Curs intro neurostiinte clinice

sem I 2022

Miralena I. Tomescu, PhD,

Sa ne cunoastem

Asteptari – ce ati dori sa invatati de la cursul de neuro?

www.menti.com cod 16814682

 Sa ne cunoastem

Daca ati putea avea un laborator si folosi orice tehnica de

neuroimagistica ce anume ati dori sa studiati?

www.menti.com cod 1681 4682

De la phrenolgie la neuropsihologie

Neuropsihologie cognitiva

Teoriile asupra cognitiei

normale informate de studiul
pacientilor cu deficiente
neuronale.
 Cum putem studia creierul?

 ?

https://youtu.be/k61nJkx5aDQ
Organizare pe domenii de cercetare

Neurostiintele cognitive – cum creierul produce gânduri, emoții și

comportament?

capacitatea de a procesa informațiile primite din mediu (bottom-up) vs din experiență, din credințe
(top-down )

capacitatea de a converti aceste informații într-o cunoaștere internă : atenția, memoria,

raționamentul, luarea deciziilor...
 De la neurostiinte cognitive la neurostiinte
clinice
Procesare de jos în sus
procesarea informațiilor de la mai simplu
(ex senzatie vizuala = margini, unghiuri ) la
procesarea elemetelor mai complexe (ex
perceptia obiectului - scaun)

Procesare de sus în jos

Influența etapelor ulterioare (memoria) asupra
procesării celor anterioare (ex influențele
memoriei asupra percepției obiectului - scaun)

Prelucrarea în paralel
Diferite informații sunt prelucrate în același
timp (de exemplu, în paralel) vs altele serial
(unul dupa celalalt)
Organizare pe domenii de cercetare

Neurostiintele perceptiei - modul în care creierul procesează această informație senzorială de

nivel inferior = de baza (sunete, forme, mirosuri ...) până la informații de nivel superior (înțelegerea
vorbirii, recunoașterea obiectelor ...).

David Eagleman „Teoria capului de cartof ”al percepției umane; ochii, nasul, urechile, pielea și limba
sunt pur și simplu senzori conectați la creier. Cu tehnologia potrivită, ne putem recalibra simțurile
pentru a procesa diferite date.
 Organization by research domains

Sisteme senzoriale și motorii. Acest câmp vizează înțelegerea modului în care creierul
generează mișcare și modul în care informațiile senzoriale sunt percepute, integrate și
interpretate.

Se adresează subiecte precum exterocepția (percepția lumii exterioare), propriocepția (percepția

propriului corp – inf musculara) și interocepția (percepția mișcărilor interne și a durerii, foamea
...inf viscerala)

controlează postura corpului, locomoția și comportamentul motor orientat spre scopuri.

Organizare pe domenii de cercetare

Neurostiintele limbajului și comunicarii. De ce

ființa umană este singura specie care vorbește?
Ce regiuni permit ființei umane să recunoască
cuvintele, să înțeleagă vorbirea, să articuleze?

identificarea proceselor perceptive și cognitive de

nivel înalt de audiție, fonologie, semantică și control
executiv.
Organizare pe domenii de cercetare

Neuroștiințele afective și sociale - vizează investigarea mecanismelor cognitive și neuronale

care ne permit să interacționăm cu ceilalți, de exemplu prin recunoașterea fețelor, expresiilor
faciale. De ce sunt deseori studiate împreună?
Concept Cheie

Fiecare om poate, daca isi doreste, sa devina

sculptorul propriului creier.

—SANTIAGO RAMÓN Y CAJAL (1852–1934),

neuroscientist and Nobel laureate

https://twitter.com/i/status/1483302846640660489
Concept Cheie

Plasticitatea creierului, cunoscută și sub numele de neuroplasticitate?

se referă la capacitatea creierului de a se modifica și de a se adapta ca urmare a experienței,
inclusiv în timpul învățării.
prezentă pe tot parcursul vieții și apare în continuitate cu procesele de neurodezvoltare care au loc
în uter și în timpul copilăriei timpurii.

Înțelegerea modului în care rețelele neuronale sunt stabilite și pot fi modificate este esențială pentru
educație, înțelegerea tulburărilor neurodezvoltare, neurodegenative ....reabilitare, tratament
personalizat.
Concept Cheie
Nature vs nurture

Ward et al., 2020

 Un shift de paradigma – Initiativa RDoC

• DSM/ICD bazate pe simptomatologia maladiei, Limite: heterogenitatea, comorbiditatea, supraestimarea

diagnosticului, lipsa biomarker-ilor, problema preventiei si a dimensiunii longitudinale a dezvolatarii

• Tratamentul mai eficient vine odata cu o mai buna diagnosticare

Obiectiv RDoc: in scopul cercetarii, s-a dezvoltat o noua viziune in clasificarea maladiilor mentale in scopul dezvoltarii
preventiei, recuperarii si vindecarii
 Un shift de paradigma – Initiativa RDoC

experienta fenomenologica heterogena :

• Una sau mai multe voci
Ex: Halucinatiile • Cunoscuta sau nu
• Comunicand simultan sau secvential
auditive: • La persoana I, a II-a, sau a III-a
• Comenzi, comentarii, insulte sau incurajari
SZ - 70%
Alte maladii?

tulburări de personalitate borderline, tulburare de stres post-traumatic, epilepsie, leziuni cerebrale

traumatice, traume sociale, abuz sexual sau fizic, surditate dobândită, depresie, Dementa, etc.

0,2% / an din populatia generala aude voci spunand "cateva cuvinte sau propozitii"
Un shift de paradigma – Initiativa RDoC

Daca simptomul este acelasi intre mai multe grupuri clinice (ex. O voce furioasa facand comentarii negative), dar
diagnosticul (dependenta de alcool vs PTSD) si etiologia simptomului (intoxicatie cu alcool vs adversitatea din
copilarie) sunt diferite, putem asuma ca mecanismele implicate sunt aceleasi?

Daca da, putem folosi acest simptom cu cauze cunoscute ca model in studiul halucinatiilor in cazul altor maladii
psihiatrice care nu sunt la fel de bine intelese?
 Research Domain Criteria

“un cadru de cercetare conceput special pentru studierea intregii game de comportament
uman de la normal/adaptativ la anormaldezadaptativ bazat pe biologie, comportament si
context”

https://www.nimh.nih.gov/research/research-funded-by-nimh/rdoc
Un shift de paradigma – Initiativa RDoC

Ford et al., 2014

 Un shift de paradigma – Initiativa RDoC

o noua viziune in clasificarea tulburarilor mintale:

 relatia creier – Comportament= elementul fundamental

 dimesiuni si variabilitatea comportamentului intre normal/adaptativ si anormaldezadaptativ
(praguri?)
 integrarea intre componentele: genetice, neurobiologice, comportamentale, mediului inconjurator
si experientiale
 dezvolatrea unor masuratori robuste, valide, cu inalt nivel de incredere pentru a fi folosite in
cercetarea fundamental sau clinica