Speciile textului ştiinţific

Introducere
În general, în cazul discursului ştiinţific, se disting trei tipuri de discurs: discursul didactic –
specific manualelor şcolare, discursul de vulgarizare – al noilor descoperiri ştiinţifice,
accessibile unei unei mari categorii de cititori şi discursul specializat – specific unui anumit tip
de specialişti. În ceea ce priveşte clasificarea speciilor stilului ştiinţific, acestea se împart în
funcţie de dimensiunea textului.

1. Nota
Este o scurtă însemnare referitoare la un text scris, fiind centrată pe amănunt şi conţinând
unele corecţii şi aducând noutate informaţiei. O notă ştiinţifică detaliază informaţia, dar
dimensiunile ei sunt în general mici (1-3 pagini).

2. Recenzia
Reprezintă expunerea unei opera literare, respective ştiinţifice la apariţie, însoţită de
comentarii şi opinii critice. În timp ce recenzia literară conţine o doză de subiectivitate,
recenzia unui studio ştiinţific se impune obiectiv. Informaţiile cuprinse în recenzie conţin
date despre autor, prezentarea succintă a conţinutului cărţii, iar originalitatea recenziei e
determinată de coerenţa criticului în domeniul respective.

3. Referatul
Este o prezentare succintă a unei anumite teme dintr-un domeniu specific, fiind structurată
pe o bibliografie. O reoare produsă frecvent în elaborarea referatului este că în general
autorii referatului îşi asumă formulările unor specialişti, fără a indica sursa.
4. Articolul
Este o specie care tratează o temă ştiinţifică, bazată pe originalitatea autorului şi aparţinând,
în speţă, stilului funcţional publicistic.

5. Studiul
Frecvent confundat cu articolul, studiul, are în vedere o abordare ştiinţifică şi nu publicistică
a unei teme. Dimensiunile acestuia sunt mai vaeste decât ale unui articol şi este necesar ca
acesta să aibă note şi bibliografie.

6. Prolegómena
E un studiu introductiv, care precedă opera ştiinţifică propiu-zisă.

7. Tratatul
Reprezintă o lucrare sintetică, de ample proporţii, operă a unui colectiv de autori care
tratează problemele esenţiale ale unei discipline. În funcţie de contextual socio-istoric,
tratatul are tendinţa de a fi infuenţat ideologic.

8. Compendiul
Se defineşte ca o expunere succintă a unei lucrări ample, elaborată după definirea respectivei
lucrări.

9. Manualul
Este o lucrare care cuprinde noţiunile fundamentale ale unei ştiinţe sau ale unei arte, având
character didactic. Se adresează unui grup-ţintă de cititori, limbajul este accesibil, sunt
prezente exerciţii pentru aprofundarea cunoştinţelor. De asemenea, manualele, la fel ca
tratatele, sunt influenţate ideologic în funcţie de momntul elaborării lor.

10. Eseul
Definit ca un studiu pe teme filosofice, literare sau ştiinţifice, având un character subiectiv
care îi imprimă originalitatea, eseul tinde să înlocuiască termenul compunere.
11. Comunicarea ştiinţifică
Reprezintă versiunea orală a unui studiu ştiinţific, prezentată în general într-un cadru de
specialişti pe un domeniu cunoscut acestora.

12. Prelegerea
La fel ca în cazul comunicării ştiinţifice, prelegerea este varianta orală a unui studiu,
prezentată în general în medii academice. Acest tip de discurs, are şi deficienţele lui, în
sensul în care fidelitatea transcrierii textului rostit nu este garantată.

13. Teza de doctorat

Defineşte lucrarea prezentată în faţa unei comisii cu scopul de a obţine titlul de doctor în
domeniul în care aceasta a fost elaborată. Existau anterior oponenţi prezenţi la susţinerea
lucrării, cu scopul de a demonstra, prin argument, validitatea lucrării, însă, în prezent această
practică a fost înlăturată. Lucrarea de doctorat nu trebuie să fie publicată înaintea de
prezentare, în caz contrar, s-ar pierde inovaţia. Dimensiunle tezei de doctorat trebuie să fie
mai mari decât cele ale lucrării de licenţă, sau de dizertaţie(200-300 de pagini).

14. Teza de licenţă

Aceasta este lucrarea elaborată de către absolventul unei instituţii academice în vederea
obţinerii titlului de licenţiat în domeniul în care a parcurs studiile. În cazul în care teza de
licenţă este una valoroasă există posibilitatea ca aceasta să fie publicată, intrând în rândul
lucrărilor ştiinţifice.

15. Lucrarea de grad

Aceasta se redactează de către cadrele didactice din învăţământul primar, gimnazial şi
preuniversitar, lucrarea de gradul întâi fiind similară celei de licenţă.