Descoperiri recente despre CREIER, cu Prof. dr.

Constantin Dulcan

Ați participat vreodată la o conferință

susținută de profesorul doctor neurolog Constantin Dulcan?Dacă da, atunci
știți deja că este o experiență care te transformă. Și care îți dă putere
prin simplul fapt că te face să fii mai conștient. Mai conștient de tine, de
cine ești, mai conștient de rostul tău în această existență. Dacă nu,
atunci ne bucurăm să putem împărtăși cu voi câteva din sfaturile
domniei sale, prin care explică în termeni cât se poate de logici ce este
fericirea, care sunt motivele pentru care ne îmbolnăvim, ce conduită
trebuie să avem pentru a ne bucura de o viaţă sănătoasă, cum putem trăi
într-o țară mai bună.
Relatarea celei de-a DOUA PĂRȚI a Conferinței „Gândirea în Dialog cu Sinele” (PRIMA PARTE
poate fi citită AICI)
1. Primul pas: să înțelegem ce se întâmplă în creierul nostru – Creierul
nostru, văzut microscopic, arată ca un cer înstelat!
Cunoaștem astăzi că neuronii au și ei posibilitatea de a se reface. O parte din ei, nu toți. Într-
o manieră extrem de inteligentă, din 100 de celule, între 3 până la 4 luni, 50 de celule devin neuroni
care se împart în două. Toate lucrurile funcționează cu + și -, cu excitație și inhibiție, 25 de neuroni
vor fi dedicați funcției de excitabilitate, 25 funcției de inhibiție. Întrebarea este: cine îi numără? Cine
numără albinele dintr-un stup, în care ele își refac exact atât cât au pierdut? Iată ce înseamnă
inteligența din natură. Tot ceea ce gândim noi și tot ceea ce ni se întâmplă are o reprezentare în
diferite zone din creier. Noi avem acum mijloacele necesare pentru a putea urmări ce se întâmplă
într-un creier și când exercităm o acțiune, și când gândim.
Știm acum, de foarte recent, că între creier și periferie este un dialog permanent. Așadar, între aria
din creier care reprezintă mâna sau piciorul și membrele propriu-zise este un permanent dialog. În
momentul în care un segment îl pierdem accidental, aria respectivă ori se atrofiază, ori pur și
simplu migrează spre o altă arie și o dublează ca funcție. Lucru extrem de important.
Unui tânăr căruia după 6 luni i s-au grefat alte mâini, aria din creier responsabilă de coordonarea
acestora a revenit la normal – aceasta în situația în care, după accident, respectiva arie migrase
către altă zonă din creier. Sunt lucruri foarte noi pe care le aflăm despre creier. Au toate acestea
importanță? Colosală!!!
Legăturile din creier, în boala Alzheimer, se rup, și atunci omul care trebuie să vorbească nu mai are
coerența lucrurilor. Nu mai poate duce o idee până la capăt. De pildă, dacă am văzut o imagine,
creierul meu trebuie să o transporte din zona frontală către lobul occipital. Dacă legăturile dintre
aceste zone din creier sunt alterate, nu se mai poate face acest transfer.
„Ce-ai văzut ieri la spectacol?” sau „Ce-ai văzut ieri în oraș?”. Iar răspunsul este: „Nu mai știu”. De ce
nu mai știe omul? Pentru că pur și simplu legăturile din creier sunt întrerupte.
Nevăzătorii învață Braille pentru că lobul parietal, care percepe sensibilitatea, este dublat ca
funcționalitate. Lobul occipital → Lobul parietal (Braille). Lobul prefontal are funcționalitatea mărită
atunci când nevăzătorul aude sunetele.
Cei care nu aud au limbajul gesturilor: Lobul Temporal → Lobulobul occipital – se dublează vederea
ca funcție. Prin antrenament noi ne putem forma, utiliza, funcționalitatea noastră.

2. Pasul doi: adăugarea de noi rețele neuronale

Neurogeneza – crearea de noi retele neuronale

Cântatul la pian favorizează dezvoltarea ariei din creier responsabilă de coordonarea degetelor. S-a
spus unor oameni să imite apăsarea clapelor, după o partitură, fără apăsarea efectivă a claviaturii și
s-a văzut că zona degetelor, din creier, este din nou augmentată, favorizată de imitația gestului. Dar
în momentul în care au fost puși să imite fără partitură, nu s-a mai întâmplat nimic. Creierul pur și
simplu nu a putut fi mințit. Ce importanță are asta? Revin la ceea ce am vorbit înainte când am
afirmat că noi suntem propria noastră creație. Asta înseamnă să învățăm ce putem face cu noi. Iată ce
putem face cu noi! De pildă, se știe că violoniștii au partea care lucrează pe coarde mult mai
dezvoltată decât cealaltă.
ESTE VORBA DE ANTRENAMENTUL ORICĂREI ÎNSUȘIRI
PRIN IMAGERIE MENTALĂ.
Începem să ne imaginăm un lucru, să-l vedem cu mintea în realitatea lui, și creierul nostru se
antrenează și preia această funcție ca și cum ar fi reală. Reacțiile noastre la imaginație sunt aproape
de cele reale. Din studiile lui Richard Davidson, aflăm că gândurile, cuvintele, ideile, conceptele,
emoțiile, sentimentele, în funcție de semnificația lor, și ele au proiecții în creier. Iar fiecare dintre
acestea, dacă sunt noi, creează o nouă rețea în creier. Așadar, dacă noi ne antrenăm, dacă citim,
învățăm o nouă limbă străină sau învățăm noțiuni noi, se adaugă rețele noi neuronale și atunci putem
spune următorul lucru:

CREIERUL SE MODELEAZĂ ÎN FUNCȚIE DE CEEA CE GÂNDIM,

SIMȚIM ȘI FACEM. CREIERUL ESTE CEA MAI PUȚIN RIGIDĂ
STRUCTURĂ DIN CORPUL NOSTRU. ÎN PERMANENȚĂ SE REFACE
ANATOMIC ȘI FUNCȚIONAL.
Sunt lucruri extrem de noi. El pur și simplu adaugă noi neuroni în funcție de antrenamentul pe care-l
avem. Iar aceasta este una din condițiile prin care noi putem să rămânem cât mai mult tineri. Este o
temă prezentă în conferințele mele, și anume cum să rămânem cât mai mult tineri și să îmbătrânim
frumos.

UNA DINTRE CONDIȚII ESTE ANTRENAMENTUL. CREIERUL ESTE

CA UN MUȘCHI. DACĂ NU-L FOLOSEȘTI, SE ATROFIAZĂ.
3. Pasul trei: sentimentele pozitive produc hormonii stării de bine
Secretia oxitocinei in creierul mamei
În funcție de semnificația lor, gândurile, cuvintele, emoțiile, sentimentele, sunt procesate în arii
diferite din creier. Dacă îi spui unui om – Te iubesc – atunci lobul frontal stâng preia informația mai
mult decât lobul frontal drept. Dacă invers, îi spui – Te urăsc – această informație este trimisă de
două, de 4 ori mai încet către lobul frontal drept și nu în cel stâng, ca și cum creierul ar refuza pur și
simplu această stigmatizare. Asta este valabil pentru toate sentimentele pe care le putem avea.
Gândirea pozitivă înseamnă iubirea, compasiunea, empatia, credința, calmul, iertarea,
optimismul. Iubirea, știm că este una dintre prerogativele, dacă vreți, porunca esențială a lui Iisus.
Dar poate că noi suntem prea moderni să mai spunem că ne iubim semenii. Haideți să spunem
măcar: ne acceptăm semenii. Iisus aduce două lucruri pe care nu le-a adus niciunul dintre învățătorii
lumii, din acest motiv pentru mine este de departe cel mai mare învățător al lumii, pentru că el este
singurul care aduce porunca iubirii și a iertării. Iubirea înseamnă iertare. Neiertarea înseamnă
război, conflict, moarte.
Dacă, spre exemnplu, vrei să-ți vindeci o boală, fără optimism nu faci nimic. Iată de ce este așa de
important.
DIN PUNCT DE VEDERE BIOCHIMIC, TOATE ACESTE SENTIMENTE
DEVIN HORMONII BUNEI
DISPOZIȚII: DOPAMINĂ, ENDORFINE, OXITOCINĂ. ACEASTA
DIN URMĂ A FOST NUMITĂ MOLECULA ÎNȚELEPCIUNII ȘI A
MORALEI.
Molecula oxitocină intervine în relația dintre mamă și fiu, pentru că imediat ce s-a născut copilul,
secreția de oxitocină devine prevalentă și astfel intensitatea iubirii pentru nou-născut este foarte
mare. Oxitocina este prezentă, de asemenea, într-un cuplu de îndrăgostiți, într-o prietenie. În
înțelegerea semenilor noștri, în stările de pace, de liniște, oxitocina este neuro-hormonul care
mediază aceste lucruri la nivel de sinapse, un lucru extrem de impotant. Gândirea pozitivă determină
întărirea sistemului imunitar, favorizează neurogeneza, mărește energia vitală, crește longevitatea și
aduce un tegument frumos și sănătos.
STRESUL, FURIA, REDUC SUBSTANȚIAL NUMĂRUL DE NEURONI
ȘI NE TREZIM MAI TÂRZIU CĂ NU MAI ȘTIM CUM NE CHEAMĂ.
Toate guvernele dictatoriale din lume își stăpânesc oamenii prin frică. Ce rost credeți că au toate
aceste vești nefericite care se propagă tot timpul? Se scumpește lumina, la iarnă o să fie frig, o să
bată vântul… Cine îi învață pe aceștia să prezinte astfel de știri, de unde vin ordinele acestea? Cei
mai mulți oameni se îmbolnăvesc din cauza stresului.
Gândirea
negativă înseamnă ura, invidia, lăcomia, furia, răutatea, îndoiala, pesimismul, depresia, frica, mânia, f
uria. Acestea înseamnă altceva d.p.d.v. biochimic, și anume hormonii de stres adrenalină,
nonadrenalina și cortizol. Când se adaugă testosteron se ajunge deja la violență. Aceștia se găsesc
în cantitate normală, dar în stare de stres secreția lor este excesivă. Cortizolul întreține
hipertensiunea și tahicardia.
4. Aveți grijă cum vă creșteți copiii!
Am stabilit la început că noi suntem niște câmpuri de energie. Aceste câmpuri de energie, de fapt,
se condensează în structura noastră fizică. Dacă m-am certat cu cineva, rămân preocupat de lucrul
acesta ceva timp. Chiar dacă uit de el, am un câmp negativ pe care l-am creat și care infiltrează
toate celulele mele. Aceasta este consecința faptului de a gândi altfel decât normal.

Câmpul cuvintelor rostite și nerostite îl purtăm în permanență cu noi și lucrează asupra noastră – pro
sau contra noastră.
Epigenetica actuală afirmă că genele nu sunt în totalitate destinul nostru. Se spune că avem 5% din
gene care sunt suport al genetici, structurării noastre, și că 95% ar fi doar deșeuri. Nu. În corpul
nostru nu este nimic inutil.
Genele se modifică în funcție de alimentație, stres, emoții, gândire, comportament, convingeri sau
credințe.Toate acestea pot modifica genele, iar modificările pot fi transmise la urmași. Există o genă
a violenței pe care unele persoane o moștenesc. Oxitocina este neuro-hormonul care se opune
genei violenței.
S-a făcut următorul experiment: Un pui de șoarece purtător de gena violenței este dat unei mame
șoarece care l-a îngrijit cu o atitudine protectoare. Devenind adult, gena patogenă a violenței nu s-a
mai exprimat. S-a luat un pui de șoarece normal și a fost dat unei mame care nu l-a dorit, nu l-a
îngrijit, ostilă. Ca adult a devenit violent, s-a exprimat deci gena violenței.
Un copil care nu este iubit de către părinți, pe măsură ce se dezvoltă, văzând ostilitatea părinților va
crede că lumea toată este ca cei care i-au dat lui naștere, o lume ostilă, o lume rea. Și când ajunge
el adult, atunci se răzbună pe această lume. Acesta este potențialul infracțional. Așadar, este extrem
de important cum creștem un copil.
VĂ RECOMAND O CARTE PE CARE AM TRADUS-O DIN LIMBA
FRANCEZĂ-CANADIANĂ, ÎN CARE PUTEȚI VEDEA CUM SE
FORMEAZĂ UN COPIL ÎN PÂNTECUL MAMEI. LUCRURI
EXTRAORDINAR DE INTERESANTE.

Cele nouă trepte. O privire spirituală asupra

genezei fiinţei umane
Se numește “Cele nouă trepte” – o privire spirituală asupra genezei ființei umane, scrisă de Daniel
Meurois și Anne Givaudan. Autoarea a obținut informațiile printr-o călătorie astrală, în urma căreia a
întâlnit o fată pe nume Rebeca, întrupată undeva prin S.U.A. Aceasta povestește tot ce se întâmplă
în pântecul mamei sale, în fiecare moment.
Veți vedea acolo cum mama este centrul tuturor acțiunilor Universului, cum în jurul ei sunt lumini
trimise din pământ și din înalturi. Veți vedea cum un copil este construit, încă din interiorul mamei, ca
un adult. Medicina clasică afirmă că creierul unui copil se formează de la 3 la 6 luni și că un copil nu
are cum să audă dacă vorbește mama de bine sau de rău. Nu. El, acolo, este un adult care se
întrupează într-un copil mic, și el povestește tot ce se întâmplă la acest nivel. Mi se par lucruri
extraordinare.

Atunci deducem că Universul dă unei mame un copil să-l crească și ea are obligația morală să dea
Universului înapoi ceea ce i s-a dat. Ceea ce implică o extraordinară responsabilitate. Îmi este greu
să înțeleg cum unele mame pot să-și abandoneze copiii. Indiferent de situație.
 5. Alimentația: să rămânem, după fiecare masă, cu o ușoară senzație de
foame

Alimentație sănătosă
Sunt 52 de gene care constituie o orchestă. Fiecare genă din această orchestră are partitura ei, iar
în momentul în care funcționează bine, este ca o simfonie cântată armonic, sau invers. Ne sunt
favorizate genele dacă dieta noastră este hipocalorică. Aceasta înseamnă să nu ne umflăm cu carne
și cu de toate, ci să rămânem, după fiecare masă, cu o ușoară senzație de foame. Atunci când mănânci
până la saturație toate celulele grase se absorb imediat și se depun pe abdomen.
Acordați-vă cel puțin 30 minute de mișcare pe zi. Mișcarea este importantă și pentru creier, pentru
corp, pentru inimă, chiar și pentru bolile pe care le avem. Optimismul, cum am mai spus este foarte
important. Precum șiblândețea, generozitatea, credința.
Genele ne sunt defavorizate (adică se scurtează viața) de către dieta hipercalorică, poluarea, radicalii
liberi, aditivi alimentari, alcoolul și fumatul, depresia și frica.
Înainte de ’89, am scris o carte despre longevitate și am adunat din toată lumea informații despre
condițiile avute de către cei care au trăit mult. Ultima concluzie suna așa: Trăiesc mult cei care
mănâncă prost. Și pentru că, la acel timp, coincidea cu al XIX-lea Congres, am zis că dacă public
așa ceva, toată lumea va crede că am făcut serviciul lor (N.R. al comuniștilor). Și pur și simplu nu am
mai publicat. Ce înseamnă să mănânci prost?, adică să mănânci fără exces. Totul se rezumă la
proporții.
Radicalii liberi sunt niște structuri pe care corpul nostru le fabrică pentru a ne apăra de diverse boli,
doar că, în exces, cu vârsta, aceștia ne pot face foarte mult rău. De aceea, antioxidanții sunt foarte
utili la orice vârstă. Se mai spune că noi nu luăm din natură numai oxigen, ci că pur și simplu radiația
solară conține particule de lumină care care devin parte din propriul nostru corp, propria noastră
substanță.
Se spune că ele ajung în corpurile și în celulele noastre, pe niște circuite descrise de chinezii din
antichitate, aceste meridiane energetice, dar cu o condiție. Stresul, supărările, și toate de acest gen le
blochează. Și atunci noi nu mai primim această lumină care ar trebui să intre în structurile noastre,
pentru că aceste canale sunt blocate. Este de înțeles.
Când să ne reprogramăm creierul? În stările de relaxare și înainte de a adormi. Noaptea se
materializează gândirea.
Ce-i de făcut? Următoarele lucruri aș vrea să le rețineți:

Prof.dr.Constantin Dulcan
1. Momentul de relaxare, la jumătatea zilei
Noi consumăm energia prin procesul de activitate, indiferent dacă este vorba de oamenii care merg la
serviciu sau de gospodinele de acasă, care uneori muncesc mai mult decât soții de la serviciu.
Această energie pe care o consumăm prin procesul de muncă, dacă nu o refacem la jumătatea zilei,
atunci consumăm energie din propriile noastre structuri. Este extrem de important să ne refacem la
jumătatea unei zile cel puțin această energie. Este greu să înveți pe toată lumea să se relaxeze, dar
simplul fapt că poți să stai o jumătate de oră, fie într-un fotoliu cât mai comod, fie culcat pe spate,
neîncercând să te gândești la nimic, decât să îți golești mintea. Dacă vei face asta, zi de zi, vei
vedea că ajungi să respiri alt ritm, care este unul natural impus de propriul corp. Ritmul firesc este
altul decât cel 2/4 pe care-l citim în cărți. Fiecare dintre noi are altă capacitate respiratorie. Veți
vedea că respirația profundă este o respirație care te încarcă cu energie. Acest lucru este extrem de
important pentru sănătatea noastră. Această pauză aparent banală schimbă creierul enorm de mult.

2. Alegerea înțeleaptă a cuvintelor

Nu uitați, toate cuvintele pe care le aveți în minte ne programează. Dacă noi mereu spunem că
îmbătrânim, atunci chiar îmbătrânim. Pentru că îi dăm creierului acest program. Sunt cuvinte pe
care trebuie să le scoatem din dicționar: îmbătrânire, îndoială, cuvântul “nu”, toate acestea ne
programează pe negativ.

3. Exercițiul imaginației
Dacă vă doriți să vă mențineți cât mai mult tineri, făceți-vă o imagine care vă corespunde vârstei care
vă convine și încercați să o păstrați permanent în minte.

4. Postura și respirația corectă

Nu mergeți cocoșați. Este nevoie doar să duceți umerii în spate. Dacă mergeți cocoșați cutia toracică
este sufocată. Astfel cantitatea de oxigen care intră în plămâni va fi diminuată.

DACĂ TOATE ACESTEA LE FACEȚI DIN JOI ÎN PAȘTE, LE FACEȚI

DEGEABA. PERMANENȚA ESTE CEA CARE RIDICĂ STRUCTURILE
DIN NOI ȘI NU MODUL „DIN CÂND ÎN CÂND”.
Așadar, gândurile, sentimentele, cuvintele noastre devin propria noastră ființă. În funcție de
semnificația lor, bună sau rea, este în beneficiul sau în pierderea noastră. Dacă înainte cu ceva timp
toate aceste lucruri erau cunoscute ca o simplă convenție socială, acum știm că această lege a
controlării unui anumit tip de comportament, generos, altruist, calm, liniștit, este înscrisă în propria
noastră structură. Așadar, dacă nu ai atâta dorință de a-l respecta pe celălalt, măcar de dragul de a
te respecta pe tine, propria ta sănătate, să respecți această lege.
Există în consecință o cale pentru fiecare dintre noi de a ne salva viața grație acestei cunoașteri, și faptul
că sunt atât de mulți tineri prezenți aici și că ați solicitat atât de intens să stăm de vorbă, mie mi se pare
că este de un foarte bun augur, iar asta mă face să vă spun că sunteți niște oameni minunați, că vă
iubesc și vă doresc tuturor succes.”
Prof. dr. Constantin Dulcan
Sursa articol eromaniata.ro
https://www.youtube.com/watch?v=jvsmw2XL9pA