Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Constantin Dulcan
Câmpul cuvintelor rostite și nerostite îl purtăm în permanență cu noi și lucrează asupra noastră – pro
sau contra noastră.
Epigenetica actuală afirmă că genele nu sunt în totalitate destinul nostru. Se spune că avem 5% din
gene care sunt suport al genetici, structurării noastre, și că 95% ar fi doar deșeuri. Nu. În corpul
nostru nu este nimic inutil.
Genele se modifică în funcție de alimentație, stres, emoții, gândire, comportament, convingeri sau
credințe.Toate acestea pot modifica genele, iar modificările pot fi transmise la urmași. Există o genă
a violenței pe care unele persoane o moștenesc. Oxitocina este neuro-hormonul care se opune
genei violenței.
S-a făcut următorul experiment: Un pui de șoarece purtător de gena violenței este dat unei mame
șoarece care l-a îngrijit cu o atitudine protectoare. Devenind adult, gena patogenă a violenței nu s-a
mai exprimat. S-a luat un pui de șoarece normal și a fost dat unei mame care nu l-a dorit, nu l-a
îngrijit, ostilă. Ca adult a devenit violent, s-a exprimat deci gena violenței.
Un copil care nu este iubit de către părinți, pe măsură ce se dezvoltă, văzând ostilitatea părinților va
crede că lumea toată este ca cei care i-au dat lui naștere, o lume ostilă, o lume rea. Și când ajunge
el adult, atunci se răzbună pe această lume. Acesta este potențialul infracțional. Așadar, este extrem
de important cum creștem un copil.
VĂ RECOMAND O CARTE PE CARE AM TRADUS-O DIN LIMBA
FRANCEZĂ-CANADIANĂ, ÎN CARE PUTEȚI VEDEA CUM SE
FORMEAZĂ UN COPIL ÎN PÂNTECUL MAMEI. LUCRURI
EXTRAORDINAR DE INTERESANTE.
Atunci deducem că Universul dă unei mame un copil să-l crească și ea are obligația morală să dea
Universului înapoi ceea ce i s-a dat. Ceea ce implică o extraordinară responsabilitate. Îmi este greu
să înțeleg cum unele mame pot să-și abandoneze copiii. Indiferent de situație.
5. Alimentația: să rămânem, după fiecare masă, cu o ușoară senzație de
foame
Alimentație sănătosă
Sunt 52 de gene care constituie o orchestă. Fiecare genă din această orchestră are partitura ei, iar
în momentul în care funcționează bine, este ca o simfonie cântată armonic, sau invers. Ne sunt
favorizate genele dacă dieta noastră este hipocalorică. Aceasta înseamnă să nu ne umflăm cu carne
și cu de toate, ci să rămânem, după fiecare masă, cu o ușoară senzație de foame. Atunci când mănânci
până la saturație toate celulele grase se absorb imediat și se depun pe abdomen.
Acordați-vă cel puțin 30 minute de mișcare pe zi. Mișcarea este importantă și pentru creier, pentru
corp, pentru inimă, chiar și pentru bolile pe care le avem. Optimismul, cum am mai spus este foarte
important. Precum șiblândețea, generozitatea, credința.
Genele ne sunt defavorizate (adică se scurtează viața) de către dieta hipercalorică, poluarea, radicalii
liberi, aditivi alimentari, alcoolul și fumatul, depresia și frica.
Înainte de ’89, am scris o carte despre longevitate și am adunat din toată lumea informații despre
condițiile avute de către cei care au trăit mult. Ultima concluzie suna așa: Trăiesc mult cei care
mănâncă prost. Și pentru că, la acel timp, coincidea cu al XIX-lea Congres, am zis că dacă public
așa ceva, toată lumea va crede că am făcut serviciul lor (N.R. al comuniștilor). Și pur și simplu nu am
mai publicat. Ce înseamnă să mănânci prost?, adică să mănânci fără exces. Totul se rezumă la
proporții.
Radicalii liberi sunt niște structuri pe care corpul nostru le fabrică pentru a ne apăra de diverse boli,
doar că, în exces, cu vârsta, aceștia ne pot face foarte mult rău. De aceea, antioxidanții sunt foarte
utili la orice vârstă. Se mai spune că noi nu luăm din natură numai oxigen, ci că pur și simplu radiația
solară conține particule de lumină care care devin parte din propriul nostru corp, propria noastră
substanță.
Se spune că ele ajung în corpurile și în celulele noastre, pe niște circuite descrise de chinezii din
antichitate, aceste meridiane energetice, dar cu o condiție. Stresul, supărările, și toate de acest gen le
blochează. Și atunci noi nu mai primim această lumină care ar trebui să intre în structurile noastre,
pentru că aceste canale sunt blocate. Este de înțeles.
Când să ne reprogramăm creierul? În stările de relaxare și înainte de a adormi. Noaptea se
materializează gândirea.
Ce-i de făcut? Următoarele lucruri aș vrea să le rețineți:
Prof.dr.Constantin Dulcan
1. Momentul de relaxare, la jumătatea zilei
Noi consumăm energia prin procesul de activitate, indiferent dacă este vorba de oamenii care merg la
serviciu sau de gospodinele de acasă, care uneori muncesc mai mult decât soții de la serviciu.
Această energie pe care o consumăm prin procesul de muncă, dacă nu o refacem la jumătatea zilei,
atunci consumăm energie din propriile noastre structuri. Este extrem de important să ne refacem la
jumătatea unei zile cel puțin această energie. Este greu să înveți pe toată lumea să se relaxeze, dar
simplul fapt că poți să stai o jumătate de oră, fie într-un fotoliu cât mai comod, fie culcat pe spate,
neîncercând să te gândești la nimic, decât să îți golești mintea. Dacă vei face asta, zi de zi, vei
vedea că ajungi să respiri alt ritm, care este unul natural impus de propriul corp. Ritmul firesc este
altul decât cel 2/4 pe care-l citim în cărți. Fiecare dintre noi are altă capacitate respiratorie. Veți
vedea că respirația profundă este o respirație care te încarcă cu energie. Acest lucru este extrem de
important pentru sănătatea noastră. Această pauză aparent banală schimbă creierul enorm de mult.
3. Exercițiul imaginației
Dacă vă doriți să vă mențineți cât mai mult tineri, făceți-vă o imagine care vă corespunde vârstei care
vă convine și încercați să o păstrați permanent în minte.