GHID PENTRU REALIZAREA UNUI ESEU

Cuprinsul capitolului
6.1. Introducere n problematica eseului
6.1.1. e este un eseu?
6.1.2. Dece s scrii un eseu?
6.2 Pasi n elaborarea unui eseu
6.2.1. Alegerea temei
6.2.2. DeIinirea pozitiei Iat de topic
6.2.3. olectarea materialului
6.2.4. Planul eseului
6.2.5. Redactarea eseului
6.2.6. riterii de evaluare a eseului
6.2.7. Formalitti
6.2.8. Lista de veriIicare

Obiective
La Iinalul acestui capitol cititorii vor Ii n msura s:
nteleag principiile realizrii unui eseu;
nteleag modalitatea de realizare eIectiv a unui eseu.

6.1. Introducere n problematica eseului
6.1.1. Ce este un eseu?
Eseul este o ncercare de a comunica inIormatii, opinii sau sentimente si, n mod obisnuit, prezint
un argument reIeritor la tema abordat. ntr-un context universitar, un eseu este un exerci(iu care oIer
studentului posibilitatea s exploreze si s-si clariIice ideile despre un subiect (***, 1995). Un eseu este, de
obicei, deIinit ca o lucrare coerent ce are o lungime ntre 500 si chiar 5000 de cuvinte (pentru un eseu
special sau extins) (Ashman si reme, 1996).
n materialul ce urmeaz vor Ii conturate principalele aspecte legate de realizarea unui eseu, ca
proces de dozvoltare a abilittii de prelucrare a inIormatiilor si ca modalitate de evaluare a diIeritelor
discipline, precum si un model pentru pregtirea si redactarea unui eseu.
A scrie un eseu este un proces complex. Sunt implicate aspecte ca: alegerea unei teme, documentarea
reIeritoare la tema aleas, analiza celor citite, proiectarea argumentelor pentru sustinerea aspectelor
prezentate. De aceea, un accent important va Ii pus mai ales pe payii care trebuie purcuryi pentru realizarea
eseului, pe regulile de constructie si pe redactarea sa eIectiv.
n continuare vor Ii prezentate cteva dintre argumentele care pledeaz n Iavoarea acestei metode.

6.1.2. De ce s scrii un eseu?
n redactarea unui eseu (si nu numai) ntregul proces de documentare, selectare, sesizare a unor
probleme, interactiunea cu bibliograIia, argumentarea ntr-o Iorm coerent reprezint un exercitiu Ioarte
bun pentru exprimarea personal academic, analiza surselor bibliografice, organizarea propriilor
idei yi puncte de vedere; poate reprezenta de asemenea o excelent cale pentru dezvoltarea abilittilor
academice (Ashman si reme, 1996).
Eseul poate reprezenta o modalitate de verificare a procesrii inIormationale realizate pentru c, a
scrie despre o anumit tem, v poate provoca s v dati seama dac ati nteles ntr-adevar tema abordat.

De asemenea, aceasta poate Ii o bun modalitate prin care puteti s deveniti constienti de noi idei care se
pot dezvolta n timpul procesului de creare a eseului, de conIruntare a propriilor puncte de vedere cu cele
care apar n diIerite cercetri sau expuneri.
Nu n ultimul rnd, eseul v d posibilitatea s obtineti un feedback de la coordonatorul
disciplinei prin evaluarea realizat asupra eseului. Important nu este doar nota pe care o primiti, ci mai ales
Ieedback-ul, observatiile analitice si globale din care v puteti da seama ct de mult ati nteles si ct de bine ati
reusit s comunicati acest lucru. Iar, n urma evaluarii, veti sti care sunt punctele dumneavoastr tari, care sunt
zonele la care mai e nevoie s lucrati si spre care v concentrati energia pe viitor (Ashman si reme, 1996).
n procesul de redactare este Ioarte important Iaptul de a Ii constienti de diIerentele dintre
comunicarea scris si cea oral. n cea scris, cuvintele trebuie alese cu mai mare atentie iar Irazele trebuie s
Iie clare si s aib logic. Gnditi-v c nu veti Ii lng cititor pentru a-i explica eventualele nelmuriri sau
Iraze neclare. Este Ioarte important s mentineti o secventialitate logic a pasilor pentru ca cititorul s poat
urmari ceea ce vreti s-i transmiteti. S ,,interactionati" cu materialul bibliograIic si s Iiti creativi n
prezentarea propriului argument (creativitate sustinut academic) (GempI, 1999).
Prin acest exercitiu sunteti pusi n situatia de a v analiza si de a prezenta propriile idei si teorii
cu reIerire la tema abordat. Ideea de baz este s v argumentati academic pozitia, printr-o interactiune
creativ cu bibliograIia, si nu s copiati sau s repetati pur si simplu ceea ce au spus altii.

6.2. Payi n elaborarea unui eseu
Trebuie precizat Iaptul c exist mai multe tipuri de eseu (descriptiv, informal, de cercetare)
care pot Ii realizate n diverse domenii. n acest material, accentul va Ii pus pe realizarea unui eseu
academic, de cercetare. A scrie o astIel de lucrare implic analiza diIeritelor surse bibliograIice (crti, articole
de cercetare etc.) n care este abordat sau sustinut tema aleas pentru eseu, sintetizarea ideilor desprinse si
compararea propriilor idei cu cele ale altora.

6.2.1. Alegerea temei
Primul pas n realizarea unui eseu este s gsi(i ceva despre care vre(i s scrieti, astIel nu numai c
munca va Ii mai antrenant, ci si angajamentul dvs. implicit v va ajuta sa scrieti un eseu mai convingtor. n
aceast Iaz este de asemenea necesar restrngerea temei abordate prin adoptarea unei pozitii particulare Iat de
subiect sau decuparea unei sub-teme (***, 1995; GempI. 2000). Acest aspect este valabil si n situatiile n care
trebuie s v alegeti tema, dar si n situatiile n care aveti o tem deja propus din partea cadrului didactic, pe care
ns o veti aborda conIorm viziunii personale. n aceasta etap trebuie s vedeti dac tema pe care ati ales-o necesit
o abordare mai general sau reIeriri speciIice la anumite aspecte.
Ce faceji dac ideile v vin mai greu?
Dac aveti probleme n ceea ce priveste stabilirea unei pozitii Iat de tema pe care doriti s o abordati,
implicati-v ntr-un proces de -rainstorming cu alte persoane sau lucrati individual, punndu-v pe hrtie toate
ideile care v trec prin minte, indiIerent de ct de irelevante sau ciudate ar prea.
n urmtorul stadiu, n Iunctie de ce ati realizat nainte, ncepeti s Iaceti conexiuni ntre idei si gruparea
lor pe sub-teme, dezvoltndu-le pe acelea pe care doriti cu adevrat s le explorati n detaliu.

6.2.2. Cum v raporta(i la tem?
De obicei aceasta apare la nceputul eseului, n introducere si este cel mai bine exprimat in
propozitia care prezint deIinirea pozitiei d-voastre sau ideea pe care ncercati s o punctati sau demonstrati n
eseu. O bun deIinire a pozitiei v ajut la organizarea eseului si la directionare, pentru c este ideea central n
jurul creia se construieste ntreg eseul.


6.2.3. Colectarea materialului
nainte de a v 'ngropa ntr-un teanc de crti, gnditi-v si notati ceea ce cunoasteti deja cu reIerire la
tema pe eare ati ales-o. AstIel, veti avea posibilitatea s vedeti ce stiti deja si de ce inIormatii ati mai avea nevoie
(***, 1995; GempI, 2000). Pentru a cstiga ct mai mult din aceast etap trebuie s cititi sistematic, ghidndu-
v dup un scop, si probabil c v va Ii mai usor dac v veti Iormula un set de ntrebri care s v
directioneze lectura. Sursa cea mai accesibil si adecvat este lista bibliograIic pe care o primiti de la
coordonatorul cursului sau seminarului. ns aceasta nu nseamn c nu puteti consulta si alte surse
bibliograIice jurnale, lucrri de cercctare, articole, enciclopedii, site-uri de specialitate de pe internet. Tineti
cont c idei importante pot s v treac prin minte n diverse momente, uneori neasteptate, asa c este
recomandabil s aveti un carnetel n care s v nregistrati aceste idei, citate sau exemple (***, 1995; GempI,
2000).
De asemenea, notati sursele bibliograIice cu care ati interactionat si nu uitati s precizati sursa de Iirecare
dat atunci cnd citati, iar la Iinalul eseului s precizati lista cartilor pe care le-ati consultat sau Iolosit n realizarea
acestuia. Orice surs citat trebuie s se regseasc n bibliograIie, orice reIerint bibliograIic trebuie s se
regseasc utilizat n text. Odat ce aveti aceste inIormatii organizate, puteti Iace planul eseului.

6.2.4. Planul eseului
Este Ioarte important s redactati un eseu pornind de la o structur coerent care s v ajute s delimitati ideile
principale si detaliile importante pe care va trebui s le explicati sau s le dezvoltati. Un astIel de plan contribuie ntr-o mare
msur la cursivitatea si coerenta de ansamblu a eseului. Doar prin pregtirea unui plan puteti s mentineti controlul
materialului propriu si s prezentati subiectul ntr-o manier logic, concis si coerent (Ashman si reme, 1996).
Planul unui eseu (***, 1995)
O Alegerea unei teme
O rainstorming
O Pozitia Iat de tema aleas
O Schita eseului
O ercetare/ doc u men tare
O Prima Iorm
O Revizuirea
O ESEUL Iinalizat.

6.2.5. Redactarea eseului
Metode de organizare
Un eseu este structurat n jurul unei prti de nceput, o parte de mijloc si un Iinal. A organiza eseul
nainte de a ncepe redactarea lui eIectiv, conIer ideilor o structur pe care s se plieze, permitnd articularea,
analiza si clariIicarea gndurilor, ideilor principale. Organizarea este un proces continuu, ns n general implic
dou componente: determinarea unei metode de organi:are a eseului i reali:area unei scheme prin care ideile se
aplic la acea metod.
n continuare vor Ii prezentate cteva principii de organizare a eseului (***, 1995):
Structura eseului
Un eseu este structurat n trei mari prti principale:
O Partea de nceput - Introducerea - include 5o:itia autorului fat de tema aleas.
O Partea de mijloc - Con(inutul eseului - include argumentul sustinut de dove:i sau
exem5le i este 5artea in care se demonstrea:, argumentea: i sustine 5o:itia aleas.
O Partea Iinal Concluzia.

n continuare vor Ii prezentate pe scurt aceste componente structurale ale eseului.
ntroducerea
Deseori este o bun decizie de a scrie introducerea dup ce a Iost realizat o prim ciorn a
continutului lucrrii. Un eseu este o explorare a unei idei care trebuie s Iie bine deIinit nainte de a Ii
dezvoltat. Pentru c ntr-un eseu materialul este legat de o linie central de argumentasie, adic de 'Iirul
rosu, este necesar ca autorul s prezinte acea pozitie Iat de tem si s Iac cititorul constient de
importanta si de relevanta ei. Introducerea este locul n care eseul trebuie s Iac din start o bun impresie,
s inIormeze cititorul despre ce va urma si s l ncurajeze s citeasc cu interes mai departe (***, 1995).
Este important s transmiteti cititorului Iaptul c eseul d-voastr merit s Iie citit. AstIel c, nc din
primele rnduri, cititorului/ evaluatorului trebuie sa-i Iie prezentat directia n care vreti s conduceti
demersul academic. n introducere prezentati un plan pentru ceea ce va urma, n care includeti anumite
comentarii despre tema eseului. n aceast sectiune ar trebui s precizati la ce aspecte ale temei v reIeriti si
de ce (Ashman si reme, 1996). O introducere reprezint mult mai mult dect realizarea unui sumar al ideilor
eseului. Introducerea poate cu prezentarea clar si la obiect a scopului eseului. El ncepe de cele mai multe
ori de la general yi se ndrept spre ceea ce este specific. La Iinalul introducerii puteti s exprimati clar
pozi(ia d-voastr Iat de tema eseului. Atentie, introducerea nu trebuie s divulge toate ideile si
concluziile eseului, ns trebuie s oIere cititorului o idee clar despre ceea ce se discut. Introducerea mai
trebuie s Iie scurt yi concis, prin comparatie cu restul eseului (***, 1995).
Conjinutul eseului
ontinutul, corpul eseului este cea mai consistent parte a acestuia si contine detalierea si
argumentarea aspectelor prezentate n introducere. n continutul eseului veti lua Iiecare din aceste puncte si
le veti dezvolta. n aceast parte veti sustine/ argumenta pozitia adoptat de dvs. Iat de tema aleas si veti
prezenta inIormatiile necesare pentru argumentare. Dup ce ati prezentat tema general, trebuie s decideti
care va Ii ideea Iiecrui paragraI n parte. Planul realizat anterior v poate Ii un ghid util, ns acum trebuie s
v gnditi n detaliu (care ar Ii subtitlurile care ar ajuta cititorul? cum pot Ii aranjate paragraIele n cea rmai
bun ordine?). De asemenea, este bine de asemenea s luati n considerare Iaptul c Iiecare paragraI trebuie s
aib unitate si s se lege ntr-un mod natural cu paragraIul anterior si cu cel urmtor. Este important s
mentineti o linie continu a ideilor ('Iirul rosu) si s oIeriti cititorului anumite indicii sau cuvinte cheie,
pentru a-i arta acestuia directia incursiunilor d-voastr.
Concluzia
Prin concluzie Iaceti un sumar al ideilor principale (Ashman si reme, 1996). eea ce spuneti n
concluzie ar trebui s se potriveasc cu ceea ce ati spus n introducere. Pentru c aceast parte se reIer la o
concluzie, trebuie s v prezentati pozitia Iat de tem ntr-o Iorm Iinal, persuasiv. n introducere, ati oIerit
cititorului o idee despre ce va urma, ncercnd s-i atrageti interesul (***, 1995), n concluzie, datorit
Iaptului c aceasta este realizat la Iinalul unei prelucrri organizate de inIormatie, puteti s prezentati succint
pozitia d-voastr, stiind c cititorul are deja inIornatia pe care i-ati Iurnizat-o n legtur cu cele dezbtute. De
asemenea, ati putea s sugerati care sunt implica(iile mai largi ale temei pe care ati abordat-o si s precizati
care ar putea Ii urmtorii pasi. n aceast sectiune puteti s precizati propriile puncte de vedere, atta timp ct
ele sunt bazate pe argumentele pe care le-ati prezentat anterior. Dac introducerea este o anticipare, o
prevedere sau o previziune, concluzia este o analiz Iinal (***, 1995). Trebuie tinut cont de Iaptul ca Iiecare
idee trebuie s Iie legat de urmtoarea, Iiecare categorie major trebuie s Iie legat de pozitia aleas si
Iiecare subcategorie trebuie s Iie legat de categoria principal.

Redactarea efectiv a eseului
nd cercetarea surselor bibliograIice este complet si aveti o pozitie clar Iat de tem, aveti un

plan complet, o bibliograIie si un teanc de notite, atentia si eIortul v vor Ii orientate spre redactarea
materialului. Pentru ca nceputul acestui proces s Iie mai simplu, alegeti o parte a eseului unde stiti bine
materialul si ncepeti prin a scrie acel paragraI. ns, nainte de a ncepe s scrieti, este Ioarte important s
luati n considerare tipul de cititor cruia i se adreseaz eseul.

Prima form scris
n aceasta etap, Iorma scris poate contine si elemente incomplete. Nu trebuie s aveti sentimentul c
este necesar s aveti toate gndurile n ntregime organizate n minte, nainte de a pune mna pe creion sau
tastatur. Odat ce ati realizat cercetarea, documentarea si schema general de lucru, cea mai bun
modalitate de a v gndi la eseu este s-l scrieti. Faptul de a v vedea gndurile scrise v va permite s 1e
percepeti ntr-o manier critic si obiectiv, iar scrierea unei propozitii o va inspira pe urmtoarea. Nu trebuie
s v simtiti deci dezamgit de incoerenta primei Iorme scrise. Scopul acestei prime Iorme este acela de a
produce un material brut (un draIt) cu care s puteti lucra n continuare (***, 1995).

Revizuirea eseului
Principalele rivizuiri ale materialului scris trebuie s aib n vedere urmatoarele criterii sau repere:
claritatea, coerenta, unitatea. Aceasta este etapa n care Iinisati materialul realizat, eliminati elementele
redundante, Iiind Ioarte atent la modalitatea de exprimare si de redactare.

6.2.6. Criterii de evaluare a eseului
n continuare vor Ii prezentate criteriile de evaluare a unui eseu, utile n primul rnd pentru auto-
evaluare si, ulterior, ca repere n Iunctie de care ti putea Ii notati:
O Claritatea: mesajul eseului este bine conturat, Iormularea sa nu este ambigu, lucrarea este
organizat n jurul unei idei pentru care exista dovezi veriIicabile.
O Argumentare: ideile, teoriile prezentate sunt sustinute de argumente din bibliograIie.
O Coeren(a logic: ideile au legtura unele cu altele, decurg unele din altele, ncepeti cu o idee
pe care o dezvoltati si nu Iinalizati argumentarea cu idei care nu au Iost pretzentate n eseu.
O Interac(iunea cu materialul bibliografic: sursele bibliograIice sunt citate corespunztor,
argumentele aduse sunt sustinute prin prezentarea diIeritelorcercetri.
O Originalitate, creativitate, inova(ie: modul deosebit prin care abordati tema, prezentarea
opiniilor personale bazate ns pe analiza diIeritelor surse bibliograIice.
O Aspectul general al eseului: respectarea criteriilor prezentate n continuare: gramatica, ortograIia,
aspectul estetic sunt n regul?

6. 2.7. Aspecte de ordin formal
Orict de multumiti ati Ii de continutul unui eseu, asigurati-v c si modalitatea de prezentare este
salisIctoare: aranjati textul cu optiunea ustified, Iiti atenti la posibilele greseli de ortograIie sau gramaticale,
la modul n care Iormulati si scrieti subtitlurile, la maniera n care citati sursele consultate. Folositi un spatiu
de 1.5 ntre rnduri si lsati margini de 2 cm pentru, pentru ca cel care evalueaz eseul s poata scrie
observatiile si comentariile. Veti Iolosi doar o singur parte a Ioii si veti utiliza caractere romnesti, cu
mare atentie la diacritice, pentru a nu centra atentia evaluatprui pe corectarea acestora. Numerotati paginile
centrat jos (cu exceptia copertii, care nu se numeroteaz), capsati eseul sau puneti-l ntr-un dosar, dup ce
ati veriIicat prin ord Count numrul de cuvinte utilizat, care trebuie s Iie ct mai apropiat de cel indicat,
urmnd ca acest numr s Iie trecut pe pagina de gard.
Prezentm mai jos o sugestie pentru copert.

UNIVERSITATEA
FAULTATEA
SEIA
TITLUL ESEULUI
NUMELE SI PRENUMELE STUDENTULUI
ANUL, GRUPA
NUMELE OORONATORULUI DE URS SAU DE SEMINAR
NUMELE URSULUI / SEMINARULUI
ORASUL ANUL
NUMRUL DE UVINTE UTILIZATE
Prima pagin
Nu uitati de cuprinsul de la nceputul eseului, n care s includeti punctele principale si sub-
punctele dezvoltate (GempI, 1999).
Ultima pagin
Aici precizati sursele bibliograIice utilizate conIorm standardelor international acceptate (APA.
De exemplu, una dintre cele mai Irecventc modalitti de citare este de tipul urmtor: Poenaru, R., Sava, F.
(1998). idactogenia in coal. ucuresti: Editura Danubius.

6.2.8. Lista de verificare (apud Ashman si reme, 1996)
Pentru a veriIica dac ati respectat principalele cerinte reIeritoare la realizarea unui eseu adresati-v
singuri urmtoarele ntrebri:
O Am rspuns la ntrebarea speciIic de la care am pornit?
O Am subdivizat ntrebarea n ntrebari mai mici, separate, si am rspuns la acestea?
O Am acoperit bine aspectele principale?
O Le-am abordat cu suIicient proIunzime?
O Este relevant continutul?
O Am aranjat materialul ntr-o ordine logic?
O Eseul se deplaseaz cursiv de la o sectiune la alta, de la un paragraI la altul?
O Fiecare idee principal este sustinut convingtor de exemple si argumente potrivite?
O Am precizat toate sursele bibliograIice utilizate?
O Am distins clar ntre propriile mele idei si ideile altora?
O Am recitit materialul pentru a reIormula Irazele neclare?
O Gramatica, ortograIia, aspectul estetic, sunt ele n regul?

Eseurile care nu se ncadreaz n criteriile si dimensiunile precizate n acest material pot Ii acelea n
care lucrarea este alctuit din idei analitice care apar, se dezvolta si dispar, neexistand o idee
organizatoare central, sau atunci cnd autorul reproduce tot ce stie despre un anumit subiect, n loc s trateze
despre tema speciIic, ca si n situatiile n care autorul propune diIerite puncte de vedere, opinii, ns nu
prezint n sustinerea acestora argumente stiintiIice relevante si surse bibliograIice adecvate (Papp, 1997).
Acest material prezint o serie de precizri si criterii ce decurg din standarde internationale de
realizare si redactare a unui eseu. El nu reprezint o retet, ci mai curnd un ghid menit s coordoneze
procesul de nvtare si de realizare a unei lucrri academice de tinut. n aIara oricror tehnici, poate cel mai
important aspect este s Iaceti cu drag si interes ce aveti de Icut si s v bucurati de ceea ce ati realizat n
Iinal.



Referin(e

1. Ashman, S., reme, P. (1996). ow to rite Essays. London: University oI North.
2. GempI, . (1999). Cum s scrii un eseu. Universitatea runel, Londra - UK. Material nepublicat,
tradus si adaptat de Silviu Rogobete.
3. Papp, J. (1998). Essays in Arts and Science. New York: Open Society Institute.
4. ***. An Introduction to Essay riting (1995). The University oI Victoria, gsit la adresa
http://web.uvic.ca/wguide/Pages/SampleEssaysExpos.html accesat la data 20 ianuarie 2003.


O Tema eseului pentru Fundamentele Psihologiei, semestrul al II-lea, an universitar 2009/2010 este:
Modele explicative ale 1.atentiri 2.temperamentului: de la umori yi morfotip, spre mediatorii
sinaptici.
O Numr de cuvinte: 2000 (aproximativ 5 pagini de text n Iormt electronic).
O Dup pagina introductiv (de la Hipocrate si Galenus spre Pavlov si Sheldon) celelalte 3 pagini vor
dezvolta 3-4 din teoriile despre temperament ale lui Jung, GuilIord-Zimmerman, Strelau, Zuckerman,
Gray, loninger sau Rothbart.
O Setarea obligatorie: TNR (Times New Roman), la 1,5 rnduri, margini de 2 cm de jur mprejur.
O Vor Ii utilizate 5-7 surse bibliograIice (articole din date de baze actuale, eventual crti, dar nu mai vechi
de dou decenii) utilizate n text si regsibile n Iinal la reIerinte, dup standardele APA (vezi reIerintele
de mai sus).
O u punct de vedere personal si interpretarea critic a inIormatiiloe prezentate (o pagin).
O Termen de predare (dead-line): luni, 12 aprilie, 2009, ora 9.25.
O Doar Iormat hrtie.
O Pondere: un sIert din nota de semestru.
O u Ieedback din parte proIesorului de la curs.
O Plagiatul se soldeaz cu nota 1.