lipsa de autenticitate, izolare).
 Leonard Saules consideră că în procesul de comunicare pot interveni:

* bariere de limbaj (aceleasi cuvinte au sensuri diferite pentru diferite persoane, starea
emoțională a receptorului poate deforma ceea ce aude, ideile preconcepute și rutina
influențează receptivitatea, dificultăți de exprimare, etc);
* bariere de mediu (climat de muncă necorespunzător, folosirea de suporturi informaționale
inadecvate, etc);
* bariere de concepție (existența presupunerilor, exprimarea cu stângacie a mesajului de către
emițător, concluzii pripite asupra mesajului, lipsa de interes a receptorului față de mesaj).

Sidney Shore identifica trei tipuri de blocaje ce constituie reale probleme în realizarea
procesului de comunicare:

* bariere de ordin emotional (teama de a nu comite greșeli, neîncrederea față de superiori,

colegi, dificultatea de a schimba modul de gândire, dependența excesivă de opiniile altora,
etc);
* bariere de ordin cultural (dorința de a se conforma modelelor sociale, dorința de
apartenență, slaba capacitate de a transforma sau modifica ideile, etc);
* bariere de ordin perceptiv (incapacitatea de a distinge între cauză și efect, refuzul de a
sesiza, de a releva, incapacitatea de a defini lucrurile, îngustarea excesivă a punctului de
vedere).

Exprimarea sentimentelor este esențială în fiecare relație mai ales în relația părinte - copil .

Exemple de modalitati ineficiente de comunicare :

· Critica - ,, Tu esti de vină – ești singurul vinovat pentru dezastrul în care te afli."
· Etichetarea - ,, Ești exact ca toți ceilalti .Toți sunteți niște insensibili."
· Lauda evaluativă - ,,Întotdeauna ai fost o fată bună! Nu-i așa că mă vei ajuta la examen ? "
· Oferirea de sfaturi -,,Asta-i foarte ușor de rezolvat ! În primul rând,... . "
· Folosirea excesivă sau nepotrivită a întrebărilor - ,, Când s-a întâmplat asta ?"
· A da ordine - ,, Fă-ți tema imediat ! "
· Amenințări - ,, Incetează imediat sau ... "
· Moralizarea - ,, Ar trebui să ... "
· Abaterea - ,, Nu te mai gândi la ce s-a întâmplat. Hai să vorbim despre ceva mai plăcut."
· Argumentarea logică impusă-,,Uite cum stau lucrurile: dacă nu ai fi cumparat X, ai fi putut
merge vara aceasta la mare”

2. Modalități de ameliorare a comunicării

* utilizați mesaje adresate la persoana I (limbajul responsabilității), focalizate pe ceea ce simte

emițătorul și pe comportamentul interlocutorului, prevenind astfel reacțiile defensive în
comunicare; procesul de comunicare este mai complet, se pot comunica emoțiile și descrie
comportamentele fără a face evaluări și atacuri la persoană;
* fiți spontan în exprimarea opiniilor personale, încercați să nu vă impuneți punctul de vedere.
Manipularea este o formă de comunicare care transmite mesajul de non-acceptare și
neîncredere în deciziile luate;
* ascultați cu atenție, ascultatul activ este o modalitate de a asculta și a răspunde care duce la
îmbunătățirea înțelegerii reciproce și la depășirea obstacolelor în comunicare. Comunicarea
empatică conține mesaje de înțelegere, compasiune și afecțiune față de interlocutor;
* evitați stereotipurile și prejudecățile deoarece conduc la opinii negative despre ceilalți, sunt
cauzele unor acțiuni și emoții negative, duc la discriminare, violență și genocid;
* lăsați interlocutorului posibilitatea de a face o evaluare negativă a acțiunilor sau atitudinilor
sale, critica nu duce neapărat la schimbarea celeilalte persoane;
* utilizați mesaje care să ajute interlocutorul în găsirea de alternative, posibilități de rezolvare
a unei situații. Deseori sfatul este perceput de cealalta persoană ca o insultă la inteligența sa,
ca o lipsă de încredere în capacitatea persoanei respective de a-și rezolva singura problema;
* evitați amenințările, insistând în aplicarea unei pedepse pentru rezolvarea unei
probleme/situații veți genera sentimente negative;
* evitați moralizarea, aceasta cauzează sentimente de neliniște, stimulează resentimentele și
blochează exprimarea sinceră a celeilalte persoane;
* dați dovadă de egalitate, atitudinea de superioritate determină formarea unei relații
defectuoase de comunicare, încurajează dezvoltarea conflictelor. Egalitatea înseamnă
acceptarea necondiționată și respectarea fiecărei persoane, indiferent de nivelul său de cultură,
pregătire profesională;
* țineti cont de factorii sentimentali, încercarea de a convinge prin argumentare logică sau
dovezi logice duce la frustrare, poate bloca comunicarea;
* solicitați mai multe informații, puneți întrebări deschise, câte una pe rând, acestea dau
vorbitorului posibilitatea de a se deschide, de a explora gândurile și sentimentele sale, este
convins că te interesează ceea ce îți spune;
* utilizați parafrazarea, este o metodă în comunicare care are rolul de a clarifica mesajul, de a
comunica mai eficient nevoile. Dar, nu o folosiți prea des!;
* dați posibilitatea explorării soluțiilor alternative prin folosirea brainstorming-ului, ascultării
reflective, discutarea posibilelor rezultate ale alegerii uneia dintre alternative, obținerea unui
angajament;
* folosiți tactica devierii/abaterii dacă doriți să schimbați cursul conversației de la
preocupările celelaltei persoane la propriile preocupări;
* utilizați confirmările verbale, vizuale și non verbale, precum și sunete care îl fac pe vorbitor
să înțeleagă că îl ascultați cu interes și cu respect;
* citiți limbajul corpului, concentrați-vă atenția pe factorii cheie: expresia feței, ochilor, tonul
vocii, ținuta corpului și gesturile;
* asigurați confortul necesar în timpul comunicării.

BIBLIOGRAFIA

1. Abric, J., Psihologia comunicarii, Editura Polirom, Iasi, 2002;

2. Baban, A., Consiliere educationala, Editura Ardealul, Cluj-Napoca, 2001.
3. http://www.romedic.ro/forum/
4. http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/comunicare/
5. http://www.creeaza.com/didactica/