Sunteți pe pagina 1din 22

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE
Neuromituri = lucruri gresite privind creierul des intalnite si promovate in cultura si societate
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. avem 5 simturi partea primitiva a creierului creierul rational vs creierul emotional creierul vazut ca o banda de inregistrat informatia nu mai apar noi neuroni in creierul adultului gene vs mediu problemele mentale ca efect al memoriilor traumatice din prima copilarie personalitatea e ceva stabil

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE
Neuromituri

Majoritatea oamenilor cred ca au 5 simturi, iar un al saselea simt este ceva legat de paranormal In realitate avem cel putin 14 simturi: vaz, auz, miros, pipait, gust, simt termic, simt feromonal, simtul luminii albastre, simtul echilibrului, simtul durerii, simtul visceral, simtul kinestezic, simtul dilatarii plamanilor si simtul chimic

Neuromituri
partea primitiva a creierului Creierul uman este similar ca organizare si functii cu toate creierele mamiferelor. Unele parti sunt mai evoluate dar aceste parti exista intr-o forma mai simpla in creierul tuturor mamiferelor.

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE
Neuromituri

in creier nu exista centrul emotiei sau al personalitatii


emotii apar in aproape toate regiunile creierului

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE
Neuromituri

dilema gene vs mediu mediul actioneaza asupra creierului schimband activitatea genelor din neuroni - unele gene sunt pornite altele sunt oprite invatarea si stresul = exemple ale acestor efecte numite epigenetice

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE
Neuromituri problemele mentale ca si efect al amintirilor traumatice din copilarie multe probleme mentale ale adultului isi au originea in evenimente traumatice din copilari dar rareori cauza este amintirea evenimentului evenimentele traumatice exercita efecte epigenetice asupra genelor din creier responsabile de crearea circuitelor implicate in adaptarea la nou, incertitudine si feedback negativ

Trauma

Gene din creier

Circuite din creier

comportament ganduri & emotii

Neuromituri
Personalitatea este definit ca fiind suma trsturilor stabile, care se exprim constant n comportament i sunt definitorii pentru o persoan

n anii 70 i 80 se credea c trsturile de personalitate ale cuiva odat consolidate n adolescen rmn stabile de la 21 de ani i pn la btrnee este un fapt general acceptat astzi c cele mai multe schimbri n personalitate au loc intre 20 i 40 de ani nu se pune problema dac oamenii se schimb, ci doar cnd, ce anume i schimb i cum se poate controla schimbarea spre binele lor

Neuromituri
asertivitatea i ncrederea n sine cresc ntre 27 i 43 de ani ca urmare a succesului n carier ntre 21 i 60 de ani cresc continciozitatea, stabilitatea emoional i agreabilitatea i scade neuroticismul deschiderea la nou i extroversiunea cresc pn la 40 de ani i descresc dup 60 de ani, n timp ce contiinciozitatea are o permanent cretere odat cu vrsta divorul crete deschiderea fa de nou i extroversiunea la femei, iar re-cstoria scade neuroticismul la brbai

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE
Neuromituri

Constiinta ne dicteaza deciziile si actiunile?

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE
Neuromituri

Tigrul si maimuta metafora ce descrie relatia dintre mintea constienta si ccea inconstienta dupa Dennis Overbye (2007)

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Denumirea manifestarilor vs explicarea manifestarilor

De ce?

De ce?

Comportament

Trasatura de Personalitate/Abilitate mentala

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Neurostiintele initial au incercat sa descopere bazele biologice ale proceselor psihice: personalitate, inteligenta, gandire, perceptie, memorie, sentimente, etc Dar, rezultatele au fost foarte bulversante. S-a gasit, de exemplu, ca nu este nici o diferenta in creier intre retelele implicate in atentie, inteligenta generala, rezolvare de probleme, sau calmarea emotiilor

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Mai ciudat, in creier structuri similare sunt implicate in atasamentul (fata de mama si partenerul romantic, dar si in altruism / donatii, sociabilitate si adictie de droguri)

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Contrar a ceea ce se crede, in mod traditional nu exista un centru al emotiilor; de asemenea, nu exista demarcarea emisfera dreapta emotionala /emisfera stanga rationala

Experientele emotionale sunt procesate in multe zone din creier (cateva exemple sunt in figurile alaturate - zonele colorate)

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE
In ciuda faptului ca folosim des termenul memorie nu s-a

descoperit nici un centru al memoriei in creier

De fapt, intregul creier poate fi vazut ca o masina de invatat iar informatia este stocata in zonele simturilor si ale miscarilor!

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Creierul foloseste aceeasi retea atunci cand ne amintim evenimente din viata,
dar si atunci cand ne imaginam facand fata intr-un context viitor In mod traditional primul proces este vazut ca parte a memoriei, iar al doilea ca parte a planificarii si rezolvarii de probleme ca si operatii ale gandirii

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

Nici macar procesele simple precum perceptia nu sunt cum ne inchipuiam noi In mod traditional se crede ca centrii vederii sunt in partea din spate a capului, in zona occipitala. Aici ar fi neuronii vizuali Dar in ultimii ani s-a descoperit ca acesti neuroni vizuali sunt activi si atunci cand nu vedem nimic, ci ne imaginam lucruri, anticipam evenimente, empatizam cu propriul copil, si sunt capabili sa invete timing-ul unor evenimente - precum in cate secunde urmeaza sa primim o recompensa a reward

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE
Codul ascuns al creierului
Dupa ani de zile de studii in neurostiinte concluzia este ca nu exista nici o legatura intre constructia si functionarea creierului si capitolele cartilor de psihologie Facultatile mentale - memorie, perceptie, emotii, inteligenta, personalitate, vointa denumesc manifestari umane, dar ele nu exista ca entitati materiale in creierul nostru

Mecanismele creierului trebuie cautate dupa alte criterii decat clasificarea facultatilor mentale

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE
Gndirea i simurile sunt nlnuite n starea de veghe (i nu n somn), cci nu este posibil gndirea fr simuri i nici simurile nu pot percepe n jur fr gndire. Gndirea provine din inteligen i este sor cu limbajul. Inteligena este cuprins n suflet i ea este cea care concepe tot cea ce exprim apoi gndirea i limbajul. Limbajul nu poate fi rostit fr gndire prealabil, iar gndirea nu poate fi mprtit fr limbaj. Spre deosebire de animale, oamenii au limbaj articulat. La popoare diferite i limba este diferit, dar limbajul este doar unul: traducndu-l dintr-o limb n alta, realizezi c este acelai peste tot. Putem spune c oamenii care stpnesc bine limbajul sunt condui de inteligen. Inteligena pune opreliti mniei i poftelor, folosindu-se de limbaj. Lucrurile care trebuie controlate sunt foamea, somnul, poftele sexuale i mnia, precum i alte fapte de care ai putea s te ruinezi. Omul are faculti mentale, afecte i dispoziii habituale. Afecte sunt dorina, mnia, teama, ndrzneala, invidia, bucuria, prietenia, ura, regretul, mila i n general, toate cele crora le urmeaz plcerea sau durerea.

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE

De unde provin facultatile mentale?

Pentru prima data ele sunt mentionate acum 2300 de ani in textele filosofilor greci Platon si Aristotel. Iar ei se pare ca le-au preluat de la Pitagora
Toti acesti termeni sunt concepte care in filosofie defineau calitatile sufletului. Termenul psihologie provine din imbinarea cuvintelor grecesti psyche (suflet) si logos (discurs)

INTRODUCERE IN NEUROSTIINTE
Ce date culege psihologia?
Datele comportamentale si introspective care ne indica tipuri de oameni ce fac diversi oameni in situatii specifice cum performeaza in diverse sarcini ce valorizeaza, ce prefera si ce nu, cum se simt pusi in anumite situatii

Ce rol au neurostiintele?
Ele preiau datele descriptive culese de psihologie si cauta mecanismele cauzale care stau in spatele lor