Cuvântul comunicare are origine latină și provine de la
verbul “communicatio” ce reprezentă „a pune de acord”, „a fi în legatură cu” sau „a fi în relație”, în limba română fiind un dublet.
În acest caz, comunicarea reprezintă un proces de generare,
transformare și transmitere a unor informații între entități de tipul emițător si receptor. Mesajul capătă putere prin emițător și este transmis printr-un mediu de propagare către destinatar, proprietatea celui din urmă fiind sensibilitatea. Încheierea acestui act pretinde un feedback sau altfel spus o reacție. Potrivit lui Lasswell, cand analizăm procesul comunicării este fundamental să luăm în calcul 5 întrebări (DobekOstrowska, 1998, pp. 33 – 34):
(1) Cine vorbește?
(2) Ce incearcă să comunice persoana?
(3) Prin ce canal se transmite informația?
(4) Cui i se transmite informația?
(5) Ce se intenționează și care este efectul comunicării?
Acest concept major stă la baza creării și menținerii unei alianțe, urmăririi obiectivelor comune, impactului asupra costului și eficacitatea operațiuniilor militare. În continuare, putem observa că una dintre principiile de baza ale conducerii eficiente constă în utilizarea comunicării. Motivarea subalternilor ține de caracteristicile specifice liderului. Obiectivul liderului este “abilitatea de a-i influența pe ceilalti și de a le schimba atitudinile și valorile” (Aponowicz, 1968). Modul de exprimare, modul de transmitere al informației propriu zisă, limbajul non-verbal pot fi vitale în anumite situații. Psihologii behavioriști susțin teoria în care mesajul este tradus atât prin modul în care se adresează emițătorul (vocea, tonul, intonația, claritatea etc.) cât și limbajul corpului (mimica, comunicare prin atingere, menținerea unei distanțe personale, gesturile) (Mehrabian și Ferris, 1967, p. 252.). Chiar dacă liderii au în prim plan comunicarea, aceștia vizează și ascultarea activă.
Statutul unui lider militar presupune mai multe competențe,
după caz înnăscute sau dobândite. Capacitățile prin care comunicarea devine eficientă și pertinența sunt cuprinse în inteligența emoțională, competența socială cât și cea interpersonală. Atât liderii cât și audiența trebuie să-și regleze emoțiile (Mayer, 1997); (Antoszewski and Herbut, 1995, p. 34) existând un flux de informație mutuala. Inteligența emoțională are loc prin monitorizarea emoțiilor, diferențierea și etichetarea corectă a lor și nu în ultimul rând folosirea informațiilor preluate din observarea emoției pentru a putea ghida comportamentul. (Armed Forces Soc. 2006;32:493–512). Cantitatea de informație transmisă nu este la fel de importantă precum este calitatea acesteia. Tocmai de aceea un lider trebuie să mențină o balanță pentru a putea fi eficient (Garcia, 2012).
Într-o altă ordine de idei, în contextul militar a fost introdus
conceptul de comunicare strategică care se definește ca o aliniere a “acțiunilor, imaginilor și cuvintelor; sincronizate cu utilizarea puterii militare și puterea națională” cu scopul de a influența atitudinile, convingerile și comportamentele publicului (Suzanne Waldman, PhD and Major Marshall Erickson).
În concluzie, liderul are obligația să creeze legături cu
subordonații săi pentru a putea fi urmat. Atingerea acestui obiectiv principal este influențat de o structură a personalității liderului. Comunicarea eficientă poate consolida relații, construi conexiuni și rezolva conflicte. Prin înțelegerea principiilor comunicării se poate crea un mediu militar mai bine conectat. Bibliografie:
1. Contemporary military, strategic, and security
issues. Strategic communication : origins, concepts, and current debates - Christopher Paul 2. The Role of Communication in Military Leadership – Monika Lewinska (Articol - http://dx.doi.org/10.12775/JCRL.2015.003) 3. Strategic Communication in the Present and Future Military Enterprise - Suzanne Waldman, PhD and Major Marshall Erickson 4. MILITARY COMMUNICATION - ANGELA M. YARNELL, PhD*; CINDY DULLEA, RN, MBA†; and NEIL E. GRUNBERG, PhD 5. Introduction to Tactical Leadership Effective Army Communication – Pentru Prezentare (https://www.uakron.edu/armyrotc/ms1/36.pdf)