Sunteți pe pagina 1din 3

1 caracterizarea psihologiei ca stiinte. Scurt istoric. Prezentul si viitorul ei.

Ebbinghaus a spus: psihologia are o istorie scruta dar un trecut indepartat psihologia ca stiinta a aparut in 1709fapt ce se datoreaza primului laborator de psihologie creat in Germania e catre Wundt, in Leipzig, unde au avut loc primele experimente (senzatii, perceptive, memorie). Wundt, introduce introspectia experimental ca metoda de laborator. Termenul de psihologie a aparut mai devreme decat stiinta, in sec 16. Exista mai multe versiuni: unii spun ca Goctenius in 1533, altii ca Wolf in 1732 in cartea psihologiei empirica. Ei au fost influentati de inventii odata cu revolutia tehnico-stiintifica, astfel au aparut laboratoare in mai multe tari. Primul congres psihologic international. Psihologia-stiinta despre suflet. Aparitia primeor meditatii psihologice in antichitate: Democrit (primele scrieri despre suflet)-spunea ca sufletul reprezinta doar o parte din materie. El credea ca legile de descompunere a corpului se refera si la suflet, mortalitatea sufletului Platon: abordeaza sufletul ca o substanta autonoma, el exista parallel cu corpul (cu material), sufletul e ceva vesnic iar corpul moare. trebuie de avut grija la fel de suflet cum avem grija de corp. Socrate a elaborate o perspective a sa, o conceptie mai specila. Atrage atentia asupra aspectelor sociale pe relatiile interpersonale. cunoaste-te pe tine insuti Aristotel cu adevarat a avut un moment crucial in istoria psihologiei. Primul a consacrat o lucrare separata dedicate sufletului: de anima, aici vb despre procese cognitive cum fiinta umana cunoaste lumea. In psihologia contributia filozofilor este destul de mare dar la fel si amedicilor antici. Hippocrate parintele medicinea pus fundamental temperamentelor, a avut o anumita explicatie de ce a numit asa temperamentele: in functie de lichidul care predomina in organism. Sec 14-16 Rene Decartes influenteaza dezvoltarea psihologiei ca disciplina distinct, separate de filosofie, fiind informat de descoperiri stiintifice din domeniul medicinii, el a inceput sa priveasca omul ca pe un mechanism ale carei functionalitate pot fi studiate si explicate si intelese. A promovat teoria dualismului prin care a stability distinctia dintre minte (cunoastere, memorie, gandire) si corp (procese fiziologice) considera ca interactiunea dintre ele are loc in creier, de aici si fraza: gandesc deci exist. John Lock-medic englez porneste de la idea ca sufletul la nastere e tabula rasasi toate cunostintele umane deriva din experienta senzoriala si reflexive (observarea interna a actiunilor interne, ideatice ce au loc pe planul mintii) prin urmare experianta umana contine in mod egal lucruri reflectate sensorial cat si procese sufletesti traite. Promotorul ideii ca totul ce este persoana e dobandit prin intermediul senzatiei si reflexiei. Obiectul de studiu al psihologiei din perspective diferitor conceptii psihologice. Au aparut scoli psihologice din cauza existentei divergentelor intre savantii referitor la obiectul de studio al psihologiei, fiecare avand modelul sau explicative asupra vietii psihice. Mielul zlate evidentiaza 4 orientari distinct cu privire la obiectul de studio al psiholigiei: 1 viata psihica interna Structuralismul (Wundt) Functionalismul (james) Psihanaliza (Freud) Psihologia cognitive(neisser)

2 comportamentul Behavioristi(Watson) 3 activitatea umana a)psihologia conduitei(p,janet) b)psihologia activitatii (leontiev) 4 personalitatea in integritate sa Psihologa umanista (fenomenologica) rogers 1 structuralismul. Wundt considera ca obiectul de studio ar trebui sa fie constiinta, trebuie sa fie studiate procesele elementare ale experientei, structura si continutul consiintei (senzatii, sentimente, memoria, perceptia) ca metoda folosea introspectia experimental: subiectului I se prezenta diferiti stimuli (culori, sunete, senzatii ) si apoi acesti subiecti erau rugati sa spun ace senzatii si emotii traiesc ca rezulta. Toate datele erau analizate si formulate concluzii. 2 functionalismul. W. james in SUA, fondatorul psihologiei americane, a initiat primul laborator in SUA, Harvard in 1880, impreuna cu Wundt, apar intre ei divergent in ceea ce priveste obiectul de studiu. Wundt considera ca nu trebuie sa studiem continutul constiintei ci functiile acesteia. James-trebuie sa studieze constiinta pt a vedea cum ne serveste aceasta la supravietuire si adaptare la mediu. 3 behaviorismul (1913) obiect de studio este comportamentul. Metoda de studio e observatia. Scopul trebuie sa fie descrierea, predictia, intelegerea si controlul comportamentului. El creaza formula : C=SR (S-stimul , R-reactia). Relatiile dintre stimul si reactive e: universabila, unilateral si ireversibila. 4 psihanaliza (freud a cutremurat arena psihologica cu teoriile sale. Obiectul de studio e inconstientul. El critica teoria behaviorista si lanseaza idea determinismului comportamentului uman e catre inconstient. Comportamentul uman e rezultatul inconstientului iceberg. Continutul incostientului se acumuleaza prin mai multe cai: refulari, amintiri, lucruri uitate, refularile din copilarie pina la 6 ani. Studiaza incostientul prin metoda ascoatiilor libere, analiza viselor, analiza actelor ratate. 5. psihologia cognitive-sintagma de psihologie cognitive are doua sensuri:1 semnifica stadiu detaliat al sistemului cognitive si al sistemelor acesteia (perceptia, memoria, gandirea, senzatia) 2 desemneaza o anumita abordare a tuturor fenomenelor psihice (emotivitate, motivatia)si comportamentale din perspective mecanismelor cognitive. In viziunea lor fenomenele psihice si comportamentale trebuie studiate din perspective acestor mecanisme cognitive. Psihologia cognitive face o analogie intre mintea umana si un calculator considerand ca aceasta proceseaza imputul (stimuli din mediul intern si extern al organismului) pe baza unui algoritm generand astfel un output comportamental. Numai prin studierea proceselor mentale se inteleg actiunile mentale, iar procesele mentale pot fi studiate stiintific prin studierea comportamentului insotita de interpretarea acestor comportamente. 6 abordarea umanista. Carl Rogers si A.Maslow considera ca obiectul de studio e personalitatea. Umanistii considera ca nu functiile psihice trebuie sa constituie obiectul de studiu, ci functiile psihie ale individului concret. Nu activitatea la modul impersonal ci si activitatea personalizata a omului. Rogers criticand behaviorismul spunea: omul nu are pur si simplu caracteristicile unei masini, el nu e pur si simplu o fiinta sub controlul instinctelor incostiente, ci o persoana care creaza sensul vietii care incorporeaza o dimensiune a vietii subiective. Aceasta teorie pune accent pe unicitatea finite umane si pe libertatea ei de asi alege propriul destin. Se bazeaza pe ideea devenirii personalitatii care presupune necesitatea valorificarii maximale a potentialului creative, ceea ce se egaleaza cu sanatatea psihica-veridica. Omul e abordat ca un tot intreg, nu e dispersat I elemnete biologice, spiritual si sociale.

Conceptual de baza actualizarea/autoactualizarea. Actualizarea e un fenomen biologic characteristic tuturor fiintelor vii, consta in tendinta org. de asi realiza posibilitatile sale cu scopul de a-si pastra viata si de a supravietui. Tendinta de actualizare e innascuta. Autoactualizarea e actualizarea propriului eu, tendinta individului de a se dezvolta in directia unei complexitati mult mai mari. Aceasta tendinta biologica, constructiva e sursa central a energiei in org. uman. Exista 4 conditii pt autoactualizare. 1 acceptarea propriei personae(+.-) 2 acceptarea celorlalti, 3 congruenta persoanelor importante, 4 intelegerea empatica. 7.activitatea umana. Notiunea de conduita fost introdusa de Pierre Janet, ceea ce e diferit de notiunea de comportament. Janet definea conduit ca ansamblul actului unui individ de la cele mai simple la cele mai complexe, orientate spre un scop care contin un sens. Vigotski a propus teoria cultural istorica, e una explicative a genezii constientei, prin care argumenteaza ca dezvolarea cognitiva- individuala e un process legat de transformarea cunostintelor reglate social si mediate. In aceasta teorie introduce notiunea de functii psihice superioare, care sunt caracteristice doar individului uman. E vedea psihologia ca o stiinta care studiaza fnctiile psihice superioare, in procesul asimilarii. Leontiev-teoria culturii istorice, activitatea fiind vazuta ca o totalitate de actiuni. E o forma a ctivismului care e stimulat de trebuinta, trebuinta e traita de individ ca discomfort, tensiune si se manifesta prin cautarea unei activitati care ar satisface aceasta trebuinta, in procesul cautarii are lic intilnirea trebuintei cu obiectul, adica fizarea pe obiectul care ar putea satisface trbeuinta. Din acest moment actiismul devine orientat, trebuinta se obiectualizeaza si devine motiv. De aici actiunea se transforma in activitatea deoarece e declansata de motiv. Esenta teoriei: nu mediul singur de la sine e izvorul dezvoltarii personalitatii, ci activitatea subiectului in cest mediu. Mielu Zlate: Psihologia- o stiinta ce studiaza psihicul uman(procese, insusiri, mecanisme psihice), utilizand un ansamblu de metode , obiective, in vederea desprinderii legitatilor lui de functionare cu scopoul cunoasterii optimizarii si ameliorarii existentii umane.