Mintea

moralistă
Elefantii conduc
Dragănescu Andreea Elena
Dincă Maria Cristina
 Jonathan Haidt
-este psiholog și om
de știință – cercetător
cu contribuții
importante în
domeniul psihologiei
morale.
 "Intuitiile sunt primele,
urmate de gandirea
strategica" reprezinta
primul princiupiu de baza
al psihologiei morale.
Textul vorbește despre un moment în viața autorului,
care a realizat că este un mincinos cronic. Într-o zi,
în timp ce scria o recenzie despre psihologia morală
acasă, soția lui i-a atras atenția să nu lase vase
murdare pe masa pe care pregătea mâncarea pentru
copil. Autorul a început să mintă și să inventeze
scuze pentru comportamentul său, deși știa că nu are
dreptate. Acest eveniment l-a determinat să
reflecteze asupra modului în care oamenii
inventează justificări pentru sentimentele lor
instinctive și asupra tendinței de a se simți superiori
moral.
 "E uşor să vezi defectele altora,
dar greu să le vezi pe ale tale.
Înşirăm greşelile altora ca pe o
pleavă împrăştiată de vânt, dar le
ascundem pe ale noastre, aşa cum
un jucător viclean îşi doseşte
zarurile"

- Buddha -
 Autorul remarcă că și el a fost vinovat de înflorirea
poveștilor pentru a-și face comportamentul să pară mai
acceptabil, în ciuda faptului că își criticase soția pentru
aceeași practică. Textul evidențiază că intuițiile noastre
instinctive sunt cele care ne ghidează inițial în
judecățile morale, iar apoi urmăm cu justificări post
hoc în funcție de obiectivele sociale. Autorul promite
să prezinte mai multe cercetări pentru a susține această
perspectivă în capitolele următoare.
 1. Mintea evaluează instantaneu şi constant

Mintea evaluează rapid totul în funcție de potențiala amenințare sau

potențialul beneficiu, adaptând comportamentul pentru a obține mai
mult din ceea ce este benefic și mai puțin din ceea ce este negativ.
Aceste evaluări se fac înainte de orice alte gânduri și sunt esențiale
pentru optimizarea răspunsului creierului la întrebarea fundamentală a
vieții animalelor: apropiere sau evitare ? În anii 1890, Wilhelm Wundt,
fondatorul psihologiei experimentale, a formulat doctrina "întâietății
afective". Afectul se referă la scurtele străfulgerări de sentimente
pozitive sau negative care ne pregătesc să ne apropiem sau să ne
îndepărtăm de ceva.
 Ve ț i e x p e r i m e n t a î n t â i e t a t e a a f e c t i v ă d a t a v i i t o a r e c â n d v ă
întâlniți cu cineva pe care nu l-ați văzut de ani de zile. Reacțiile
afective sunt atât de strâns legate de percepție. Fiecare emoție,
precum fericirea sau dezgustul, include o reacție afectivă, dar
majoritatea reacțiilor noastre afective sunt prea trecătoare
pentru a fi considerate emoții, cum ar fi senzația subtilă pe care
o are cineva citind cuvintul "dezgust".
 2. Judecăţile sociale şi politice sunt
deosebit de intuitive

În acest caz, veți observa că va dura mai mult timp să apreciați

cuvintele "soare" și "cancer" în comparație cu "fericire" și
"singur". Acest fenomen este cunoscut sub numele de
"stimulare afectivă", deoarece primul cuvânt declanșează o
reacție emoțională care influențează mintea să se îndrepte într-
o anumită direcție. Este ca și cum am face un elefant să se
încline într-un mod ușor într-o parte sau, anticipând o mișcare
în aceeași direcție.
 3. Corpurile noastre ne ghidează
judecata

Textul vorbește despre modul în care cortexul insular al creierului, cunoscut

anterior ca "cortex gustativ," este implicat în judecățile morale. Acesta este
legat de nervul olfactiv și procesează informații despre mirosuri. Acest
aspect a fost utilizat într-o experiență în care oamenilor li s-a cerut să emită
judecăți morale, iar în același timp li s-a administrat un miros urât.
Rezultatele au arătat că mirosul urât a influențat judecățile morale, făcându-
le mai aspre.
.
 De asemenea, textul menționează că
afecțiunea și senzațiile neplăcute pot
influența judecățile morale. Oamenii tind să
perceapă lucrurile pozitiv sau negativ în
funcție de cum se simt în acel moment. De
exemplu, spălarea pe mâini poate influența
modul în care oamenii judecă problemele
morale. Simțindu-se curați, ei pot deveni
mai moraliști.
 Există și o conexiune între imoralitate și dorința de
curățenie. Oamenii care își amintesc de transgresiuni
morale sau care se gândesc la murdărie pot deveni mai
atenți la curățenie și pot simți nevoia de a se curăța.
Te x t u l m e n ț i o n e a z ă , d e a s e m e n e a , u n " e f e c t M a c b e t h " î n
care imoralitatea poate determina oamenii să se simtă
murdari și să caute curățarea.
În final, se subliniază că judecata morală nu este un
proces pur cerebral, ci mai degrabă un proces automat și
rapid, asemănător hotărârilor luate de animalele în
mișcare. Aceasta este dominată de "elefantul" nostru,
adică de emoțiile și intuițiile noastre.
 4. Psihopatii gândesc, dar nu simt

Circa unul din o sută de bărbați (și mult mai puține femei) se
î n c a d r e a z ă î n c a t e g o r i a p s i h o p a t i l o r. C e i m a i m u l ț i d i n t r e
aceștia nu sunt violenți, dar cei care devin violenți comit
aproape jumătate dintre cele mai grave infracțiuni, cum ar fi
o m o r u l î n s e r i e , v i o l u l î n s e r i e ș i u c i d e r e a p o l i ț i ș t i l o r.
Robert Hare, un cercetător recunoscut, descrie psihopatia prin
două caracteristici distincte: există comportamente antisociale
impulsive, manifestate încă din copilărie, și există o absență a
emoțiilor morale. Ei nu simt compasiune, vinovăție, rușine sau
j e n ă , c e e a c e î i f a c e s ă m i n t ă ș i s ă c a u z e z e s u f e r i n ț ă f a m i l i i l o r,
prietenilor și animalelor fără remușcări.
 Psihopații nu manifestă emoții
care să indice că le pasă de
ceilalți oameni.

To t u ș i , e i e x p e r i m e n t e a z ă a n u m i t e e m o ț i i .
Sunt expuși la vulnerabilitate când vine
vorba de propriile lor persoane.
 5. Copiii simt, dar nu raționează

Bebelușii au o înțelegere inaltă a lumii sociale și

p r e f e r ă p e r s o a n e l e c a r e a c o r d ă a j u t o r. U n e x p e r i m e n t
cu păpuși a arătat că aceștia aleg să fie prieteni cu
cei care îi ajută. Aceste constatări sugerează că
intuițiile morale sunt prezente de la o vârstă fragedă
și sunt esențiale pentru dezvoltarea morală.
Capacitatea de gândire rațională se dezvoltă mai
târziu, iar lipsa intuițiilor morale poate avea
consecințe negative în judecata morală.
 6. Reacţiile afective se află la locul potrivit
şi la momentul potrivit, in creier

Filozofii au dezbatut mult timp cu privire la acceptabilitatea de a rani

o persoana pentru a ajuta sau a salva mai multi oameni. Utilitarismul
sustine ca trebuie sa alegeti intotdeauna ceea ce este cel mai benefic
pentru toti, chiar daca unii vor suferi in proces, ca si cum nu exista
alta cale de a salva cele 5 persoane din text. Pe de alta parte, alti
filozofi sustin ca avem datoria de a respecta drepturile individuale si
nu trebuie sa ranim alti oamenii in timp ce urmarim propriile scopuri,
chiar daca aceste scopuri sunt morale, cum ar fi salvarea de vieti.
 Aceasta perspectiva se numeste
deontologie, iar deontologii se
concentreaza pe principiile morale
derivate din gandirea atenta, respingand
ideea ca aceste principii ar fi rationalizari
ale sentimentelor instinctive. Uneori,
instinctele pot influenta judecatile
deontologice, in timp ce judecatile
utilitariste sunt mai rationale si mai
calculate.
 Elefanții sunt uneori dispuși să raționeze

Am argumentat că modelul lui Hume (rațiunea este

servitorul) se potrivește mai bine cu realitatea
decât modelele platoniciene (rațiunea poate și ar
trebui să conducă) sau modelul lui Jefferson
(mintea și inima conduc împreună). Cu toate
acestea, se consideră că Hume a exagerat atunci
c â n d a a f i r m a t c ă r a ț i u n e a e s t e " s c l a v a " p a s i u n i l o r.
 Asemenea unui călăreț și elefantului său,
parteneriatul dintre rațiune și pasiuni este demn,
mai degrabă ca relația dintre un avocat și client, și
nu ca cea dintre un sclav și stăpân. Deși elefantul
este mult mai puternic decât călărețul, nu
acționează ca un dictator absolut.
Există, de asemenea, momente când
oamenii se răzgândesc de unii
singuri, având intuiții contradictorii
despre problemele morale. Această
perspectivă se schimbă în funcție de
contextul, argumentele sau persoana
la care se gândesc.
 În cele din urmă, unii oameni sunt capabili să
raționeze și să ajungă singuri la o concluzie morală
care contrazice prima lor intuiție, deși acest lucru se
întâmplă rar. Studiul lui Paxton și Greene a
demonstrat că oamenii pot fi influențați de
argumente, dar timpul și libertatea de a reflecta pot
permite călărețului să schimbe orientarea elefantului
într-un mod care contrazice intuiția inițială.
 Concluzie
:
Toate cele șase perspective oferă o imagine destul de clară a relației
dintre călăreț și elefant, precum și rolurile lor în gândirea morală. O
parte semnificativă a reacțiilor noastre morale este condusă de elefant
(procesele automate). Cu toate acestea, gândirea joacă, de asemenea, un
rol important, în special atunci când argumentele generează noi intuiții.
Elefanții conduc, dar nu sunt dictatori absoluți. Intuițiile pot fi
influențate de rațiune, în special în contexte sociale sau informative.
Când observăm sau auzim despre acțiunile altora, elefantul reacționează
imediat, iar călărețul încearcă să găsească o modalitate de a susține
această reacție. De ce avem această arhitectură mentală neobișnuită? O
întrebare relevantă este de ce am dezvoltat un avocat interior, în loc de
un judecător sau un om de știință, odată cu dezvoltarea creierului
umanoid. De ce nu am căutat adevărul și motivele reale în loc să căutăm
dovezi care să susțină ceea ce voiam să credem? Răspunsul la această
întrebare depinde de ceea ce considerăm că era mai important pentru
supraviețuirea strămoșilor noștri: adevărul sau reputația.
 Bibliografi
e:
h t t p s : / / p e t r o n e l a r o t a r. r o / c a l a r e t i - p e - e l e f a n t i -
sau-de-ce-sintem-mai-irationali-decit-ne-
place-sa-credem/
4. Haidt - Mintea Moralistă (cap.3 Elefanții
conduc).pdf
Thank
you!