Lucrare de seminar.

„Mintea Moralistă. De ce ne dezbină

politica și religia”
„Elefanții conduc„

Îndrumător: Studenți:
Asistent. Univ. Dr. Uskai Radu Amarandei Adrian
Murariu Ionuț- Cristian

I. Introducere
 Jonathan David Haidt născut la 19 octombrie 1963 este un psiholog și autor american.
Principalele sale domenii de studiu sunt psihologia moralității și emoțiile morale.
Principalele contribuții științifice ale lui Haidt provin din domeniul psihologic al teoriei
fundamentelor morale, care încearcă să explice originile evolutive ale raționamentului moral
uman pe baza sentimentelor înnăscute, mai degrabă decât a logicii și a rațiunii. Teoria a fost
extinsă mai târziu pentru a explica diferitele raționamente morale și modul în care acestea se
raportează la ideologia politică, cu diferite orientări politice care acordă prioritate diferitelor
seturi de morale. Cercetarea a servit drept fundație pentru viitoarele cărți pe diverse teme.
Haidt vine în domeniul neuroștiinței cu privire la cele 3 structuri corticale (reptilian,
limbicul și neocortexul), mai pe înțelesul nostru (zonele senzoriale, motorii și asociative). El
folosește o metaforă și spune că primele două structuri din capul nostru (sistemul limbic și cel
senzorial) împreună le asociză cu un elefant.
Elefantul este o vietate puternică, simplă care nu folosește cuvinte, funcții verbale și
este preocupat de supraviețuire. Cercetătorii spun că elefantul este blocat în prezent, adică
trăiește permanent în prezent,scanează prezentul după amenințări și lucruri bune prentru
supraviețuire.
Acum 150 – 200 mii de ani a crescut peste aceste elefant un călăreț, adică neocortexul.
Și călerețul are toate funcțiile pe care elefantul nu le are. Are capacitatea de a folosi cuvinte,
adică limbajul. El vede în depărtare, poate să călătorească în timp, să-și amintească trecutul s-
au să-și anticipeze viitorul. Funcțiile sale sunt de planificare, imaginație, rezolvare de
probleme, etc. Iar acest călăreț funcționează doar atunci când elefantul este liniștit.
Neuropsihiatrul Freud spune despre „elefant” că este „mintea inconștientă” iar „călărețul”
este „rațiunea”. Acest lucru arată că noi nu suntem niște calculatoare care punem în balanță
costul de oportunitate și luăm cea mai bună decizie cu datele disponibile. Noi ca ființe
raționale avem o încărcătură emoțională în toate deciziile și acțiuniel pe care le facem.
Jonathan Haidt arată că rațiunea (călărețul) este focalizat pe proleme complexe,
elefantul știe să rezolve doar probleme simple. Cu elefantul nu poți face calcule complexe de
matematică, să scrii poezii sau să anticipezi viitorul, el știe să fugă când tună afară s-au îl
sperii. Pe scurt spune că sistemul moral este un elefant greoi condus de un călăreț inteligent.
Această „minte moralistă” este ansamblul format dintr-un călăreț (procese cognitive
controlate, raționale, bazate pe explicarea lui „de ce”) și un elefant (procese automate,
emoția, intuiția și toate căile de „a vedea că”)
 II. Mintea moralistă. De ce ne dezbină politica și religia

Haidt lansează o provocare gâdirii convenționale despre moralitate, politică și religie,

adresându-se întregului spectru politic. Judecățile noastre morale, arată el, sunt de multe ori
rezultatul instinctelor, nu al rațiunii. Liberalii 1, conservatorii2 și libertarienii3 au intuiții
diferite despre ce e bine și ce e rău; fiecare din părțile implicate are dreptate în anumite
privințe. Haidt examinează originile moralității și ale conflictelor umane și ne oferă cheia
pentru a ințelege miracolul cooperării. 
În capitolul intitulat „elefanții conduc” autorul face o observație pornind de la o
reacție proprie la o afirmație a soției sale. El observă că soția nici nu termină de zis ce a
început că el și începe să-i răspundă. Astfel fiind surpris de propria lui reacție și analizâd-o
observă că aceasta a fost declanșată de câteva cuvinte cheie care denotau critica de care el s-a
agățat direct în lansarea replicii. Astfel el concluzionează că intuițiile sunt primele si apoi
urmează gandirea strategică. 
În contiunare autorul reflectă asupra minții umane. El spune că mintea evaluează
instantaneu și constant. Aici autorul îl citează pe Wilhelm Wundt, fondatorul psihologiei
experimentale care spunea că reacțiile afective sunt atât de strâns legate de percepție încât ne
trezim că ne place sau ne displace ceva în secunda în care observăm acel lucru, uneori chiar
înainte de a ne da seama ce este. 
În 1980 Robert Zajong specialist în psihologia socială a readus în discuție mult uitata
teorie a lui Wundt privind întâietatea afectivă, săturându-se de ideea foarte populară până
atunci în rândul specialiștilor că oamenii sunt ființe calculate și raționale care procesează
informațiile și care mai întâi percep și clasifică lucrurile și apoi reacționează. El a mai
observat că mintea clasifică lucrurile familiare ca fiind lucruri bune. Zajong numea aceasta
„efectul simplei expuneri”, un principiu de bază al publicității. El îndeamna psihologii să
utilizeze un model de procese duale în care primul este afectul și al doilea gândirea. Altfel
spus gândirea este călărețul și afectul este elefantul. Sistemul de gândire nu este echipat să
conducă. Pur și simplu nu are puterea de a face lucrurile să se întâmple dar poate fi un sfetnic

1
Liberalismul din franțuzescul liberalisem, este un curent ideologic și social-politic care promovează libertatea
și egalitatea în drepturi.
2
Conservatorismul este o filosofie politică și socială ce promovează instituțiile și practicile sociale tradiționale
în contextul culturii și civilizațiiei.
3
Libertarianismul este o doctrină politică care susține drepturile indivizilor de a achiziționa, păstra și schimba
propriile bunuri. În sens strict reprezintă o doctrină care susține că oamenii se deșin pe ei înșiși pe deplin și au
capacitatea de a avea drepturi de proprietate asupra obiectelor exterioare.
bun. Călărețul este un observator atent încercând mereu să anticipeze următoarea mișcare a
elefantului. 
În subcapitolul judecățile sociale și politice autorul ne vorbește despre stimulare
afectivă unde primul cuvânt dintr-o pereche de cuvinte declanșează o reacție emoțională care
stimuleazaă mintea să meargă într-o parte sau în alta. Cea mai folosită metodă de măsurare a
acestor atitudini implicite este testul asocierii implicite disponibil la adresa
www.projectimplicit.org. Ne avertizează că el poate afecta! Natura intuitivă a opiniilor
politice este și mai evidentă în studiile lui Alex Todorov de la Princeton. De exemplu, jurații
au tendința sa achite mai degrabă pe acuzații mai atractivi iar atunci când aceștia sunt totuși
condamnați judecătorii le dau în medie sentinte mai ușoare. Todorov a descoperit că nu era
vorba doar de atractivitate. Astfel în urma unui studiu bazat fotografiile candidaților de pe
primele 3 locuri în rezultatul alegerilor pentru senatul și camera reprezentanților SUA a
reieșit că cel care părea cel mai competent din fotografii chiar câștigase alegerile în 75% din
cazuri. A mai observat că precizia testului este aceeași și atunci când pozele au fost analizate
doar o zecime de secundă și a concluzionat ca orice ar face creierul o face în mod
instantaneu. 
Jonathan afirmă că „corpurile noastre ne ghideaza judecata”. Pentru a explica această
afirmație, Haidt îl citeză pe Alex Jordan, masterand la Stanford, a venit cu iddea de a-i ruga
pe oameni să emită judecăți morale în timp ce le declanșa în secret dezgustul. Bineînîeles că
oamenii au emis păreri mult mai aspre atunci când respirau mirosul neplăcut. Judecata morală
îi aparține în mare parte elefantului. 
În subcapitolul „paihopatii gândesc, dar nu simt” autorul ne spune că aproximativ 1%
din bărbați și mult mai puține femei sunt psihopați. Psihopatia este o trăsătură de
personalitate caracterizată prin comportament asocial, capacitate redusă de a avea remușcări
și empatie alături de lipsa de control a comportamentului. Majoritatea nu sunt violenți însă
cei care sunt comit aproape jumatate dintre infracțiunile cele mai grave, precum omorurile în
serie, violul în serie și uciderea polițițtilor. Capacitatea de gândire combinată cu lipsa
emoțiilor morale este periculoasă. Paihopatia nu are să fie cauzată de lipsa de afecțiune
maternă sau de traume în copilărie, sau să aiba vreo altă explicație legată de creștere și
educație. Este o afecțiune moștenită genetic care dă naștere unor minți care nu sunt mișcate
de nevoile, suferințele sau demnitatea celorlalți. 
Autorul cărții reflectează asupra mentalității copiilor. El spune că „copiii simt, dar nu
raționează”. Paihologii au descoperit că bebelușii se nasc cu câteva noțiuni de fizică și de
mecanică. Ei se așteaptă ca obiectele să se miște conform legii mișcării lui Newton și se
sperie atunci când psihologii le arată scene care ar trebui să fie fizic imposibile. De asemenea
au mai observat că bebelușii pot învăța repede cine se poartă draguț cu ei. Astfel elefantul
începe să facă un fel de conexiuni morale din fragedă pruncie cu mult înainte de apariția
limbajului sau a gândirii raționale. 
În contiunare autorul ne spune că „reacțiile afective se află la locul potrivit și la
momentul potrivit în creier. Studiile efectuate de Damasio asupra pacienților cu leziuni
cerebrale dovedesc că zonele emoționale ale creierului sunt cele în care trebuie căutate bazele
moralitătii pentru că pierderea acestora afectează competența morală. Filozofii sau contrazis
mult timp discutând dacă este acceptabil să ranești o persoană pentru a ajuta sau a salva mai
mulți oameni. 
UTILITARISMUL ESTE SCOALA FILOSOFICĂ CARE SUSȚINE CĂ
ÎNTOTDEAUNA TREBUIE SĂ ALEGEM CEEA CE ESTE CEL MAI BINE PENTRU
TOȚI, CHIAR DACĂ UNELE PERSOANE VOR SUFERI PE PARCURS. 
Alți filozofi cred că avem datoria de a respecta drepturile indivizilor , și nu trebuie să
rănim oamenii în timp ce ne urmăm propiile scopuri, fie ele și morale, precum salvarea de
vieți. Acest punct de vedere este cunoscut drept deontologie. 
Jonathan ne arată că elefanții sunt dispuși uneori să raționeze. Elefantul este mult mai
puternic decât călărețul dar nu un dictator absolut. Dacă există afecțiune, admirație sau
dorința de a-l mulțumi pe celălalt atunci elefantul se înclina către interlocutor iar călărețul
încearcă să găsească adevărul în spusele celuilalt. Un alt experiment a aratăt că atunci când s-
a așteptat două minute înainte de a răspunde i-a permis călărețului să gândească singur și să
se decidă asupra unui raționament care în cazul majorității subiecților contrazicea înclinația
inițială a elefantului. 
III. Concluzie
În concluzie primul principiu al psihologiei morale este că „intuițiile sunt primele
urmate de gândirea strategică.” O mare parte a reacțiilor psihologice morale sunt generate de
elefant (procese automate). Pe scurt autorul redă informațiile sau ideile principale pe care le-a
preluat de la ficare.
1. „Mintea evaluează instantaneu și constant” (după cum au susținut
Wundt si Zajonc).
2. „Judecățile sociale și politice depind forte mult de flash-urile intuitive rapide” (după
cum au demonstrat studiile lui Todorov și Testul Asocierii Implicite).
 3. „Stările noastre fizice ne influentează uneori judecata morală, mirosurile și gusturile
neplăcute îi pot face pe oameni mai moraliști” (ca și lucrurile care îi fac pe oameni să
se gândească la puritate ăi curățenie).
4. „Psihopații gândesc, dar nu simt” (si au grave deficiențe morale).
5. „Copiii simt, dar nu gândesc” (și au un început de moralitate).
6. „Reacțile afective sunt la locul potrivit și la timpul potrivit în creier” (după cum au
demonstrat Damasio, Greene și un val de studii mai recente).
Toate aceste șase perspective conturează o descriere destul de clară a călărețului și a
elefantului, precum și rolurile pe care le joacă în gândirea noastră moralistă.
Cartea lui Jonathan Haidt ne oferă o perspectivă sintetică, profundă și inovatoare
asupra moralității umane. Ne oferă o explicare pendru disensiunile uriașe dintre lumile
noastre morale. Ne dă, de asemenea, sugestii pentru un dialog și negociere, și nu în ultimul
rând, noi direcții de cercetare pentru viitor.
Ca viitori manageri putem reține ca element de bază, necesitatea cunoașterii
diferitelor comportamente ale călărețilui si ale elefantului. Cunoașterea acestora și a
diferențelor primare dintre cele două ne ajută la recunoașterea lor atât la noi înșine cât și la
interlocutorii noștri. Un manager trebuie să fie stabil și flexibil, să fie conștient de prezența
sau absența calaretului sau astfel încât deciziile luate să conducă spre cele mai bune rezultate
dar și să recunoască absența călărețului interlocutorului și să îl ghideze pe acesta spre
rațional.