CURS 2

PSIHIATRIE
Dr. Camelia N.P. Boancă
Doctor în Medicină
Psihanalist, Membru Individual IAAP Zurich
ISTORICUL PSIHIATRIC:
„Străduința de a găsi un sens in viată sau confruntarea cu întrebarea dacă există un
sens al vieții nu este un fenomen patologic in sine”

1. Identificarea: vârsta, sexul, ocupația, statutul marital, (dacă este cazul originea
etnică),

2. Acuza principală,

3. Istoricul bolii prezente (debut, factori precipitanți)

4. Boli antecedente (psihice, medicale, familiale) ( exemplu: )

ISTORICUL PSIHIATRIC (cont.)
5. Istoricul personal (anamneza)
• Prenatal și perinatal
• Copilăria mică, pana la 3 ani
• Copilăria medie (3 -11 ani)
• Pubertate
• Adolescența
• (Nașterea și copilăria - uzul de droguri de către mamă, complicații perinatale, temperament,
mers și vorbit;
• Copilăria - controlul sfincterian, toleranța față de separare, prietenii, școlarizare, activități
extrașcolare;
• Adolescență – debutul pubertății, relațiile cu cei de aceeași vârstă, întâlniri și activitate sexuala,
uz de droguri, dezvoltarea intențiilor profesionale, învățământ, muncă, activități extrașcolare).
ISTORICUL PSIHIATRIC (cont.)
5. Istoricul personal (anamneza) (cont.)
• Viată adultă
• istoric ocupațional,
• istoric marital și relațional,
• istoric militar,
• istoric educațional,
• religie,
• activitate socială
• situație locativă,
• uz de droguri și alcool,
• istoric legal
(Adesea este util ca pacientul să-și descrie activitățile dintr-o zi obișnuită).
6. Istoricul familial
• Membri familiei, vârstă, sex
• Membri ai familiei cu tulburări și simptome psihice etc.
EXAMENUL STARII MENTALE
1. Prezentare. Îmbrăcăminte și igienă, atitudine și comportament,
semne somatice (de ex. tremor, ataxie a mersului); trebuie acordată
atenție deosebită anormalităților și excentricităților.
2. Vorbire. Producerea fizică a vorbirii (nu conținutul). Volum, viteză,
articulare, vocabular.
EXAMENUL STARII MENTALE (cont.)
3. Expresie emoțională.
a) Subiectivă - descrierea de către pacient a stării sale emoționale interne (de
ex. …. "Mă simt trist").
b) Obiectivă - emoțiile comunicate prin expresia facială, postura corpului și
tonul vocii.
c) "Afectul" se folosește frecvent pentru a descrie următoarele:
a) Componenta obiectivă, observată a emoției.
b) Variabilitatea emoției odată cu schimbarea gândurilor. (Spre deosebire de afect,
dispoziția descrie tonul emoțional predominant de fond)
EXAMENUL STARII MENTALE (cont.)
4. Gândire.
a) Forma gândirii – modul în care ideile se leagă între ele.
Sunt logice și orientate către un scop?
Dacă nu, este posibil ca persoana să aibă o tulburare a formei gândirii, o
"tulburare formală de gândire".
EXAMENUL STARII MENTALE (cont.)
4. Gândire (cont.)
b) Conținutul gândirii. Anormalitățile includ următoarele:
1. Deliruri - credințe fixe, false, care nu sunt împărtășite de alții.
2. Idei de referință - evenimente sau întâmplări obișnuite de fiecare zi,
care au semnificație personală unică (de ex. un trecător care îți suflă
nasul semnifică un pericol iminent).
3. Obsesii – gânduri nedorite, intruzive (care deranjează) adesea de natură
neplăcută (de ex. gânduri despre activitatea sexuală dezgustătoare, de
comportarea în moduri nepotrivite din punct de vedere social) și despre
care se consideră, de regulă, ca sunt dincolo de capacitatea pacientului
de a le controla (ego - distonice).
EXAMENUL STARII MENTALE (cont.)
4. Gândire (cont.)
b) Conținutul gândirii. Anormalitățile includ următoarele:
4. Preocupări - gânduri predominante și recurente, care nu sunt
considerate simptomatice sau nedorite (ego - sintonice).
5. Inserția gândurilor - gânduri care sunt implantate de către forțe
extraterestre.
6. Furtul (extragerea) gândurilor - gândurile sunt îndepărtate din mintea
persoanei de către alții.
EXAMENUL STARII MENTALE (cont.)
5. Percepție
a) Halucinații - percepții senzoriale generate în interiorul sistemului
nervos central și care nu sunt declanșate de stimuli externi.
Halucinațiile pot să se manifeste în orice modalitate în orice
modalitate senzorială, iar modalitatea nu are semnificație
diagnostică.
b) Iluzii - percepții senzoriale declanșate de un stimul extern care
este prelucrat sau interpretat în mod greșit (de ex. pacientul
vede monștrii amenințători atunci când se uită la niște umbre
care se mișcă pe perete).
 EXAMENUL STARII MENTALE (cont.)
6. Sensorium
Această secțiune include evaluarea câtorva funcții cognitive care descriu
integritatea generală a sistemului nervos, fiecare funcție referindu-se la o
regiune diferită a creierului.
Anormalitățile sensoriumului se întâlnesc în delirum și în demență și
trezesc suspiciunea unei cauze sub adiacente medicale sau legate de
droguri a simptomelor.
Multe din informațiile despre sensorium pot fi culese prin observarea
pacientului în cursul interviului general.
 EXAMENUL STARII MENTALE (cont.)
6. Sensorium (cont.)
Pentru descrierea mai precisă a deficiențelor constate se pot folosii teste
specifice ale funcțiilor cognitive.
a) Alertă - intensitatea stării de veghe, constantă sau fluctuantă.
b) Orientarea la persoana - (dacă pacientul știe cine este, dacă recunoaște examinatorul,
dacă își dă seama de natura interacțiunii cu examinatorul) în spațiu și timp.(auto-
psihic=capacitatea pacientului de a-si recunoaște propria persoana și alo-psihic=
capacitatea pacientului de a recunoaște alte persoane (orientat allopsihic) sau la
incapacitatea de a realiza acest act (dezorientat allopsihic). Tulburări de orientare apar
în stări de confuzii, intoxicații, epilepsie, demențe etc. Dacă pacientul este dezorientat,
se va descrie amploarea (întinderea) dezorientării; pacientul știe luna dar nu și ziua și
săptămâna; Numele orașului dar nu și pe cel al spitalului.
 EXAMENUL STARII MENTALE (cont.)
6. Sensorium (cont.)
Pentru descrierea mai precisă a deficiențelor constate se pot folosii teste
specifice ale funcțiilor cognitive.
c) Concentrare - capacitatea de a-și focaliza și menține atenția.
d) Memorie - evocare îndepărtată, recentă și imediată.
e) Calcul mintal - pacientul poate să facă în minte operații aritmetice simple.
f) Fond de cunoștințe - înregistrează bolnavul evenimentele din lumea
exterioară cărora le este expus?
g) Judecată abstractă - capacitatea de a trece de la un concept general la altul și
înapoi, cu exemple specifice (de ex. fruct - măr).
 Teste ale funcției cognitive folosite pentru
examinarea stării mentale la secțiunea sensorium
Funcția Întrebări/Comentarii

1. Alertă (veghe) 1. Observați gradul de prezență în mediu al pacientului și modificările nivelului de activare.

2. Orientare 2. "Știți unde vă aflați? Ce este clădirea aceasta? În ce oraș suntem? Cine sunt eu? De ce am această
discuție cu dumneavoastră? În ce dată suntem azi? Luna, anul, anotimpul? În ce perioadă a zilei ne
aflăm? Este dimineață sau seară? ( pentru toți pacienți inclusiv copii )
3. Concentrare 3. "Spuneți pe litere cuvântul scaun. Acum spuneți-l pe litere de la coadă la cap. Numărați de la 100
înapoi din 7 în 7. Spuneți lunile anului de la Decembrie înapoi."
4. Memorie 4. Imediată: "Repetați după mine numerele următoare: 7, 3, 1, 8, 6."
Recentă: " Vă rog să țineți minte următoarele trei lucruri: câine pekinez, creion roșu și frigider. După
câteva minute am să va rog să le repetați." "Ce ați mâncat ieri seară? Ce ați mâncat azi dimineață?"
Pe termen lung: "La ce adresă ați locuit când erați la școala elementară? Cum îl cheamă pe
învățătorul pe care l-ați avut în clasa a 4-a?"
Indicație: Dacă veți întreba despre lucruri super hiper - învățate cum ar fii data nașterii sau CNP-ul
sau numărul de telefon, nu veți testa cu acuratețe memoria pe termen lung.
5. Calcul mintal 5. "Dacă o pâine costă ……… lei cu o hârtie de ……… lei (bancnotă/monedă imediat superioară) cât
trebuie să primiți rest? Cât fac 19 și 13? Cât fac 23 fără 15?
Indicație: întrebările trebuie sa testeze numai câte o singură funcție, dacă folosim scăderile de șapte
seriate pentru testarea concentrării nu vom mai folosii aceeași serie și pentru calculul mintal.
Teste ale funcției cognitive folosite pentru
examinarea stării mentale la secțiunea sensorium
(cont.)
Funcția Întrebări/Comentarii

6. Fondul de cunoștințe 6. "Care este capitala României? Care este capitala Franței? Dar a S.U.A.? Care au fost ultimii
patru președinți ai României? Cine este prim-ministrul României? Cine este președintele
S.U.A.? Ce mai este pe la știri zilele astea?
Întrebările trebuie formulate ținând seama de vârsta, nivelul educațional și interesele
pacientului.
7. Judecata abstractă 7. "Care este asemănarea dintre un măr și o portocală? Ce vor să spună oamenii atunci când
când zic 'Să nu dai vrabia din mână pe cea de pe gard?' Am să vă spun trei cuvinte: piatră,
copac, pasăre."
8. Critica bolii - capacitatea de a-și recunoaște și înțelege propriile simptome.

9. Judecata - capacitatea de a lua hotărâri bune în legătură cu sine, de a se comporta în

moduri acceptate social și de a coopera la tratament.