 Cercetatorul Ray Birdwhistell pune bazele unei noi

discipline din sfera stiintelor comunicarii: kinezica

(1945).
 Kinezica studiaza modalitatile de comunicare prin

intermediul gesturilor si al mimicii.

 Birdwhistell prezinta o teorie foarte interesanta: el

sustine ca apartenenta unui individ la o anumita clasa

sociala poate fi dedusa din mimica si gesturile acelui
individ.
 Considera societatea americana de atunci ca fiind
impartita in 3 clase principale: lower, middle si
higher class; acestea erau la randul lor subimpartite in
2 clase: upper si lower
 El sustine ca apartenenta la una sau alta dintre clase

determina un comportament non-verbal specific.

 In cartea sa Introduction to kinesics (1952)
Birdwhistell a incercat sa realizeze o terminologie
specifica pentru kinezica.
 Astfel unitatile gestuale elementare lipsite de

semnificatii sunt denumite kineme, iar gesturile

semnificative poarta numele de kinemorfeme.
 Ex. Inchiderea accidentala a unui ochi=kinem; cand

“facem cu ochiul”=kinemorfem.
 Pe de o parte interpretarea diferita data aceluiasi gest in
zone geografice diferite (desenarea unui cerculet cu
degetele mare si aratator unite la varf inseamna O.K. in
America, zero in Franta, bani in Japonia, o aluzie la
homosexualitatea cuiva in Malta si o amenintare cu
moartea in Tunisia) si posibilitatea exprimarii aceleiasi
idei prin gesturi neasemanatoare (in locul semnului de
O.K., rusul ridica degetul mare in pozitie verticala,
francezul isi duce la buze aratatorul si degetul mare unite
la varf, brazilianul isi strange intre degete lobul urechii)
pledeaza pentru prezenta arbitrariului in acest domeniu.
 Pe de alta parte insa, existenta unor gesturi universale
nu poate fi negata. Peste tot in lume nedumerirea se
exprima prin ridicarea din umeri, tristetea sau veselia
sunt semnalate prin modificari fizionomice
asemanatoare.
 O clasificare foarte des citata este cea facuta de
cercetatorii americani Paul Ekman si Wallace V.
Frisen, potrivit careia gesturile pot fi: embleme,
ilustratori, manifestari afective, gesturi de reglaj si
adaptori.
 Emblemele tin loc de cuvinte si pot sa se constituie

intr-un limbaj de sine statator. Ex. Limbajul surdo-

mutilor
 Ilustratorii indeplinesc functia de insotire si de
completare a comunicarii verbale. Exista 8 tipuri
principale de ilustratori:
1. Bastoanele sunt miscari verticale ale maini menite sa
accentueze anumite cuvinte si sa atraga atentia asupra
elementelor esentiale ale discursului. Ex. Un discurs
public
2. Pictografele deseneaza in aer forma unor obiecte despre
care se vorbeste.
3. Kinetografele descriu o actiune sau o miscare corporala
pe care emitatorul socoteste insuficient sa o redea numai
prin cuvinte.
4. Ideografele descriu si ele o miscare, dar una abstracta,
miscarea gandului propriu, traictoria unui rationament.
5. Miscarile deictice indica obiecte, locuri, persoane.
6. Miscarile spatiale descriu raporturi de pozitie dintre
obiectele sau persoanele despre care se vorbeste.
7. Miscarile ritmice reproduc cadenta unei actiuni. Ex.
Propozitia “m-a tocat la cap, uite-asa” poate fi ilustrata
de un gest facut cu mana.
8. Ilustratorii emblematici sunt embleme utilizate in
prezenta cuvantului caruia i se substituie in mod
normal. Ex. Strigatul de victorie insotit de semnul in
forma de V facut cu degetele.
 Gesturile de reglaj dirijeaza, controleaza si intretin
comunicarea. Au functie expresiva si fatica. Ex.
Confirmarea din cap in timpul unui discurs il incureajeaza
pe vorbitor sa continue.
 Miscarile afective comunica starile sufletesti prin care
trece emitatorul.
 Adaptorii constituie clasa de gesturi cea mai putin legata
de comunicare.
 Avem: alter-adaptori – gesturi de manipulare a obiectelor
in scop practic; auto-adaptorii – nevoile propriului nostru
trup. Regulile vietii sociale limiteaza foarte mult, sau
chiar interzic manifestarea auto-adaptorilor in public.
 Mai avem apoi adaptori obiectuali. Ei reprezinta
gesturi care fac uz de obiecte, dar nu in scopul caruia
ii sunt destinate acestea. Ex. Batutul cu pixul in masa.
1. Cererea de informatie . Privirea joaca un rol foarte
important in realizarea feed-back-ului.
2. Informarea altor persone ca pot vorbi.
3. Indicarea naturii relatiei.
4. Compensarea distantei fizice. Privirea poate
instaura o apropiere fizica chiar daca, practic,
aceasta nu exista.