UNIVERSITATEA Transilvania Brasov FACULTATEA Psihologie si Stiintele Educatiei SECIA Psihologie

Modele Explicative ale Atentiei

Nume Blaga Gh. Adrian Prof.coord.: Clinciu Aurel Cazan Ana-Maria Fundamentele Psihologiei

Brasov 2014

Cuprins: 1. Introducere..pag.3 2. Modelul atenuator al atentiei(Treisman)pag.4 3. Modelul de calcul pe trei nivelepag.4 4. Modelul hartilor proeminente..pag.6 5. Concluzie...pag.6 6. Bibliografiepag.7

1.Introducere

Pe parcursul unei zile omul este bombardat de informatii senzoriale si desigur, el trebuie in timpul acestui bombardament sa realizeze anumite sarcini pentru a supravietuii. Sarcini, simple sau complexe, numai o mica parte din stimuluii receptati intr-o zi sunt semnificanti pentru noi, majoritatea fiind irelevanti. Deci sistemele noastre senzoriale si ,desigur, creierul nostru au nevoie de o modalitate de a selecta informatia. Aceasta modalitate se numeste atentie si este,in mare parte, reprezentata de filtrele care permit analizatorilor senzoriali sa trieze si sa selecteze doar informatia necesara supravietuirii. Acest sistem s-a dovedit foarte folositor in evolotia omului, permitand o adaptare mai buna la mediul inconjurator. De la reflexul de orientare produs de mediul inconjurator pana la vigilitatea functiilor cognitive superioare si chiar concentrarea energiei psihonervoase necesare citirii acestui eseu , atentia joaca un rol important in viata de zi cu zi. In studiul psihologiei atentia joaca un rol destul de important inca de la jumatatea secolului XIX , cand filozoful G.W. Leibniz a introdus conceptul de aperceptie in abordarea sa fiozofica asupra atentiei, dar primele studii experimentale care au fost facute asupra acesteia nu au aparut decat la inceputl secolului XX cu primele cercetari efectuate de W. Wundt. Atentia , inca este un subiect de actualitate, parasind filozofia si intrand in randul studiilor psihologice, neurostintifice si cibernetice , relatia dintre ea si alte procese cognitive fiind inca una neclara. De-a lungul timpul , incercarile de explicare ale atentiei au generat mai multe modele teoretice ale acesteia , cateva fiind prezentate in continuare.

2. Modelul atenuator al atentiei: Desi nu este un model tocmai contemporan , acesta este mentionat in lucrarea de fata ca omagiu adus lui Treisman si cercetarii sale asupra atentiei. Bazele modelelor computitionale ale atentiei sunt rezultate ale experimentelor care au folosit in fundamentarea lor paradigama cercetarii vizuale propusa de Treisman. Modelul propus de Treisman este o adaptare dupa modelul filtrului lui Broadbent si foloseste aceeasi structura dar aduce modificari majore in functia filtrului. Modelul in sine este simplu de conceptualizat : Stimulul ajunge la organul de simt, apoi este stocat in memoria senzoriala , de aici el trece prin filtru apoi prin atenuator dupa care se face analiza semantica si in final se da un raspuns Autorul modelului sugereaza ca filtrul nu blocheaza informatia ci aceasta este atenuata si nu trece prin filtrul analizei semantice cu aceeasi intensitate ca informatia caruia ii acordam atentie. Aceasta informatie, respinsa , trece ocazional prin filtru semantic doar in cazul in care are o semnificatie subiectiva foarte mare.(ex. numele nostru). Treisman propune ca avem unitati de cuvinte pe care le folosim cand analizam si recunoastem propozitii. Acestea varieaza in pragurile de instensitate. Cuvintele cu semnificatie subiectiva foarte mare au praguri mai scazute deci chiar daca informatia este atenuata atentia inca va fi activata de acestea. Desi modelul este simplu si pare sa explice destul de conclusive procesul atentie , apare totusi o problema teoretica in structura sa. Cum stim ce atenuam(ce are semnificatie sau nu) inainte de a se face analiza semantica a stimulului?

3.Modelul de calcul pe trei nivele al atentiei: Acest model propus de Matei Mancas, Bernard Gosselin, Benot Macq isi propune sa aproximeze modul omenilor de a percepe lumea inconjuratoare in ceea ce priveste atentia vizuala(spatiala si temporala).
4

Autorii argumenteaza ca atentia vizuala intr-un mediu este bazata pe observarea lucrurilor care sunt rare intr-o scena. Aceasta este compusa din doua faze. Prima este pregatioare sau preatenta care este bazata pe reflex si are o viteza mai mare de 200 milisecunde la oameni. A doua faza este atentia efectoare si reprezinta momentul cand suntem complet atenti la un eveniment. Desigur , asa cum spune si numele modelului, autorii au impartit aceste doua faze ale atentiei in trei nivele care , desi sunt distincte , interactioneaza unul cu celalalt. Primul nivel este cel scazut si are loc in faza pregatitoare a atentiei. Acesta are ca scop de a oferii o prima idee despre zonele de interes din mediu. Nivelul acesta are un caracter reflex si este atras de trasaturile simple ale stimulului cum ar fi luminozitatea si miscarea. Din punct de vedere biologic, la acest nivel, ochiisunt indreptati spre zonele de interes cu ajutorul coliculilor superiori(CS) care comunica direct direct cu centrul motor ocular.CS comunica cu alte cai celebrare prin doua cai aferente: o cale directa la centrul motor ocular si una care traverseaza nucleul geniculat lateral si zona corticala primara inainte de a se intoarce la CS. Analiza spatiala sau termporala la nivelul scazut are loc tot in CS si este separata in doua clase: celule tonice W care sustin un raspuns pe toata durata stimulului si celule fazice Y care raspund la variatiile stimului. Intai suntem atenti la imaginea de ansamblu(celulele W) apoi atentia este directionata catre punctele de interes(celulele Y). Nivelul mediu reprezinta cel de-al doilea nivel si poate fi activat si in faza pregatitoare dar si in cea efectoare a atentiei , depinzand de numarul de trasaturi ale stimului. Scopul acestui nivel este ,desigur, prepararea nivelului ridicat si tot aici se face si prima fixare a stimulului de interes. La fel ca primul nivel acesta are un caracter reflex dar odata cu prima fixare incepe si procesul de constientizare al stimulului, fiind si momentul cand incepem sa observam trasaturi mai detaliate ale acestuia(marime, culoare, directie, viteza). Nivelul ridicat este si ultimul prezentat in model si reprezinta momentul cand sunt exclusive atenti la stimuli. In acest punct privirea este fixata asupra stimulului si incepe conceptualizare(intelegerea) acestuia.

4. Modelul hartilor proeminente: Model propus prima data de Koch si Ullman in 1995 , modelul hartilor proeminente inca se demontstreaza a fi cel mai plauzibil model din punct de vedere neuronal al arhitecturii computitionale ale controlului atentiei vizuale. Modelul este centrat in jurul hartilor de proeminenta care reprezinta harti topografice bidimensionale care encodeaza proeminenta stimulilor vizuali,in fiecare locatie, intr-o scena vizuala. Harta de proeminenta primeste imputuri de la precesarea vizuala timpurie si furnizeaza o strategie de control al focusului atentional in ordine descrescatoare a proeminentei. Kock si Ullman propun ca imaginea la intrare este descompusa prin intermediul mecanismelor de detectie pre-atente. Imaginea este encodata dupa diferite trasaturi(culoare, luminozitate, miscare , orientare , dispersie, etc) toate fiind operationalizate in paralel si pe totalitatea scenei vizuale nu pe stimuli separati(desigur exista o oarecare selectie a spatiului si imaginii ce se face inainte ca aceasta sa fie encodata, altfel nu am putea operationalize cu multitudinea stimulilor). Acest proces este apoi urmat de encodarea contrastului spatial al fiecarei trasaturi. In finele procesului trasaturile, pana acum analizate, separat sunt unite intr-o singura harta de proeminenta care este scanata apoi de interactiunea dintre o retea neuronala bazata pe principiul winner-take-all, care detecteaza cel mai proeminent punct al imaginii, si un sistem neuronal inhibitor care lasa atentia sa-si schimbe punctual de focalizare de la un punct de proeminenta la altul. Acest model, pana in prezent, se dovedeste a fi poate cel mai valoros pana in prezent, nu doar pentru ca ne aduce cu un pas mai aproape de intelegerea atentiei umane ci si pentru aplicabilitatea sa in lumea informaticii si calculatoarelor, pe baza lui dezvoltandu-se programe de detectie la foarte mare rezolutie folosite de catre armata NATO. 5.Concluzie Aceste modele par sa explice intr-o oarecare masura sistemul de functionare al atentiei, dar bineinteles ca fiecare model are limitele sale. Modelul Treisman, desi este o completare mai flexibila a modelului filtrului propus de Broadbent, la fel ca si modelul filtrului acesta nu ofera o explicatie plauzibila fenomenului cocktail party. Modelul hartilor proeminent este limitat de
6

faptul ca nu explica in ce forma se face selectia imaginii inainte de encodare si pe ce criteri si nici functionarea atentiei auditive. Iar modelul computitional pe trei nivele nu a fost validat experimental ramand doar la faza de teorie. Atentia ramane inca un subiect de actualitate in comunitatea stiintifica , cercetat atat din punct de vedere psihologic cat si din perspectiva informatica si cybernetica. Desi este un subiect dezbatut de la a doua jumatate a secolului XIX inca multe din calitatiile si functionalitatea ei raman mistere pentru viitori cercetatori de deslusit.

Bibliografie: Mancas, M.,Gosselin, B., Macq, B., (2007) A three-level Computational Attention Model , Bielefeld University: Applied Computer Science Group Itti, L., Kock, C.,(2001) Computational Modeling of Visual Attention, Macmillian Magazine Ltd. , vol. 2 Lund, N.,(2001) Attention and Pattern Recognition, Routledge Modular Psychology Serie Styles, E.,A.,(2006) The psychology of Attention, New York:Psychology Press