Examenul starii

mentale

Dr. Madalina Cristanovici

 Definitie
 evaluarea functionarii mentale curente a
pacientului
 reprezinta examinarea initiala a sanatatii mintale
 cuprinde toate aspectele psihismului
 in general este impartit in 2 mari zone:
Aspecte comportamentale
Aspecte cognitive
 Aspecte comportamentale
 urmariti comportamentul si discursul pacientului
in timp ce discutati cu el
 aspectele comportamentale cuprind:
1. Aspect general si comportament
2. Dispozitia afectiva
3. Fluxul gandirii
 Aspecte cognitive
 reflecta ceea ce gandeste (vorbeste) pacientul pe
care-l examinati
 aspectele cognitive includ:
1. Continutul gandirii
2. Perceptia
3. Atentie, memorie, functie executiva
4. Insight (critica bolii) si judecata (capacitatea
de apreciere a situatiei)
 Aspecte generale

 Aceste aspecte le observati in primele minute din

timpul evaluarii
 Ce varsta considerati ca are persoana? Se
potriveste varsta aparenta cu cea declarata?
 Care este constitutia fizica a pacientului? Suplu?
Scund si gras? Robust? Cum este postura sa?
 Aspecte generale
 Exista caracteristici fizice neuzuale (cicatrici,
tatuaje etc)?
 Cand dati mana cu pacientul cum sunt palmele
acestuia? Uscate sau umede? Strangerea de mana
este ferma sau moale?
 Care este etnia pacientului?
 Starea de vigilenta
 Stare de trezire, constiinta, alerta
Poate fi gradata de-a lungul unui continuum
Normalitate: vigilenta asupra mediului si abilitatea de a
raspunde rapid la o multitudine de stimuli
Somnolenta (sopor)  ingustarea campului de constiinta
Stupor  inconstienta (pacientul raspunde cu vigilenta
foarte scazuta la stimuli fizici repetati)
Coma  stare din care pacientul nu poate fi trezit prin
stimuli
 Igiena/vestimentatia
 Este vestimentatia pacientului ingrijita, curata?
Sau din contra?
Este obisnuita, formala? Este adecvata sezonier si
situational?
Exista podoabe vestimentare?
Obervati asocieri vestimentare bizare/insolite?
Este igiena personala a pacientului mentinuta?
 Activitatea motorie
 Pacientul este relaxat sau sta tensionat pe marginea
scaunului?
Care este gradul de activitate motorie? Pe masura ce
discutati sta linistit sau se misca excesiv?
Care este pozitia mainilor pacientului? Sta relaxat sau
cu pumnii inclestati? Cum arata unghiile sale? Exista un
tremor?
Miscari involuntare?
Manierisme, stereotipii?
 Expresia faciala
 Pacientul zambeste si arata in general o mobilitate
normala a expresiei faciale?
 Puteti stabili contact vizual? Sau evita privirea
examinatorului?
Exista ticuri ale gurii, ochilor sau altor parti ale corpului?
Care este volumul, tonul si claritatea vocii pacientului?
Ritmul cu care vorbeste?
 Tonul: prietenos, ostil, sarcastic, trist, furios?
Atitudinea fata de examinator

Există câteva axe pe care puteţi descrie relaţia

aparentă a pacientului cu dvs.:
Cooperantă → Obstuctivă
Prietenoasă → Ostilă
Deschisă → Secretoasă
Implicată → Apatică
 Dispozitia afectiva
Este descrisa in functie de: tip, labilitate, concordanta si
intensitate.

1. TIPUL DISPOZITIEI
Mânie Iritare
Anxietate Bucurie
Mulţumire Tristeţe
Dezgust Ruşine
Teamă Surpriză
Vină
“ Cum te simti acum?” “In ce dispozitie esti in acest
moment?”
 Dispozitia afectiva
2. LABILITATEA = doua sau mai multe dispoztii intr-un
interval scurt de timp;
-Opusul labilitatii = aplatizarea/tocirea afectiva;

3. CONCORDANTA = cat de bine dispozitia pacientului

se potriveste cu situatia si continutul gandirii
-Cultura pacientuluii e importanta
- Lacrimile sunt justificate de subiectul in discutie?
-Zambetul pare natural sau este fortat?
 Dispozitia afectiva
4. INTENSITATEA
-Poate fi gradata ca usoara, moderata sau severa
-Care este reactivitatea dispozitiei? Este
prelungita, superficiala sau undeva intre cele doua
extreme?
-Poate fi dispozitia schimbata de evenimente
exterioare?
 Fluxul gandirii
 Tulburari de asociatie
Tulburari de rata si ritm
Notati intre ghilimele ceea ce spune pacientul
Incercati sa evitati atribuirea unor semnificatii
patologice a modului de a vorba a pacientului, ele pot
fi datorate unor boli neurologice sau somatice,
determinate cultural etc.
 Fluxul gandirii
Tulburari de asociatie
 Observati daca discursul este spontan
Slabirea asociatiilor de idei
Disociatia ideo-vebala, dezorganizarea ideo-verbala
Fuga de idei
Tangentialitate, Circumstantialitate, Gandire digresiva
Baraj mental
Neologisme
 Vorbirea
 Presiune crescuta a vorbirii, ritm accelerat,
zgomotosi, greu de intrerupt, latenta foarte scurta
intre raspunsuri
 Vorbire lenta, latenta mare in raspunsuri, ton
lamentativ
Balbism
Vorbire distractibila
Ticuri verbale
 Examenul
aspectelor cognitive
 Principii generale
 incepeti prin a explica pacientului ce urmeaza sa faceti
Subliniati faptul ca aceste intrebari sunt tipice si nu sunt
provocate de ceva ce a facut sau spus pacientul
“Acum as dori sa va pun cateva intrebari de rutina care
ma vor ajuta sa evaluez felul in care dumneavoastra vedeti
lucrurile…”
Puneti intrebari de tipul “S-a intamplat vreodata sa…?”
Oferiti feed-back pozitiv pacientului
 Continutul gandirii
IDEILE DELIRANTE – convingeri fixe, false, care nu pot fi
explicate de cultura si educatia pacientului si care nu pot fi
schimbare nici chiar in fata evidentei concrete

„Am fost trimis să-l păzesc pe preşedinte.” (La vârsta de 73 de

ani, pacientul era un alcoolic cronic care nu mai lucrase de mulţi
ani).
„Soţul meu se duce pe ascuns să facă sex cu vecina de
peste drum. El îi face semnale prin jaluzele.” (Soţul ei a oftat şi
a recunoscut că este impotent de 15 ani.)

„Iniţialele mele sunt I.C. Asta înseamnă că sunt Isus Cristos.”

( Cei şase fraţi şi surori au spus că este bolnav de mulţi ani).
 Ideile delirante
Cu pauze pentru răspunsuri, căutaţi idei delirante
întrebând:
„V-aţi gândit/simţit vreodată că oamenii vă
spionau, că vorbeau despre dvs., sau că încercau să
vă facă rău într-un anume mod? Aţi primit vreodată
mesaje neobişnuite? Sau aţi avut vreodată alte
gânduri sau idei că alţii v-ar putea considera
neobişnuit?”
 Ideile delirante
Odată ce aţi detectat o idee delirantă, aflaţi tot ce puteţi
despre ea. Următoarele întrebări vă pot ajuta:
„De cât timp vă simţiţi aşa?”
„Ce aţi făcut în consecinţă?”
„Ce altceva plănuiţi/intenţionaţi să faceţi?”
„Cum vă simţiţi în legătură cu aceste
evenimente?”
„De ce credeţi că se întâmplă asta?” (Întrebări de
tipul „de ce?”

În sfârşit, ideea delirantă este congruentă cu dispoziţia?

Prin aceasta înţelegem: Este conţinutul ideii deliramte
în ton cu dispoziţia pacientului?
 Ideile delirante
Tipuri de delir:
-De moarte;
-De grandoare;
-De inutilitate, de incapacitate;
-De vinovatie ;
-De gelozie;
-Paranoid: de persecutie, de urmarire, de punere sub supraveghere;
-De boala;
-De ruina, de saracire;
-Delir de influenta xenopata;
-Delir de referinta;
 Perceptia
HALUCINATIILE: perceptie clara in exteriorul corpului, fara obiect
si fara critica; sunt vizuale, auditive, tactile, olfactive, gustative

ILUZIILE: perceptie cu obiect dar fara izomorfism (cu atribuirea

altei semnificatii obiectului) – in normalitate iluzia optica; patologic
in psihoze;

PSEUDOHALUCINATIA: perceptie clara in interiorul corpului, fara

obiect si fara critica

HALUCINOZA: peceptie clara, in exteriorul corpului, fara obiect

dar cu critica
 Perceptia
„Auziţi vreodată voci sau alte sunete atunci când nu există
nimic sau nimeni în jur care să le producă? Vedeţi vreodată
lucruri pe care alţi oameni nu le pot vedea?”
„Cât de des auziţi aceste voci?”
„Sunt la fel de clare precum vocea mea de acum?”
„De unde vin?”
„Ale cui sunt vocile?”
„Auziţi mai mult de o voce?”
„Vorbesc despre dvs.?”
„Ce vă spun?”
„Vorbesc între ele?”
„Care credeţi că este cauza?”
„Cum reacţionaţi dvs.?” (Mulţi pacienţi sunt speriaţi de
halucinaţiile lor; unii sunt numai uimiţi)
„Vocile dau comenzi?” (Dacă da, pacientul le ascultă?)
 Anxietatea
-teamă care nu este nici cauzată şi nici îndreptată de/spre nimic
specific, identificabil de către pacient. Este însoţită de obicei de
diferite senzaţii corporale neplăcute

„Credeţi că vă faceţi griji excesive sau prea mari faţă de pericolul

real pe care-l prezintă lucrurile/situaţiile?”
„Familia dvs. vă spune că sunteţi îngrijorat(ă)?”
„Vă simţiţi anxios sau tensionat în cea mai mare parte a timpului?”
„Aţi avut vreodată un atac de panică - un moment în care v-aţi
simţit brusc înspăimântat sau anxios?” “Cat de dese au fost?” “Cat
timp au durat?” “Ce ati facut atunci?”
 Fobiile
-teamă intensă şi nejustificată asociată unui obiect sau situaţii;

„V-a fost vreodată frică să plecaţi de acasă singur, sau să fiţi în

mulţimi, locuri publice - de exemplu, magazine sau locuri de
plimbare?”

„Aţi avut vreodată temeri care v-au părut

nerezonabile/nejustificate sau prea mari, dar pe care nu le-aţi
putut stăpâni?”

În cazul fobiilor sociale (precum vorbitul în public), nu uitaţi să

întrebaţi despre dezvoltarea axietăţii de anticipare (anticipative).
În aceast caz, anxietatea, care este de obicei intensă şi
incapacitantă, este experimentată înainte de acţiunea de care
pacientul se teme.
 Obsesii si compulsii
„Aţi avut vreodată gânduri sau idei obsesive? Vreau să spun,
gânduri care v-au părut fără sens, dar care continuau să vă vine
oricum?

„Aţi avut vreodată compulsii - ca ritualuri sau rutine despre care

simţeaţi că trebuiau făcute la nesfărşit, deşi încercaţi să vă
abţineţi?” (Fiţi pregătiţi cu exemple, în caz că pacientul întreabă)

„Cât de curat este la dvs. în casă, în lucrurile dvs. personale?”

„Aţi mers vreodată la culcare lăsând vase murdare în chiuvetă?”

„Dacă cineva se aşează pe patul dvs. după ce l-aţi aranjat, simţiţi

nevoia să-l faceţi din nou?”
 Ideile de violenta
„Aţi avut orice fel de idee sau gând de a vă răni în
vreun fel sau de a vă lua viaţa?”

„Ce ar trebui ca suicidul să vă pară mai neatractiv?”

„V-aţi simţit vreodată atât de furios sau supărat încât

să vă gândiţi că aţi răni pe cineva?”

Există planuri sau idei? Pacientul dvs. are mijloacele

(arme de foc, droguri letale) pentru a îndeplini acest
plan? Care este planificarea în timp?
 Atentie, memorie, orientare
Puteti aplica MMSE (Mini Mental State Evaluation) sau pune intrebari
generale

Calculul :Scaderea 100-7

Orientarea: „Unde ne aflăm acum?” (Oraşul, ţara, locul unde vă aflaţi). „În
ca dată suntem azi?”

Citirea: se testează rapid rugând pacientul să citească una-două freaze.

Scrisul: se testează rugând pacientul să scrie o propoziţie pe care o dictaţi

dvs.

Memoria: „Aţi avut vreo problemă cu memoria dvs.? Aş dori să o verific.”

Informatii culturale: Cine este primul-ministru? Numiţi cinci oraşe mari din
ţară.
 Gandirea abstracta
-Interpretarea de proverbe:

„Ce însemnă că buturuga mică răstoarnă carul mare?”

„Aţi putea să-mi spuneţi ce vă spune dvs. expresia: nu
pune boii înaintea carului/nu pune toate ouăle într-un coş?”

-Similaritati si diferente:

„În ce fel seamănă un măr cu o portocală?” (Sunt fructe,

ambele sferice, ambele au seminţe)
„Care este diferenţa dintre un copil şi un pitic?” (un copil va
creşte, în final)
 Insight si judecata
Evaluarea constiintei bolii:
„Consideraţi că este ceva în neregulă cu dvs.?”
„Ce fel de afecţiuni credeţi că au oamenii care se
tratează aici?”
„Ce calitaţi consideraţi că aveţi?”
„Credeţi că aveţi vreo afecţiune?”
Imaginea de sine a pacientului:
„Ce vă place la dvs.?”
Judecata (capacitatea de apreciere a situaţiei):
„Consideraţi că aveţi nevoie de tratament?”
„Ce aşteptări aveţi de la tratament?”
„Ce planuri aveţi pentru viitor?”
 Dr. Madalina Cristanovici
Contact me at: madalina@psihiatrie.info
Connect with me on: LinkedIn
Visit: www.psihiatrie.info

GOOD LUCK!