Sunteți pe pagina 1din 143

INTRODUCERE

Ceea ce nu $tii fti poate diiuna!


itl spui: "ehiar e nevoie de 0 carte pe tema
relajiilor?", te 0 surpriza. DacA-ti pui
problema: "Prin ce-ar putea cartea asia sa se deosebeasca de
sutele de alte c<1rp despre relalii care se mghesuie deja pe
rafturi?", e;;ti pe punctul de a primi 0 dovada nepretuita.
Pentru in contextul relajiilor, ceea ce nu - ceea ce
nu fad - iti poate d<1una.
ce s-ar putea sa nu indiierent dadi abia casa-
torit(a) sau "casatorit(<1) pentru totdeauna", in condi:!ille in
care nu-p hrane9ti permanent relalia $i n-o aprofundezi,
apr.inzi fitilul unei bombe cu ceas, care in cele din urma va
exploda, distrugandu-ti ca.minul, familia $i, pana la urma,
inima. Relap.ile durabile, pline de iub1re n-au niciodata.
"sfar$it": ori se dezvolt<1 zi de zi, on stagneaza.
Traim in rnijlocul unei revolulii de proporjii in $tiinta rela-
tillor. Desigur, ceIC.etatorii consilierii marllali gasesc mereu
lllodabtap noi, mai eficiente de a ajuta euplurile care Ie cer
ajutor. Ins<1 descoperirjle cele mai recente seamana oarecum
cu inventarea computer'ului personal: 0 tehnologie accesibila,
care poate nu daar sa faca din divort 0 problema de domeniul
trecutulill, ci $i sa va conduca, pe tine 91 pe partenerul tau, 1a
cele mai profunde niveluri ale intimWiti!. Am scris 16 carji pe
tema reIatiilor, dar acest nou material a 3VUlt un efect de
proporjii asupra propriei casnicii. Nonna $i cu mine suntem
casatoriti de aproape 36 de ani, dar inuJtimii cinci ani ne-am
imbunMapt spectaculos relatia cu ajutorul tehnicilor pe care
10 CAND UNU PLUS UNU FAC Nor
ie vei intiHni in cartea de Atunci cand gasesc ceva care
imbunatate:;;te calitatea casniciei mele - ceva ce a ajutat In.
scurta vreme sute de cupluri imi doresc sa
aoel aspect, siH fac cunoscut. Daca gasesc tehnici care pot
indruma cup1urile ratacite regaseasca drumul spre
fericire ;;i multumire, nu Ie pot tine secrete.
Sa luam, de pilda, doi sop carara Ie-am oferit recent con-
siliere. Len Karen erau captivi in tipicul cerc vicios a] inimii
ranite:;;i faceau un ultim efort disperat de salva casnicia.
Au aparut 1a cabinetul meu dupa ce 'inoercasera cam toate
remediile pe care Ie cuno$teau care Je stateau la dispozitle.
$i atunci au facut cu ceea ce vei invata '9i tu in
aceasta carte: cu cele trei noi abilitati de mare forta din
re1apilor. Intr-o singura zi, am simtit ca speranta in
inima lor am viizut cum dragostea ce portau unul
altuia in adancu1 suflet.ului Ie lumina chipul. Dupa doar doua
zile, amandoi S.hlU concediat avocatii care se ocupau de
divort
Ce anume a provocat 0 schimbare atat de radicala? In. (Ie
consta acel puternie "antibioTIc relational" care a inJiiturat toti
eei parru "mierobi retaponali" ce Ie infectau casnicia? Ai auzit
bine: vorbim despre ,;microbi". Len $i Karen traversasera
impreuna opt ani de casnicie; mie, unul, numarul anUor imi
spune extrem de mult: durata medie a G'lsniciilor in America
este de cinci pana 1a ;;apte ani, ca dupa aceea sa cada prada
divortului. A$d ca doi soti se aflau chiarin ultima parte
a perioadei de stagnare.
Dar tocrnai ceea ce nu !?tiau Ie imbolnavea relapa.
Se cunoscusera 1a 0 intalnire aranjata $i s-au aflat din
prima dipa pe lungime de unda. Fiind amandoi
oameni cu canera, 9i-au putut permite 0 perioada de curtare
pUna de atentu costisitoare: vacante exotice, cine luate la cele
mai bune restaurante; in scurt timp, s-au trezit indragostip
panel peste cap 9i domici sii se di.sMoreasca. Ideea mariajului
parea aproape un reflex firesc. "De ce sA nu 1egam nodu1?",
se intrebau ei. indefinitiv, se puteau bucura i:mpreuna de atat
de multe activitAti lucruri.
INTRODUCERE 11
Perioada in care Len Karen facut cqrte n-are nimic
perechi se CUllOSC, se indragostesc ?i intra
pe proverbialul tanlm a1 romannsmului. Dar e1e nu un
fucru: casIilicia nu depinde de cat de mult se iubesc unul pe
Hul cei doi membri ai eupluIui; nu gradul. de implicare Ii va
one impreuna, indragostiti, pentru tot restul vietti. Cheia no
consta in intensitatea iubirii lor nid macax in masura stra-
duintei celor doi de "a se intelegeH.
Cel mal important aspect este sa invep cum sa te cerp cu
cditlalt cum 503.-1 hrane$ti in mad eficient. Da, ai
bine! Cum sa te certi! Ce1e patru cauze principale ale
divort>u1ui, "microbij" ce inIecteaza. cupiul, se
intr-o relatie in timpul certurilor banale, cotidiene.
Din pacate, Len Karen. nu nimic despre aceasta,
iar ceea ce nU$tiau Ie dauna serios. La opt ani dupa ce
spusesera "Da!", avand acum doi copii, doua un
camin tipie american, erau pe punctul de a se lupta pentru
oate acestea la tribunal. 1n locul tandrelor cuvinte de iubire,
Tn scmi timp aveau arunce vorbe nascute din
suferfuta: ,.Nici yorba, nu iei tu tab10ul ala! ... Nu accept sa
stea capiE atat de mult 1a tine... Nici sa nu te n-am
sa accept una ca asta!" - refrene1e care hang inima urmau sa
curga tara oprire. De ce-$i inchipuie oamenii ca se pot certa
"Cll dragoste" la t.ribunal, dnd n-au invatat sa se certe acasa}
Povestea lui Len Karen e istorie veche, trista, pe
care 0 aud de nenumarate ori.In primii patru ani de disnicie,
Karen nu i-a lui Len adevaratele ei train, de durere
disperare. Ntl voia sa relapa lor cu plangeri
continue. 1 se parea cat se poat.e de logic sa nu iaca acest
lucru. Len nu era capabi1 sa "aseulte", pentru ca lui totul i se
parea in buna :regula, a1?a ca s-au complaeut intr-o aparenta
stare de bi,ne. Apoi, dupa ani, Karen a mceput sa se
p1anga de pi.erderea "sentimente.Ior de dragoste" fata de so-
tul ei. Len a reacp-ouat aparandu-se. expr-imat dorinta ca
ea sa ,,1llearga la consilier". Karen a raspuns la atitudinea lui
def,ensiva aparandu-se, la randul ei; considera ca Len este cel
care trebuie sa se schimbe, nu ea. Se certau intruna, tara a
13 12 CAND UNU PLUS UNU FAC Nor
cum si'i faca din neintelegeri situapi care apropie mai
mult unul de altul, In loe sa-i departeze. Karen voia ca sotul
ei sa fie mai sensibil sa petreacil mai mult timp cu ea cu
copiii. nimplora: "Mailasa-mi timp ca si'i-mi dau seama ce
vreau! Nu de ce mi-am pierdut sentimentele pentru
tine!" Len 0 presa, insistimd sa se hoUirasca. Ameninta ca.-si
va gasi pe alteineva, 0 femeie care ,)-ar iubi cu adevarat".
"Iniectia" dureroasa dintre cei doi s-a intensifieat a
supurat, pana cand s-au trezit amandoi in biroul meu. J-am
intrebat dadl in primii opt ani de casnicie folosisera vreo
abilitate relationali!-. Ri\spunsullor a fost un .rNU!" rasu.niHor.
Le-am sugerat sa incerceun lucru nou, prlveasci!- relatia
dintr-o perspectivii diferita. I-am vazut cum, in mai putin de
24 de ore, au atms unwIn prezenta celuilalt 0 stare de calm
cum nu mai traiseTa de ani buni.
Len i-a spus lui Karen, cu ochii In lacrimi: "Am avut opt
ani grei. Sunt dispus s-o luam de la capat sa faGent ceea ce
a1' fi trebuit sa facem lnci\. de la inceput. Vrei?"
Karen parea sa ezite, dar a recunoscut dl. ea vrea sa
mceree,01 scurt timp, au ajuns sa se sa se sarute,
sa faca planuri pentru \lara... nu separat, ci impI'euna. Unde
sa-i dued pe copli? Poate ar fi bine redecoreze salonu!'
Dintr-odata, incepusera fad!. proiecte de viitor impreuna,
intr-o singura zi, redevenisera un cuplu.
A fost un simplu seminar marital printre atatea altele, alti
doi soti care se confnmta ;;i-;;i irnparta;;ese problemele, fimd
asistap de cineva. Dar in aeeasta se.ara va fi 0 batalie
esenpala: va fi descuiata. poarta c duce spre rela.tia optima,
ale carei miracole vorfi seoase la iveala pentru toti.
CaHitoria spre intimitate
Ce au aflat eei doi soti? Care a fost puterea ee-a determi-
nat cuplul sa se transfere din pragul divortuluj intr-o lume
noua, a intelegerii, praetk peste 110apte? Este un lucru extrem
de simplu. Dar, eeea ce nu poate sa para foarte
INTRODUCERE
complex. Simplu spus, eei doi au afiat ca orice relatie este 0
e.1lc1torie, nu mtre moarte, mci mtre casatorie
divort, ci 0 ca.IMorie pe treptele eelor cinti nivcluri ale comu-
intime, fiecare ni\feJ du.cand cuplul tot mai in profun-
zime, spre destinapa dooM in moo firesc de inirna ome-
neasc<1: intimitatea. Ei au incepul invete sa. aplice trei
fundamentale, care pot ajuta pe oricine sa gaseasca a
dragoste mai profunda, mai dorabila, mai satisfaciltoare.
In clipa de grape a impaemi lor am v.,lzttt desehizandu-se
o poarta. Ciind un barbat 0 femeie sunt in slare sa-;;i lase
deoparte armura emotionala, cind se ascuWi unul pc eelalalt
eu adev<'J:rat ;;i fiecare renunta Ja propria individuala,
ei nu traiese doar 0 reconciUere de moment, ci pornesc in
cillMoria catre acel loc sprecare, in mod ideal, se indrcapta
toate relap..iIe lmplinite - cMaloria spre intimitate.
Cum ajungiacolo? Urmand indicatiile "ghidului". Ghidul
reprezintil: esenta a crea ce vei afla din aeeasta carte: cu-
relationale bine fnnldacitulte care existd azi pot fi cifite
nu co 0 litera moortlf - nu ca 0 carte seaci1, lipsita de vintif, de pe
Ull raft - ci ca 0 harta, ca un ghid rutier dinamic, ell lndrumi1ri,
iwlicatoare 0 d.estinatie finaJa, pe care Ie poote folosi alat lin
bttrbat, cat 0 femeie pentru a ajunge Ia re/alia idcaia. Pentru a
erea acest ghid, am extras din toti cei mai binc de 30 de ani de
cercetare in domeniul marital un sistem care, dupa parerea
mea, reprezinta eea mai clara {ii mai simpla metoda din dHe
am elaborat vreodati1. Pe liingJ faptul eJ te poate ajuta sa-ti
cele mai recenle tehnici relationale revoluponare, ea
iii va 1mbunatati spectaculos relatia sau chiar 11-0 va salva, in
doar diteva zile.
Ghidul despre care vorbesc se contureaza de multa vreme,
in top. anii in care am predat;;i am consiliat cupluri pe tema
relatiilor optime, am crezut eu tArie cum sa Ie ajut.
Dupc'i cum spuneam, am scris 16 bestseUeruri cu titluri cum
ar fi; Lave is a Decision (Dragostea e 0 decizie) sau Cum si'[-ti
fntelegi sojia. fA bine f>i la greu". M-am aflat in avangarda
,. Carte publicatA de Curtea Veche Publishing, 2002.
(N. red.).
14 CAND UNU PLUS UNU FAe NOr
cerceh'lrilor ce se inscriu pe Iinia revolupei actuale a relatiilor
ibazate pe reciproca 9i invatarc; casetele meie
video, avandu-i ca prezentatori pe John Tesh Connie
Selleca, s-au vandut in milioane de exemplare prin interrne-
diuI uneia dintIe cele mai longevive reclame infonnative de
televjziune. Am. devenit un chip de recunoscut la
]e de televiziune sunt invitat In mod regulat la numeroase
talk-show-uri TV. In ultima vreme, am intervievat zeci de mii
de barbati femei, 1:1 senrinarii prin aochete, In avioane
centre comerciaie, cu privire la ceea ee este necesar pentru
crearea unei l1eIatii excelente. Yn practica individuala de
consiliere terapie relationala. am fost eu insumi un fel de
echipa de interventie rapida in situatii de cfiza; am fost
consilier CD program non-stop al unor cupluri cu probleme
u?oare sau grave. Telefonul meu suna fara oprire, solicitan-
du-ma pentru de salvare emotional.':!, gama
c1ientilor variind de la celebrW:iti panEl la oameni dintre eei
mai obi
9
nuip, tap' in nisipurile aparent
inevitabile, ale relatiilor problematice.
Dar acmaJa revolutie in materie de relapi mi-a schimbat
pentru totdeauna modul de gandire strategiilc de ajutarare
a cuplurilor. Acum, poarta spre 0 relape mai profunda mai
irnpIinita iti st.':! deschisa. vrea sa-ti urez bun-venit, fadn-
du-p 0 promis"iune: cand vei termina de parcurs aceasta
carte, 'lei fi "inarmat" cu metode n.epretuite, cu ajutorul
carora sa eele cinciniveluri ale comunicarii intime.
Vei vedea cum atingerea celm mai profunde niveluri ale
eomunicarii intime te va conduce la cea mai satisfadHoare
mai durabiIa dragoste din cate 19- pop inchipui. Vei invap trei
abilitati relationale noi, putemice, pe care Ie-am descoperit
recent vei experimenta pe propria piele ce efect uluitor vor
avea asupra dbniciei tale. Poti alunga din relatia ta cel mai
freeven! intalnite patru tipare de d,ivort !?i poti transforma
certurile dintre tine ?i pa,rtener in ocazii de a dobandi 0 mai
profunda intimitate :;;i 0 mai mare iubire.
[NTRODUCERE 15
Cum !la. relatiunala
Probabil te intrebi cum te-ar putea ajuta aceste trei abilih'iti
lntr-un mod atilt de spectaculos sa faci ca relara ta sa func-
tioneze pe masura stradaniilor tale. Solutia pentru 0 relatie
satisfacatoare profunda consta tocmai ill acest ultim sub-
stantiv al propozi9-ei anterioare: stradanie. Relatiile excelente
CeT intr-adevar stradanie. Cei mai mulF dintre noi suntem
sa muncim din greu, daca cd. eforturile noastre
vor' avea rezultate satisfacatoare, dar adesea, in ceea ce
0 relatie, e greu sa vezi capaml unui drum atat de
abrupt. Avem nevoie de ajutor ca sa intelegem pentru ce
anwne ne straduUn.
Din fer:icire, in prezent, cuplurile care se zbat sa 0 scoata la
capat au la dispozitie ajutorul necesar; ba mai mult dedit atat:
acum are loc 0 adevarata revolupe, care mamra America
precum un incendiu forestier izbucnit mtr-o zi cu vant pu-
temic. N-am rnai vazut mrnic asemanator pe parcursul vietji
mele' Peste 100 dintre marile ora?ele Ie-au cerut deja mem-
brilor deruJui, judecatorilor altor oficialitap responsabiJe
cu mdeplinirea ceremoniilor matr:im.oniale sa semneze lID an-
gajament potrivit caruia vor casatori 0 pereche doar daca, cei
doi par.teneri au beneficiat de instruire premaritala. E 0
pedoada palpitanti'i pentru institutia casiHoriei!
Aceasta noua revolupe americana reprezinta un fel de
reac'tie 1a rata malta a divorturilor, la cre:;;terea statistica a
numarului de casnicii nefericite !a suferinta indmata de
membrii Generatiei X ca unnare a divorturilor mult prea
frecvente ale parintilor lor. Oamenii s-au saturat pana peste
cap de epidemia casatoriei urmate de divOf't, ce distruge
cuplurile din illtreaga lume, sunt gata stI. ia masuri!
Cercetarile pe care Ie-am efectuat ill-au convins cd. oamenii i?i
dau seama ca trebuie sa existe un mod mai bun de a trlH ?i de
a aIunga nefericirea a atilt de multe relapi.
17
16 CAND UNU PLUS UNU FAC Nor
Pe langi'i "incendiul marital" ce m1ltura tara, mai existi1
programele de instruire maritala deja elaborate, testate
tific, pe care publiculle CWlDa$te. Aceste programe dovedesc
de 0 vreme incoace c.1 gradul de satisfacpe in disnicie poate
fi sporH $i ca se poate reduce mult rata divorturilor.
mente, sunt disponibile cel putin 20 de programe de prima
clasa, intre care PREP, programul condus de doctorii Howard
Markman Stott Stanley; de ]a Denver University. Doctorii
arkman $i Stanley pot anticipa divoT1U1 eu 0 acuratete de
peste 90%, iar programul lor poate reduce probabilitatea
unui divort Cli pana la 50%. Dadi toate cuplurile americane
$i-ar face instruirea, am putea avea in aceasta tarn () rata a
divorrriJor de numai 25%! Markman $i Stanley au elaborat
cmar;;i un test mai SCUTt, alcahrlt din opt intrebari, care poate
face predictii despre cat debine va rezista Ull eupiu in vutor.
- .ai este $i dr. David Olson, care a alcatuit un exceptional
examen de evalu3f'e premariialll $i postmaritala, fonnat din
195 de intrebari. Acest test esre unul dintre I:ele mai bune
pentru a face preclictii asupra deznodamantuIni unei ci1snicii
chiar 'inainte de ziua nuntii.
Daca ne la programelc conduse de doctorii John
$i Julie Gottman, Harvel Hendricks $i Sherod MiUer, ca $i 1a
activitatea lui Stephen Covey, iti pop. da seama cat de mult se
munce$te pentru a imbUl1atati condifia c.1satoriei $i a familiei
1a inceputul noului mileniu.
Am convingerea fenna di daca hecare cuplu aT beneficia
de instruire in cadrul oric3ruia dintre aceste programe, atilt
'lnainite de dl.satorie, cat $i dupa America ar mregistra a
sddere senmificativa a divQrJ:ului in urmatorii zece ani.
Gande$te-te 1a posibilitAti: sop caFe ram<in impreuna cu oopiii
lor vrerne de 3a-40 de anl
f
carii (:are cresc in camme stabile
pline de Ar fi ca cum In "lacul" divortului s-a..r
r3sturna 0 stanca cercwile concentrice ale schimbarii
n-aTcunoa$te limite. Infraetion.a1itatea, sarcina la adolescente,
abuzul de dragun de aloool, agresarea partenerului de
viata $i a atatea aIte maladii sociale ar putea fi
ameliorate.
otw incepe cu doui1
tau viitorul :relafiei
dmman despre inima
Citind aceasta bz angaje4':i intr-un pelerinaj spre un
lac r3vnit, sacru: tarfunul intimitatii autentice $i durabile. Dar
cartea Ilb dow- destinapa,. ci !,il ciiliftor;Jl,. la capMul
careia vei ajunge 0 diJatorie ce Incepe. se
se ihcheie pe linia firulw alIa.m.tor al COMUnicarii intime.
Inainte de a incepe callitoria spre intimitate, trrebui:e mai
intfu sa de ce intim'iwma nu apa-re in mod natul'al.
otivul este simplu: barbatu femme sum difuriti din. nal?-
tere, chiar 1?i in ceea ce prive!;ite rnndul de defin:ire il intimilA-
til. Pentru Rlajorit:atea barbatilOT, intimHatea inseaIl1.W de
obicei "a desfa$ura impreuna ClI cineva>i, chiar
ei nu vorbesc despre simtAminre sau nevoi. In sdrimb, feme-
ia obi$nuita splIDe c.1 intimitatea rnseamna, de obicei, ,,3 lin-
parta$i verbal experiente, train emotiona1e $1 nevoi..... Pu:ne
doi indivizi de sex opus 'in cas.\. asociet:ea lor
"disnicie" - 1?i ce otrlii in ode mai multe cazwi? Doi oameru
care incearca cu. disperaro sa se adapteze 1a s:til:ul1?i la madul
de gandire a1 DemersuJ este deobicei stangaci, ade-
sea dureros frustrant. intr-un timp destnl de sctu1:,cei doi
cad ill capcana unor modele care-i cDoduc 1a di-
fara sa $tie macar cum de s-a inhimp1al sa aj,unga acolo.
Eu ince,rc mereu sa g3Besc punli mb'e acesle dolh'l forte
distinote, ntmlite "mascol:in" 1?i .,iern:inHt" .
De unde incepem? Cheia ronsfi'j, erro, in a mtelege tap
C3 barbatii 1?i femelle deosebesc foarte mult fu privinta
fe1ului in care au nevoi@ sa tnllaocil infunitatea
Desigur, bamatii $i lemeile se deosebescfulre ei sub mal loate
aspectele mentlale. $i cum pot doi mdi-
vizi, care aproape d. apa$ unoI' spocii dierite, sa d
impreuna a casnicie mullJumiiloare, plina de iubire? Un pas
19
18 CAND UNU PLUS UNU FAC Nor
important, un proces pe care-1 yom discuta in aceasta carte,
constii nu doar in a mte1ege inniiscute dintre sexe,
ci, mai mult deeat atilt, in a gl:l.si 0 punte mtre e1e.
Sa ne gandim 1a exemp1u1 de mai jOs, 0 conversatie pe care
am auzit-o recent fara sa vreau: doua femei care comentau 0
hinsoare.
FEMlA1: 0, te-ai tuns! Ce dritguuuut!
ffMEIA Crezi? Cand eoajeza mi-a dat aglinda, !"IU mi s-a
pilrutehiara?tl. Nu crezieaaratitprea umflat?
FEMEIA 1: A, nu, iiisUi perfect! Mie mi-ar plitcea la nebunie
samatund dar cred cdamjaja prea lata. N-am ceface, m-am
obi$l1Ui.t eu ideea ca trebuiesit-mi pitstrez caafur,. asta.
H:MElA 2: Doar nu vorbe$ti serios! Eu cred cit jata fa e
adDra.bila. $iai p!iteajoarle bimsi'i.-tifaci a tunsoare din aceea in
trepte- !i-at sta nemaipomenitJ DeJapt, ;;i eu voiam sa matund
afja, dar mittemeam cit0 sa-miaceentuezegiitul prea lung.
FMELA 1: Ei, asta-i buni'i.! Mi-ar pli'i.cea grozavsitamgfitulca
auiOrice, numaisitdistragaatenJiade La butudia$fiadeumeri.
FEMElA 2: Gl1tr1J$ti?! Cunosc jete care-at da oriee sa aiM
unter; ea oi tiii! Tot ce pui pe tinese atat de binel Uitii-te la
bratele meIe, vezi cat de scurte sunt? Dac-a,? avea wnerii ea tine,
hainelemi s-arpatnTJi mult maiu$arf
.Crezi? A, spuidoar ar;a...
.- Nul Vorbescjaarteseriosi
si1 ne gandim cum ar cliscuta doi barbati despre 0
tunsoare:
BARBA: 1: Te-a; tuns, nu?
'ARB. 2: Mda.
Sa fie oare acest exemplu de deosebire in stilul de conver-
satie rczultatul cu1turii sau a1 geneticii?
eu siguranta, nu toll barbatii nu toate femeile se mca-
dreaza in aceste categorii, dar in 30 de ani am vazut caracte-
ristici similare 1a majoritatea cup1urilor. Barbatii doresc, ill
general, mai mu1ta independenpi. Le place roai muIt
INTRODUCERE.
rezol\.'e prob1eme decat sa asculte. Se opun cu tane
mcerdb:ilor de a fi Barbapi tind sa fie stimulaf
sexual prin imagini vizuale sunt rnai putin influentap de
forte1e emop.onale.
Femeile, pe de alta parte, poseda, in general, 0 dorintJ
profunda de relaponare emotionala, un simt at apartenentei
0 dorinta de armonie.
$i-atunci, si1 fie oare de mirare ca barbap.i $i femeHe defi-
nesc ill mod diferit intimitatea?
Aceste diferente sunt cele care pot abate un cuplu pe calea
unei casmcii nesatisfacMoare. In cazul ferneilor, este posib'
ca ele sa-$i critice prea mult sopi, manifeste prea multa du-
ritate ahmci cand inceard1 sa. initieze 0 discupe cu ei ori sa se
arate excesiv de sensibi1e $i sa aiba reacpi putemice 1a simta-
mintele acestora. Barbatii pot fi prea rezervati, prea indepen-
denp. sotiile ca mcearci1 sa-i conITo1eze), prea
r,eei $i prea obiectivi. Ei incearca sa dea 1ecp.i atunci cand
rezolva probleme, i'n timp ce soj:iile lor urmaresc doar sa fie
intelese ?i auzite.
Recent, discutand cu doi barbati despre relatia fieearuia
cu sotia sa, unul dintre ei mi-a re1atat 0 poveste graitoare. Lui
ce1ui mai bun prieten a1 sau Ie place sa se trezeasca inainte
de rasaritul soarclui ?i sa mearga sa alerge impreuna.
Amandoi savureaza de fiecare data a1ergarea $i tovara$ia pe
care aceasta le-o prilejuie$te. Dar, Uni spunea ace! barbat, la
intoarcerea acasa, sotia npunea intrebari despre partenerul
lui de jogging, despre familia acestuia $i despre subiectele pe
care Ie-au discutat in timpul aLergarii. lar el nu reu?a
niciodata sa-$i aminteasca aceste informatii! Sotia voia sa afle
ce1e mai marunte detalii despre ce1alalt cup1u, dar sotu1 ei
avea dificultap in a-i fumiza aceste informapi.
In cele din unni1, cei doi parteneri de jogging au hotarat ca
in fiecare dimineata comunice reciproc cateva informatii
eu privire La sotie ?i 1a copii, apoi sa memoreze aceste date,
inditsa Ie poata "raporta" sotii1or lor 1a intoarcerea acasA.
20
FAC Nor
Pe niciunul dml:re ei nu-I interesa 01 adevarat sa aile toate
detal.iile despre vta.ta familia cr!JIuilaIt; voiau doar sa poata
sdipa de intlebarile ale so!iilor. Dupa co-
municau infox:maMe necesare, cci doi barbaJi, reluau
discutiil'e despl'e subiecte pe carevoiau ell adevarat sa Ie
abordeze S<)VW'au alergarea_
Aceasta istorioara atinge pundtd central al unei lnv.Wituri
de nepretu-it, pe care am aflat-o de la femei: cele mai multe
clintrc reprezentante.Le sexului lem:inin. -?tlu ca esenla Wlel dis-
Hoare consta in comunicareaplina de inteles. ;:Ii prin
flefer la ceva mult Inai pmfund decat simpla conver-
sap.e super.liciala_ majorllatea fcmeilor ca profunzi-
mea comunicJru este oruciaL1, mulle dinl:re denu cum sa
3iunga la ea cu lor_ iooearca in tel .$i chip, dar nimic nu
pare sa dea made. Totu$, conllmlmreA con..<;tituiepWlctul de
pleeare a1 gltidului de clMtotie spre intimitale; tot eaeste
conmustibilul care le \18 duce La deslinapa darita.
$i-acUID, pomim iii drum! in load spre care te Indrepp
nu se ajunge prea u;>oT- Vei avea nevoie de mult curaj $i de
mullii concentrare ca sa ajungi acolo. dar dupa ce vei simP. pe
pielea ta ce inseamna acelloc miracu10s nu vei mai dori nici-
odata sa te rntorci de node ai plecat. Penll:lII di aeum te In-
drepti spre locul de unde dispare ceel ee este superficial $i
unde dcagostea infloTe$!e !ocuJ unde tu partenend
tau yep. traiiubirea adevarata durab.il1l.
RELATIA OPTIMA ESTE
o RElATIE PROFUNDA
r\M eMatorie de la emop.ile ... ce re1ati e implinWi eonstituie 0
V de suprafata spre profunzimi, parcurgand cinei niveluri
distincte ale eomunidirii intime, de 1a cele superficiale pana
la al cincilea niveJ, eel mai profund. 1a acest a1 eineilea
nivel, partenerii unui cuplu se simt in deplina siguranta,
aeceptap. eu nevoile ce-i caraeterizeaza ca
indivizi unici. Pe parcursul acestei carti am sa-p. arat cum sa
accelerezi traversarea aeestor niveluri, cum sa ajWlgi la eel
mai profund nivel in eel mai SCUTt timp cu maxima
eficienta- Deocamdata, voi prezenta eele einei niveluri, ca sa
intelegi ce va presupune caIatoria.
Cele cinci niveluri ale comuniefuii intime au fost descrise
pentru prima oara in cartea lui John Powell, Why Am I Afraid
to Tell You Who 1 Am? (De ce rn.ii tem sit-Ii spun cine 5unt?).
Ulterior, dr. Gary Oliver, Centrului pentru Clsnicie
Familie de 1a John Brown University, m-a ajutat sa inte1eg ca
toata mUflea mea de 0 viata poate fi eoncentrata in granitele
acestor cinei niveluri. Toate euplurile folosesc zi de zi unul
sau mai multe niveluri ale eomuniearii intime_ Cartea de fara
te va ajuta sa inte1egi in ee ecmstau cele einci niveluri ale
comunieiirii intime cum sa folose;;ti trei putemiee abilitati
relaponale pentru a trece, dupa plac, de 1a un nivella altul.
Nivelurile repleZinta eadrul acestei carti- Ac.um imi dau
seama cat de puternice sunt.
23
22 CANDUNUPLUS UNUFAcC NOI
Celecincinivel
ale comunicariiin'
1. Vorbireain
faptelorconcrete
3. opiniilor
4. sentimentelor
5.1mparta:;>irea nevoilor
Comunicareala primeledouanivelurise intr-un
modfuesc,cu aproapefar!1 efort.Am descoperitcit,
din p!1cate, majoritatea cuplurilor pot ramane in granitcle
acestordouanive1uripetotparcursulrelatiei.
CELE CINCI NIVELURI
ALE COMUNICARII INIIME
. ....STE 0 RELATIEPROFUNDA
Intr-un fel, atunci cand te imbarci pentm caliHoria spre
intimitate, "pIonjezi"in reiatia ta cu celaialt. Poate ca tu
partenerultauatipetrecutani1arandparcurgand
relatieivoastre.Dar aeumaiajunsla0
care-p taie respirati-a: oceanu1. Nu vrei sa ramai blocat pe
t3rm,ca 0 nava nici te limitezi1a apiutipesupra-
fat
a
apei. Vrei sa. pionjezi inadancuri,sa inunnaapeIe
putinadancialesuperfidalitapi sa expioreziprofunzimile
intimitatii savurandu-Ie. Daca aifacut vreodata' scufundari
. ,
Ia mare adancime, cum te simti in asemenea situatii:
plonjonul e lung !?i de mu1te ori dificil, dar minuna.fiile pe
careIegase?ti1nadancteuimescJ
Tn comunicareatacotidianacupartenerul,arnandoitreceti
inmod de1a unnivella aitul. lata 0 descriere a
niveIuriIor:
PRIMUL Faceti schirnb de cli$ee. Este 0 vorbire
superficialil,Ia unnivelaflatimediatsubsupraiataapei,poa-
tela unmetru,unmetro:;;ijumatateadancime.Suntetiimpli-
capintr-osporovaiaia aproape lipsita desemnilicajie. "Hei,
cefaci, ce-aimaifacut?",mtreabaunpartener."Bine,grozav,
totulmergestruna1",raspundecelalalt.
'LUL A.t DOILEA: Va Japte concrete. Discu-
tatidesprevreme,despreserviciu,desprecemaifacprieterui
v<Y.;Jtri. Ap mai coborat putin, dar foarte putin- poote inca
vreunmetro,dol.LaacestnivelvaafJapinsiguranta nuaveti
nevoiesarespirap.adanc,nid ganditiorisasimtipprofund,
NIVEUILAL TRElLEA: Va frnpitrta$iji opinii. Aiciseinsc:riu
discupile despre parerile, preocuparile a:;;teptarile indivi-
duale,inclusiv teluri, vise dorinte personale. Arumajun-
getiintr-adevar1a adancime,iarprima voastrareacjie, ia fel
caincazulscufundarilor,efoarteprobabil.frica.Cantitateade
oxigendisporubilascade urechilesuferadincauzapresiunii.
A opiniiseamimaeuatescufundainintervalulde
adancimedoimetri jumatate-patrumetri$i jumi:'Hate; s-ar
puteaca,instinctiv,savreisa teretragi,revenind1aruveIurile
superficiale.
24
25
cAND UNU PLUS UNU FAC NOI
Multi oameni pot sa se scunmde pani!. la trei mem, 50!
0 scoica.-doua .!li apoi sa se rctraga la suprafati1. Dar
pentru a aduna comorile ascunsedin l'elatia ta, trebuie
Invep. sa ramai ia adancime. La tel ca in ca'zul seufundfulo
f
,
trebuie sa detii abilitatile necesare, care sa-ti dea incredere
ramai la acest nivel .!li, de asemenea, mergi mal in adanc.
Niciun om cu judecata nu incepe 0 scufundare fara 0
instruire Dar pretutindeni in lume cuplurile se
angajeaza in relatii fara sa H beneficiat de cea mal mid
indrumare; tocmai de aceea ele raman adesea la nivelurile
superficiale ale intimitatii.
Vorbirea in faptelor concrete sunt
porturi sigure in fata furtunii conflictului. Dar opiniile sunt
cu totul aHceva: parerile provoaca eonflicte, iar conflictul ii
spcrie foarte tare pe mai top oarnenii. Daca doi fo-
losesc nivelul al treilea - opiniilor - ea pe un
ring de box OTi ca pe un camp de turnir, daca ficcare incearca
mereu sa-I "invinga" pc eelalait, dovedeasd'i superiori.
tatca propriilor concepp.1, preocupari nevoi in
cu ale eeluilalt, VOT avea probleme. Acesttip de duel, a dirui
intensitate treptat, creeaza un teren fcrtil pentru se-
minte1e divo$lui. Dar daea fieeare ineearca refocallze-
zc gandirea, a.!la mcat sa meeree partcneml. !;i
flU sa-l "convinga
U
cii 0 anumita parere proprie este supe-
rioara, eei doi pot deveni 0 echipa.
De cele mai mufte ori, acest lucru e u;;or de spus, dar greu
de realizat, pentru di atunci cand cuplul trece de la nivelul al
doilea la mvelul al treilea, de la faptelor concre-
te la opiniilor, se love-?te de 0 bariera: conflictul.
Acest conflict poate fi comparat cu 0 poarUI; treeerea dincolo
de ea necesita foarte mult timp efort; numai dupa
acesteia cupluJ poa,te ajunge la nivelurile al patrulea
al cincilea, care reprezinta, in analogia noastrA cu
scufundarea, cele maj mari mal sigurc adancimi la care
poate "plonj,a" un cuplu.
lnsa conflietul in doua moduri: eel mal ade-
sea despclIte cuplurile, dar, de asemenea, Ie poate duce !:Abe
nivelurile mai profundc. Da, conflictul este poarta catre inti-
mitate, dar in cazul celor mai multe cupluri el ramane un ba-
raj imposibil de clintit s.um dans cu muJpme
de iar faptele sUDI de Ob-lcel DenJgne. dar ce msea.m.n.l
a npiDli, preocupan Opinille sunt
cutia ele creeaza oonflicte. Astle). unuI dintre
parteneri sau amandoi tind sa se "infecteze" Cll unul sau mai
multi dintre eei patru "microbi relap.onali" - retragerea in
sine, amplifica.rea conlli.ctelor. minimalizareill, crearea unor
convingeri false despre celala1t - eeea ce face ca partenerii sa
nu ajunga niciodata la nivelurile eele mal profunde, capabil
sa Ie ofere ede mai mari impliniri. Foarte muIte cupluri afla-
te in conflict dau seama ca forta eare Ie in-
cetare este esenpaM pentru a atinge profunzimea in relatic.
Partenerti din asemenea cuplun sunt prea ocupap. cu lupta
existentei cotidiene ca sa mai c.aute adancimile aflate dincolo
de conflict.
NIVELUL A.t PATRULEA.: Vii cele rnai profunde
$i mai autmtice simtiimitlte. La acest mvel, va ajutap. recipl'oc sa
va simtiti in siguranta, incat sa va cele mai
profunde trairi afective. Tu ca partenerul i-?i va da toata
silinta sa asculte sa pcetuiasca lucrurile pe care i Ie im-
$i invers. FifX:are dintre voi 11 poate accepta pe ee-
JAlalt ca pe 0 persoana ururn, deosebitil, 0 o-eape aJcatuita din
toate elementele istoriei sale de viatil, ale personalitapi sale r;;i
ale rnediului sau familial. E ca eum tu piuteneru.1 ati re-
prezenta combinatii dilerHe de "culon", dar fiecare poate
pretui eombinatia individuaIa de "culori" a celuilalt. $i iata ce
este atat de paJpitant: cand trerep prin poarta eonflictului
pentru a ajunge 1a .niveluriIe profunde ale: ii elirni-
nati simultan pe toti rei patTu "t1:1ile:tobi ai divortului".
NIVELUf. AL Vii cele mai irnportante
nt?Voi relationale. Acesta este cd mai profund nivel al iubirii $i
a! multumirii conjugalE'. Suntep impreuna de suneient timp
va simtiti destul de in sigurantiii pentru a va unul
26 CAND UNU PLUS UNU FAC NO]
altuia celemaiintimenevoi.Lucrandcumiidecupluri.am
descoperit di exista nevoi care se reliefeaza mereu drept
celemaiimportante.atilt pentru barbap, cat pentru femei.
Dar cea mai intima parte a comunicarii pline de iubire este
aceea in care amandoi va simpp in siguranta, astfel lneat
fiecare sa-i dezvaluie celuilalt nevoile sale unice. Aceasta
arata ca amandoi ca partenerul va va accepta va va
prej:ui pentru ceea ce suntep..
Chid de dH timp au nevoie oamenii ca sa ajun-
gil sentimente1e nevoile? De ani.
Chici care e intervalul rnediu la care survine divortul? Cinci
ani iumMate! De ce? Pentru ca dupa ce-ai alins a1 treilea ni-
vel al intimitil tii, opiniilor, complet expus
riscului conflictelor. Fara a anume instruire, a weme ai putea
ramane la acest nivel, traind in neintelegere. Oamenii se-
sizeazil intuitiv ca dincolo de poarta conflictului
primejdia, dar dau seama .ca tot aealo se afla iubirea
adevihati'l. Foarte multi dau mapoi din faja disputelor, din
fata perspectivei unor niveluri mai profunde ale intimitapi
se intor,c la niveluriJe mai ale schimbuhri de
faptelor concrete, nira sa treaca dincolo, fara
gaseasca implinirea, devenind, in schimb, din ce in ce
mai frustrap. Treptat, aceste cupluri, care nu
situapa in care se afla, ajung sa recurga lacele patru modele
comportamentale ineficiente, distructive -la "microbii rela-
ponali" - ce duc 1a divort
parteneri intra in "dansul conflictului", dansul
lipsei de armonie, se plimba intruna de-a lungul cetor trei
niveluri elementare, incat anii de casnicie nu-i condue
mai in profunzime, ci doar in zonele superficiale, in care au
mai fost. Temandu-se de conflict, repeta la primul
an de casnicie. Nu ajung niciodata 1a nivelurile iroplinirii, al
patrulea al cincilea, pentru ca sunt prea ocupap cu dansul
conflictului. Am cunoscut perechi ci'isatorite de ani multi,
unele care-?i sarbatoreau a douazecea anhlersare a nuntii
care repetau an dupa an dansuJ conflictuluL Doar motivele se
RELATIA OPTIMA ESTE 0 RELAPE PROFUNDA 27
4:himM (banii, vacantele, pensionarea), ramanand ace-
Astfel de cupluri nu au 20 de ani de easnicie, ci un an de
d,snide, repetat de 20 de on. Relatia lor nu capMa profunzi-
roe, ci doar se urmand 0 linie dreapta, inerta din
punct de vedere afectiv:
Poate ca te-ai recunoscut in acest portret ?i ji-ai dat seama
d1 actualmente angajat in dansul conflictului. Dadl nu, eu
siguranta ai observat eupluri care-l practidi - ?i nu e 0
prea placuta. Cu cajiva ani in unna, sofia mea $i eu
mine am mers in concediu impreuna cu un prieten care-i
interzieea categoric sojiei lui sa-i vorbeasd\ despre sentimen-
tele indeosebi despre nevoile 'ei. Asemenea tip de discutie
e muit prea profund, prea periculos, mai cu seama in conce-
diu' Barbatul despre care vorbesc este a,tat de obsedat de con-
trol, atat de adancit in negare, incat a ajuns sa instituie 0 regu-
M care interzice discutiile despre aceste aspecte esentiale in
arice relatie. Sopa lui, fund impiedicata sa-$i exprime nevoiJe
$1 sentimentele, a devenit a bomba eu ceas. CupluJ dimane
blocat in ceea ce eu numesc "faga$ul rolurllor" - faga$ul
fiind ca un sicriu cu capetele scoase - $i fiecare partener
rolu} ce i s-a atribuit, astfel indit l$i "joaca" viata
ca pe scena, in lac sa trlliasca autentic. Intr-o bunll zi, acea
femeie va exploda distrugand ceea ce-a mai ramas din relapa
cu sotul ei. Ip aminte$ti filmul Ordinary People (Oameni
Mary Tyler Moore juca roluJ unei femei al carei
prim nascut, un baiat, murise; acea femeie avea 0 regula. de
neclintit, nerostita: vorbea doar despre fapte concrete, nicio-
data despre opiniile ei. In eele din urma, n-a mai rezistat; in-
capabila sa imparta.$easca pared, $i-a par-asit pur ?i sirnp1u
familia. Frica ei de a deschide poarta $i de a ajunge la nivelu-
rile mai profunde s-a dovedit prea dureroasa.
Evitarea conflictelof este mult mai periculoasa decat in-
fruntarea lor. Cearta e ca aprinderea unui foe: trebuie sa m-
Yeti cum sa-1 stapane$ti, caei altfel te poate distruge $i pe tine,
11 poate distruge $i pe partenerul tau. Atingerea niv:elurilor
profunde ale intimitajii cere mai muJt decat mundi asidua
29
28 cAND UNU PLUS UNU FAC NOI
dorinta de a atinge profunzimile; cere un set de trei abilitaj:i
simple, dar extrem de eficiente, folosite In toate relatiile im-
plinite. Aceste trei abilitap reprezinta toti anii mei de studiu,
de experienta de consiliere au revolu.j:ionat nenumarate
relaj:i.i. Puse. in practica in mod coreet consecvent, ele ip pot
duce relatia la cele mai adanci niveluri ale
sa Ie examinarn pe rand.
AbilHat e a manifesta consideraf
,
Acesta este farut repeml, stanca nedintita pe care se con-
struie!?te orice relape implinita!?i in absenta carei3 arice rela-
pe !?ubreda ajunge sa se distruga. Daca in relape se manifesta
considerape, cuplul poate t.recc cu bine prin cdc mai puter-
nice furtuni. In cazuulIn care considerapa a fost distrusa, acel
cuplu se indreapta spre dezastru. Cca mai buna definitie
pentru manifestarea consideratiei, din catc am gasit, se refera
la toate acele situapi in care ,.,conferim distincpe" cuiva. Cand
o universitate oieril unei persoane un hUu onorific de doctor,
acea institutie conferil distinqie. Gind un public aplauda sau
un individ se inclinil in fata altuia, conferil distincj:ie. Consi-
deraj:i.a nu presupune 0 judecata de valoare. Considerapa nu
implica ideea di parerile, preocuparile tale sunt
superioare 'in vreun fel fata de ale partenerului tau. Conside-
rapa nu presupune sa-ti determini parteneruJ sa priveascil
lucrurile la fel ca tine.
Manifestarea unei atitudini de superioritate este eel mai
aprig uciga!? al casniciilor produce mare parte din frustra-
rea, teama dintr-o relatie. Consideraj:ia inseamna
sa-ti ,,'inalj:i" parteneruJ, sa-l sprijini, cinstindu-l. Este un
proces altruist de recunoa$tere: cinstindu-p partenerul, ii
arilp col are 0 importan11\. majora 1n viata ta !?i ca statutul sau
in sistemul tau ierarhic de valori nu poate fi atins de certuri-
Ie mamnte, de nemtelegerile dilerentele de opinie. Consi-
derapa este permanenta, neclintitil, primul
demers de cultivare a considerapei in relapa ta oonsHi 'in a de-
cide ca partenerut tau merita sa fie onorat; trebuie sil-i aduci
RELA
0PfIMA R5TE 0 RElATIE PROfUNDA
sa
Abilitatea ascull1rii reflexive
Aceasta este 0 abilitate de comunicare atotputernica, un
ingredient prezent in rela1iiJe iolplinite. Ea iti permite sil
faci primii dinoolo de poarta conflictului, spre cele
doua niveluri profunde ale Mal refeT la cea mai
puternidi de comunicare cunoscuta pana In prezent
de omenire: ascu1tarea Metoda va va permite, p.e
partenerului, sa va simtiti ascultati, aprolDap., mai
ales In momentele de conflid. Probabil ca ai practicat deja
ascultarea teflexiva, indiferent daca j:i-ai dat seama sau nu.
De fiecare data cindai rumpMat ceva de la serviciul "drive-in"
al unui restaurant McDonald's, ai fost implicat in ascultarea
reflexiva: ai dat comanda, ,apoi angajatul de la fereastra p-a
repetat spusele.
La fel CUlll angajatii de la un fast-food repetii comanda
clientului., persoanacare in ruplu ascu1tarea reflexi-
va repeta ce.ea ce a rostit parteneml. Aceasta metoda de
31 30 D UNU PLUS UNU FAC NOI
comunicare clarifica discutia, previne neintelegerile; mai
mult decaf atat, Ie pennite celor doi sa descopere intelesurile
mai profunde ale spuselor lOT. lmagineaza-ti cate milioane de
dolari au cheJtuit restaurantele fast-food pentm a gasi cea
mai bUM metoda de comunicare, a?a indH sa ramana "casa-
torip." cu clientii lor! Noi putem folosi gratuit aceea?i metoda
pentru a ramfme casatoriti cu partenerii nOSitri.
Ablli,taf.ea de a incarea permanent "bateria
nevoilot'" panenemlui, prin iubire
Fiintele umane au 0 "baterie a nevoilor" launtrica., iar ac-
p-unile noastre produc "sarcini de mciircare", pozitive sau
negative, in bateria partenerului. Atenpa plina de iubire acor-
data nevoilor celuilalt are, fara Indoiala, un efect pozitiv, in
timp ce atitudinile egoiste, solicitante au un efect negativ. S-a
stabilit ca partenerii de cuplu I?i anrnca reciproc sute de "in-
c(\rcaturi" pozitive ?i negative in interaqiunile obi?nuite de
pe parcursul unei zile. In capitolul 7113- voi cele mai
importante ?apte nevoi relationale ?1-ti voi arata cum sa Ie
descoperi pe cele pmprii, ca ?i pe cele ale partenerului, astfel
incat sa putep. demara procesul de satisfacere a acelor tre-
buinte ?i de "reincarcare" reciproca regulata a bateriilor.
Lucrul cel mm important legat de descopeTirea principalelor
nevoi ale partenerului consta in aceea di te ajuta sa intelegi
conflictele, intrucat majoritatea certurilor se nasc din tre-
buinte percepute, dar neimplinite. Exact! 'Foarte multe dis-
pute pot fi evitate dadi ai grija de principalele necesitap. ale
partenerului. Asta pentru ca, de obicei, certurile de suprafata
provin din nevoi mai profunde, nevol Jielationale neimplinite.
Doctorul John Gottman, parintele a numeroase descope-
riri importante, de data reeenta, in domeniul relatiilOT, a de-
monstrat ca acele cupluri care divorteaza beneficiaza de
aproximativ zece minute pe zi mai putin "timp de mcarcare
pozitiva" deeM sop-i care raman impreuna, dar sunt nefericiti.
Tot el a descoperit ca sotii care raman sunt feri-
dti beneficiaza de circa zece minute in plus de "deschidere
R:ELATIA OPTIMA ESTE 0 RELATIE PROFUNDA
pozitiva unul fata de celiHalt", decat partenerii care raman
casMoriti, dar nefericiti Tot astfel, am descoperit ca daca par-
tenerii dintr-un cuplu petrec in Hecare zi cateva minute
ascultandu-se ?i intelegandu-?l reciproc sirnta.rnintele, e ca ?i
cum ar verifica starea bateriei IInevoilor" celuil.alt. Sentimen-
.e sunt un indicator al masurii in care ne sunt implinite
trebuintele. Unele sentimente indica 0 baterie descarcata;
intre ele se numara durerea, frustrarea frica; invers, indica-
toru unei baterii inciircate pc deplin sunt bucuria, ferimea ?i
extazuL Bateria nevoilor umane ar trebui incaTCata zilnic.
Cum fad asta? Ivlai intai trebuie sa descoperi care sunt
trebuinte1e partenemlui tau.
Aceste trei abilitati par simple, dar nu te Iasa padmt! Un
cuplu nu-?i poate petrece tot timpul facand exercitii ?i anali-
Procesul existentei cotidiene tinde sa ne uzeze, irnpingan-
du-ne spre compromisuri, spre acceptarea a ceea ce ni se ofera,
in lac de alegerea a ceea ce este cel mai bine pentm relatia
noastra. Dar exista intotdeauna ragaz pentm reevaluare ?i
rede$teptare. 1ar cand e yorba despre cea mal importanta
uniune din viata ta, nu crezi ca ar trebui sa-ti iei acest ragaz
acum?
Voi incerca sa ilustrez puterea acestor trei abilitati de co-
municare intima ?i schimbarile uluitoare pe care pot sa Ie
aduca ele in dl.snicia ta, cum le-a folosit un cuplu.
Jeff?i Sarah au venit la seminarul meu fiindca aveau proble-
me. Dificultatile lor se numarau printre cele obi?nuite -
banii, copiii, incompatibiHtati sexuale minore -, dar nu Ie
puteau depa?i fLindca nu reu:;;eau sa comunice. Cfuld au venit
la seminar, i-am cerut lui Jeff sa-i adreseze cateva intrebari so-
tiei sale, cu ajutorul carora depa?eaSCa bariera de comu-
nicare, iar problemele lor adevarate sa poata i$i la suprafata.
lata. prima intrebare adresata. de Jeff lui Saran:
- Care este unul dintre cele mai importante aspecte ale
casniciei Doastre a carui irnbunata.tire ne-ar face relatia mult

- t'"'omunicarea!, a Taspuns eu hotarare Sarah.
RELAPA oPTIMA ESTE 0 RELAfIE PROFUNDA. 33
_ Cred ca tu nu intelegi faptul ca aerol meu amuzat este
un mecanism de control; e modul meu de a spune "hai sa nu
ne certam!", a zis ca I;'i cand ar fi gandit cu voce tare.
_ Intr-adevar , nu inteleg, a replicat Sarah.
_ Ce-ar trebui sa se intample ca sa-mi intelegi aerol amu-
zat?, a intrebat-o sojuJ eu calm.
_ Nu ;;tiu. Fad asta tot timpul! E ceva permanent. Ai ae-
rol asta la serviciu, 1a biserica, acasa, Cll copml
Sarah incerca sa-:?i controleze furia, dar se vedea dar ca in
comunicarea lor exista 0 dificultate serioasa. Jeff p,rivit
sopa if! DeN en dl nu conl;'tientiza ce face, a lnceput
sa practice a doua abiEtate: ascultarea reflexiva.
_ Prill UIDlare, spui ca \lila dintre cele mai important
nevoi in casnicia noastra este ca eu sa mil. port mai serios.
Aerol meu zambitor produce 0 problema de comunicare?
_ Da, confirma Sarah. Nu cred ca iei destul de In serios
lucrorlle care rna preocupa pe mine!
_ Dar, te iau in serios - 9i iau in serios $i ceea ce te preo-
cupa!, a spus Jeff, folosind a treia abilitate, relncarcarea bate-
riei. Ce trebuie sa fac ca sa-ti dovedesc ca stmt mai imp1icat?
_ Sa nn zfunbcl;'ti! Sa nu razi!, a raspuns Sarah. $i amandoi
au mceput sa rada, involuntar.
Jeff Sarah all avut de depa9it un obstacol uria9 in comu-
NcaTe: cornportamente interpretate 0 lipsa reciproca
de intelegl're. In cell' din uI'"ITIA, au invatat cum sa utilizeze
cde trei puternice abilit.1ti relationalc, prin care 0 relatie poa-
te fi dusa 1a un Divel de intimitate mai profund. Au aplicat
prima abilitate, consideratia, reciproc inte-
resul de a continua conversatia, in loc sa 0 abandoneze ime-
diat ce apareau dificultati Cea de-a doua abilitate - metoda
de comunicare Dumita "ascultare reflexiva" - a fost
de fiecare data cand Jeff asculta ce-i spune Sarah 9
i
apoi ii
repeta acesteia ceea ce credea el d\ a auzit, darificand ;oi apro-
fundand astfel conversatia. Jeff a folosit 9
i
a treia abilitate,
remcarcarl'q baterjei, afland de ce amuue avea nevoie Sarah
(nevoia ca intre l'i sa se stabileasc.1 0 leg.1tura mai bunA,
CAND 32
-Ce vrei sA spui, mai exact,. prin asla?, a mtrebat el.
au sa ma ascuJ\i ro adl'v:iral, nu doar s:i dai din cap
?i sa spui ..w, ihi", aexplicatea_ln ocll.ii ei se citea durerea.
.-am dat seama - Ia fel Jeff, cmd - ca am descopl'rit
de la mceput un asp&."t important din gandirea lui Sarah_ Era
vorba de prima abilita.te, a man,ifestarii consideratiei.
- Ce msea.mna pentru tine "a ascuIta"?, a J:fltrebat el.
- PM, eu vad in ochii tai dadl. adevarat atent ?i in-
!l'legi ceea ce spun, a zis Sarah, ;oi-awlilci fjtiu SiguT ca nu te-al
barieadat dim:olo de ziduri.
Jeff s-a aprit eateva dipe.
- A?3dar, te preocupa mai molt dad'i-fi aeord sau nu
atentie, dedit dacA Ie ascuH sau nu?, a intrebat el, meercand
sa refommleze afirmoJpa soJ:ici-
Sarah a
- A$3 ca mcerd sa-mi desrifrezi limbajullTUpWtd, ca sa
vezi dad'i-ti acord aten!ie ?i daea te infeIe:. coreet?
-Oa.
- Bine! Atunci sptme-mi ce anume trebuie sa imbunata-
!esc in limbajnJ meu corporal ca sa te conving di te
a Intrebat eI,cautand 0 mai buna.
Sarah !}i-a surprins 50tuI p'rin faptnI d avea pregatit un
raspuns foarte ciar imperativ_
- Sa renunti la aeruf ilia amuzal:!, exdama ea. Razi de toa-
te cl'le! Pentru tine totul e 0 gllLU'l.!l_ Cbiar cand v"orbesc
foarte serios, te Ja mine zfunbind ell gum pana la urechi
mil'-mi vine Ie ple:.-nesc!
Mai sa fie! Dincolo de exteriorul placid, controlat, Sarah
evident Tesenfunenteserioose. un euplu
,a vedere, pare 5-0 duca bille, darodart1i ce mcepi
cercetezi dinrolo de suprafata - dincolo de masca sau de
'leruJ a.muzat -, constati dI se confrunta cu probleme. Din-
colo de zfunbet, dlncolo de umor, erista suferinta ?i sentimen-
teo Tocmai de aid trebuie inceapa Jeff *i Sarah calatoria
spec intimitale: sA treaca dinroJ:o de ceea ce mascheaza aerul
amuzat de acolo sa mearga mai In profunzime.
35 34
cAND UNU PLUS UNU FAC NOI
discutand cu seriozitate nu eu un aer amuzat). Au meeput
de Indat1'l sa vada lumina de la capatul tunelului In care se
aflau. Au sa exploreze comunicarea intima, iar aceasta
I-a condus pe Hecare dintre ei 1a sufletul celuil'alt.
Cele trei abilitati sunt foarte putemice; am descoperit ca
pentru a se propulsa spre nivelurile mai profunde ale relatiei
majoritatea eupluri:1or au nevoie doar de aeestea. Mai exista
alte abilitari In domeniul relatiilor, dar, asemeni celor mai
multe cup1uri, ?i voi yeti deseoperi ca va sunt neeesare numai
acestea trei pcntru a mentine fericirea Implinirea 'in disni-
cie. Ele reprezinta temelia relatiilor implinite cea mai buna
aparare Irnpotriva divortului.
Bunul tau celmai de pref
in acest moment, poate-ti spui: "Inbmitate? Cine are ne-
voie sa mearga mai in profunzime? Eu rna simt bine aiei unde
rna aflu!" Dar cum te-ai simti dadl partenerul de viara te-ar
pihasi? fa putinI In fiecare zi i se mtampla cuiva
o asemenea nefericire! Daea ai ramas blocat la nivelurile
superficiale ale intimitatii - comunicarea in sau despre
fapte concrete -, e foarte probabil ea te afli blocat m
negare. In aeest caz, partenerul tau iti va arata, in cele din
urm<'i, cum este cu adevarat casnicia voastra $i s-ar putea sa
nu-ti placa deloc ceea ce vei vedea.
Oit de iruportanta este relatia voastrii? La ce ai renunta
pentru a-ti pastra partenerul?
Millard Fuller, intemeietoru1 "Habitatului Omeniei", a
renuntat la tot: la casa prospera din cea mai eocheta zona a
la automobilul Lincoln Continental, la menajera
care-i ingrijea easa cei doi copii, la doua barci eu motor, 1a
o cabana de vacanta, la 0 fermi'i ell vite cal, la cateva
laeuri cu la un cant bancar substantial - toate aces-
tea pentru a bunullui eel mai de pret: inima sopei.
RELATIA opTIMA ESTE 0 RELATIE PROFUNDA
Fuller, "un ba.iat tipic american din Alabama, care merge
ell regularitate la biserica", dupa cum se descrie ellnsu$i,
petreeut mtreaga viara incercand sa fadi bani. In cartea sa,
ASimple, Decent Place to Uve (Un cifmin simplu, decent), e1 scrie:
"bram ambitios. Voiam sa fae ceva cu viata mea. Si ea
soluti
a
e sa fac bani, foarte multi bani - sa am sueces In
sensul dasic al euvantuluj."
Dupa ce a absolvit faeultatea de drept, FuBer a acumulat
eu repeziciune 0 avere considerabila, in calitate de construc-
tor antreprenor. In scurt timp, a ajuns milionar. Dar pe
drumul spre bogatie s-a departat din ce in ce mai mult de
Linda, sopa lui, de eei doi copii ai lor.
l?i ca 1a 29 de ani ajw1sese "complet absorbit,
concentrat la maximum; nu aveam notiunea de echilibru 9i
nu vedeam absolut nimic in afara telului meu de 0 viata.lnsa . ,
Linda vedea ceea ee eu nu bagam de seama: ea 9i easnicia
noastT,a [sufel'ea] din eauza orientarii mele permanente catre
a face bani".
Glndva fusesera fericiti - la meeput cand pornisera la
drum 9i se aveau doar unul pe altul -, dar asta a ajuns sa
tin1'l de domeniul trecutului. Pentru d intr-o zi, sotia lui a
intrat la elm birou i-a spus a singura fraza, care a facut ca
tot ce dobandise sa para meschin lipsit de valoare.
"Cred ca. nu te mai iubesd", I-a anuntat Linda.
Fuller nu putea creada urechilor. Nu-i venea sa crea-
da ea sotia lui poate spune a9a ceva, dupa tot ce-i oferise.
"Mi-a zis ca nu-i ofer un lucru: pe mine insumi, re1ateaza
el. Ca nu mil mai vede aproape deloc. 5-a plans ca ma dedie
cu totul afacerilor." Fuller i-a promis sotiei sale ca. se va
schimba -?i chiar asta avea de gand. Dar dupa un an nu se
schimbase nimic; Fuller continua sa muneeasca tot tirnpul 9i
rareori 19i vedea soFa copiii.
Tn cele din unna, Linda s-a saturat. I-a spus sotului ei ciH
ca 0 bate gandul sa divorreze ea are nevoie de
timp de gandire. A pleeat 1a New York a cerut sfatul unui
37
36
CANDUNUPLUS UNUFAC NOI
pastordeacolo,carea inceputs-omdnune;s0ttilei,impietrit
de uirrtire, a ramas sa cugctesingurla motiVi..Il pentrucare
relap.alor
.,Inca dinadolcseenta,amdetinutintotdeaunacontrolul.
Indiferent In ce fi implicat, eu eram
Fuller.Am trait eel maimare?oc din viata mea candmi-am
datseamacain privintacasEitorieinoastreseva lua0 deeizie
c.1 nueuvoifi eel ca.re 0valua."
Ipa plecarea Lindei, Fuller a trebuit sa petreaea timp
'indelungat sufletul. "W-am dat seama c<'\ rna
aflupe punetuldea pierdeceva ee penfru mineeTa {Oarle,
foarte valoros, cevace considerasem de fa sine inteles. In
contextulaceleicrize,aminceputsareevaluczee sepetrecea
cuviatamea.Mi-amdatseamaeanl1 vreausa-mipierdsop.a,
tJ nuvreallsa-mipierdfamilia."
- absenta Lindei, Fuller a fost nevoit ingrijeasci'i
singurcopiii.Jntr-osean},eandf:rni Inveleambaiatul,el m-a
prjVit mi-a spus: Tati, rnabucurea acasa!Am simtit
unfiorrece pe spini1rii dindmi-amdatseama ca Linda
a'llea dreptate. Intr-adevM, devenisem practic un strain in
propriacasa."
'liard Fuller este un barbat perseverent. de
fikute, totSlmatsopa, pana cand ea a fost de
acordsasereintiilneascacuel.Pastorul0 ineurajasepeLinda
Sa pastreze0 atitudinedeschisa,sanuuiteea oameniisepot
schimba,sa-iacordesotuluiei 0 AsHelcaa acceptats1H
vada- deaieipovesteadevineinteresanti1.
"M-amdus1", NewYork; tinminte acumclipacandam
vazut-o:stateala HotelulVilellington eraatatdefrumoasi1,
incatmi-a topitinima, el.Ammeeputsa discutam
eeledinurmaamajunsla RadioCityMusicHall.Rulatm
filmdrlgut,numitNever Too Late (Niciodatit nu e pr:ea tI1rziu)."
in timpulpauzeifilmnlui, Lindaa mceputsaplanga.eei
doi s-au hotaratsa seintoarea pejos la hotel. "Undeva, pe
Fifth Avenue, ne-am deschis inima unul in fata celuilaH,
Fuller. Linda ?i-a revarsat toat<'\ suferinta toate
TE 0 RELATIE PROFUNDA
REl.J\ ,
seeretelcaeumulatepemasura.cevieti1enoastresedepartasera
talnlaiDlult.Aplanscumn-oviizusemplangandnieiodata.
Ne-am dat seama ca nuvrem sa punem capM easnkiei
noastre. Nc-am ureatmtr-untaxi ampornitsprehotel, iar
in taxiam avul0 adevaratasenzatiedelumina.Nueraceva
care sa masperie,rod eeva rnisterios. Nupotdeserietrairea
dceea altfel decalcape0 senzapedelumina.$i-nclipaaceca
mi-a .trecul pein millte ideea ca ar trebui sa ne donam toti
barriL ea trebuie sa devenim din nou saraci, cum eram
dne-amd.satorit.M-amintorsspreea$ii-amspus:Cred
ca ar t-rebui sa renunf.im }a firma, sa ne descotorosim de
Lincoln, decasA de lol restuL SaIe donampe loate si s-o
de la capat! Lindaa mceputsaplanga.Era nespnsde
fericitaI (.3-$] vareca?tiga sotu!."
Adouazidim.irleatii, candauie$itdinhoteleasamearga
1a aeroport,in dreptulioraoprituntaxinou,iar zam-
beaeligurapallalameehi.
_ felicitariJ,.Ie-a spuseL
_ Pentruce?,aintrebatFuller.
_ Taxiul asta e l1ou-nout! Suntetiprimiimeic.Iienp.! "Ni
S-3parutci1 eunsemneeresc,carenearatacainsearaOfCce-
dentaluasemdeciziacorecta."
Dupa ce s-auintors acasa, Fuller a vandut a donattot
eeea ce depneil- capcanelesucce5ului, in caremvestiseun
deceniu din viata lui. Apoi a pomit impreuna eu sotia lui
intr-ocaIatorieminunata;a creatHabjtatulOmeniei,0 orga
nizat
ie
nonprofit,care otera locuintala nenumarati oameni,
extremdesaraci.MillardFullera descoperilcevaatatdepre-
tios, incat nu poate fi cumparat cu bani: miracole1e inimii
uneiferoei.
mtreaba-te: catdemultit!pretuie$tirelatia?Daea
convins ca e nepretuiti:l., ca merWl sa fad orice ca 5-0
5-0 sau chiar s-o salvezi, atunci
carteapotrivita. La fel ca Milliard Linda Fuller, te afli pe
punctuldeapurcedeIntr-ocala.torieminunatil,spreunlocin
careveigasi0 comoaramaidepretdecataurul.
OAllE NOI NE AFLAM LA NIVELUL
INFERIOR. DE INTIMITATE?"

iVa! 1: annint sau expresie uzata; de asemenea,
ideea pe care (;I exprima; 2: subiect, caracterizare sau
sihlape btmali2.nti'i.; 3: ceva (cum ar fi 0 componenta
dintr--r4tJ mmiu) care a devenit excesiv de familiar sau
de bana
Definitie data de Webster's Tentlz
New Collegiate Dictionary
"CIi.;;ettl este, eu al'te ctlvinte, 0 metafora caracterizata
de fntrclmin!area excesiva. Eu mi-tun fiieut propriul
estpentm a vedea dacii 0 fraza este sari nu un
GIese prima ei jumiitate, apoi ma fntreb: $tiu (pentru
cil toatii [umea cum se fncheie?"
Definitie Iuah\ de pe Internet
a!
CAND UNU PLUS
Acu
38
Ai citit despre cele trei abiiitJti pe care eu Ie consider fun-
damcntale: rcspectul, ascultarea incarcarea prin
iubire a "batcriei" nevoilor parteneruJui; iti cuno;;ti destina-
!ia: a1 patrulea al cindica nivel de intimitate, la care parte-
nerii i;;i sentimente1e imp1inesc reciproc tre-
buintele.
In celc ce urmeaza vom explora acele niveluri, unul cate
unuJ, dupa care J:ti vol arata cum sa devii specialist in toate
cele trei abilitap.
ered cit pc mni tot parcursul casniciei I10f1sfrp 11 exis-
tal a /ipsa de comunicare. f. mare pacal fapful cif, pe
mdsura ce cre$tem, nu u.rmam cursun" despre cum sa ca-
ntzmicifm ell alii aameni. Eo parte atiit de imp(lrtantii a
casniciei! Dar nu suntem fnvatati cum salaw", Qiita.
Comunicarea este acea parte a casniciei mele in care
se sirnte cea mai mare ntooie de fmbIi11titii,lire. Dar mil
refer fa a ascultnle adeviiratii, rlU danr la a du dill cap f;i
a Spune ,,ihi, ih'i".
LUL NFERIORDE n\iTIIMITATE?" 41
"DARE Nor NEAFLAM
care le-ati auzit in serialele TV de comedie ale anilor '50, stilul
de tip Ozzie & Harriet, Leave it to Beaver, Father
Knou.JS Best, ce-?i are originea in zona de la mal, cu apa putin
adanca, a laeului comunicmi.
"in Hecate sean"! parcurgem acela;;i ?ir de lntrebari, spune
Sandy. El nu-mi ofera nido informatic nu face nieio dez-
valuire personala, a?a di nu ajungem niciodata la esenta vre-
wei probleme. Nu ma lasa sa in lumea lui."
C3nd se a?3za sa cineze iimpreuna, cei doi dcschid tclevi-
iO!ul, iilI" comunicarea in.ceteaza. "Nu vorbim cat timp merge
']evizorul", spune Sandy. A?adar, televizorul este singurul
care pana la ora culcarii, cand izolarea atinge cota
maxima. "El cite?te d.te 0 carte, iar eu rasfoiesc reviste,
relatcazA Sandy. Cfuld 1i vine somnul, l?i pune ca sa
asculte muzica pana adoarme, iar eu ma uit mai dcparte la
televizor. "
Atunci eand, de imprejlUlihi, partcnerii se aWl
lntr-o situatie ce impune comunicarea - cum ar fi drumuri-
ie lungi Cll -, ace?tia recurg la "Vorbim despre
pisi61e noast:re, despre coplii, despre nepoata noastra ...
numai despre noi nu, spune Sandy. Despre pisici vorbim
foarte multo E un subiect neprimejdios. Discutiile pc tema
asta creea7.aun fel de legatura intre noi. Niciunul nu poate sa
judece afimia!ille celuilalt despre pisid. Putem sa ne relaxam,
mtr-un fel. Eu incere sA fiu mereu optimisti1 sa gandesc
poziliv. Uneori soot ca am sa innebunesc, din eauza faptului
ca nu vorbim despre noi niciodata [.. 1 Nu spunem niciodata
lucruri semnificative."
Sandy i?tie cA ea $i sotul ei au 0 problema, dar Dick a ridi-
cat lntre ei un zid pe care ea nu lndrazne?te sa-l treaca, de
teama reactiei lui. A incercat sa diseute despre Jipsa lor de
intimitate, "dar el se infurie pe mine dind deschid subiectul,
relateazii Sandy Spune eli 0 sa vorbeasdi desprc asta cand 0
sa fie preglHit Dar pana arona, eu simt ca innebunesc! Am
impresia ca nu. ne apropiem, ca nu facem niciun progres, iar
lunile ?i anii hec.
CAND UNU PLUS UNU PAC NOI
40
Preocuparile acestor femei reflecta faptul ca, pentru multe
cuplun, comunicarea poate fi lID proces stangaci fmsn-ant.
lata cam cum se desfa?oara lucruri.le:
- Cum p-a fiers aZi, draga?, lntreaba sopa.
- Bine, raspunde sOjul.
- Ce s-a fntampiat pe la serviciu?
- Ca]a serviciu...
- S-au purtat nesuferit clientti
- Top clienpi mei sunt nesuferip.!
Aoe?ti sop, sa Ie SpW1em Sandy $i Dick, exemplifiea blo-
eajul foarte multor cupluri la nivelurile indpiente ,de comu-
nicare. Ei fo]osese limbaju] oficial al superficialitatii, vacile pe
Luna de miere s-a incheiat, scrisorile de au fost
scrise, toate cadourile sunf despachetate, va folosip noul
mixer, noul robot de buciHfuie, nour serviciu de masa din
porte]an. Dar mai exista un cadou, de obicei uitat, un dar fari1
de care mult prea multe cupluri pomesc in graba pe 0 poteca
complet diferita de aceea pe care au porni[ spre altar: poteca
inimilor zdrobite.
Mil refer la darul comunicam.
Fiecare dintre numeroasele femei cu care am stat de vor-
ba de-a lungul celo! 30 de ani ai carierei mele, in caJitate de
terapeut ill domeniuJ rela!iilor, a afirmat ca cea mai impor-
tanta unealta intr-o casnicie este comunicarea. lata
doua citate din interviurile unor participante ]a seminariile
mele:
42
C.ANDUNUPLUSUNUFAC NOI
$ieeidoieontinui:l.inaeestfel: impreuilll." darseparap,fi:l.ra.
sa se indrepte spre ceva anume. Dar ghidul catre relatia
idealaseaflamereulaindemana.IIpop- vedeain inclinatiafi-
reascaauneifemeideadepa;;iniyelurilesuperHcialealeinti-
mitapi.Dacasotuiei nue dispussaajungala nivelurilecele
maiprofunde- imparta?ireasentimentelor a nevoilor_,
ea va gasipeeineva dorniesafaca aeestlucru. Nurna refer
neaparatla 0 aventuraextraeonjugaJ.a, $timcutop-i ea se
pooteintampla$ia$aceva.Mareferlafemeilecarevorbescla
telefoncuprietenelesau euprietenii apropiap si ajungime-
diatlanivelurileeele maiprofunde.Mil. referla mamelee
abordeaza imediat zonele de profunzime cu prietenele 10
eele maibune,cusurorilesaucufiicelelor. ;;ibiirbatiiau ca-
pacitateadea ajungelanivelurileceTe maiprofunde,daram
descoperitca., in multe eazuri, Ie este mai U$OT sa comuniee
asHeleuprietenii,nu cupartenerelelor.
Pentrusotulramaslamal,inzonacuapademidi adanci-
me- undein eele din urma il vor Inghip valurile_ am 0
singura intrebare: "N-aiprefera ca ea sa ajunga la ee1e mai
profundenivelurideeomunicareimpreunaell tine?"
Blocati in fata zidului
lnainteca re1apa fa sa poataajungeaeolo undevrei, mai
intaitrebuiesainte1egiundeeeel maiprobabi1satefiintepe-
nit:laprimulnivelalintimitati-i,vorbindeupartenerulti1u in
cli$ee.
Dacaairamasb10cat1a schimbuldecli$ee,acestlucrus-a
intamplatnuHindea refuzi sa mergi mai inprofunzime, ci,
mai multca sigm,pentruca nu$tii cum sii procedezi. Top
oamennaunevoiedeintimitate- 0 nevoieputernica,funda-
mentala.Darmajoritateacuplurilorsea$teaptaeaintimitatea
saaparadela sineindsnide.Oameniinueredcatrebuics<'l.
"sestraduiasdl." pentru asta. Ei CJ1ed ca simpluI faptdea se
aflaimpreunaIi vaconducelacele maiprofundeniveluriale
iubirii.
"OARENOINEAFLAMLANlVELULINFERIORDEIN'IJMlTATE?" 43
Desigurca tanje$tisa-pimparta$e$tiopiniile,sentimentele
Sl celemaiprofundenevoi,safiiinte1es,ascultat,pretuit.Dar
ii parteneruluitaup<'l.rerile,preocuparile$i
a1;>tepMrile,s-arputeacaae:sta, inmod diferitfat
a
detine,sanufie deacord,sareaep.onezenegativ,sari1spunda
printi1cere, creeze0 samcercesateconvingi1ea121
are dreptate,]aftunual.
Astfelpatrunzimtr-unciclu-capcana.Vreisaajungilacele
maiprofundenivelurialeintimitatil, dardefieearedataeand
progresezipana1a imparta$irea opiniilor,defieee dataeand
vorbitisineerunuleualtul, telove$tideeevaee-ppareaIi un
zid- sicrede-ma,chiarastae! Estezidulconflictului.lUarin
zidul exista 0 poarta, insa voi n-o vedep. Astiel, 0
conversape aparent nevinovat1l. explodeaza pe nea$teptate,
transformandu-se in conflict, remarce critice, dispret ljii, in
cele din urma, retragere. Fiindca, pentru majoritatea oame--
niJor, conflicteletrebuieevitateCt.l oricepret
pa cumam ariHat in capitolul 1 conflietul esf.e
cheiacedescuiepoartaintimitatllprofunde.Dardinddaieu
capuldeziduleonflictului,doare.A$adlevitisacontinuisa
te dezid;:in celedinurma,teveiretrage$iveiineepe
dansul conflictuJui. In eele ee urmeaza iti voi ar1l.ta cum se
desfa$oara121.
Muzicapecaresedesfa$oara dansulconflietului0consti-
tuie deosebirile dintre noi - diierente de opimi, diferente
privindfilozofiadeviata,diferenteinfelulcumamfosteres-
cuti.Orideeateori doi oameniseintalnese,deosebirilesunt
inerente.Dr. JohnGottman,expertinrelatiideeuplu,spune:
"Candalegipersoanaeucaresa tecasMore1;>ti, aialesautomat
unanumitsetdeproblemerelationaleimposibilderezolvat.
Sotiicare au 0 casnicie buna se adapteaza1a 0 problema 1;>i
chiar saseamuzepescamaei.Sop.icaren-oducbine
ajung la bloeaj, i;;i ranese reciproe sentimentele $i se simt
neacceptati neglijap atunei cand aduc in discutie
problemele. "
Limbajul dansului
[IrATE?" 45 NIVELUL INFERIOR DE
sa analizam cateva dipe limbajul nivelului de conversatie
ce se rezuma la Nu are loc un schimb de informapi
semnificative, ci daar de amabilitati !jii de politeturi, menite
subcon?tient sa proiecteze a iluzie a multumirii. Desigur ea,
in cele din urma, frustrarue ascunse sentimentele reprimate
se transfonni:l in disperare !jii distrug i1uzia. Traversezi in
fiecare zi rutina conjugalii, fara sa mergi mai In profunzime,
parra cand sc naruie chiar temelia relatiei voastre.
A:;;a cum lipsa de comunicare ii indeparteaza. pe oameni,
abilitatile sporite de comunicare au capacitatea de a-i apropia
din nOll. Trebuie sa Invep sa nu rnai varbe!jiti in cli$ee $i sa.-p
dezvo1tirelapa prin comumcare. Tp voi arMa cum sa procedezi.
se rerrage din conflict ?i revine la nivelurile mai sigurc ale
superficialitapi, reincepand 51'1. vorbeascii in cli!jiee !jii sa
fapte concrete. Un cuplu poate lilncezl ziJe,
1uni, ani san decenii 1a aceste niveluri superficiale, inainte sa
reinceapa dansul.
ehial' in aceasta clipii, in nenumarate case din 1umea 'in-
treag
a
se acest dans, ce constituie parastasu] abso-
lut al u.rtci relapiJ de iubire. Cup1urile repeta ciclul acesta 1a
nesfar!}it; unul dintre parteneri devine tot mai frustrat de
incapacitatea celuilalt de simtamintele sau de a
inteleg
e
ce sc infampHI In sutletul celui de alamri, pc cand
celalalt partener nL.l-$i da seama ditu!jii de putin cat de
disperatll a devenit situatia sa. emn se sfar!jie!lte de obicei?
VnuJ dintre soti facc bagajele, hotariH in adancu1 sufletului
sa piece, iar celalalt intreaba: "Cll ce-am gre$it?"
Dar acest este precedat, de obicei, de un armis-
titiu implicit, mai straniu !jii mai primejdios decat larma oric.ll-
ror cemIri, un nivel de intimitate ce ech.ivaleaza cu somnul
lung, adanc: vorbi.rea In
44
A?adar, pe melodia diferentelar dintre voi, mtrati intr-o
succesiune predictibila de pa,,?l:
PASUL 1: Remarcile critice. Dansul incepe eu 0 remardl.
critid'i. Neput.3:nd sa accepte deosebirile, un partener 11 mus-
tra pe celiilalt (sau se rnustra reciproc): ..Vite ce-ai ikut!";
"Cum pop. fi atat de incapatanat?"; "Vite eat ai cheltuit!" $i
eaHitoria spre intimitatc se opre!}te, incepand duelul verbal.
PASUL 2: Comentariile dispretuitoare. Acestea mar
progresiv tensiunea remarcilor eritice - crcdc-mii, pasul
asta doare! Cuvintele au irnpactul unor lovituri. "Nu poti
face niciodata ceva ca lumea?"; "Nu pop. fi punctual nici
data?"; "E!jiti exact ca maidHa / taica-tu / sora-ta / frate-tu!"
PASUL 3: Re-l.1en.irea la nivelurile de sigurantif. Conflictul est
dureros, a!jia ca unuJ dintre parteneri(sau amandoi) remmta.
pe melodia diferentelor dintre voi, intrati intr-o
succesiune de pa-?i:
PASUL 1: R'11UIrcile critice. Dansul incepe cu a remarci!
critica. Ncputand si1 accepte deosebirile, un partener i1 mus-
tra pe celalalt (sau se mustra reciproc): "lJitc ce-ai facut!";
"Cum pop fi atat de indipatanat?"; "Vite cat ai cheltuit!" $i
caliltoria spre intimitate se opre?te, incepand duelul verbal.
PASUL 2: Comentariile dispre/uitoare. Acestea mar,
progresiv tensiunea remarcilor critice - crede-ma, pasul
asta doare! Cuvintele au impactul unor lovituri. "Nu poti
face IDciodata cevaca lumea?"; "Nu poti fi punctual nicio-
data?"; "E?ti exact ca maica-ta / taidl-tu / sora-ta / frate-tu!"
PASUL 3: Revenirea la nivelurile de sigman/ii. Conflictul est
dureros, ca unu] dintre parteneri (san amandoi) renunt:t,
44 CAND UNU PLUS U OARE NOl NE APLAM lANNELlJUNFERIOR DE If\rIltWTATE?" 45
"
'etrage din conflict revine la nivelurile mai sigurc ale
superficialitapi, reincepand sa vorbeasca in sa
fapte concrete. Un cuplu poate lancezi ziJe,
lurri, ani sau decenii la aceste niveluri superficiale, inainte sa
relnceapa dansul.
Chiar in aceasta elipa, in nenumarate case din lumea in-
treaga se desfa$oara acest dans, ce constituie parastasul abso-
lut a] I1elatii de iubire. Cuplurile repeta ciclul acesta la
nesta{$it; unul dintre parteneri devine tot mai frustrat de
incapacitatea ce1uilaU de a-$i irnparta$i simtamintele sau de a
inteleg
e
ce sc in sufletul celui de ali\turi, pc can:
celalalt partener nU-$i da seama ditu$i de putin cat de
disperata a devenit situatia sa. Cum se sfar:;;e$te de obicei?
Unul dintre sope face bagajele, hota.rat in adancul suHetull1i
sa pIece, iar ceUilalt intreaba; "Cu ce-am gre$it?"
Dar acest eveniment este precedat, de obicei, de 1m armis-
titiu implicit, mai straniu $i mai primejdios deeM larma orica-
ror certuri, un nive1 de intimitate ce echivaleaza cu somnul
lung, adanc: vorbirea m di?ee.
L.lJIwajul dansului
Sa analizam cateva dipe limbajul nivelului de conversatie
ce se rezuma la c1i$ee. Nu are lac un schimb de informatii
semnilicative, ci doar de amabilitati $i de polite!Uri, menite
subcon:?tient sa proiecteze 0 iluzie a rnultumirii. Desigut ca,
in cele din UIU1a, frustrarile ascunse $i sentimentele reprimate
se transforrna m disperare $i clistrug iluzia. Traversezi in
fiecare zi rutina conjugala, fara sa rnergi mai in prohmzime,
pana ciind se naruie chiar temelia relapei voastre.
A$a cum lipsa de comunicare ii indeparteaza pe oarneni,
abilitatile sporite de comunicare au capacitatea de a-I apropia
din nOll Trebuie sa inveti sa nu mai vorbe$ti in di$e r;;i sa-ti
dczvolti relatia prin comunicare. Ttl voi arata cum sa procedezi.
46
CAND UNU PLUS UNU FAC NO}
De obicei, cand rna ailu in fata unui cuplu blocat 1a nive-
luI - ?i asta se intampla frecvent -, protagoni?tii
sunt doi oameni care ignora sau neaga cu totul ghidul relatiei
ideale. Daca 0 femeie a ramas blocaM 1a vorbirea in :in
relatia cu sotul sau, ce are un comportament inert, ea fie
neaga intuitiva, fie este intimidatil de necesitatea
de asuma de una singura responsabilitatea angajarii pe
drumul spre intimitate. In acela1jii timp, multi barbati
dau seama di SWlt in ciclul cli?elor, a!7a di n-au ,cum sil
scape din eL
Dadi sotti ?i sotiile ar putea sa citeasca intr-o clipa ghidul
relatiei ideale, ei ar recunoa1jite adevarata fata a eli1jieelor; sunt
semne evidente ale unei relayii ce chiar din punctul
de pornire.
de pe rolurilor
- Cred cit e foarte importantii comunicarea fat
ii
-
n
fafi1. Dacd exista 0 Iogici1 a casiitoriei, atunci e logic sa
ocupi a pozifie care sa-Ii permitii si1 vorbe$ti. eu tine,
am senzatia cli a$ putea merge pe ciirtIri tot mai largi,
mai ramificate $i mai luminoase, 1a nesfar$it sau panli la
un capilt pe care flla'f nu ni-l imaginam, dar care va fi
meritat. Doar Cll tine simt eli aria mea de interese se des-
chide, in lac sa rnii Jimitez la a pune in practiCillucruri
pe carc le stapiinesc deja. DesiguT, toate astea nu sunt
citsnicia in sine. Dar a?l1 ar putea fi casnieia noastrii _
$i ard de nerabdare sif pornese Ia drum!
- La ce te,gandc$ti acum, ca te-ai maritat?, am In-
trebat-o pe Zelda.
- Piii, vorbim despre cine eumpiirii sueul de porto-
cale $i cine face patul ...
Married People (Oameni ciisdtorifi),
de Francine Klagsbrun
"OARENO] NE .A.FI.A.\1lA NIVELULINFERIOR DE INThvnTATE?" 47
Trist, dar adevarat: mult prea multe cupluri raman 1a ma-
luI cu apa de mica adancime a11acului intimitatii - nivelul
vorbirii in Dupa cum arati:'\ in mod dLUeros citatu1
anterior, de obrcci femeia este cea care dupa calatona
pe cara..ri tot mai largi, mai ramificate mai luminoase", dar
de asta, eei doi se trezese ca nu discuta nimie mai sem-
nificativ decat cumpararea sucului de portocale fikutul
paturilor. Cum poti scapa din stadiul cli1jieelor? Primul pas
consta in a-ji da seama ea Irive'luJ exista eEl te afli prins in
capcana lui. AI doilea pas consta in a mtelege cum ai ajuns
acolo.
Haideti sa vedem cum au sa distruga un cu-
plu plin de intentii bune. Am dat peste acest exemplu intr-o
carte minunata, numita Living Happily Ever After (Fericiti pana
la adiinci biUrfme#), scnsa de David Collier, ce relateaza
povestea unui nwnar mare de cup1uri casiHorite de rnult
timp. Printre eazurile prezentate se numi:irau sotii Mort
Leslie Gerson. Amandoi trecuti de 60 de ani, erau impreuna
de 40; s-au cas.'\torit, au divortat, apoi s-au casatorit din nou.
Ce Ie-a adus in -cele din urma implinirea? Au reu1jiit sa iden-
tifice bariera cli1jieelor dupa mai bine de un deceniu In care
s-au 1asat in aceastii capcana, au depa1jiit-o, ajungand la
un nivel mai profund, mai multumitor a1 comw1.icarii al
intimih'ltii.
Cei doi s-au intalnit "frumos", cum se spwle in filme: la 0
petreeere de Anul Nou, la care Mort Lisat baWl prietena,
a smuls-o pe Leslie din bratele prietenu1ui ei a incercat 5-0
sarute cand a batut miezul noptii. Ea a considerat gestul
"obraznic, vulgar increzut", dar, intr-un fel sau altul, s-a
simtit atrasa de Mort. Leslie a meeput sa pluteasca pe aripile
aventurn romantice, nemaiavand timp sa analizeze ee simte.
"Eram prinsa rau de tot, daJ nu eram nicidecum ca mem-
brii Generatiei X de azi, care analizeaza totul spun: Eu
vreau pe cineva eu valori spirituale, morale
politice", povestea Leslie in carte. "Leslie accepta cu entuziasm
aproape tot ee-i propuneam, spunea Mort. Era a adevarata.
aventura!"
48
cAND UNU PLUS UNU FAC NOI
A!}a ca s-au casil.torit, convin$i Hind di acea ceremome
nunta, simplul fapt de a spune "Dal" ii va transfoTITIa
amandoi in parteneri de viata perfecp. N-a trecut mult tim
pana cand Mort s-a trezit eu 0 slujba foarte stresanta, iar
lie, eu trei copli de crescut, acasil.. Fara sa-!}i dea seama, sopi
Gerson incepusera dansul: doi oameni care se indepartea
tot mai mult, intrand pe rolurilor conjugale.
"Realitatea s-a facut simpta, poveste!}te Leslie. Habar
n-aveam cum se creS(' copfu. [... ] Mort era ah\t de prins de
munca lui, incat mie wi revenea intreaga responsabilitate a
Ingrijirii !}i cre?terii copiilor rna simteam foarte singura.
dl problemele liloastre conjuga!e au aparut chiar din
primul an, dar am continuat multa vreme sa Ie gasesc
explicapi logice."
eei doi s-au blocat In cel mai frecvent ro-
uriJor. Nu numai ca-!}i vorbeau mereu in cli?Ce spre a arUTI('a
o punte peste pn'ipastia tot mai mare dintre lumile lor, cit in
plus, trai<lu Ul1. dil}eu. Leslie ?i-a asumat rolul tipic al femeii
care <Ire grija de dimin!}i de copli ("Asta inseamm'i casnicia.
Tati merge 1a serviciu, iar mami sUi acasa cu copill", spune
ea), iar Mort asurnat mlul tipic al biirbatului care ca?tiga
painea intregii farnilii.
;oarte probabi!, eand barbatul se mtorcea acasa, el ?i sofia
ui foloseaulimbajul ee insote?te dansul cli?eelor:
- Cum Ji-a mers azi, draga?
-A, bine.
- E?ti gata de cina?
- Sigur, draga.
Apoi, teleeomanda televizorului derula seeundele pana la
ora de culeare.
entru sotii Gerson, situatia era i.tlacceptabila. Leslie a in-
eeput sa vre; mai multo Ii telclona sotului"la servieiu ca sa se
planga de cate un lucru care se petrecea acasa. Dar Mort era
prea eufundat in rolul celui care painea pentru a 0
auzi ell adevil.rat.Leslie vorbea la un anumit nivel- despre
problemele din cClsa -, dar in reahfate viza un aItu!, mai
profund: !ipsa de disponibilitate a sotului ei distantarea
.,OARE NOI NE AFLW
-
fedivA. 5-a 5imfit abandon
In prlrmP zece ani de casni
se pellffea Cll mlnl", dar am extrem de frustrata de
ranchiunoasll, spune leslie. Jmi aduc aminte d ..'oiaftl sa
mergem la un coIWilier marital, dar Mort spunea: "Tu cea
nefericitA, du-te tu.. eu n-aOl probleme! [... ] Mil simteam
foarte furioasli fiindcil. Mort nu reU?a sa rnA ascu1-
te la un nivel emcrpo.nal sa ma ajul'e sa rna. descurc cu copiii
si cu frustrarile. Eram foarte confuzi complet nepregatiti
viata de farnilie."
eei doi nu dat seama ;nido clipA di se blocasera la eel
mai superficial ?i mari Ftlt1n nrlultumitor ni'llel al comunidirii
intime. Jar Leslie tanJea mai dorea cu dispel
un barbat co care sa. poata "romunica iil.l.Itcntic, care sa ascult.e,
sa intele-aga $i infata rnn:Ua nu 111.:1 sirnt lU$inatA, orice-a$
.ayea de S'pus, iar Mort ua pricepe.a asta", l$i aminte!}te
A$a ca Leslie a plecat. Si-a luat m.ezinul $i-a lasat sofu.l
in casa pe care el 01 parasise deja, din punct de vederc emotio-
nal. La fel ca atalia alti oameni care "aIla ultimii ce s-a intam-
plat", Mort $i-a pututvedea in sfar$it casnicia a?3 cum era ea
- un hotMarea lui Leslie de a-I parasi era ultima $Otu-
lie, dar ea constlh.na singurul mod de a-i demonstrabarbatu-
lui cat de putin mai aveau incomun vieile lor.
In cele din uUIl:!, Mort a futeles mesajul pe care Leslie in-
cerease sA i-I transm.ita.
"Mi-am dat senna ca a1? face bine sa intru pe aceea!}i lun-
gime de unda, dad VIeau sa-mi refac eil.snic.ia, al}a ca roi-am
pmmis s1\-i dau mai TTndtli atenpe lui Leslie sav('id cc se in-
tarnpM.", l!}i M
Au reinceput s1 s@D:ttiHneasd\., dal' Leslie a ramas
precaut1.k perioada cand n-am mai fost casatorip eram
foarte unul co aJitul $i ne straduiam sa ne consoli
relapa, rna temeam d, dad! De recasatorim, lu:crmile vor
redeveni a?3 cumfuseserA", svunea ea.
---
50
Cft-NO UNU PLUS UNUFAC Nor
In timpu1 cat solii Gerson l\;i consolidau "d1snicia in curs
de reconstrucpe", s-a intamplat ceva remarcabil: Mort a d
venit mai disponibil din pund de v,edere emotional Cind
Leslie il suna 1a serviciu spunea: ,,Am mare nevoie sa vo
besc cu tine!", ellasa balti1 arice ar fj facut in acea clipa 0
asculta cu adevarat. lnvatase din perioada de desparp.re
lucrurile exprimate de Leslie erau esenpale pentro reu?ita
dlsniciei lor. E1 a trebuit sa treaca dincolo de ceea ce crezuse
a fi "ToluI" lui in dlsrricie; a trebuit sa invete ca este sot chiar
$i atunci cand se afh'i 1a serviciu s.i raspund.i nevoilor lui
Leslie 24 de ore din 24.
$i Leslie a invatat ceva important. "Aud atat de multi oa-
meni spunand: Am Cfezut ca mariaju1 0 sa-l schimbe sau
Credeam ca se va sd'limba daca-l iubesc. in ciuda atator
studii din psihologie, afl.ate la indemana, oamenii tot mai vor
sa creadil ca atunci cand te casatore9ti se intampla ceva magic
9
i
ca totul va fi minunat. A?a eram eu acum 38 de ani!
Acum Imi dau seama ca relapile sunt lupte per-
manente, dificile, prin care oamenii invata sa accepte corn-
promisuriIe, sa ofere, sa primeasc.i, sa ofere, sa primeasca."
Dar, mal presus de taate, cei doi au invatat sa comunice la un
nh<el emotional mai profund.
Higa9
ul
rolurilor hrane?te A granitele ro-
lului - de sot, de sotie, de mama, de tata, de eel care
ainea farniliei - reprezinta un pas crucial pentru a ajunge la
cea mai mare intimitate, facand relatia mai fericita )i mult
rnai profundi1.
ReJeta bu vorbirea in disee:
,
arevolutia relationaIa
Ce anume ar fi putut scuti de decenii de su{erinta cuplui
pe care tocmai I-am cllnoscut? Ce Ie-aT fi pennis apro-
fundeze relapa, in loc sa se rezume la a 0 prelungi? Ce i-ar fi
LA NIVELUL INFERIOR DE INTIMlTATE?" 51
OARENOlNEA
"
pututajuta sa se bucure de decenii de spriji]l conjugal, In loc
sa indure decenii de suferlnt
a
conjugala?
Simplul act de a privi dincolo de faga?ul rolnriJor$i de a
desc.operi unde anume se situeaza pe scata relajional!.
Am avut 0 conversatie revelatoare ell un medic din
meu natal. EI mi-a SPU5 ca, in urma cu peste un secol, extrem
de multi pacicnti mureau pe masa de operat
ie
sau la scurt
limp dupa 0 interventie chirurgicala. S-au irosit muUe vie!:i
pana sa se ia a hotarare simpla, dar cruciala: pacienti
i
mureatl
din cauza infectiilor provocate de instrumentarul chirurgical
nesterilizaU Simplul proces al sterilizarii a salvat practic sute
de mii de vieti. Ceea ce a reprezentat cand\Ta un pmgres fan-
tastic a devenit 0 procedura medicala elementarl. A!J3 func-
poneaz3 progresul: odala ce ai aprins lumina, iii vine greu sa
crezi ca ai stat in bezna.
Revolut
ii
1a iei de surprinzafoare se petree astazi in do-
meniut casniciei i?'i al familiei. Seco1ele In care am privit nepu-
linciO$i de pe margine vi.ctimele, sangerarea ceIor de pe
campll1 de lupta al relajiilor sunt de domeniul trecutului.
Infectiile care au provocat nenumarate boli in relatii pot fi
depistate din timp $i, in multe cazuri, vindecate. Dar a5
a
cum
inviWim ce anume determina cuplurHe sa se desparta, la fel
inteleg
em
ce anume Ie aduce fericirea, multumirea, lrnpli-
nirea. Pentru mine, acesta este eel mai mare progres, pentru
d\ de:;;! ;;tiinta relatiilor a fost multa .... reme cea mai irnpre-
vizibila, descoperirile recente ne-au pemus sa Inte1egem $i sa
educam inteligenta relationala la fel d.e u:;;or cum se educa
inteligenta bazata pe educatie in $coal
a
.
A$adar, care este cea mai buna moda1itate de ate desprinde
de conv'etsatiile in ;;i de
revolutia rclationala! Incepe prin a-ti pune cateva intre-
bari-cheie. Dadl ?ti pregatit sa pome:;;ti ill dllatoria spre cde
mai profunde nive1uri ale intimitatii, punctul de plecare nu
contcaza. Dar inainte de a purcede spre adancuri, ar trebui sa
:;;tii dit de mult mai ai de "sapat
Tl
Trebuie sa-p descoperi
cOficientul de inteligenta relaponala, sau IR. Probabil ca-ti
cuno:;;ti coeficientul de inteligenta, IQ-ul. Dar ip cuno:;;ti
52
SUNUFACNOI

inteligenta rel.aponaJ.a? Dadi crezi di loti oamenii au
nivel de receptivitate rel'alional;'!ll de abilitAp. relaponale
l'eUedeaza pUjin la dmtele de mai jos1extra!;e din
scr:i:sori foarte diferite:
iterenta se vede imediat. rnma SCTlSOarc arala 0 aptitu-
line mnascuta pentrn relap.onare. Se.sizezi imediat empatia
caracterul afectuos ail autorului evidenta lui abititate de a
Ie exprima. A doua scrisoare ilustreaza 0 llt"Voie presanUi de
ezvoHa.re personalA de confrunta:rc ,en emotiile. Autorul
rimei epistole este nimeni alM decat Harry
an, care i-a mIDis 1300 de scrisori pIme de iubire sotiei
sale, Bess, de-a iungul eelor 60 de ani de eurte de disnicie.
A dOlla misiva aparpne nne! cursante de la unu.li di:J:Jlre semi-
narii'e mele. Ajunge sa citim scrisorile pentru a observa cA
Truman i$i sentimenfele proprii
mai important, pe cell' ale sotiei sale, Bess, i.nsA a doua scri-
soare dezvaluie suferinj;a UIlei femei prinsein jugul dl.satoriei
cu un bar-bat care de.1.vc sentimentele.
"OAR!: NUl .,,"" ..... - -
--Presedintele Truman prezinta 0 receptivitate emoponala
timi, un nivel ideal al IR, in timp ce sotul despre care este
in scrisoarea a doua sufera de un gray deficit al buna-
starii relationale, dC1lca nu chiar d;.e 0 absenta a acesteia. lR, la
Iel ca lQ-u, sunt individuale. In cazul10r nu existi'i "mAri-
me universal-valabiia". coeficientul de inteligent
a
relational
a
al une! persoane poate fi caracterizat drept InaIt,
mediu sau scazut
Sa-p diteva exemple de cupluri care prezinH\ m-
ferite mv.eluri ale JR:
IR flU depinde dotlr de inkleet, ci $i de pasirme.. Sa ne
gandim la, Ull cuplu renumit, cu 0 lR foarte ridkatli: iu-
bitii condamna!:i de soarta, Romeo Julieta, crear de
Shakespeare. eei do! adolescenti italieni perfect ce
simt cu privire Ia relatia lor exprima emopile des-
chis cu ardoare unw fata de ceU\lalt. eei dOl
tragic doar fiindca persoanele din JUT, mm puPIl inzes-
trate in ce IR, incearca sa Ie distruga uniunea.
Indi7.1izii Cll (I lR medie se rezllmif Ia a exista, pur $i simplu, in
loc sa 11lfloreasea. Probabil cele mai populare simboluri
americane ale M.amei Tatalui, cupluJ Ward June
Cleaver, din popularul serial TV Leave It to Beaver, erau
caracterizati ca avand 0 lR medie; de alifel, ei se plasau
in zona mediei in toate celelalte privinte. Furati de preo-
cuparile privind copiilor 9i de rutina, ambii
parteneri din acest euplu pareau sa navigheze lin in
re1ati
a
lor, fara \'feo cri.z.a personala, dar fAra vreo
revelatie. Upsa de pasiune a unuia fati'l de celalalt era
direct proportionala en lipsa certurilor. Erau lmpreuna
cu gandul, dar nu cu sufletul. oameni absolut
obi!?nuiti, a dhor relatie curgea egal in care se
complaceau.
Indivizii e1l 0 IR 5citZuttI sunt de obicei In rt1zboi unul cu altul
;;i eu emotiile lor. Nimeni nu i-ar confunda pe sotii
Cleaver eu un alt cuplu american dintr-un serial TV, ai
ca_rui au devenit staruri ale culturii pop
_ Stmt sincer cu privire la dife-
rentele dintre opiniile parte-
nerului si ale mele.
_Ii spun partenerului cat de
recunoscator sunt dind imi
nevoUe.
_ Irni complimentez partencrul
cand mdeplinc:;;te diferite
sarcini tn locul rneu.
_ PJanuiesc evenirnente:;;i
petreceri la care 511 participe
alte cupluri.
_ mele de mame ne
afecteaz1l. negativ relapa,
_1n timpul certuriJor cu parte-
nerul, sunt capabil s.!-mi
controlez mania frustrarea
_ Evit remarcile dispretuitoare
:;;i aIte expriru1lri negative in
relapa noastra.
_ Caut semne nonverbale de
mgrijorare la partenerul meu.
_ $tiu ce auurne ii comunid\
partenerului meu iubirea pe
care i-o port.
Caut semne nonverbale de
frustrare la partenerul meu,
Simt cand partenerul meu
sufera.
_ Partenerul meu simte d'i-mi
pasa :;;i c1l sesizez atunci
cand sufera.
_ $tiu ce nevoi afective am In
ceea ce-l pe partener.
_ Cornunic sincer cu parte-
nerul despre nevoile mde
afective,
Facmi:;;care impret.rnA Cll
par,tenerul.
_ Planuiesc aetiuni recreative,
pe care sa Ie putern face im-
preuna.
imi iau de ma.na partenerul.
LANIVELULINFERIOR DE INI1MITAlE?" 55
"OARENOJNE
-
1'1a.nuiesc evenimente acti-
- vitati in timpul drora sa. ne
amuza:;;i sa_ne
juca impretlna (fara copn).
Inipez rememorarea
- experientelor deosebite care
ne-au apropiat.
Pliinuiesc intiilnid speciale,
- inca,t sa putem petrece
limp impreuna.
Initiez zilnic conversatii cu par-
- privind acele dome-
nii care-mi tre.zesc sentimen-
te de suparare sau de furie.
lnitiez zjlnic conversatii eu
parteneruJ privind intm-
plilrile pe care Ie tri'l.ie:;;te sau
1e-a tntiHn acea zj.
_ AscuIt ce---mi
parteneTUl despre toate
aspectele viep.i sale,
lnjpez discutii despre
conflictele ramase
nere7-olvate,
_ Initiez pe tema
aspectelor sensibile, ce par
dificiJ de discutat.
Sunt d eschis fap de parte-
nerul meu teme-
"or pe care Ie am in viata.
iptl2 discutii privind lucru-
rUe Iii care viseazii partenerul.
place sa-mj ascult
parteneTul vorbind despre
toate aspectele vietii sale.
_ Reamintes.c intamplari din
luna noastra de miere.
_ Sunt deschis fata de partener
in ce prive:;;te secrete1e din
trecutul meu.
_ Initiez zilltic conversatij cu
partenerul privind ceea ce
simt despre felul cum mi s-a
derulat ziua,
- Inipez zUnic conversaP-i cu
partenerul privind planurile
pentru area zi.
54
doar 20 de ani mai tikziu: Archie Edith Bunker, cupluJ
tipic pentru 0 IR sc<'izuta din anii '70. In timp ce Emth
seancea I;>i se adesea singura, Archie umbl
racnind bombarund, retuzand se lase deranjat
pc'herile 50tiei sau ale oricui altcuiva. Cei dOl aveau rare
momente de traire emoponala, dar, in general, pareau
se lupte mereu eu vlata unul ell altul.
Exemplele de mai sus prezinta. parteneri de cuplu cu 0
similara. lnsa in multe cazuri, partenerii au 0 IR foarte dife-
rita, iar in acde casnicii problemele pot fi adesea mai marl,
din cauza discrepantei. Cand un partener are 0 IR i'naltc'l. f?i
ce simte cum exprime trairile, I'i va fi mai
greu sa "lumineze" 0 persoana cu 0 IR scazuta, care se teme
de propriile sale sentimente nu poate Sa Ie faca fati'l. Vt
discuta ulterior, pe parcursul acestei carp, cum pop contribui
la IR a partenerului tau. lti voi arMa cum sa-p dez-
volp sa-p lR la fel de metodic cum I'ti dezvolp.
Q,.ul, asta fetra a plati taxe de instruire, ci investind doar
tirnp $i atenpe. Recent, am elabmat un chestionar IR, in prin-
cipal pe baza lucrurilor pe care Ie-am fnvatat de la expertii
maritali Cll care am intrat in contact ajutand mii de cupl
din lumea intreaga; vei gasi chestionarul imediat dupa te
narea acestui paragraf. Te TOg sa acorzi timp evaluarii inteU-
gentei tale relationale, apoi sa la;;i deopaIte chestionarul
pana termini de parcurs cartea. Dupa aceea evalueaza-U
IR. ered ca vei fi surprins cat de multe pot
i
invata cat
te pop dezvoHa pe parcursul carpi de fatal
TEST DE EVALUARE A INTElIGENTEI RELATIONALE
hecare tntrebare scrie tn dreptul ei citra care se
potrive$te cel mai bine raspunsului tau cinstit. La caIculeazil
totalul seorurilor $i vezi In ee categorie te incadrezi. 1 _
2 - Rareori; 3 - Ocazional; 4 - DeseOFi; 5 _ Foarte des
- kcerc sa aflu ce anume Ii
comunicil partenerului meu
iubirea pe care i-a port.
54
daar20deanimaitarziu:Archie EdithBunker,cuplut
tipic pentru 0' IR scazuta dinanii '70. In timp ce Edith
scancea I?i se framanta, adesea singura, Archie urn
raenind bombanind, refuzand se lase deranjat
parerilesopeisau ale orieuialteuiV8.eeidoi aveaurare
momentedetralieemoponala,dar,in. general,pareau
seluptemereucoviata unulcuaHul.
Exempleledemaisusprezintaparteneridecuplueu0 IR
similara.lnsain. multecazuri,parteneriiau 0 lRioarte dift'-
rita, iarillacele casnicii problemelepoti adesea mai marl,
din cauza discrepantei. Clndunpartener are 0 l.R j'nalta
$tie exactee simte$i cumsa,?i exprime trairile, ii va fl. mai
greusa "lumineze"0 persoanaeu0 IRscazufa,careseteme
depropriilesalesentimente nupoatesa Ie faea far . Vom
a
diseutaulterior,peparcursulacesteicarp,cumpot!eontribui
la cre$tereaIRa parteneruluitau.itivoi arata emusa-ti dez-
volp $i sa-p spore$ti lR 1a fel de metodic cum ip dezvolti
IQ-ul,$i asta fm-a a plati taxe deinstruire,ci investind doar
timp$i atenpe.Recent,amelaboratunchestionarIR, illprin-
cipalpebazaIuerurilor pecare Ie-am Invatat de la expertii
maritalicuca.reamintratIncontact$1 aj,utandmildecupl
dinlumeaintreaga;veigasichestionarulimediatdupatemti.
nareaacestuiparagraf.Ierogsa acorzitirnpevaluihiiinteJj-
gentei tale relarionaJe, apoi sa la$i deopaIte ehestionar_,
pana termini de parcurs cartea. Dupa aeeea evalueaza-U
iara$iIR.CredcavelfjsurprinseMdemulteporiinvata?icat
tepot
i
dezvoltapeparcursulcartiidefatal
TEST DEEVALUARE A INTELIGENTEI RELATIONALE
fiecare intrebare serie in dreptul ei cifra care se
potriv$te eelmalbineraspunsuluitaueinsht.La ealculeazil
totaluJ seorurilor vezi in eeeategorieteineadreZi. 1 _ Niciodatil;
2- Rareori;3- Ocazional;4-
- IneeresaafIueeanumeII
comunicilparteneruJ uimeu
iubireapecarei-aport.
Deseori;5_ Foartedes
- Inipezzilnicconversaliicu
partener-ulprivindplanurile
pentruaceazi.
I' NEAfl,AMLANIVELULINFERlORDEINTIMITATE?" 55

PIl1nweSCevenimente acti-
- vitAtiinnmpuld1rorasane
amuza!,iisane
jucaimpreuna(faracorli).
lnipezrerrremorarea
- experientelordeosebitecare
ne-auapropiat.
Pll1nuiescmtJlnirispeciale,
- meatsaplltempetrece
timpimpreuna.
Initiezzilnieconversapicupar-
- privindaceledorne-
niicare-mitrezescsentimen-
tedesupararesalldefurie.
InitiezzilmccoIilversatiiCll
- prh'indmtam-
ptarilepecaIi'Ie sau
Ie-a t1'<1it 'inaceazj.
_ AscuHce-mi
partenerul toate
aspecteleviepisale.
_ lnipezdiscutiidespre
con1:1icteler3mase
nere-2:o1vate.
_ Icitiezdisd.t!D perema
aspectelursensibile,eepar
dificiJ dediseutaL
Suntdeserusfatadeparte-
nemmeuinprivintaterne-
riJor pecareIeaminviata.
privind
lacarevlseazii partencru1.
_ Imiplacesa-mjascult
partenerulvorbinddespre
tooleaspecreleviepisale.
_ Reamintescintfunplaridin
hmanoastra demiere.
_ Suntdeschisfata departener
illceprive:;;tesecreteledin
trecutulmeu.
Inifiezzilnieconversatiicu
partenerulprivind ce
simtdesprefelulcummis-a
derulatziua.
_ .. -.
_ Suntsincerell pnVll'eJa dtle-
renteIe dintreopirriileparte-
nerului alemele.
_ IispunparteneruJuicatde
recunosciltorsuntdindimi
nevoile.
_ Imicomplimentezpartencru1
candmdepline.?tediferite
sarciniin10c111 meu.
_ PlOO1uiesc evenimente
petrecerilacaresa pa rticipe
aItecupIuri.
_ meledemaroene
afecteazllnegativrelatia.
_ IntimpulcerturilorcuP<lrt<.>-.
nerul,suntcapabi!sa-mi
controlezmania frustrarea.
_ EvitremarciIedispretuitoare
;;i alteexprimarinegativein
relatianoastri:\.
_ Cautsemnenonverbalede
ingrijonuelapartenerulmeu.
_ StiuceanwneIicomunidi
parteneruluimeu iubireape
CaJ'e i-aport.
_ Cautsemnenonverbalede
frustraTela partenerolmeu.
Simtdmdpartenerulmeu
suferii.
_ Partenerulmeusimteca-mi
pasa d.sesizezatunci
dindsclera.
_ Stiucenevoiafectiveamin
creaee-l pepartener.
_ Comunicsincercu parte-
neruldesprcnevoilemele
afective.
Facmi;;care cu
partenerul.
_ Planuieseactiurri recreative,
pecaresaIe putemface Un-
preun1\..
100iaudemanapaJ'tenerul.
56
cANDUNUPLUSUNUFACNor
_ Inij:iezplimbaricuparte-
neroL
_ Imiapreciezpartenerul,
oferindu-i felicitari sau
scrisorispeciale.
- Plllnuiescvacantecaresane
pcnrtitasaneapropiemmai
mu.1t unuldealtul.
_ Suntdeschisfatll de
partcneruJ rneuinprivinta
pecareIe aminviata.
_ Irniapreciezpartenerul
savurandvacantele de
sarbiltoriimpreuna.
_ Manifestintelegerecand
parteneru1meuseinfuriepe
mine.
_ lmi apreciez partenerul,
gi1sindu-ntitimppentrua
planuidiferiteactiviM):i pe
caresaIe facemimpreuna.
_ Intiadmirpartenerulpentru
caracterulsau.
_ Iidedarparteneruluiiubirea
mea.
_ 1miplacesa-miaseult
partenerulvorbinddespre
ceea cc \lreade1a viata.
_ Radimpreunacu partenerul
meu.
_ Rememorezimpreunacu
parteneruIintalniriIepecare
Ie-amavutinaintesane
casMorim.
_ Ini):iezrememorareanunp.i
noastre.
- Dovedescinte1egerecand
tenerulmeuestedescurajat.
_ Ii fac masajpespatepartene-
ruJuimeu.
_ 100dezmierd parteneruJ
intr-undecor romantic.
_ Ii oferparteneruluiimbri1p-
sariromantice.
_intimanifestafecjiunea,filra
Cd aceastasaducala sex.
_Iidescriuparteneruluicu re-
gularitatesentimente1emele
ince-1
- rmi exprimpasiuneafati1 de
partenerulmeu.
_ 100intrebpartenerul,ce
manifestMi deafecpune
agreeazli.
_ Imisarutpartenerulca sa-mi
manifestafecpunea.
_ Ineurajezechilibrarea expe-
rientelorsexualeeu0
afeepuneautentidL
_ Discutdeschisell partenerul
desprecredintelemele
religioase.
_rooineurajezparteneruJsa
seroage,sa participeIa
slujbelereligioase sa eaute
dezvoltareaspiritualil.
_ Incurajezinfluentarea casni-
cieinoastredecatretelurile
noastrespirituale.
_ Acceptea partenerulsa-mi
influentezehotariirile.
_TOTAL
lR IRmedie IRi'nalU
-f I ;1 I t-
60 120 180 240 300
'
Niciodata: R.a.reori Ocaz:ional Deseori Foarted
lINE AFLAMLAI\.\lVEUJLINFERIORDEINI1MITATE?" 57
IR iti punetul tau de pomire pe scala
Daca teafli la capMulinferioral sealei,primata
misiunevaconstaina dineidulc1i.,eelor. Aifacut'P'rimul
pas, a carei.relajie afla
bloeata1a primulruvelalmtmutatu;ruvelul Ineon-
tinuarc,ai misiuneasa identifici ce tevordueela urma-
torulnivelalcalatoriei sa fad indiferentcatde
micivorfila lnceput.
Pentru intre.1'uperea ciclului cli?eelor, am elabom
intreietape.
1. Abordeaza fron'tal c1i$eul. Sa luamindisculiedialogulde
mai jos, pIeluat dintr-o carte intitulata Nonverbal Com-
municlltion and Marital Interaction (Comunicarea nonverbalif iii
interactitmile conjllgale), dePatriciaNoller:
SOTIA: Bob, at vrea ceva de baut sau ni?te inghe!ata?
Niciunraspuns.Ea continua:Bob?Niciunraspuns.
Ajunseinacest pund,multesotiiarabandona arice ten-
tativa de conversarie.la drept vorbind, ar fi mai u?or sa
cuunper,ete! Insa aminte!?te-ti prima lege a erearii
intirnita!ii: progresele necesita confruntfu"i! Daea vrei sa
ri!lmai acol0 unde te afli, nu fa nimic. Dar sotia din acest
exemplu n-avea nevoie deunmanual al casniciei ca sa ;;tie
cum abordezesOJ:ul. Pur:;;i simpiu,i-a vorbitdinsuflet:
SOTIA: Dragulmeu,tecunosesuficientdebinecasa
ca adesea,candceva nueinregula,teinchiziintine" nuvor-
despreceeacetesupara,nupotscoatenimiedela tine.
Eu nusuntgenu] depersoanacare sa poata continua a;;a la
nesfan;;it. Trebuie sa explodez, descarc sufletul 9i sil
vorbesc! Ceva e in neregula de mai mnIte zile. Bob, s-a
intamplatceva1a Srviciu? Amgre?iteucuceva?Nuputem
continua a$a la nesfilr;;it, evitand situaria. Te rag sa
asculF!Numaistabosumflat;;i spune-mices-a j'ntamplat!
BOB: Aidatdemanearela
58
CANDUNUPLUS UNUFAC NO!
saPA:Da,darasta n-areniIhieineomuneueeeaceVo
bim.Te mg, Spune-mice s-a intamplat.Ce-icu
?
LJ.ue.
BOB (ojteazlf): $tiices-amtarnplat.
(Sotia]replica peindelet<e,explieandu-ica nu?ti
s-aintamplat,ca nu potavea0 cEtsnicie sanatoasadaeaseig-
nora reaproe, afirmand ca-l iube?te foarte mult. La toa
acestea,ee Bob despus?
BOB: Ai datdrumulpisiciiafara?
Seenacontinua;sopapledeazapelarg,soMcontraca
fie insistand caeal;itie despreeeestevorba, fie rostindeli
irelevante, ("Vrei un sue?" "Ai lneasat eeeul?",.
Scenaseincheiefara vreorezolvare...
Dara fost luata0 masuraesenpaH1: unul dintTe parteneri
I-a puspecelalaltill "alertafata dec1i?ee", refuzand sA mai
participelaacestdans.Abordandfrontalproblema,popface
unpasesentialspreintrerupereacicluhric1i:;;eelor pentma
palrundepeunterenmaiprofund,maisubstantial.Poatenll
seva illtampla de la primaincercare, cumarata $i ae('st
exempludureros,dareonteazadortul.Faraefort,veiramllne
pentrutotdeaunaladiseutli1ede?arte.
2. Atac4 ne1'Ostite. Sa neintoarcem la -0 pereche de
proaspc'H disi!.torip, care umbla in viirful degetelor, ingrozifi
ca nucumvasa tulbureeu0 eearta- iata dinnoucuvan
cel groaznic! - perfeetiunea casniciei. Dar eviJarea
confruntarilor nu face decM sa deschida ealea necazurilor.
Evitarea nu duce nicaieri, doa:r la dansul di?elor, care se
desfc'l$oara pana cand un partener "da piept" cu
spargestratuldegheataemotionalaconsistenta.
Nueste sadaramizidulceseparaciclul de
urmi'itorul nivel, mai profund, al intirnitc'ltii
fapteloT'concrete),dariataunpasmicinaceastadireqiepre-
luat din eartea Encounter with Family Relations (lntalnire r
relatiile de Jamilie), deWesSeelinger.Esteyorbadespreunsot
careaindraznit daramedi?eulnerostitalfericiriiproaspllt
c3satoriplor,0 confruntarecareinitials-adoveditdureroasa,
"DARE ;.J01 NE AFLt-\M LA !'.IIIVELUL Il\.lFERIOR DE lNTIMITAT?" 59
dar in cele din urma a avut un impact uria? asupra
dezyolh\riiacelei dlsrucii .
"Ziuanuntii noastre a fost 14 octombrie 1966. Dar
ci'isnicia noastra a meeput trei sa.ptamam mai tarziu.
Eram lapatrllaee neindreptamspreeelmillele-
gant restaurant din toata saptamana
economiipentrl1 acestrasfatcostlsltor.
osinguraproblema:tanarameasopesedadusecu
cel mai oribilparfumdincate s-au fabrieat vreodata.
iroseacaunamestecde pipernegro siTop
eartar.Chiar?i acum,numaigandindu-ma,misein-
toarcestomacuI pedos.
Opriseram1a 0 treceredecaleferata. Afarc'l erafrig.
Stateamcu geamurile inchise ?i cu radiatorul pomit.
Nasul :;;i plamanii mei eereau petacuteindurare. Dar
nuvoiam sa-mi supar mireasa eu un eomentariu de-
spreparfurnulei.
Hotaraseminsmeameacasinguradlsnicieperfec-
ta dinistorievafi a noastra.Fa.ra conilicte...fara vor-
beaspre... fara sentimente rc'lnite... fara lacrimi ... m-
mienegativ.Sopamealuase0 hotararesirnilara.TlIDp
de trei saptamani am urnblat amandoi ca pe coji de
oua,protejandu-nereeiprocdeceamaimicaneplacere.
Saindraznesceusarupvraja?Sa indraznescsa fiu
sincer?i deschis?Ea sescaldaseIn lieoarea aiainfiora-
toareIn necarezi dincasnicianoastra.$tiamca n-osa
mapotabtine1a nesfar$it. A$a ca amspuspeeel mai
dulce$i maiblandton: Iubito,parfumulacelamiroase
ca spray-ulcontragandacilor!"
Bum!Sotula datpieptcucli$eulnerostit,careIeincreme-
ruserelatiain falsi tatetimpdetreisaptilmani,lncepanddela
eerernonia nuntii lor! Confruntarea n-a fost u?oara; nu c
niciodata u$oara.. Dar iata cum W1 moment de sineeritate a
dusperechea, in eele din urma, la unnivel maiprofund al
intimititii. primareaetieasotieisale:
N01 NE i\FlAtol LANlVELULINFERlOR DE IN1lMlIIA'fE?" 161
,,0 .
3. Tran5jormA frztr-1ffl fapt. deja diirectia
neralli In care te conduce ghiduJ relatiei optime. can
la prinnll nivel, superficial (vorbu-ea in obioctivul
tI'e('C[ea ]a tU'I!IlMOrul nh
r
el fapteJor con-
crete). Curo 8<'i proeedezi? lncepe prin a lua decizia
t<'3 de a treee de La cl.i;iee 1.1. fapte ori de cate
negandim 1BI primul nostro exemplu l1e conversatae m
Mai minte perechea blocata in caruselul l1Cum ti-a
mers azi? Binel"? doi parteneri vor ajunge la un nivel
mat profund de cOIDUIlica:re abia atunci cand unul dintTe ei se
va oprL recunoscJnd drept ceea ce sunt, !?i Ie va trans-
forma m fapte. Nu-i dUar amt de greu pe cat pare! Sa-ti arat
cum functionead.
_ Curo mers azi:?, 0 femeie sotal
- Bine, el-
In 10e sa Ia clitjeuJ unei alte intreMri (,;Cum a mers
la serviciu?"), La care sotul ar da cu siguranFl un raspuns tot
atat de gol, sopa poate sA transforme rillipunsului dat
de el ("Bine!") lntr-un apt, iolosind ascultarea reflexiva, in
care un pat:1ener ce intelege ca a spus cclalaJ.t.
- imi spui c3 ai avut 0 zi buna, fara nici macar 0
problema?, arputea ea sa intrebe. Dragul meu, asta e mll1U-
nat! Hai sa ie;tim ?i sa sarbiUorim!
Rezultatulunui asemenea experiment de conversa1ie di-
rectionatii poate 1i uilluitor. El se nume$te "intreruperea tipa-
rului", in situatia pe care 0 discutihn, este foarte probabil ca
sotul nu va sA se ascunda Indaratul unui nou So-
pa a afirmat un fapt a inlMurat posibilitatea unui raspuns
de genul "Binet" sau "B.ifl4;or!". A bkut un pas mic, dar
esential in tTecerea de la I:a Fapte, iar sotul n-are de ales,
trebuie s<'i provocare.
- Pro, de fapt fostchiar de bine, ar putea rl1spun-
de sotuL La drept vorbind, am avut destule probleme.
Sotia detcmlinm sotul recalcitrant sa tread de la
schimbul de la vorbirea despre fapte! Nu lasa mingea
cAND lINU PLUS L'NU FAC NOI
60
"Taeere! Ca aceea care a urmat, probabil, anuntului
facut de Roosevelt cum dl japonezii au
bombardat Pearl Harbor. Eu priveam drept inainte,
incercand sa rna coneentrez asupra ritmului ega!,
lie al vagoanelor de tren care defilau prin fata noastra.
i-am privit mireasa eu coada oehiului. Buza de jos
i'i tremura La fel se i'ntampHi ziua de azi dnd
se abtine sa traga un plans zdravan.
Am pomit mai departe. Dupa 0 ea a spus
incet:i$or: sa mal folosesc marca aceea de parium.
Orice persoana casatorita cum s-a incheiat po-
vestea. Am mancat delicatesurile, care ne-au cam stat
in gat. Am fost bosumflati. Am trecut prin faza tipid\
"E doar vina mea, draga! Am lacrimat amandoi. in
cele din urma. ne-am irnpacat, promitandu-ne sa nu ne
mai suparam nieiodata unul pe altul.
Acum, episodul face parte din familiei,
din repertoriul de istorioare savUroase de cand eram
tineri natang].
Dar acum mai ered dl mariajul nostru a mceput cu
observatia mea despre parium. Din aeel moment am
i'neeput sa Am descoperit ca 0 easnicie este 0
unitme mai putemica dedit emotiile. Am i'nceput sa
renuntam Ja pretentia absurda de a trai 0 ferime ne-
umbrita. Am facut primii spre invatarea uneilecpi
esentiale, 0 lectie pe care nimerri. n-o uita odata cu tre-
cerea anilor: iubirea este 0 relatie a mortii invierii.
Cat despre parfum... Cu restul sticlutei am stropit
gandacii. $i a avut efect!"
Aceasta poveste constituie dovada faptu.lui ca relatiile sun
ca acele mid globuri de sticla ce adapostesc peisaje de iama
minuscule: nu se mtampia nimic pana nu Ie scutUIi! VitA de
mitul "fericirii neurnbrite"! Relapile optime cer sa ai curajul
confnmtarii. Daca observi un nerostit - faisitate, pre-
fae<'itorie, artificialitate - da piept cu e1, scutura-l
astfeI ili vei conduce relatia la un mvel mai profund.
lntrebarile directoare
VELULTN"FERlOR DE lNI1MlTATE?" 63


eu intrebariinchise, de tipul "Va pot ajuta sa ceva?" sau
"Va pot ajuta sa gasiti 0 _anumita marime?" -
1a care se raspunde foarte tot pnn
Nu", sau "M:ll uit doar". Angajapi sunt invatat
i
sa f010-
in schimb, intrebari "directoare"; acestea determma 0
readie bazata pc ceva concret, ce presupune mai
impiicare din partea dientului. De piMa: "Ce euloare eautaji
asta.zi?"
La aceasta intrebare, categoric, dientul nu poate raspunde
pur ;;i simplu "Nu"!
Vinzatorii sunt invatap sa puna mtrebari "specifice".
Cautati ceva mai larg sau eeva mai stramt?"; "Pentru ce oea-
rie sa eumparap?" Aceste tipuri de intrebari determina
persoana sa rilspunda ell propozitii complete, rezuWmd
sea un dialog mai cu miez.
La fel se intampla in casnieie. Dadl.-i pui partenerului
intrebari directoare, il vei determina sa-tl dea raspunsuri mai
cu miez.
Fii specific! In loc sa pui intrebari generale, de tipul cli?e-
dor, ca de pilda "Cum p-a mers azi?", ineearea altele, cum aT
fi: "La ce pret s-au tranzactionat azi acpuniie firmei?" (la asta
sotu
l
nu poate raspunde "Bine"). Sau: "Cu cine luerez
noul proiect?" (e 0 intrebare care solieita nume ;;i explieatii
clare). Sau: "Cand crezi ca lucrurile se vor lini;;ti suficient ca
sa-p poti lua liber pentru concediul nostru de doua sapta-
mam?" (se cere mai mult dedH un raspuns facil).
Misiunea ta consta in a-p provoea partenerul, filril sa fii
insistent, intruziv sau saeaitor. Este 0 ;;tiinta delicata, dar pe
care trebuie 5-0 lnvete ariee persoana interesata de relatiile
optime. Pune intrebari directoare! In cete din urrna, ele te vor
conduce spre niveluri mal profunde ale eomunicarii, iar
mid, aparent nesenmificativi, ip vor aduee in final progrese
majore.
cAND UNU PLUS UNU FAC NO! 62
din mana! Profita cat pop de deschidere. Pune 0 intre
("Spune-mi ce probleme ai avut!"), in sper
ca partenerul va da un raspl1n5 semnificativ, faptie. Ch"
pare 0 simpla chestiune semantica, vorbele sunt p .
palele unelte pe care Ie avem 1a dispozitie pe drumul nos
spI'e intimitate. Cuvintele nu numai ca preceda acpunea,
o dicteaza. Folose;;te-le cu intelepciune; ele sunt eei
buni prieteni ai tai in construirea unei relaW cu miez ;;i a
casnicii
Cuvintele te pot ajuta sa-p "condud" partenerul dincol,
de nivelul cli;;eelor, ditre un taTam mai profund. Dadi ap r:
mas totu?i blocap, iata inca 0 tehnica pe care-o poti ince
A;;a cum cuvintele nepotrivite pot menpne 0 relape inn
mohta mbanalitate, descoperirea ;;i utilizarea cuvintelor
trivite te poote scoate din bezna.
In lumea vanzarilor Cll amanuntul, 0 serie de mari corp
ratii instruiesc angajaj:ii sa foloseasca 0 forma de com
care menita sa-i duca dincolo de comunicarea in cli;;ee in
lapa cu potentialuI client. Cred ca aceasta tehnica de vanza
numita ,,i'ntrebari direetoare", Ie poate oferi euplurilor
drumari importante.
Luam in discutie dialogul normal, desfa;;urat in cen
comerdale din toate colturile Americii, la fel ca tiparele p
dictibile in care i;;i vorbesc adesea partenerii de cuplu:
VANzATORUL/VANZATOAREA: Pot sli vii ajut eu eeva
CUMpARATORUL: Nu, mulfufrteSe, mit uit doar.
In doua propozitii scurte, perspectiva unei vanzari (:{
unUI eomision) a fast anulata. Comercianj:ii eu amanun
i;;i mstruiesc angajatii sa foloseasdl. 0 atitud
menita sa inlilture eli;;eele ;;i sa creeze instantaneu 0 inter,
tiune mai fructuoasa cu dientii. Reprezentanpi de VclnZ
sunt sa renunte la abordarea clienplor din maga .
reactii $i incapacitatea de a1
i
setimen.tele.
va ut acest sce.nariu al sufennte
1
femellor pretutmdem In
1 Z e, In cei 20 de am de dis-nide, cuplui respectiv nu reu!;>ise
din priroele dou,:i ni:ve1L.ri superficiale ale intimltapi:
in lw.parta!;>irea faptelor concrete. Oisnicia
lor murea literalmente de sete, ca 0 planta fara apa.
La suprafata, era un stalp al comunitatii, un vartej
neostenit, meretl m m;;;care, mereu primul care sa conduca
un coroitet eivic sau aJ bisericii, 0 persoana care ti-ar fi putut
deveni eel mai agreabiI amic la 0 chermeza a comunitapi. Dar
acasa., lipsit de masca lui publica, redevenea fiul I'espins,
caruia i se spusese in repetate randuri ca este "iresponsabil",
care nu primise niciodata sprijinul taMlni, baiatul ciat afara
(din casa parinteasdlla 18 ani. Telul sale era acela de
dovedi valoarea; pe care, meele din ;;i-a in
activitatea profesionalil. Din pacate, a trebuit sa plMeasdi
pretuI, "Daca-i cen. sopei sa evalueze cum te descurci ill
relatia voastra, pe 0 scala de la unu la zece, de obioei te va
puncta ell paw-cmei puncte mai putin decat te evaluai tu,
spune el acum eu regret. i bine, ,eu eram cu zece pllilcte mai
jos niei m.lear nu dat seama! Obtinerea succesului
m-a absorbit atilt de tare, indH am neglijat tot restul, inclusiv
pe sotia mea."
eei doi se cunoscuseta pe la 25 de am, amandoi fimd stu
denp la stomatologie. $i-au facut curte vreme de un an, au
avut ,,0 iubire ca-n apoi au facut 0 nunta "ca-n po-
urmat:'i de na;;terea, tot "ca-n a unui bi:iiat:?i
a unei fehte. Dar pe traseul spre casa cea mare ;;i alba, cu gar-
dulet l'li ccle doua noi din garaj, au omis un luau esen-
pal: au uitat unul de altul. Au sarit de la perioada de Hieut
curte !;>i de la direct la colaborarea profesionala $i, fara
dea seama.viata lor Impreuna a trecut de 1a romantism
1a ",Nn comunicam, i:?i aminte!;>te ea. Traiam intr-un
ritm atat de alert ;;i ne obi!;>nuiseram atat de mult Cll acest
ritm, InCal: nu ne dadeam seama ca nu vorbim. Eram extrem
de ocupati Sa mergem mai departe. lar a fi ocupat constituie
65
CONVERSA'fIILE STERPE
CONVERSATIlLE STERPE , -
"Barbajii ru.J e.:r.ista fll fapte; ei exista In vise.
She
FAPT'ELE
"'-
'ntr-o dupa-amiaza,
activitatea unui consultant 1n
telefon e
orj:ii. La mtoa:rcerea acasa de la serviciu, un stomatol,
in localitate, a cilnri soJie lucra rmprellllA CO el, ca specialis
in igiena orala, a gasil-o pe 'ilceast'a cu bagajele fa cute, cu
feZenloroi plio ferm hotarata s:1-1 paraseasea. NlI
mai 5UpOrta deta;.area emotional:' a solUlui, Upsa lui
67
telOT
Evadare
Cum te desprinzi de superficialitatea faptelor? Te afli fata-n
faFl eu aspectul esenpal al ghidulul relatiei optime: co-
muniearea. A$a cum am mentionat anterior, limbajul iubirll
descrie starea iubirii.
In interviuri, Ie mtreb pe femei: "Exista loc de mai bine?"
Daea primesc un raspuns afirmativ, reteta pentru mai bine
oferita de 0 femeie este intotdeauna aceea$i: "Si'! avem 0 co-
municare mai buna!" "La ce va referiti?", intTeb eu. Iar ea troi
spune cum define$te comunicarea mai buna:
--
n-a
veam
despre ee A?3 renunta: putem
Ie (I un jel de contlffsatte dad'i vorbesc despre Sl:rvJcm. dorea
de milJt sa dlscute cu mine ceViiI, oricel indit imi \'orbea
despre ser\'iciu. Dar apoi devenea frustrata. Timpul pe care
voia sa-l alocam conversatiilor despre relap:a noastra il pe.tre-
ceam discutand tot felul de alte lueruri: serviciu, proiecte,
urmato
area
aetivitate in afara casei. Apoi r in cele din urmi'll
dat seama eil nu se poarta in concordanta eu ceea ee
simte."
Cei doi sot! erau priru;;i intr-o pIasa: pIasa unidimensiona-
Iii a faptelor, care, la Iel ca 0 panza de paianjen, pa.re complel
inofensiva paIlil. cand te pri.nzi in ea.
Imparta$irea fapleior reprezinta a1 doilea nive! al intimi-
tapi, doar eu 0 treapta mai in profunzime fata de vorbirea in
cI4>ee. Treeerea la acest mvel constituie doar un pas foarte mic
pentru un cuplu aflat pe drumul spre intirnitatea profunda.
Tu parteneml tau inca nu va oferiti nimic personal, nimic
intim in conversapi. Da
l
e ceva mai bine decat sa sporov.liip.
in pe pilot automat, dar vA oferiti doar informatiil
nimic mai mult. Penh'u a ajunge eandva la nh..elurile mai pro-
unde -lmparta.$irea sentimentelor;;i a nevoilor - va i ne-
voie ca mai intai sa va desprindeti de fapt:e.
lata cum puteti mcepe.
CAND UNU PLUS UNU FAC NOI
66
un carnuflaj foarte bun, cat timp continui in stiJul iista.ln
din urmi1, mi-am dat searna, in adancul inimii rnele, ei1 i,I
cand mil aflam impreuna cu el nu asculta nirnie din ceea
aveam de spus nu-l interesa nimic legat de mine."
Aeasa, in cu eei doi copii mici, in restaurante, iI
fata biseridi, In centrele eomerciale, stomatologul Sopa 1-
functionau eonfonn unui pact nerostit: vorbeau doar de
fapte, anume despre faptele speeifice ale profesiei pe

- ered ca interven!ia aceea pe canal a mers bine
<1zi', spunea el.
- Pai da, ai sa eurep totul, raspundea ea.
- Oal pacienta o-a pamt sa sufere prea mult.
- ca te porti cat de bland cu putinta, replica
sotia.
- Maine vine copilul acela eu trei carii, nu?, intreba
sotul.
- Da. Am pun dosarul lui pe birou dimineata.
Vreme de 13 anil eei doi au ri1mas in!epenip. la llivelul
conversatiilor despre chestitmi stomatologice concrete - un
nesfaI?it de afirma1ii imposibil de contrazis despre carl
tartru, coroane, punti Viata lor a devenit 0 lume a lui lice"
"cand"l "unde" "cum", dar niciodata "de ce"; "de ce" se
apropie prea mu1t de impartat}irea unci opinii, iar opin"
dau na$tere la conflicte, lucIU pe caJ1e-$i dadeau toatii silf"fa
siH evite.
Dar in adancul inimii ei, femeia simtea 0 nelini$te, dorul
profundl necrutator dupa mJi multo Simtea ca viata trebuie sa
fie ceva mai mult decat acest cicIu mecank Hha sfar$it al
faptelor stomatologice. A5a ci1 a ineeput, initial cu foarte
mare blandete, s.1-i dea ghes sotului sa iasti din obi$nuinta
sti ajunga la niveluri de conversatie mai profunde. "M-am
straduit $i m-am tot straduit"l spune ea.
"La inceputl sotia mea incerea sa deschida 0 conversatie
despre eopii, despI'e parinpi ei sau despre noi, J$1
sotul. Dar, in cele din urmie i$i dadea seama ea eu habar
68 CANDUNUPLUS FAC NOI
stadiului cI4>eelor al faptelor, tTecerea Ia prof
sentimentelor nevoiloL
Daradev,aratacomunicarenuapareautomat.Estenev,
de muncll. Un motiv consta in aceea ca vmbele pe care
rostimservescunuimarenWTIar descopuri:elepotsain
laapropiere,darlafel de- binepotsa respinga.Innouli
zece c3Zuri, pui parteneruIui intrebarea simpla "
maifaciY,itivaraspundecueelmaifolositcuvant-fapt
dicponar:"Bine!"
Cepierdere de timp deemotiiposibile!'In relatiile
celentesepoartadialoguriprecumince1e maibunefilme
dragoste. 1afibnultAufavoritdinaceastacateg'
rie.Foarteprobabil,in rolurileprincipaleseaDaudoioam
care jucau un perpetuu ping-pong cu cuvinte. Hump
Bogart r;;i Laureen Baca!, Katherine Hepburn ?i Spencer
Tracy, MegRyan BillyCrystal;;i, mairecent,
laureata eu Oscar a lui Jack Nicholson impreuna cu Helen
Hunt,inpeHculaAs Good As It Gets (Mal bine nu se poate). Ai
fi ramasinsaladecinemafie r;;i numaipretdedouasecunde
dacai-aifi auzitpe iubitifictivi vorbindinfaptesauin
plicticoase?CusigurantanulAi platitea 3uzicum
ec1ama, cum se-nfurie, cum au ciocniri de opinii, cumse
contrazicrepetatinaintedea cadeadeacord,infine,asupra
unuifapt;;icum,lasfar?it,seindragostescspectaculos.Chiar
r;;i ceea ce-imentineinopozitieunulfa!il de celalalt- con-
t1ictul- iiapropieinceledin unna.Pentruavedea ceva
peecran oiletuLIi urmarei}ufacand dEMonapecare
o veiface?itu inaceastacarte:de1a clialoguriledesuprafatA
paMin profunzimileunclesala?luie'?teadevarataiubire.
Demulteori,mergisavizionezifilrnededragostelacine-
ma pentru ca acasa nu Ie traier;;ti, ci t.e t.reze!?ti vorbind 'in
fapte, inlimbajulafinnatillorincontestabile: despreserviciu,
despre ?tirile de seara, despre activitaple capillo., despre
vreme - toate, conversatri lipsite de coloratura opinillor,
care, fire?te, due inevitabil la conflict. Sotii care
fapteramanincapcana"sigurantei"afirmatiilor
69

Ie schi illITe ei, rareoriinddiznwdl sa caute 'in
Jl1ba
pe care d d . I" 1
ful'7i",e,n.v'gin oar ""'"..,.\U reae.
P"'jnee1e"",i",ult
e
caun.p."..ne';;careimp''''''''''''f.p'e
u sunt ""men' lip,ili de opiJUi, ci d"'" o,,",en' ""e nn
::.cO''',Hi,,,,p'"''''''''''''reciP"'"p<ire<'1e. po.'"penWeli
"""de",.cpaceluilo
U
, p",,<e1""'=ca det"',"contlidck
ate
p,oble,""estOC
a
,i,_roi"tel c"eexprim nuo
di"l"'" d 1"gase.U>supapa de..ulli' on,opap' pn
atoare
0'" "",dea ' e",otU!e "'["imate n" e deloc .trag . Par-
z
"'""'" ",,,, "pas"e'" udmul" reta\ici. ,in
andn
-,; !ieea'"
p>rerii peo''''sine ..._ ad..... -", zi de<coperind'"
e
stIntcOJ11.plet straitUll!\W fat.a. decelAlalt.
imp""""'"fapte!'" ",,,,0 fonn'i decome<Sa,'e sub,"-
ttl"va,poncare es1elnlocuit debanalll"litotcee",alsao,In-
cel.La inceput,sdumbuldefapte poatepfu"Ciil 0 modalitate
onare
atragatoare de a mentme 1n stare de Wncil .
Cupluri aBatein a>:eastaetapa. rareoric:erturi :saucontra-
te
le
verse dese potduce astfelanilarand,fax-a mciclen .
ori
0
a
DarsperdHi,,'ei daseaIJl3 curandceinsearnn cuadevarat
r
niveluldeiutirn
ih1te
corespunzatormrparta?iriifaptelo :col-
tul sigur al unui ring debox, uncle partenerii de cuplu se
ascun chia inaintecameciulvie\iisainceapa,un10<:' lipsit
r
d
de via!a, nid a1 victoriei, llioaiinfrangerii, l}JI lacln care
relati vo poatesa blocata ani ?i duardeceniL
astra
a
DeceniHe devin0 viataintreaga,panacandse generi-
culfihnul vietiivoastre.Peecranaparecuvantul
ui
va unulspre altul mtrebati: "Eposibilsase ter-
mineatatdecurand?"
r
CeletIeio1vel
uri
descendentealefaptelo
Am descoperitcaexista tTei specii defapte, carepotde-
venitIeistadiialeunci ceseroacin
a
lent.
71
_ I2c;ATITLE STERPE
.
ri'lmase nerostite intr-o coo-
Dar eIllO.. d' Ad hil
. xatil pe fapte nu lspar. .esea, percc e care nll
versafie a odalitate de a din stadiul "faptelor verbale" se
d:pi1 putin timp in urmiHonU stadiu, mai periculos:
treze 1 etiuni" iar aid, fapte1e nu mai pot fi negate.
,Japte e-a . '
Faptele-aqimri
Filra indoiala, at citit in titlurile de presa - eel pupn in
cel
e
dedicate celebr:itatilor - "fapte-,acpuni"
nale. 1a starul de sopa
ntru aUiI femeie. Este 0 actzune ce descne un fapt: ceea ce
pc - . rfi ld v
primcil ned 011: acasa ntH era su cterlt pentru a- etermma sa
rdmanu ill dlt1l11UJ.l situ.
1a ce1ebritatea TV care, aflat1l. in toiul lmui
nOll divon, se intemeaza inca 0 datA in dinica Betty Ford.
Fapt: fte alc"ohd pnJVoaca necazurile din easnieia ei, fie neeazuriIe
din dlsnicia ei provond'i aleoolismul. Apoi, mai este actrit
a
diagnosticata ell anorexie, 0 femeie iubit<'1 de tot
i
, mai putin
de sot111 ei. Fapt; infometarea fizieii este 0 manifestare direetlf a
emotionale triiite in easnicia ei.
la toate faptele-actiuni care nu ajung nicioda-
ta in presa: "La 0 petrecere, cutare femeie plange de se seutu-
ra cama$'l pe ea." Fapt: eomentariile nesimtitoare ale so!ului ei l?i
spun, 111 final, C!lviil1tUl. Sau: "Cutare b.arbat p1eaca de-a-casc1,
trantind w;a:' FapL sotia necomunicativi1 ?i-a primit In eele din
umza prea1Jizul.
Ceea f:C nu l1e spunem unul altuia c,;i va gasi, in final, 0
cale de exprimare. Cand un fapt - privind mm ales neilnpli-
mrea resimtita de tmuJ dintre parteneri -
exprimarea prin aqiune, a sosit timpu1 si1 preiei eontr01uJ
asupra situapei sa comuniei, dar eu adevarat! In lipsa
comunidirii, partenerul care sa ajunga la niveluri mai
profunde de intimitate va incepe sa se exprime prin fap-
te-ac!iuni, iar acele actiuni vor provoca durere.
lndoiala ca ai auzit pe cineva gfmdindu-se serios sa
transforme un fapt in actilme. "Ea nu vrea stea de vorba cu
ale
CAND UNU PLUS UNU FAC NOI
Toate relapiIe traverseazJ prima etapa a
telor; e biltaia de step dinaintea baleto]ui, lndHzirea dina'
marelui speetacol. Ne cunoa$tem partenerii prin intenn,
faptelor lineori tot ele ne detcermina 8.1-i iubim. Dar 8,
gem s<'\-i iubim ell adev.1rat opinii, SClltimen
nevoi. Exist.. doui1 tipuri de Eapte verbaJe: de-ale easei
afara easei. Faptele casei includ afirmapi despre activit!
cotidiene ale caminului ale familiei: ce nota a luat fiul
ruca 1a tesml de scriere dupa dictare; un lucru caraghios
care I-a i<'\cut cainele in ziua aceea; cat va costa reparapa 8,
intre faptele din afara easei se nUInara toate cele.
te - de la cele legate de serviciu pana Ia ee]e eu priVire
lume,111 general- dar, de obieei, aici nu intra subiectele
nate, ce tin de politiea religie, caei ele de obicei pun in
denta pareri, pe care cel putin un partener din cuplu este
tarat sa Ie evite.
Cuplul cane "fapte verbale" va avea]a cin"
conversape de tipul:
- Ai vorbit azi la firma care ne-a instaJat piscina?
- Vor veni ntiercuri ca sa repare evacuarea.
- Cfuld Inerg1 Ia cumparaturi?
-Maine.
- N'e trebuie Iapte.
Sotul ?i sopa din acest exemplu, fara indoiala, stau de vor-
ba, dar nu despre ceva personaL Niciunul dintre ei nu expri.
rna vreo opinie pe marginea subiectelor pe care Ie discutc1.
doi iae pur ?i simplu schimb de informapi. Rc1spunsurile
primite Slint neutre previzibile. Aceasta existenra este lot
toto] pMeuta - intru toto] goala. absenta emopilor
negative confera siguranra, absenta totala a oricelror emopi
este nesan'Hoasa. Nimeni nu putea da seama, dupa con-
versapile pe care Ie poarti1 doi oameni, daca ei sunt in
dezacord unu] eu altul mtr-o privinti'i oareeare.
73
e1or?
CONY
--Cese ascunde in sDateJe
Dadl ai 0 rel.alie cu 0 persoana
artase
a5ca
fapte - sau daca amandol bJocap In
unp -' t 1 . 't 1 tr .t
t1'l etapa nun e un ucru: ap e e ansrru mtot-
acea
s
. ':"-d . . EI
d una un inre1es mB1 ,un mesa) nerostit. e sunt
d:r ambaJajul in carepartcneruJ pune altceva,
{und. Stomatologul prezentat la IDceputul acestUl capItol
ascundea literalmente emotiile in spatele unui val de fapte
. d . L __ . ...:.- d .
red protectoare. PriYID mal m PZ;OlUluime, am escopent
di ei masca sukrinta inca vie a faptului ca sau nu-l spri-
'inise niciodaM., du:rerea de a fi fast dat afara din casa parin-
1a 18 ani nesiguranta privind lui de a
avea sucees in caHtate de medic, de sot, de tata. 1?i ascundea
toate durerile fn spatele eonversa,1ii1or fapticc despre
activitatea stomatologica - ?i numai despre ea -, acestea
reusind, in mod sa-i tina la distanta sotia,
5uknnta. Nu era un mn rau, doar ca, la fel ca lID milton de
alii o'iuta fericirea in afara propriei persoane in
afura caminulut fara sa-$i dea seama eli important era tocmai
ceea ce se afla imluntm.
eu totii dlutarn 0 sursa de semnificatii, de feric.ire, de suc-
ces, iar majoritatea oamenilor - eel putin in America zilelor
noastre - considera o'i: 0 pot gasi eel:mai cameni,
in anumite locuri, In anunrite lucruri: vacant<! potrivita, prie-
tenii potriviti, bunwile personale potrivite. Dar aceste lucruri
nu ne furnizeaza nici multumirea, niei succ,esul pe care Ie
cautam. Tanjim sa ne fie recunoscuta unicitatea, sa ne simtim
iubiti pentru toate ealitaple slAbieiunile noastre, sa Hm
cunoscuti cu adevarat mai important, complet acceptati de
cineva. Doar cand legat emotional de cineva pop. avea 0
e1'lsnicie care sa aduca multumire amandurora. Dar nu am
fost invatati nieiodafa dl intimitatea emoponaUl este nevoia
noastrn cea mai importanta. Suntem invatati sa cautam
"lucruri" care sa ne umple timpu] , in loc sa cautam
sentimente, care sa ne implice i"irna. Ne agAtam cu clisperare
de convingeri false: cA succesul adw:e fericirea, cil "lucrurile"
CA.ND liNU PLUS UNU FAC NOI
72
Faptele-tacere
Cfuld fapteie, mai ales cele privind nefericirea sau neim
nirea, sunt exprirn.ate prin tacere - ciind nu mai pop sci: .
ba cu partenerul nici macar cele mai banale informatji
relapa a ajuns lntr-un potent.ial punct critic. Cu siguran
partenerul tAcut tierbe de furie, in sinea lui, din ea
nefericirii. Poate face acest lucm prin vorbirea inte .
concept pe care-l voj expfica mai ulterior, in a,
capitol.
sa lua.m In discutie 0 femeie care traie;>te aceasta furie
cut<'l: "Gind incerc sil. abordez subiectul sentimentelor
gandurilor mele, sunt respins.a, spune ea. El rna intrerupe
incearca sA $cltimbe subiectu.l. Nu vrea sa mil. asculte, iar cand
rna asculta, invariabi] rna nmilef?te. In tTecut, accepl
faptul ca rna neglijeaza Ineercam sa raspund pozitiv.
acum inclin mai degraba sa nu spun nimic. lmi spun ill
tea mea: E un om imposibiJ! De ce sa ne certarn
bine 0 las balta."
Odata ce partenerul tau i$i exprimA nefericif'ea prin tkere,
a sasH timpul sa cautap ajutor specializat. Daca nu, tacerea
exploda la un moment dat,iar atunci va fi prea tarziu ca sa
mai facej::i eeva.
mine. Am sa gasesc pe cineva care 0 sa vrea." "EI vrea sa
munice eu telev.izoml in. fiecare searii? Eu am sa comu.nic
o sticla de Tanqueray!" "E1 nu se deschide 1n fata mea. Am
desch:id inca 0 cutie: cu biscuiji sau cu inghetata."
Faptele-acjiuni sunt dureroase, distructive $i ex
stan;enitoare. incearca sa comunici cu partenerul inainte
ajunge 1a acest myel. Daca rransformi in actiune faptele
relatii dirl care comu:n.icarea, deschide ochii i prj
te acest lucru sub adevaratul lui chip _ aceJa de reaqie
dezamagire rnai profunda - caUla ajutor, mai intfu la
tenerul tau, iar daca nu primellti un rl'lspuns satisfikator,
un terapeut pmfesionist.
75 CONVERSATIILE STERPE
-=Nu-ti fad deloe limp pentru noi!, i-a ea. Toate
i]e pe' care Ie fad privesc on serviciul, ori vreo activitate
lucrut b" v A CA d '" x
voluntari1- la lSCiI'ICD. m cOmtUUllllL<:". an 0 Sa Vlna
t
v?
vremea noas Ta. . ,. .
EI, fire?te, i-a cu fapte, foloSU1du-$1 crelerul, $1 nu
iror:'O
raga
mea, itt ofer sprijin! Iti ofeT un mod de viati1 bun.
Am venit 10 ora?ul asta fara mmic. Am. fost dat afara din casa
I
18 ani. $i uite ce am realizat! De ce nu apredezi mai mult
a f .?
]ucrurile pe care ti le-.am ent.
Eu nu vreau luC"ruri!, a tipat ea. Te vreau pe tine.!
Cand sotia insista, dind mdraznea sa-l provoace, el avea 0
modalitate rapida ?i u?oara de a-i zadarmci mcercarile:
sarcasmul. Folosea limbajul ca pe 0 anna. "Puteam sa pun
capat W1ei conversajii prin sarcasm, spunand pur simplu
ceva mU$cator, I?i arnintc?te e1. Eram suiicient de abil, incat sa
spW1 ceva care s-o determine sa se opreasca. Pr:eferam s-o vad
c11 se infurie pe mine, decat sa mil. angajez mtr-o discuJ:ie
intima, din care $i-ar fi putut da seama cat de mult sufeream
in realitate."
Gande?te-te: era de ajuns 0 remarca critica din partea so-
lU
1ui
pentru ca ea sa bata m retragere! "Ea se supara pe mine,
apoi eu ma suparam $i mai tare, dupi!!. care nu mai vorbeam
o vreme, pana reJnam discutiile despre serviciu",
aminte$te el.
Dar faptele erau doar scutul mdaratul caruia stomatolo-
gulI$i ascunsese durerea cople$itoare. "Sa-mi imparta?sc
sentimeotele - pentru ce sa fi fikut una ca asta?, spune ei as-
tc'Izi. Astfel a? fi devenit vulnerabil! De ce sa-i fi spus sojiei
mele ca rna simt nesigur de masculinitatea mea $i ca-mi aco-
piirnesiguranta obtinand succese profesionale? In mciuncaz!
Trebuia sa pastrez acea fatada! Daca ea observa ca ?i
incerca si'\ rna descoasa, rna aparam, mfuriindu-ma. $i a$a nu
eram nevoit ajung la acel myel de intimitate."
Simtamintele acestui om erau inf<l?ur-ate strans, ca un
ghem de lana; simtea daca soFa hri ar gasi capatul firului
$i-ar trage de el, tot ghemul s-ar desface ametitor de repede ?i
CAND UNU PLUS UNU FAC NO!
74
aduc bucurie, sotille?i sojii sunt oameni, nu oceane in
plonj<1m pana In adancuri, acolo unde zac adevilr.
comon.
Desigur, majoritatea oamenilor afla aceste adevaruri a
atunci eand e prea tarziu, i CTed di atat timp cat reiatia
ge Inainte, dit exista 0 legatura cel putin sexuala, totui c b'
Aceasta atitudine se cu precadere In randul
lor, 5-a spus ca barbap.i ar face orice pentru sex, ch'
iubeasca, m timp ce femeile ar face orlce pentru iu
inclusiv sex, In cazul stomatoiogului disperat, descris Ia i
putul capitolului, se poate spune ca s-a lasat atiH de In
prins de exterioare prin care-?l demons'
valoarea, succesul, lnGlt?i-a lasat m urma, literalmente,
!;ii familia.
Stomatologul continua sa fuga, oneat de mult s-ar Ii S
duit sojia lui sa-l Impiedice. Seara, acasa, i?i ascun
gandurile cu ajutorul televizorului ce urla perman
schimband canalele ascultandu-?i fara tragere de ini
satta, care vorbea mtTuna zgomot de fond. La insisten,
mtr:ebarile comentariile ci, el "De acord", "R'
?i "Pare m regula", veI'dicte superficialc, dar afir
asupra unor chestiuni pe care mci mikar nu-?i fi\cea timp
Ie audieze.
La un moment dat, sopa lui a gasit un compromis,
pact. Au convenit sa nu mai discute despre profesie dupll
plecau de la cabinet. EI a acceptat sa mcerce, dorind sii. evi
cu orice pret conflictul. k,;a cii ea a mceput sa puna pe ta,
subiecte personale, legate de familie. iI. incuraja sugerandu.
sa iasa impreuna m ora? In cate 0 seara, spunandu-i: "Hai
ne razvratim sa ne distrarn putin!" Dar el era hotarat
rezume la fapte. Chiar in serile in care ie;;eau cineze
oral}, recurgea la fapte: lipsa de eficienta a chelnerului, cali
tea fripturii, analize realiste privind orarul restaurantul:
importanta ?i a decorajiunilor interioare. "Nu
'Puteam relaxa, l?,l el Eram extrem de p .
de goana dupa succes!"
In cele din urma, frustrarea sotiei a atms punctul critic.
'incolo de- fatada faptelor
77
cONVERSATITLE STERPE
Smprinde-p partenerul
pee face un lucru bun
Po!i sA ghidezl. acpunile partenerului tau prin atenpa,
interesul laudele pe care i Ie acorzi. Tine mintc, nu daar
femell
e
au nevoie sil fie remarcate, laudate ?i si1rbatorite; bar-
batii cautA afirmarea cu tot atata ardoare, de?i tUleori inceardl.
5-0 obpnA pc alte cili.
poote ip spui cil e imposibil sa-ti "dirijezi" sau sa.-ti II
con
-
dud" partenerul cel In definitiv, daca nu
de canapea, cum ai sA-I in locul
unde apele intimifa.tll au a adancime maximli.? Am descope-
rit ca fiinte1e wnane pot fi dirijate pur ?i simplu prin atentia
acordatA. $i am dovzi. Estc un lucru ce tine de psihologia
elementara, dupa cum arata tm c:az despre cave am citit
recent, al unor studenp care au dovedit dieste posibil sa
influentezi comportamentul cuiva. Studentii discutau despre
puterea laudei nonverbale ?i s-au hota,rat sA efechleze un
experiment, folosindu-l pe profesorullor drept cobaL
mtr-un colt al salli de dasa se aDa till calorifer; profesorul
se ridica de la catedrli. cu regularitate ?i mergea spre acel ca-
lorifer. Studentii au hotarat sa se arate plictisiti dlnd profeso-
rul incepea sa predea de la catedra. Dar cand se ridica ?i por-
nea spre calorifer, indiferent de gradul de intcres a1
subiectului discutat, urmau sa se invioreze. Yncepeau sa ia
notite frenetic, arunce priviri pOOe de interes, sa dea din
-
111sa nesfu'batorWI. 0 asemenea De fiecare data
rand lti sUlPrwzi ca a farot un pas dincolo de
nivelul unde a.flap., dl. a avansat in direcpa intimitatii, vor-
beste despre acest lucrur Surprinde persoana in timp ce face WI
lu;ru bU1J! Apoi laud-o din plin pentru fapta sa. refer 1a
sArbAtorire
a
Iucrurilor mid: cel mai neinsemnat raspuns ce
contine 0 opinie, cea mai subtilli. a profunzimii co-
municArii. Pentnl ca pa?ii mici se cumuleazA!
cAN0 76
astfel ar deveni vulnerabil din punet de ved.ere emoti,
d. ramanea de fapte ca de un colac de salvi
Pan:! cand, in cele din urma, sopa lui i-a prezentat un fa
ei: intentia ferma de a-I parn.si.
1e intrebi cwn Poti sa-ti salvezi relatia din ciclul infinit
faptelor? Incet Cll subtilitate.
urma.l:oml exemplu al unei sotii care fortat cu
sotul sa iasa din stilul faptelor. Demersul
poate dovedi SCUTt simplu:
- Dragul mell, unde vrei sa mergem s:! mancbl
asta-searA?, intreaba ea, solicitand prin aceasta 0
parere, nu un fapt.
- Pai, avem de ales intre bucataria japoneza, mcxi-
cana, thailandeza italiana, raspunde el, recurgand la
fapte.
- Stiu care sunt altemativele, dragul meu. Dar til
unde vrei sa mergem?
- Restaurantul japonez e cel mai aproape, iar loca-
luI mexican 0 sa fie aglomerat, spune barbatul, bloca
tot la nivelul faptelor. Yo localul italian n-am fost
niciodata. $i nu sunt silWI ea restaurantul thailandez
deschis in seara asta.
- Dar tu unde vrei sa mandm?, repeta ea.
- Ori. la restaurantul japonez, ori Ja cel mexican,
raspunde el, in luand 0 hotarare. Dar la drepl
vorbind, cred ca prefera bud'itaria mexicana.
o vietorie de mid proportu, esentiala: so1ia a
sa-I determine exprime pArerea.
- Excclent!, raspunde ea. Bucatme mexicanA 51
fie! Si eu prefer tot asta.
A-ti dirija partenerul de la Japte spre op'
lor este un pas aparent mic, vital spre intimilate.
79
78 CAND UNU PLUS UNU FAC Nor
cap lneuviintand ell entuziasm, ba chiar sa seoata excJama
pentru a-?i expri...ma astfel interesul entuziasmul. on
cate ori profesornl se departa de ealorifer, ei i?i reluau
plictisit, mazgMeau fara noima pe foi, se uitau ostent-ativ
eeas, ba ehiar adormeau.
In trei saptamam, studenpi I-au determinat pe profesor
stea pe ealorifer! Nu-i interesa intotdeauna cu adevarat
ee spunea profesorul, dar reactiile lor i-au determinat
indrepte spre locul din care pareau sa-i acorde cea mai muJ:
atentie.
Poate eeva de invatat de la aee$ti studenti la ps'
logie. Te intrebi daca este cu putinta ea un mic feed,
pozitiv din partea fa sa determine 0 reaetie pozitiv.1i
partea partenerului? Eu ered ea dar Trebuie door sa-i
interes pentru ca 0 persoana sa-?i indrepte spre tine inte
$i atenpa. Atenpa ta are putere! Ea poate, literalmente,
mi?te oamenii.
Cum folose?ti eel mai biDe puterea atentiei? a modali
efidenta este lauda. Lauda-p partenerul pentru lucrurilt:
mid, Hindea aeestea se eumuleaza$i, in cele din
produe schimbari de proportii. Am descoperit sop $i
care a?teapta rezwtate radicale, rezultate care sa Ie schi.mbI:
viata inainte sa fi exprimat cea mai mica [auda. Ei i$i sp
"Dad eu nu primesc laude dind scot vasele din rna$ina
spalat, de ce I-a? Jauda pe el cand face treaba asta?"
Aeeasta mentalitate constituie 0 parte a problemei,
solutia ei. Cuvintele au 0 ineardlturi'i atat pozitiva, cat
negativa. Vom discuta despre incarc:atura pozitivii
negativi'i pe larg, mtr-uTil alt capitol, dar a$ vl'ea sa incepi sli
gande$h de pe aeum la senmificapa lor. In diseutiile pe
* Feedback - terrnen iolosit in teona sistemelor, descriind iJdeo.
ractiunea dintre sisterne lTI general $i funcponarea celor
autoreglare; se reiera la reaqia de raspuns ca a lillei alii
prin care sistemul sau subsistemul care a exerdtat aqiunea ini"
iniorrnatll despre gradul de reU$ita $iisau eiectele aqi
de la sistemul sau subsisternul asupra carma a acponat,
sa-s.i poata aj"usta actiunile ulterioare. (N. tradJ

Ie-am purtat ell femei din intreaga lume, cele mai multe
-
dintre ele au afirmat ca devin "energizate" atund dnd se
simt in siguranta, eand li se spune ca sunt iubite pretuite,
dlnd exista 0 comunicare permanenta. Primesc energie
atun
ei
dlnd se simt lntelese $i aprobate. Prirhese energie eand
fae tot felul de lueruri impreuna cu partenerii lor, cand merg
in Merite locuri impreuna se irnplica in achvitati de cuplu.
Primes
e
energie prin atingerile partenerilor. Acestea SlIDt
modalitati-cheie de hrarure a partenerului Ie important sa Ie
tii minte, mai ales cand incerd sa etapa faptelor.
, Asa ea inscrie-ti aceste cuvinte cu litere mari, In minte:
SlIrp;inde-# parterrerul in timp ce face un Iucm pozitiv :>i
diPl plin!
Vocea fa l!untridi
Ii s-a inhimplat vreodata sa porti in minte 0 conversatie?
Cu totii facem acest lucru. In muIte cazuri, este 0 buna mo-
dalitate de a rezolva mental 0 problema, de a lamuri discutii
in contradictoriu sau de a pune in ordine emotii
Dar In contextul relatiilor, vorbirea interioara face parte in-
tegranta din ghidul relatiei optime: este 0 unealta naturala,
pe care a poti folos1 pentru ca tu $i partenerul tall sa ie$iti din
obi$nuinta faptelor sa ajungeti 1a nivelurile mai
toare, de a emotiilor, a sentimentelor in cele
din urmi1, a nevoilor. Mai mult ca sigur ca deja acest
instrument mental; cu totii analizam in nUnte conversatiile
inainte de a rasti ceva cu voce tare. Dar a fost nevoie sa cu-
nose a femeie, langa care am avut norocul sa stau intr-un
aVioo, ca sa-mi dau seama Olm poate contribui acest proces
Ia e:1Ui.toria spre 0 mai profunda.
- Eu vorbesc foarte mult in gand, mi-a marturisit femeia.
laT eand a inceput sa-mi descrie vorbirea ei interioari'\,
mi-am dat seama di deserie un nou aspect al ghidului relatiei
optime.
81 .RSA'flIL.E: STERPE
co:
Cand stadiul de intimitate al impartai?irii faptelor se pre-
prea mult, dind cuplurile I}U pot treee la niveluri
mai profunde, vorbirea interioara devine un mecanism de
ap1\rare. Daca unul dintre parteneri refuza sa se angajeze in
ronversatii cu miez, eelalaIt poate sa reeurga la vorbirea
interioara pentru lmplini nevoile respective i?i, in cele din
urIna, sa nu-i mai acorde atenjie partenerului. Aeest tip de
vorbire launtrica reprezinta. calmul dinaintea furtunii. Dupa
ce in casnicia ta incepe sa se manHeste acest gen de vorbire,
mai devreme sau mai tarziu, eel care 0 folose:;;te va exploda
emotional, in final, vorbirea interioara va fi exprimata in
exterior, cum yom \'edea, mai tarziu, iar persoana dlreia Ii
va fi destinata nu va mai putea sa se aseunda indaratul
fatadei faptelor.
ari'lt cum anume procedeaza Patty i?i sotel1 ei, asHel
incat vorlJirea interioara sa. ia loeul unei conversatii adevara-
teo Dincol0 de exteriorul vesel allui Patty se afla 0 femeie care
0 femeie care, vreme de 30 de ani, a pleeat de
Puterea vorbirii Hiuntrice
--
eu nenumdrate trztreruperi publicitare.
In loe de ee tu ee spun el,
eon
teaza
c.e spune Did, ce spune Johnny $1 invitatii lor.
Tu lUI razi impreuna ell mille,
eu nu rad fmpreuw'1 eu tine.
Toate glumele 5piritunle vir1 de la eeran
radem de ele fmpreuniJ.
Cu ciit evita'm sit vorbim,
cu atat relatu. noastriJ devine mai pasivii
Televizorul ne permite sa tra'(.1ersam
viJJt
a
cu rolun ntinore, eu prea puti
ne
replid.
$i eu cat vorbim mai p!l#n,
eu atiit vorbirea devine mai difieill1..
Lois Wysc, Lovetalk (Vorbe de iubire)
cAND U1\fU PLUS UNU PAC NOI 80
- E 0 reactie automata, a continuat ea. Jau replicile
lui meu Ie transform din ceva neutru sau negativ in
pozitiv. Dad\. vorbi in sinea mea, am fi divo$t de Ill'
til vreme!
Mi-a spus ca e cilsatoritil de peste 30 de ani. 5-a intami
de multe ori ca ea sotul ei sa. se apropie de un progreS;
opiniilor, care provoca mevitabil confl.icle;
fiecare data, se retrageau amandoi pe terenul sigur al \'0.
in cli$ee i?i al faptelor, ca nii?te soldati ep .
care cer un acord temporar de incetare a focului.
Dar in timp ce se intoarce la faptelor ap
banale cu sotul ei, aceasta femeie, careiaii voi spune Pa
poarta un dialog launtric cu sine insai?i. Face acest lucru
doar pentru a se controla - ca sa nu ajunga sa exp10deze
fata sotului ei -, ci pentru a se sustine emotional. Fun
a discuta fapte intr-o relatie seamiilla cu a manca zapad!:
potolei?te setea, dar n-are absolut nimic nutritiv. Vorbirea
fa.pte este un mecanism deloc gratios de esehivare, un fel
duel verbal fara ca sabiile sa se atinga. Dineolo de a
de calme ale schimbului de fapte, cel putin
dintre parteneri este ca un torent furios de
launtric, intreba.ndu-se dind, unde i?i cum det
partenerul sa vorbeasdl, dar eu adevarat,
lucrurile intr-adevar importante. Eu aud phlngeri de acest
prerutindeni in lrune, intr-o infinitate de limbi, toate
insotite de aeela?i sentiment. Tori acei?ti oameni par s.!i
".. e aflam pe pamant cloar un numar limitat de ani!
'rosesc chiar i?i 0 clipa din timpul care mi-a fost da
persoana asta eu care am decis sa-mi viata e
palma data proniei care m-a adus aid."
Pren tIluJte cii5nicii apartinand televizorului -
acea interpretare a vietilor
pe jundallil ecranului.
fn loc de doua vieti care sa umple 11lctlperea,
sunt doua vieti ?i
;Jtirile ele la ora 11,
82 CAND UNU PLUS UNU FAC NO!
nenum"rate ori din sufragerie, unde bi1rbatul c"ruia
demcase viata rece ca 0 stani1 de piatri1, privind
cutia robotic11 a televizorului, s-a dus in pat, unde
ado.nn.it pHingand. Dar in Hecare sear11 se intorcea pe
din sufragerie, unde se micullor spectacol
ea se caznea la
-Ce vrei sa facem in seara asta?, intreba ea.
Este un fapt exprimat sub fonna unei intreMri, avand
subtext ideea: "Vom petrece seara asta impreun11. Cum
s-o folosim?" Replica ei nerostita, vorbirea Hlunmci1, era
mai concreta: "Irni spuneam mie insibni: ,(Hai sa
camera asta $i sa mergem undeva, s11 facem ceva,
altceva dedit in majoritatea serilor din ultimii 30 de ani!-
Patty aminte$te: Jmi spuneam: "Inchide tcIev'
ala, arunca telecomanda la gunoi, ia-mil de mana vorl
te-mi, vorbe$te-mi cu adevarat!"
- Eu vreau s11 rna uit la meci, raspundea sotuJ, afi
un alt fapt.
$i sotul are propria sa forma de vorbire intcrioarli, "
chiar daca nU-$i da seama.. Ea sunil cam "Am CI\'Ut 0
grca la serviciu. in seara asta e meciui meu preferat am
stau sa-l urmaresc."
- Am putea fac.e 0 plimbare cu ma$ina, propunea ea.
Insa in timpul aeesta, inlauntrul ei, tipa: "Poate ca d
scot de-aid ne-am Unparta$i ceva mai substantial d
scorurile meciuluir"
- Dar e finala!, raspundea eI.
Nu vreau s11 sugerez faptul c11 barbatul c mtotdeauna
care evita. Multe femei stau inlemnite in fata televizorului"
timp ce sojil lor 1$i vorbirea Hluntrica, J.ncercand
Ie scoata din rutinii. Important este sl\-ti dai seama dl. ,.
gul nu este ceea ce pare; el transmite intotdeauna un inl
mai profund, 0 nevoie mai profunda.
Desigur, Patty ar putea sa a$tepte pana dlnd ajunge
punctul de a plesni de frustrare $i de furie $i apoi
teasca pfu"erea pe nerasuflate, sarind de la imparta$irea fa
83 coNVIiRSATIDJ:: STERPE
--I urmiltoru] :rtivel de intimitate, mai profund
direct a . .. .
l:i tasirea opmulor. Dar nu accsta este traseul cel mal
unp r . __ d fun . d d
.' t spre nivelUJtir e pro zune. an aca ea
eflclen .
. aM-am saturat pana peste cap de dependenta ta de
ar tiP ". - I" . d . . d I
. or in fiecare seara. , eel 01 ar aJunge e a IIDpar-
te1eVIZ
irea faptelor la comentarii critice (ale ei), urmate aproape
. ( edt . x 71")
. r de dispretu1 h;u " u ce rep IITU SpUl Cd .
Slgu . ) d 1 . fi ul eli .
A oi se pot intamp a oua ucrun: e un ' ntre partenen
fie Be retrag amandoi la nivelurile aparenl m.ai sigure,
la vorbirea.in la imp2\rta.$irea fapteior, pana
cand se formeaza conditiile pe.ntru un conflict d
propoJiii. Nu e 0 inteleapta, dar ea are loc in. mod
repetat in cadrul rela.;t1:1or. . . . . _
Provocarea consta In a folosl vorblfea mterwara ill mod
eficient pozitiv. Daca Patty folose$te vorbirea launtrica
ca sa alcatuiasca literalmente harta J1'lotivelor
pentTU care dependenta de televizor a sotului ei 0 frustreaza
alat de mult pentru GU'-e considera ca un timp petrecut'im-
preuna in afara casei le-ar ea poale sa poarte co el un di,,-
log mai calm mai iubitor. In locul unor a.firmapi fu.T10as.e,
ea poate sa sugereze un comprornis rational. In Joe
declare dezgustu1 provocat de dependenta lui de televizor,
Patty poote sa-I ofere sotuJui un fapt de-a! ei: "Dragul meu,
cat de important e meciul din s.eara asta, fiindca e finala.
5peram ca in pauza sa darn 0 fuga sil luam rU$te
Fac eu cinste!" Astfel, Patty ii aratA sotuJui ei ca s-a gandit
deja]a importanta meciului, dar ca $i-ar dori foarte mult ca el
gliseasca ceva timp in care sa fadl ceva impreun.a cu ea.
Daca el ar respinge-o, ea poate raspunde cam a9a: "Bine, in
cazul 11sta vrea ca maine seara sa ne facem un pic de timp
inainte sa inceapa meciuL Poate mergem la magazinul de
inchirieri video alegem un film la care sa. ne uitam
impreuna, la acestei saptamani."
Patty n-a cu adevarat nivelul comunicarii prin
schirnb de fapte, ci doar folose$te faptele in modul cel mai
avantajos pentru relatia lor. A dovedit ia in considerare
85
84
CANDUNUPLUS UNUFAC NOI
lucrurileimportantepentruel, controlatfuria a
tucru
ri
caresa comurueemesajul:...Neindreptarnin di-
noi posibilWlfi deeonversatie. Vorbirea interioarii i-a
ajUI:!,
darinWl
----
rect
ia
potrivi tal " Darmaiinw,fa-ti temele "launtric",
sa faca toate aeestea eumpanind sistematic, in avans,
incepecuvorbireainterioara.pentruca nu!Jtii ce
posibilitap.le. Faptuldea anticipainteresul sotul-uiei fat!
cau!!, cumaiputeasa
joe - in definitiv, este finala, "meciul sacru"- a
asemenea, sa-i demonstreze sotului ca respecta
lui,nunumaipeceleproprii.Dadispera
atelainti ana
in iaoteL
sa lnteleaga cat de multa nevoie are de consideratia
trebuie sa-i arate ?i ea considerap.e. Situatia nueste id
lri prezintunexe:citi
u
te poole sa-p di.recpo-
dar reprezintil un pas, oricM de rnic, spre nivelUrile
nezi partenerulspre unor
profundealecomunicariiintime.
si,in eeledinurma,saseot
l
relati
a
dineerculVlC10S
faptel
or
.tata, spreexemplu,conversatJ.aurmlHoare:
Imagineaza-!isitua!ia
cand0
A sosittimpul 5il incepi sa-p. exerseziputerea voc:ii .
rioare pentru a crea 0 interaqiune mai bunil cu parte:
tau.latacumsaincepi:
1. lmagineaza-ti tea mai completa, mai plina de mia.
intimd conversatie cu parteneml. Nuconteazad. n.
avutunasemeneadialog;imagineaza-pdaarcumar
daca s-arlntampla. Viseazalaaceaconversatiecand
plimbi,i'n sala desportsauehiara?teptfuldlase
Importa,nt este sa identiJici ce anume
prime$ti de la parteneruJ tau apoi sa derulezi
interaqilUleinminte,folo5indvorbirea
2. Lauda-p.parteneruldefieeare datacandseapropie
de putin de conversap.a intimii pe care ai inchipuit
Odatacep.-aiimaginattipuldedialogintimdup!
tanje?ti,potirealmentesa-pghidezipartenerulspre
multaintimitate,folosind laudele.Ori deeateoris:'
ea a Meut chiar!Ji un singmpaspep\Ultea peste
pastiadintre voi, ori decateorii'p. popspune:"Ei,
n-afostraudelod",lauda-tipartenerulcatdebine
Zambe$te-i, du-l la cina in
_ Cee1a televizor?'
_ Meciu1de
_ Ceechipa
_ Yankees.
_ Dupameacefad?
_ Ma. duc1a culeare.Trebuie rna trezeseClevro-
me
Acesteuplunucomunica autentic.Dariata: adaugand 0
singurapropozipelafieeareint:rebare,sotiail pooteajl.itape
sotsa mearga maiinprofunzime.
- Cee]atetevizor?Mi oil euentIne.
- Meciuldefinala.
- Cucareeehipa}ii?
- CuRangers,dard.!Jtiga Yankees.
- Aha! Acatarepriz.ae?EposibileaRangerssii-$i
revina?
- Sfar.;;itulreprizeia Da, au0 dacatupta!
- Pai, dupa meci, inainte sa te culd, mergem sa
mancam0inghetatil.$i-mi p0tipovesticum!i-amersfa
servidu.
Sepoatecaelsa-i repetedorintadea urmanmeciul,dar
eel putinaifaeut0 lneercaredea-Ideterminasa. meargamai
in profunzime.Nicisanu-titreadlprinminJesa-pceriscuze
penlJuasta!
----
87
86
cANo
CONVERSAfIILE STERPE
Un cuvinteI blestemat.
,
Acum, dupA ce ai aflat cA poli folosi stadiul de inirni
faptelor '1nf:r-utl mod benefic pentru relatia ta, vrea
prezint cateva euvinle cu 0 putere In avion, Patty
povestit despre obiceiul eel rnai detestabil al sotului ei.
nu e vorba despre televizor, nici despre eschivare, nid
despre certurile lor frecvente. Dezgustul ei vizeazt
cuvintel, un OJvant aparent banal in exprimarea taptt-lor.
care 0 mai mult decat once umilire verbala.
vorba de fapmJ at so!:UJ ei folose$te mereu cuvantul rtf
".In acest punet a1 vietii noostre, eu apropii de
ani, iar el a implinit recent 58, spune Patty. 1 nu se mal
centreaza asupra copiilor, rru se conCe1ltreaz3 nid aSI
mea, ci asupra lui lntr-o GOnversatie banall1, spune
cruri de genul: Am fost 13 magazin mi-am cump
cutie cu cereaIe." Eu it privesc cu 0 expresie prin c
sa-i atrag atentia: ,(Scuza.-ma, In casa asta traim doi! Cop"
plecat, Intr-adevM, dar am ramas noi dOl, tu cu
fi in Iocu.l lui, spune: (,Am. mers la magazin
curnparat 0 cutie cu cereale pentru noL,,"
Observatia lui Patty vizeaL! un aspect deseori trecut
vederea: uneori, probIe:meIe 1l0astre relaponale sunt Ia
evidente ca vorbele pe care Ie folosirn cand di.sc1J film
noi. lzolarea dintre Patty ?i sotul ei se manifesta chiar
tiparele verba1e folosHe de acest barbat, chiar Ia ni
superficial al fapteIo.f. mQ da .la 0 parte, .
cu ace] cuvmtel simpIu: mie.
Faptul ca. sotul lui Patty se concentreaza. asupra
melui personal eli, cu fonnele sale, reflecta. 0 problem4
profunda a casniciei: ba.rbatul s-a retras din echipa pe caJe
aka.tuit-o atunci dnd s-au cil.sa.torit. Dr. Scott Stanley
di in cartea sa, The Hearl of Commitment (Miezul impf
"Centrarea pe mine conduce la centrarea pe ceea ce
eu, pe ceea ce pot obpne >?i pe ceea ce-mi vei oferi tu." A,
atitudine il pune pe sot m opozitie cu Patty, de pard
voile unuia dintre ei ar putea fi 'implinite. ,,0 casnicie in
ne J. '.
re eu" se opune m hJ este, ill eel mai bun caz, 0
de casnicie, remarca. Stanley. Este, la drept vorbind,
degraba un camp de lupta !n.tre doi indivizi de sexe
diferite, deeM un teren pe care sa se dragostea."
Intr-o conversa!;ie personal a recentA, dr. Stanley a adaugat
Accentul predominill1t pe mine din societatea noastra se
printre oele mai distructive forte imaginabile din cas-
nide. "Noi" face disniciile nu mine-ismub>." Patty a
nu daar la faptul ca sotul ei omitea sa. spuna noi
I:QUlt ci lamesajul real at liimbajului centrat pe eu/mie:
simte
a
instinctiv ca el 0 izo]eaza 0 indeparteaza..
Cum sa creione.zi 0 imagine a sufi
ui tau
Mai exista un alt mod, clUar mai putemic, de a folosi
faptele pentru a incepe sa-ti relatia. Am dedicat cea
mai mare parle a cfu1ii mele The umguage of Love (Limbajul
illbiril) acestei foarl:e putemice tehnici de conversatie, pe care
o numesc "imagine verbala emo!ionala". Ea reprezinta 0
unealta extraordinara de comunicare, fiindca trairi
afective intense intr-un ambalaj de inteles. Imaginea
verbala confera fOTta faptelor Ie face sa. prinda. viatii. Ima-
ginea verbala 'impinge faptele spre u:rmatorul nivel al intimi-
opinlilor), fara bagajul conflictual ce insa-
le;;te in mod inerent parerile. Are capacitatea de a-i deschide
inima partenerului de a-i permite sa mteleaga. sa simta
instantaneu ceea ce ai lncercat sa.-i transmiti timp de luni, ani
sau chiar decenii mtregi.
Ce este 0 imagine verbalii emotionala.? cum scriam
in The Language of Love, definitia concisa. aT Slilla cam a$3: ,,0
imagine verbala emotionalii este un instrument de comu-
nicare ce folose;.re 0 poveste sau un obiect pentru a activa si-
multan emotiile intelectul unei persoane." Aceasta. tehnica
mai poote fi nurnita "metafora extinsa." ori "limbaj figurativ".
89
CONVERSA'fllLE STERPE
Iti voi ari!.ta cum au dill-amat imaginite fatada alca-
de 13 ani de a faptelor, Iucru ea_Te i-a dus la
pe stomatol?g ?i pe lui vor-
bit la inceputul caylto
L
m unpas:
faptele-acpuni ?l faptete
rma acj:iunilor; se ,illlpovc1ra cu alat de mldla munea
activitii!i exterioatel meat mai lMa timp pentru
sotia Jui. Ea faptete sub fonna iAcerii, inde-
Artandu-l ajungand in eele din urma spunc1: "N-am
P d - _. 1 4.:- Re I"
sa Iliao am sa aJung a ",-ue. nunJ.
Dar intr-o 3i am primit un apel telefonjc de urgenta _
aveam 0 conventie eu prietenii din ora?UJ meu natal, Bran-
son, Missouri; Ie spusesem ca dadi vreu.nul dintre ei se va
gAsi mtr-un impas sa ma sune,
starea de urgenta, Jar eu VOl lasa totu] baltc1 ;>J voj merge 1a
fata locului nemtarziat.
, - MA a strigat stOmalologulla telefon, dand
alanna. Ie mg" Gary. vino la noi. re.Pede!
In seara aceea, eand am intrat in casa lor, m-a intampinat
o stranie. SitUClp,a era Femeia, care in 13 ani fiU
scoati! sotuI din modul de funqionare bazat pe
faptelof, era gata sa-i la pe cei doi copii ai lor ?i
pMaseasdi pentru totdcauna. Se saturase; simjea ca uu-l
va putea face vreodata sa inte1eagii ee simte ea. Mi-a spus ca
nimic nu Ie mai poote readuce Ja viata casnieia demult

Stom.ltologul era confuz. Nu eredea sa, fi facut vreo gre-
(iea1A! Iarsopa lui, cu toote cit foartc bine ce simte, nu
cum descrie lui acele slmfiiminle.
In mijlocul aeestui bloeaj, cemt sotiei sa eonstruiasca
o imagine verbala, 0 descriere a Gisniciei lor, pe care soM ei
n-aibll cum sa n-o intQleaga. Nu-i ccream sa iasi1 din stilul
impan-i\9irea faptelor, d daar sa-I abOFdeze pupn
diferit. Intre eei doi exista intel:egerea nerostita de a vorbi
doar despre fapte privind acnvitatea pe care 0 praeticau, a$3
d ant ales aceasta abordare. Am intrebat-o:
PLUS U-NU FAC NOI 88
poo imaginile verbaJe pop- exprima aspecte
spre simtAmIDtele tale In cadre de referinta fami.liare
a.nalogii a;;a indit partenerul tau sa Ie poaiA
p-ona
Spre exemp1u. taM 0 imagine verbaIa aldltuita de 0 f,
ie eare-?i desqie ferici.rea in casnidc: "SotuJ meu se poartJ
mine ea ?i cum fi 0 incapere plina eu obiecte de arta v
nepretuite. Vmc, rna rididi?i rna tine cu mare grija?i
ta tandrete. Mc1 simt adesea de pardi fi eel mai de prq
oastra. Cele mam frumoase ore $i eele mai
mi le rezerva mie, nu televizo:
Adesea, ecle mai putemice imagini verbale pot d
durerea sau lupta. pentru ea ele au capacitatea ?i forta de
dezmetici pe partelil.er, astfel meat aeesta sa vada .
suferi:n.ta din sufletul sotuhu sau sotiei sale. lata 0 .
verbala creata de 0 sotiece se sirnte neimpJinita:
"Ciind ne-am easatorit, ma simteam ea 0 carte min
lucrillil manual, legata m piele ?i cu deooratiuni aud
care Dumnezeu i-a oferit-o in dar sotu1ui meu. La t
eram intfunpinata ctt mare entuziasm $i eu multi!. em.oJje
rna vorbea despre mine, rna trata eu grija. Cu
timpulw, am fost pusa pe raft, sa adun praf. Din cArd
e.and, mai aminte$te ec1 sunt aeolo. Dar eu imi doresc
de muJt rna ia de pe raft $i sa rna deschidii! Sa vaclA
multe mai am sa-i ofeJ'!"
cata putere pot aveC! cuvintele! Prezentate intr-un
adecvat, ele pot zugravi 0 imagine lntru totuI credibill
fletului unei persoane. Dintr-odata, reaJitatea neglijMii
nu mai poate fi ngatiL Cand transmitem fapte prin .
verbale, putem atrage atentia partenerului $i, ma.i impcdIIlI:ll
dedit atilt, inima f?i mintea lui. Obligam persoana
Dar eel mai mare avantaj eonsti1 in aceea ei!. imaginile 1IIlI!IIIIIR
Ie seamillla cu faptelor: transmit un
a critiea san a acuza. lmaginile verbale distribuie
intr-o imagine obiectivil ;>i-i permit partenerului A
faptele ;>i sim!amintele lara a se simti criticat sau acu
90
CA.NDUNUPLUSUNU FAC Nor
- Incestares-araflacasniciavoastra,dacaeaarIi Il!DMII
zentata dedanturata?
Sotiaa trasaerinpiept.
- Pai, spuneca am0 carie. Lainceput eramici,
intr-un fel sau altul, a fost mereu ignorata in timp,
patnmsprinsmalt,pana13 os. Intr-unfinal, amincctat
maiacordatentie$is-ainfectat.Dad!lil.'jinetratata0
infecpevremeindehmgata,panala urmaajungelain'
- cumsechea.maboalaaceea?,ammtrebat-o.
- AnginaLudwig,a ea.
Stomatologul maniac al rnuncii al faptelor stAtl
guracascata.
- Cltdeaproapedeinimataaajunsinfeqi.a?,aminl
- La vreodoi-treicentimetril,a riispunssopa,en
dinein glas.
Stomatologulcel distant nu mai era deloc distant.
vedeabinedi, felulin caresopadescriseserelatialorapi
moartilH zguduise. Irnaginea verbala. numai putl'afi i,
rati'!: sopaluisufereade0 infecpecareaveasi'!ledistTUgi
nida,fMil indoialii,dad!elnuluamasuri- fi'!ra int
L-amintrebat:
- E0 situap.edeurgen!ii?
- 0,da, cusiguranta! a raspunsel. Pop samorl
ceva!
Femeia privitfix sotuJ
- Amtotvenitin cabinetultaucuinfecpaasta,dar
facutdecatsa-midai0 perlededinp. sa-mispui:"Nu
plange!"
Ce-aiface dad!. padentultauaravea problemaasta.
ginaLudwig?,I-amintrebat.
- A':, face0 interventiedeurgentapecanal!
$iatuncis-aintamplatcevauimitor:bi:l.rbatulaceda'
Ochii is-auurnplut de lacrimi; a fugit la sopa lui,a
':,i i-aspus:
- Acuminte1eg parediu!
coNVERSATllLESTERPE 91
imagine dezviiluise
. ria spre 0 mai profunda mtmutate,d!.tre caretrebma sa
dlJec. 1
seindrepte relat
ia
or. _' _. .A
oaltaimagineverbalaaa)utat-osa-IaratesotulUlIn cetel
trebuieel sa seschiIDbe. . " .
_ Ce-arfi necesarpent'nla vmdecainfecpacarese extin-
dede ladintespre ta?,a.Ill;
Ea 5i-a pri'v1t sotul I-a vorbltdinsuRet:
_ Vitecare-arfi antibioticul:saincetezicursaastanebu-
" sa-tilncetinestigoana51 sadescoperjcinesuntemnoi,
neascCI,. ' '
eeidin casaasta.Avernnevoiedeunsot deunparintecare
sa se concentreZie asupra noastra. Asta ar fi suficient ca sa
oprcascl infecP
a
. .. .. . .
Imaginea verbala a datstarnJalnicea relatIel lor 0 forma
pecaresotulaputut mtelea?<1 imediat. maiaveacum
sanegefaptulcastareaill careaJunsese loreragrava,
poatechiarfatala.
Acorda-tiacumunr-agazpentrua discutain imaginiver-
balecupartenerulti'!u. rata dnd UJri,caresate ajute.
1.A!?aziHe aHituri departener propune-i sa faceti im-
preunaunexerciliusimplu.
2.Formuleaza mesajulpecareaiincercat sa i-I transmip
sub forma unei imagini verbale, folosind exemplele
prezentateinacestcapitol.
3.Cere-iparteneruluisa-praspundatotcuaimaginever-
balll., cat maidescriptiva.
4.Continuatidialogulillimaginiverbalepanacandfieca-
Fe afla exactcesimteceliilalt.
5.infinal, promitep.-vlI reciproc sa ducep la indeplinire
conpnutul mesajelor, dorintelor Ili indrummlortrans-
misedepartenerprinimaginileverbale.
Stomatologulatrebuit slI acorde0 atenp.edeosebitapunc-
tului5.intotdeaunaemaj sapromip.deciHsapuianga-
lamentul in practica. Promisiunea lui de aseschimba era
doarunangajament,netranspusincainacp.uni."Nu-mivenea,
92
sil cred cu adevarat ce and, sotia.
doream, dar 0 parte din mine avertiza: Nu tc lncrede
depIin!"
Sotul era ferm hotilriit sa demonstreze ca are eapaci
de a se schi.mba, de apmfunda relapa eu sopa lui,
era lucru. ".Prima oarii: dlnd am ascultat-o cu adevltli.
m-a intrebat: Te simJi bine? Am raspuns: Oa, mll
bine. De ee? Nu pare ioarte ciudat dl rna ascuJ.ti
adeva.rat!, mi-araspUDS ea. Era pentru prima ci.nd ....
team ascuJtalll cu adevarat. lar ea rna intreba dac.\
simt bine! Am spus: Oa, ma simt bine. Simt di te ascult
adevarat! "
Jmi dori5em acest luCIU amt de mult limp! atnin.II!It
sotia. Dar in mine Jf.'llnasese 0 parte, a voce inteTioarll,
continua sa, spuna: Nl1 te increde complet! Inca nu.,."
Era un ineeput. Cei doi trecusera dincolo de fatada
lor patrunsesera mai in adancime, la un myel critic, in
toria spre intimitate. Dar ii multa munca grea.
ea dupa ce au lumea superficiala a faptelor, s-au
zit in fata unci paTti mai importante, aproapc un m
carel deschizandu-seravca ori sa Ie sudeze inimile pentru
deaunal ori sa distruga cu furie tot ce abtinuseril prio
sWdanie.
Se aflau in fata porp.i spre al treilea myel al intimiUf'
cul de trecere ciHre cele mai profunde niveluri ale i
poarta conflietului.
Nadl1jduiesc ca povestea lor sa te inspire. Stomato:
so!ia lui traisera 0 mare distantare emoponall1. Multl
n-au sa eomunice. Dar a fost de-ajuns un rno:
care descnida sufletul unulffi fata cc1uilalt, fie cu
sinceri, atacl ell sine cat!}i unul fatl1 de altul,
a darama zidul faptelor maltat intre ei pentru a a:'
inima problemei.
Vreau sa-p 0 aha marturie, serisa de au:
Sue Monk Kidd. $i ea a trait un astfcl de moment de '
CONVERSATIlLE STERPE 93
a bariera intangibila, s-a fitors spre sotul
luat de mana. Kidd sotul ei au trecutprin zidul con-
et :?l f . tit'" .
'ctului; si to pati sa aCl as' a. a a ill conhnuare pavestea el
tl1 . d" .
xtraordinara, care srer sa-tt arate ce te aea
:edea conflictul claar ca pe 0 bariera temporara, nu ca pe
un zid.
lntr-o zi blanda de vara, pe malul mam, sotul meu
si mine lungiti pe prosoape, citind, fiecare
fncuiat in propria lume. In uJtima vreme, asta sc in-
tUnpla foarte des. Eram ocupap, preocupati, Hecare
mergea in alta directie. Sperasemca tihna vacantei sa
schimbe lucrurile, dar pana l:n acel moment ne petrecu-
5ermn deja 0 buna parte din ea izolati in tacere.
Am ridicat achii de pe carte am privit rostogalirea
neincetata a valurilar, simtffid a agitatie launtridL Am
Wmantat nisipul cu degetele mtrebat sotul:
- Vrei facem un castel de nisip?
1 nu voia, dar mi-a acut pe plac. Insa odata mceput,
proiectull-a ab50rbit surprinzMor de mull. $i pe mine
la fel. De fapt, dupa a vreme, ne-am trezit muncind pe
grAmada aceea de nisip de parca ar fi urmat sa fie foto-
grafiata pentru publicatia Sand Castle Digest. Sandy
fJkea poduri peste cu apil l in timp ce eu cladeam
tumuri, irnpodobind castelul. Am facut balcoane
ferestre co arcada, ornate de jur-irnprejur cu scoici mi-
cute, alungite. Castelul nostru semma ell Camelotul.
Niciunul dintre noi n-a observat inceperea fluxului.
N-am remarcat inaintarea valurilor dedit atunci cand
unul a surpat 0 particica din castelul nostru. Indignati,
l-am mtarit cu nisip. Dar cum valurile intors cu 0
regularitate monatona, mainile noastre au incetat sa se
mai privirea ne-a alunecat spre omont. Sandy
s-a intors pe prosopul lui, eu, pe al rneu. Ne-am
cufundat in tacere.
94 CAND VNU PLUS UNU FAC NOI
- Ceva mai t.irziu, cand m-am uitat in jur, am vbut
castelul de nisip la care munciseram TIapadit de ape1e
fluxului. Podurile se naruiser.1 ;;i tumurile mcepeau sa
se apiece.
L-am privit din adancul sufletului, cuprinsa de 0
tristete inexplicabiM.. $i dintr-odata, in toiul acelei veri
Cll totul banale, am avut un moment de revelatie purl,
Mi-am spus: aceea e casnicia mea!
Mi-am privit sotu!. Tacerea dintre noi parea 51 se
malte pana la cer. Era acea t.1cere goala a casnidei Ia
jumatatea vietti, 0 dsnicie in care zgomotul necontenit
al existentei cotidicne ameninta sa acopere muzica
intimitatii. Dumnezeule, cand a mceput fluxul? Canct
au devenit ipotecile, spaIatul hainelor, program!-
rile la cabinetul stomatologic mai irnportante decal
acele priviri indescriptibil de lungi pe care Ie schiJnbam
inainte? Cat timp trecuse de nu ne mai
seram 0 durcre ascunsa, de cand nu mai descoperi.
seram impreuna un motiv de bucurie, cu mirari ri-
sete? Cum s-a mtarnplat ca doi oameni care sc iubeau
sa se lase trcptat indepartati unul de altul, tot mai mult?
Mam gandit la bel;;ugul de atentie pe can' I-am
acordat la inceput relatiei noastre la felulin care, cu
timpuI, cerintele ;;i rutina impuse de grijiJe casei,
celm doi capii ;;i de jongleria cu doua carl
ne-au facut mainilc sa increrneneasca privirile sa. nu
se mai caute.
1n seara aceea, dupa ce copiii au adonnit, sotul meu
rn-a gasit stand intr-un colt mtunecos al verand
priVind fix m noapte.
- Abia de-ill seas dow vorbe toata seara!, mi-a spus
- latta-rna, am baiguit. Ma preocupa ceva.
- Vrei sa-mi spui despre ce e vorba?
- M-am mtors ;;i I-am privit. Am tras aer in pi
- Ma gandeam la noi. Mii gandeam eel relatia n
tra e sufocata de cerintele vietH cotidiene. Ne consi
ram casnicia un lucru care merge de la sine.
CONVERSATJILE STERPE 95
------
_ Ce tot spui acolo? Suntem amandoi foarte impli-
cati in a replicat el, indignat.
, _ Sigur c11 suntem implicap in casnicie, i-am spus.
Dar uneori imi pare c11 ne-a mai ramas daar implicarea.
Uneo
ri
suntem doi straini care triHesc sub aco-
fiecare cu drumullui.
El n-a seos 0 vorba. Mi-am spus: Am faeut-o lata!
Am clatinat barca, iar acum stil 511 se rastoarne! I-am
spus sotului meu ea avem 0 easnicie cam ca 0
promisiune Doamne sfinte! Ne-am privit
indelung. Parea ca suntem blocati 'intr-un balon uria!ji,
negru, al dtrrerii, care nu vrea sa se sparga. Lacrimile
mi-au umplut ochii ?i au inceput sa mi se prelinga pe
obraji. Spre surprinderea mea, am vazut pe obrajii
lui lacrimi.
Si pe mtr-un moment care, fara indoia-
la, este eel mai pretios din casnicia mea, Sandy a intins
mana, a urmiirit cu degetul traseullacrimilor pe obra-
zul meu;;i apoi I-a pus pe obrazullui, amestecand ast-
fellacrimile noastre.
Ciudat cum astfel de lucruri pot deschide calea spre
recrearea misterului apropierii mtre doi oameni.! Sandy
cu mine am coborat de pe terasa ne-am dus pe pla-
ja sc111data in ltunina stelelor. Dura 0 vreme, am
meeput sa vorbim am vorbit multa vreme. Despre
micile chinuri ale existentei de om cas11torit, despre
Am vorbit despre partile roase ;;i ?ubrede ale
cAsniciei noastre ;;i despre cum s-a inramplat de au
ajuns Ne-am rostit in cuvinte indurerate nevoile
neimplinite.
Ne roteam priru;;i de vartejul intunecat care se insta-
lase in ci:'lsnicia noastra. Da, era neplacut inspaiman-
- ca cum am fi plutH in largul oceanului fara
sa avem vreo barca in preajmi:'\. Dar hao--
sului lnfruntarea ctrrajoasi:'\ a durerii este deseori sin-
gurul mod de a gasi un nou ti:'\rm."
---
96
CANDUNUPLUS UNUPAC NOI
Sper ca povestel:e vainspira. Sue Monk
Kidd sotuleiseconfruntaucumultedintrebarierele
pe care Ie-am discutat deja sau Ie vom discuta pe
parcursu) acestei carti: distantare emotionala cauzat4
de incapacitatea sau teama de a vorbi despre senti.
mente; nevoi neimplinite; probleme de comunicare.
Doar dupa ce s-au confrun.tat ilnpreuna cu aceste
bariere Ie-au depi1$it, au trecut dincolo de zid, 1a
nivelulmai profunddeint:irrti.tate care-i DupA
cuma intelesi Kiddin searaaceea,peplaja, tu vei
descoperica nu singur.Indrazn.?te sa te deschizi
in fataparteneruluitau sa-ispuice simti.5-ar"ulea
careaetiasasatesurprinda!
$iacum,saplonjamlanivelurilemaiprofunde,mai
Ie se afla dincolodezidul conflictului
dejaIe popvedeadinpunctulincare te afli.
ULCO
lICfULUI
IDUL CONFUCTULUI
"Nu pot sa cred cil m-am casi1torit cu 0 persoaniJ tile
opinii dlferil de ale mele in aproape toatevrivin!ele! "
Anonim
Zid11l plangerii
- Candvii acasadisearlF,intreaba0 sotie.
- Nu 0 saIucrezpanatarziu,raspundesotul.
Nuereddi ajunglatimppentmdna.
98 CA..ND UNU PLUSUNUFAC Nor
- intreabasotia. preamull!
Parerea ei in replica, 0
partea sotului ill scurt timp opiniile incep sa
indreptesprezidea un tren de marface prindevi
- untavalugdinotel,totnumaia'buri fum.
- Trebuie sa muncesc!, se raste-?te el. Trebuie
dh;;tigbani!
- Nu "trebuie", se ea. Munce!?tl pur
simplu! Ar trebuisa-i spui taucaainevoie
unprogramdelucrumaiscurt.TragidetinepaMai
eazidinpicioare!
- Vreausa promovezinafae-ere, spuneel. $i
trebuie s1'l fae ca sapromovez. Vreau sa ajung
inaintedepensionare
'
- Doardeasta-tipasa?Decarierata?$icufi
cumramane?DenoinU-ji pas1'l?
- Oaredecenurna potisustine?Asta mil face
ricW'Incercsa-miconstruiesc0 cariera! Incen: 01
pentm Moi tot ce ne doriml Cum rna pop. acuza
nu-mipasadefamilie?! Doarla familiernagandesc!
Zidulconflictuluiparefierbinte, incinsprecumii,
rosi1. Te infata lui.fixfmdu-leu privirea:ein!
parca fara sfarsit, imprejmuit cu sarma ghimpatl
pancartepecaresCTie "Accesulinterzis!".Tremurand
de confuzie, vei simti reacjia fireasca a omului
conmmtiirii - reaetia "lupta sau fugi". reflexul p
Innascut care ne impinge fie sa fugim din f<lta peril
peTceput, fie sa actionarn impotriva lui intr-o mJJdIII:
extraordlnara.Foarteprobabil,lnprimainstantavei
sai te prinfortabrutA,darfaptuldeaataca
esteceamai,proastii strategie! Inlacsaavansezi,veis
recul,caretevatrantilapamant.Te vei J11 fatl,
va bateprecumun ciocan... iti veisimp mintea
veifugi de acestloc al reactii10r emotillor,revenind
teren mai rece. Abia atunci vei fi in stare sci vezi
spuselor fapte!ortaie,mdreptate- nicimalmult,
99
---pre cea mai impadanta persoana din viata ta:
put
in
! - s .
rtenerulHiu. . .
pa Ceseintampla? ITecut depeterenulch
g
eel?ri?l fap-
e-tiofereaa lemporara,la211 trelleamvelal
lelor,car "1 r
timitlit
ii
: OF, preocupan.ior $l ai;;tepta-
Acestetrei se dm laeel
treHeanivel al1ntumtapl,larexplozlbilullordetoneazi1
1
de-a 1" - t' . d ' .
are adisputelor. namtesa-.lpop a searna cc te
ca Cllcapuldezidulconflictului,10culinfrangerilorprin
velIZ!' . A.
bll)(k-out, in nemte!egere poate da 121
"ta tensiune, mcatpana 121 urma provoadl. 0 explozlecare
'A Iasa arsuri cicatrieeatat cat$i yartenerului.
\ Conflictu) este inevitabilinrelati.i l$i ite$te capulpa
in disniciile cele ruai sanatoase, mal pline de intimitate.
Modul in care abordezi disensiunile \'21 det:rrnina felll1 in
care va fiafectata relap.a; inbinesau.in rau. Inca 0 data,eel
mai important aspect nu este cat de mult va iubi!:i, catde
devotaP. sunteti rela.pei voastre san cat de adanca va e
increderea; relafiile oph"'me depir1d de abilitQtea cu care abordezi
corrflictul. Fiecare situape conllictuala contine dona caran
partenerii de cup]u0 potfolosi fie pentru a se
apropia,fiepentrua'sdepartaunuldealtul.
aiajunsmtr-unpune"tesential211 calatorieitale,la
orascruce. La acest mvel 1.11 intimitatii - 121 care mveti sa
abordezi conflictul, neintelegerile, certurile,ingeneral, dife-
ren!eledeopinii,depreocuparisaudea$teptaridintrelinesi
partenerul tAu - te a:;;teapta cele mai mari primejdii. D'
acestpundfie te popintoarcela ni,velurile mai superficiale,
mai pupnmulturnitoare ale intiruitatii, fie por.sa depA$e:;;ti
zidulconflictului$isapatrunziinlumeanoua,plinadecuraj
acomunidiriiintime.
Penlru a plonja la nivelurilecele maiprofunde,conflictul
tSte door zidul, ci este ;;i poar/a! Da, disensiunea abordata
constructiv esteforta ce-ti poatepropulsarelatiaprinpoarta
care .separ! relajiile superficiale de cele profunde. Cand
InveJicumsA pillconflictulinslujbata,poartaspreintimitate
1 CANDUNUPLUSUNUFAC NOI
se deschide larg pentru tine partenerul tau. E nev
mundi, dar toate relatille optime sunt rezultatul vii
asupraconflictului.
Iblema este ca majoritatea cuplurilornuprivesc
telegerileca pe unpunctdetrecerespre0 relatiemai
maiIDlJltumitoare.In torentulinvolburataluneicerte
stropdeatentie delogicaseconceI'llreazaasupraatt
"Euam dreptate.. to gre$e;;ti!" Ceidoiviidzidulcol\flic:taW
ca pe un ]oc al victoriei sau al infrangerii, nu ca
modalitatedeainvatacelemaiprep.oaselecp.iall'viefii.
urmarel cadIn fata zidului,surprin
9
idefortacareco.
disfrug;'llorulwtiversalal relap.ilor: conflictulprostal
IarpelU"IIla setrezescimplicapinrelatiide0 superfidalilii
0 mediocn,tate cTOnica, lipsite de bueurie i:
autenticasau, mairau,seconfruntacumoartearelar
in acest capitol yom dezvalui adevarata naturl:<l.;l
conflictului.Ilyomscoatedin aSCllnzatoarealui,de
'Ilfide, inmoo nea;;tepfat ;;i inteles, pootes.li
ta;;isa-tidistmgarelap.a.Darodatainteles an
conflictul l!?i pierde puterea distructiva mai mult
atat, devine un tunel, 0 puntespre cele maipmfunde
nivelurialeghiduluirelatieioptime.
"Unul dintre mit-uri se reJera la caractmll negaf
conflictului [... ]. Natura nu vede conflictul CIl fiind
negutiv. Naturafolose$te confJictulca principaJl1moti
sc:himbiirii. lmagineazd-ji cum este sa cobori til
:ndMm::atiune pe fluviul Colorado, prin MJln.-le Ctmil&fl
Giinde$te-te la apele calme ce devin vtlrtejuri
L2 vill7e ascunse, umbrite de copad, s1tlJTlfuite CIl
salbatice.L2izolarea$ilini$teacepotfigtlsiteasti1zitn.
uline locuri din Iumea noastrd. $i la acei vnsaff
care se inaltii de 0 parte $i de /tu,
Ie fantastiee de stanci $i toate culariZe cure
MarcIe Canion este eu adevarat una dintre celt mIli
mimmi ale lumii $i ne inspirii un profund simtilml.
1?ide pace.
ZIDULCor-.1FUCTULUl 101
s-ajormatacest peisajuimitor? De0 ve$-
apa $i uodeazii 'piatra, -
mare. I1n conflIctce contmuapana-nZlUa de aZl. Canflictul
IIU este negativ, ci, pur$i simplu, exista."
ThomasF. Crum,TheMagic ofConflict
(Magia conflictului)
orarirea:
cumsa-ti transfor:misabiainplug
Asosittimpuls:i iei0 hotarare,unadintrecelemaiimpor-
nte din relapa ta: cumsa prive$ti conflictul. Pentru a lua
decizie, va trebuica tu $i partenerultausa pe
cimpuldelupta,inlWalnhli,undeaudlzut de
mulle eupluri. Dupi\. cum spllnea profeml 1<;a1a, trebUle sa
tranSformisabiile[tale]inpluguri?isulitele[tale]inseceri".
" eeimai multioameniconsideraca disensiuneaesteceva
negativ. MultiI'lll suporMneintelegerile,indiferentdeforma
pecare0 iau. astfel- pentrua Ie ocoli,evitasa-$i exprime
pArerile speradlpartenerulvafaceacela$ilucru.Daraceas-
t! mentalitateajungesa sufoceoamenii,II determina
rimeadevaratelesimtammte ignoreurricitatea,indi-
\"idualitatea, incele dinurma,partenerii ajungsa sedeteste
lru cit se obliga reciproc sa-;;i sacrifice individualitatea.
dintreeisufoca.tocmaiceeace-lface safie deosebit.
Oamenii care considera neintelegerea un lucru negati
reaqioneazAinfataeiprinteama,evitarc,uriesaufrustrare;
apare0 disputa,atacamesagerul,inlacsa vad1iconflic-
tul ca pe0 ocazieextrem de favorabila pentruschimbare!?i
penlru progreso La celalalt capat al spectrului, cei care sar
direct ]a gatul partenerului si reactioneaza <..11 furie in fata
oonfIietului vatamaadese; totatatdemultca si
evita conflictul. Ei indreapta atitudinilevatamatoare
direct spre parteI'ler, Hlra a incerca sa se poarte cu tandrete
saucuintelegere. '
CA.NDUNUPLUS UNU FAC NOl 102 103
ZIDULCONFUCTULUl
Conflictul
peeare-lplatimpentruintillli
Dr.Gary Oliverscriadespreconflict: "Intr-oIume
nurostimadevarulin dragoste,mcare conflictulesl
sauevitaton?iuna, alta,nimeninuinvinge.Nirn
dezvolta acolo unde adevarul, acolo unde
impins sa acj:ioneze cum poate mai bine. Flrl
ramanem superficiali in relapi. Intimitatea nu lie
dezvolta. [... JConflictul estepretuJ pecare-I pl!tiJn
. "imitate."
im.i placemultfraza asta: "Conflictulestepretul
plcltim pentru intimitate."FarasapliHim prelul,..
putemface dilcltoria rniraculoasa spre inima
aceea,ia deci,zia dea cOllflictul .
aspectfiresc,cepoatefi alrelapeitale! Odatl
aeestlucr-u,relapatavaincepeimediatsaseindrepte
velurilemaiprofunde.Asemeniconducatorilor
s-au razboit vreme indelungata, asemeni clanurikli;'"
munti aflate mereu in discordie, tu partenerul
ibpne pacea adevarata numai daca va
dialog
dm:mului
Ai ajuns mtr-un punctcrucial al dHatoriei tale
mitate. Aiei, laaltreileanivelalintimitatii- nive,
iti deschizi sufletul - mcepe
munca. La acest nivel te confrunti ell cea roai .
decizieIn ce relatia ta: cum vei abordadi
senascin modfiresc dinexprimareaOpiniilOT,p:reocuJll
Dadi te pop. confrunta cu conflictul
mod sanAtos, respectandu-l - ceea ce vom d'
capitolele urrnatoare -,vei sa ajungi la
profunde mai multumitoare douaniveJuri ale'
tosJdadalegi la. lafclca
:;au lafel camaJontateacuplc:rilor,malmultcaSlgurdivei
. ela modelele de comurucare ce relatiile due
8Jung .1 d' t AI . .
adesea laseparare a, Ivor.... 111
Dadai vreo cu pnvlreladuectiaIncaresatem-
drepP,amsA-ti ariit :e ducealdoileadrum,eel
al lipsei deactiune al amanarn: peuncampde luptabine
L,)rtogJ'afi
at
deexpertiiindomeniulrelatiiIor decuplu,oun
,unt dr.John Gottman, dootorii Markmm,Stanley Blum-
rg,ca DavidOlsen.
Nu poJi iubi sau detesta 0 insu$ire a unei persoane
t daLiI reflectii ceva ce tube$ti sau dete;;ti la tine insufi. U
CherieCarter-Scott
Undetedueconflictelenerezolvate;
principalelepatrutiparecomportamentale
derisepentrudivort
lata incil 0 dataavertismentul eel maiimportant,dintr-o
Ita sursa.: "Contrar credintei populare, nu intensitatea cu
,arev! iubippootepreziceeelmaibineviitorulrclap.eivoas-
" ci felulin careabordaticonflictele nelI1!telegerile", scri-
auHowardMarkman,ScottStanley SusanL. Blumbergin
lor,Fighting for Your J'vIarriage (Lupta pentru ciIsnicia fa).
mandcu caldura.sa aceasta.carteuimitoare.Din
1meu de vedere, cei trei membriai acesteiechipe se
printreprimiicinciexperti cercetatoriIndomeni.u1
mabimonialdinlume.
Markman, Stanley Blumberg au descoperitpatru rno-
comportamentale distincte, pe care cuplurile Ie punin
.'lent!in cadrulcerturilor careconducdeseoriladivor!.
104 CAND UNU PLUS UNU FAC Nor
De fapt, aceste comportamente in asemenea
ciisniciile cu probleme serioase, mcat daca nu sunt
pot conduce la divort Gfrnde$te-te daca vreunul eli
constituie 0 earaoteristidl in certurile
partenerul:
Retragerea $i evitarea
Amplificarea conflictului
Invalidarea reciproca
unor convingeri exagerate sau
partener
In continuare, Ie yom examina pe rand.
Retragerea evitare.a
Markman, Stanley $i Blumberg spun: "Retragerea
rea sunt manifestari diferite ale unui model eomp
prin care unul dintre parteneri demonstreaz1l lipsa
de a se angaja sau de a participa la disculii im
Retragerea poate fi cat se poate de evidenta, ca a
partenerul se rididi $i plead din camera, sau
manifestandu-se prin lnchidere in timpul unei ..
contradictoriu. Cel care se retrage are tendinta de a
tacut in timpul discutiei sau accepta rapid 0 sugestie,
aiba cu adevirrat intenp.a de a-I da curs, doar pentru
eapM conversatiei. [... ] Multe cupluri un fel
atunei cand ajung sa sc confrunte cu chestiuni di
partener se angajeaza in abordarea acestor mesti
eelalalt Ie evita sau se retrage din fata abord:irii lor."
In conflietele care implica retragel'ea $i evitarea, cei
tori au identificat doua tipuri de parteneri: tipul
"acela care, in eadroJ relatiei, aduce eel mai adesea in
djferite subieete sau atrage atentia asupra ncvoii de
decizie intr-o anumita privinW', $i tipulin retrap,
tinde sa evite discutiile sau sa se retraga in timpullor-,
"StudiHe arata ea bihbatii tind mai adesea
lul partenerului in retragere, in timp ce femeile tind
ZIDUL CONFLICTULUI 105
Stanley $i Blumberg. Dar in multe
_:I;ta!lt spun d I .)( fi ' "
puu' 'bl'l ca acest rno e Sel ,e mversat.
" este pOSI
relapl, -nr11flOS
ti
partenerul militant $i partenerul evi-
'
t inlJ'-o disCUtI
e
.
_ Vreau sa vorbim despre situapa noastra financia-
mili
tantul. M;'!I, ingrijoreaza ratele pe care tre-
rA,spun
e
_ll. Ie platim pentru
bUle:.a d I .. r Ii"
_ Abia am ajuns acasa e a seTVlClU., rep Cel c In
retragere. Nu putern. vorbi despre asta data?
_ Trebuie sa $bu cum stau lucrurile. Vreau sa
timez bugetuJ pentru sarbatori.
es -Sunt prea obosit ca sa vorbesc despre asta! Hai sa
lIslm pc maine.
_ Dar, drag!\....
_ Nu! Nu vreau sa vorbesc! Nu pop sa nu mi1 mai
la cap? Ma sacai intruna!
In continuare, sil. observam un cuplu care a inceput cu
pupn timpin sa a fost la un de
aIe distruge casnioa $1 fanuba. Chuck $1 Liz sunt easatonp de
aproape 20 de ani, dar cei mai multi dintre ani au fost
dificili, dupa cum spune Liz, ca urmare a problemelol' rmnase
nerezolvate din copiHlria fiecaruia. "Amandoi nutream foarte
mull! furie, ea acum. Crescand, n-am fost invatali
sa comunicam."
Ca unnare, Chuck Liz au avut mari dificultap. cu abor-
darea conflictelor din relapa lor. "Amandoi deveneam foarte
nc mchideam rapid in sinea noastra", remarca Liz,
amandoi puneau armura, nu mcercau niciodam c
'at rezolve neintelegerea cu care se confruntau.
se simtea ranit insultat de celaIalt, a$3 ca ne mtor-
spatele ne vedeam fiecare de ale lui", spune Liz.
Tot ea afirma ca, din moment ce niciunul dintre ei nu sti
cum reaqioneze intr-un conflict, amandoi se temeau de' un
asemenea incident $i tipau unul la altul, in loe sa incerce s
unice. ]\iu se nimic. Problemele adevi1rate nu
u abordate niciodata. Ea l$i dorea sa-$i vindece casnicia,
107
106 CAND UNU PLUS UNU FAC NOr
dar nu itia cum sa bariera inaItabl intre
contribuisera a.mfuldoi. ca viata lor ajunsese inl
pas; amandoi se temeau sa discu,te deschis.
evitarii "problemelor adevarate" i-a
nat, in celc din urffia, pe Chuck ii pe Liz sa se separe
preg.Heasca de divort Abia cand au dat piept cu co,
rew;;it sa se cunoasca pe deplin unul pe ceLHaH ii sA Be
ga rezultatului final al evitarii, care, in eazul lor
cupluri, ar fi constat in divort
Leetia? Ocolirea disputelor nu este 0 solupe! Da
men scurt pare, intr-adevar, mai putin dureros sA e' ;
rHe, explicatiile analiza deschisa eu partencTUl a
telor nevoilor tale. Dar dind te sA-Ii
intreaga viata alaturi de cineva, trebuie sa aceepti
faptului di nu singur in acea relatie, Viata ta
tenerului tau sunt strans impletite. Acpunile I)i
tmuia il afecteaza pe celalalt. Daca va confruntap
conflictul sau dadi evitap orice mcercare de a trece '"
zid, spre nivelurile mai profunde, relapa "r<:Jastrl1
blocaNI. la nivelurile superficiale, eel al l)i eel
telor. Nu vei avea ocazia sa-p partenerul
mai mult decat alat, nu vei ayea ocazia sa fij tu insu
cut. Chiar daca yeti ramane casatoriti, s-ar putea c::a
dintre voi sa fie singur toata viata.
Chuck Liz s-au impikat in cele din l.1tIl1A,
dupa ce au invatat cum sa vada confiictul!?i sll-l abo....
tr-o alta perspectiva. Cu ajutorul pastorului lor, au
se confrunte in mod direct cu disputele. "Arum VI
mult, ascultam mai mult, suntem mai iubitori", spune
Cei doi au invatat cum sa-!}i ceara iertare sA-,i
neintelegerile, nu daar sa "plece fw'i0!7i", cum
trecut. "Arum e mult mai spune ea. Suntem
calmi! Am lnVatat cum sA punem capAt furiei
care ne-au stat in cale atiHa timp."
Chuck adauga: "Inainte, in fruntea lislet de pi .
aflau serviciul!}l copill. Acum;;tim ca pe lumea
dintre noi trebuie sA fie principala prioritate a eel .
ZIDUL CONFLICTIJLUI
. Liz au luat 0 -lIDa pe care tu va tre-
Chuek I . 1 'I 1 .
. .' perttru a ajunge a mve un e ce e Illill profunde; ea
s-o let rdarea a conflictului. Aceasta deci2ie va
ab0 . .. d' 1 . tf
. 'mediat slabirea tenslUnu In re ati
a
ta as el vei
Lk-ternuna 1 .
tea sa-p vezi mal claro . .
UIn situa!ia in care al ramas. blocat la de eVltare a
ronflictul
ui
, e cazul. sa lua:um
c
se vor Inrautati
nu-l identifid nu aqi.onezl Imediat. Markman, Stanley
Blumberg spun: lucru se penlTu ea, pe
ce partenerul nulitant preseaza mal mult, celalalt se
ge mai mult, ceea ee face ca militantul sA preseze !Ji
. tare."
tru a te clibera de acest obicei, trebuie sa-ti dai seama
retrligandu-te dintr-o discutie in contradictoriu, de fapt,
nu rezolvi problema, ci li capacitatea distructiva.
ad parte din categoria celor care bat in retragere, inva-
stai fatA-n fata cu problernele. Daca te numen, printre
ti, ineepe sa. faci presiwri constructive asupra partene-
ui tAu. 0 l.imita a timpului in care partenerul se
.te retrage, dar ofera-i un ragaz sa se simta mai in largul
mai putin incoltit. Poarta-te cu bunatate, cu toleranta $i
invinovaprile furia. In 6 yom eer-
in profunzime ideea de a-i oferi partenerului in retragere
limp pentru a se simp mai in largullui, mai putin incoltit.
Amplificarea conflictului
AI doilea tipar comportamentaJ principal care slabe!Jte in
mod cert cAsnicia ii poate duce La divort este amplificarea
cmffictului. Markman, Stanley !}i Blumberg observa: "Am-
plificarea conflictului survine atunci dnd partenerii l!}i ras-
negativ unul altuia, marind permanent miza, incat
sltuaJja se inrautAte!Jte tot mal mull. Deseori, comentariile
tive se transforma intr-o furie si frustra're tot mai mare."
Certurilecare se arnplifica pana'scapa de sub control sunt
oW primejdioase. Teama, durerea, confuzia, toate aeeste
mAresc tensiunea sunt exprimate prin vorbe negative,
108 cAND PLUS UNU FAC NOI
traumatizante. ToP. cei care au trecut miicar printr-o
cearta ce le-a dat impresia ca sunt :in iad !?tiu cA v
rani asemeni unor arme ca ranile pe care le S1lnl
greu de vindecat.
in studiul asupra casniciei comuniclirii, inti
Keeps (Pentrn totdeauna), efectuat de Finnegan, Alfl
o sotie cu 0 c!isnide fericita "Odatl
mania [...] totul s-a terrninat [... Jinsulp
IT acuzi. $i acele cuvinte nu Ie mai pop. lua mapoi."
"In certurile care se amplifica, partenerii
unul altuia cele mal unite lucruri, dar de multe on
repUci nu reflecta ceea ce simt cu adevArat.
Markman, Stanley :;'Oi Blumberg. 5-ar putea crede cA
dezvaluie adevacatele simtaminte in toiul celor
certuri, dar nu credem ca lucrurile stau astfel; in
fiecare partener ulcearca s<'1-1 raneasca pe celAlalt sa
pe sine."
Autorii remarcau fapml ca, de multe ori, oatne.rlLt
cind sa se raneasca reciproc, folosesc impolriva
lor informatii pe care ace;;tia Ii le-a u mcredintat an
arrnele alese se bazeaz!
intima a parteneruIui, spun autom.
tactici echivaleaza cu terorismul conjugal ProVI
durere 0 vatamare considerabila a relatiei. Cine
fmp.1rta:;>easd. sentimentele profunde, daca infonna
vaIuite pot fi folosite ulterior, cand conflictul a seA:
control?"
lata 0 intfunplare dintre cele mai freevente-o
rent nevinovam initiaza un razboi verbal din ce in ce
- Draga, te rag, nu la-sa vasele sa se adune i
vetA! CliHe1.'te-le :;'Oi dupa aceea in
spalat vase.
- Nu eu Ie las sA se adune, tu Ie 1af;i! Eu 51
sit cand vin acasa. Chiar trebGie sa fac lotul in
- Sa faci totuP! Nu faci mai nimid Eu
fac totul! Nu rna pop. ajuta nici mAcar un pic?
ZIDUL CONfUCTIJLUI 1.09
-ai putea ajuta, dac-ai ceva bani. ca
1i
- 11 III t-t I
. fi nevoit sa muncesc a a a.
slnu mal u
servam ca acel cuvant-chille care ranejte eel m.a.i rau
sa oba tul fU, folosit acuzator. Un asemenea tu poate
eu" conversatie; la Eel ca un fitil el
. ge once '
lJ1 , afinnatii10r . .
I!XJ'lozta modalitati confinnate de a stopa amplifi<;area
In primul rand, identifica aceasta situatie drept 0
conflidistructiva. 1n a1 doilea rand, cand ia
fonl rtii, fii to ace1a care da mapOl spune:
prop<>ga' hai s<'i ne gandim la ceea ce ne facem
mea 5i cu mine am cAzut de acord sa trasa.m 0 gra-
101' "a,. .
.... . de cate on ne dam seama ca ne plerdem controlul
N",on .' As
'tr' conversatie. Unul dll1tre nOI va spune: " ta nu pot s-o
111 -0 . I -. dre ..'" discu .
t." Sau: "Nu-nu pace mcotro se ill apw !ia asta.
s-o intrerupem." Este important sa cu
rreneru] conventia de a lua ,,0 pauza". Altfel, militantul,
reI care incearca din ril.sputeri impunil. punctul de vroe-
re, poole si1 se foa:te. tare $i sa continuarea
conversafjei prin nOl agresmlli. Norma;>1 cu mme am desco-
'. clI dad!. abordarn un ton bland $i ne confimuim fap:tul ca
recepponat reciproc opiniile, preocuparile 1.'i
It. amandoi tindem s<'i ne simp.m m.ai bine, chiar darn n-am
rezoIvat propriu-zis conflictul.
In cartea For Keeps, un observa: "E nevoie de 0 vigi-
IJI permanenta. Certurile se pot amplifica extrem de 1J$Of.
Se hranesc cruar din propria substanta. Unul dinlre noi se
calmeazlpur$isimp1u, sau chiar ne calmam amandoi [...1de
foarte mulle 00, cele mai mari certuri Ie avem pe subiectele
cele mal banale."
In cazul nostru, :;>i Norma, eu ne-am dat seama cl. am
stricatprea multe momente m care ne-am fi pututsimti bine,
certindu-ne din cauza Ullar lucruri faril. prea mare insemna.-
Am inteles acest lucru faptul ca nll. prea
IIW reveneam 1a "temele cutremuratoare" de cearta., pe care
1eam4nam pana fa intoarcerea acasa din concediu. invatA
110
111
construie:;;ti In relap,a ta un scut similar impotriva
rit conflictelor! Te va duce un pas mai departe
dl.tre relatia optima.
Invalidarea
Ai trcilca tipar comportamental de rise, trebuie
este invalidarea. lata ce spun Markman, Stanley 81
"IDvaJidarea este un tipar eomportamental in
parlener discrediteaza subtil sau fati :;; gandurU
mentele sau caracterul eeluilalt. Uneori, cfectul, .
sau neintenjionat, al unor asHei de comentarii este
scadea stima de sine a persoanei vizate. Cearta de .
un atac la adrcsa caradcrului. 0 alta fOIlllA
invalidare survine atunci cand te a:;;tepti ra parte
laude pentru 0 acj:iune pozitiva, dar el 0 ignora in
scoate in evidenta 0 problema minora. Aceasta te d
nre:;;te, sa ascunzi cine e:;;ti $i ce giinde:;;ti, pentm cli
prea riscant sa procedezi altfel. Fire$te d. oamenii lei
sirntamintele cele mai profunde atunci cand consi,
injosij:i. "
Acesta este demonul ascuns intr-un colt intuO!
atator oameni de faptul ca parteneru11e va ridiculiza
profunde simta.minte, valori :;;i dorin1e. Dr. John
ert in relatii de cuplu, spune ca minimalizarea
lui constituie cauia numarul unu:;;i cea mai impo.
vertolui. Acest tip de conflict, nurnit de Gottman
S(" afla la polur opus fespectului :;;i valorizc\1.rii partl
se poate declan1?a ori de cate ori simj:i ca, intr-Wl
ii e:;;ti superior persoanei eu care te-ai hotArAt s1-Ji
viata.
- Ai vazut uitimul film cu Brad Pitt? Afost
'-a placut la nebunie!
- Doar nu vorbe:;;ti serios! A fost oribil! N-ar
sa i se dea voie sa faca. ni:;;te filme atat de tflmpi'
- Cum adica? Mie mi s-a parut irnpresiOI
acurn rna mai gandesc la mesajullui.
ZIDUL CONFLICTULUI
Sing
urul
mesaj transmis de film era in
. - "les. Pitt! vine sa cred cii alat de
sa te captiveze intriga aia stupida.!
era stupida.! Era 0
_ [..as-o Nu pot VOrol eu tme. E:;;h la fel ca
restu
l
pubHcului neghiob!
a pune capat invalidam in relajia ta, exerseaza si-
PentrU lid t l'
. sA: ,oalidarea. Va eazcJ.-jJ- par eneru prm respect.
aceasta este cea mai irnportanta abilitate, de
trU yom ocupa in capitolul urmator: abilitatea respectului.
fa atu.nci cand a.sc:ulti .care s.un
t

loriIe i convingerile partenerulUJ $J Ie validezl. "Nu trebule
fii de eu tau ca sa-i vali?ezi
,un Markman, Stanley Blumberg. Validarea este un 10-
tputemi
c
pe care-l pati folosi atat pentru a cons()]jda
tiJnitatea, cat pentru a miq;ora furia :;;i resentimentele."
In studiul For Keeps, a sape explica felulin care ea $i sotul
'f! invalidarea: "Cand im.i bat capul cu ceva :;;i-i prezint
lui problema, rna asculta foarte rabdator. Nu spune "Bun,
acum am sA procedez altfel decaf tine, de$i eu vad ca uneorl
intr-adeviir procedeaza altfel decat mine. Asta-mi transmite
ideea eli pre1Uie$te ceea ce spun. Am invatat unul de la a1tul,
din neinte1egerile pe care Ie-am avut, tehnicile pe care Ie folo-
fiecare, astfel ca dam el reactioneaza a:;;a incat sa avem un
de teren de joe egal, situapa nu e catu:;;i de putin stresanta
lOna!. E pragmatidi, e practica, eo comunicare bun!:!.."
eu impret11Ul. ell sopa mea am dcseoperit cat de subtil
Ii acest tipar comportamental. Ne-arn trezit spuniind
. mArunte, ca de pildii: "Zau a:;;a, fii serios, e jalnic!" -
tarii aparent minore, pe care nici nu Ie-am bagat In
pillA clnd n-am inceput sa con$tientizi:l.m cat sunt de
distructive. Am f1lcut un pas inapoi:;;i am ascultat cu
rat feluI in care ne vorbeam. Ne-am ascultat rostind aceste
nard minirnalizatoare, ce ne-ar fi putut duce mai departe
drumuI sumbru al unei relani tot mai sUibite, fara ca noi
mAcar idee cum am aiWls acolo! ajutarul unor
112 CANDUNU PLUSUNUFAC
cercetoltori in domeniul conjugal ca doctOrii
Stanley Blumberg, omul casiHorit ca
daseamadudalunecaintr-ozonaprimejdi,
Inlerpret:iriJenegative
Ultimul tipar comportamental distruetiv din
aflat pe lista noastrl:\., nu este, in niciun caz, eel
important.Elesteunparazitemotionalcesepoate
peIangarclatia pentru cil lucrurile pc care It
ii aJecteazii intotdeaurw modul in care auzim
nte.-pretad1e negjl,tive survin atunei cand unul
partenericrede inmod' constantcamotiveleceluilalt
pronu$tnegativedecatinrealitate.Gandl?$l:e-te
nicmtaax puteasasuferedincauzauneiinlerpretlJj
Vt! O!.l privirelatine,interpl'etarenutritAintllcerede
rul t1Iu dUar ;.i acmn, dupa luni, ani sau chiar
petrecuteimpreuna!
spunparticipanti10rla serninariilemeledo 0
,Ie negativa, demultefemei, esteaceea
sUinoo.pleain inventeaza dea-lJi I
nicia.incazuIcclormaimultiMrbap,nuesteadev....
experientameadepanaacum,;.tiucabarbatiinu
za comportamentele distructive pe care Ie manUl
inrelafiaiOT. Pur simplu, ei nU-i?i
ineca femeile"lamrarerationa1a". Desigur,numlllClDiiioll
nuntainprivinta tuturor reprezentanpIorse.xului
dar mi-aaralatdiMrbatiitreedeseori
ace.leaqiunimarunte,intimecepotcontribuila
rea intr-unmedinaliubirii;dara5ta nu
niciUDcazcasunt desdiparealor. II
incerce pastrezevederilelargi solin!cleag!
fin "capacitateinnascutii" deaIllfill.II
de a subtilitaplerelatiilor intime,CU care
fostbil1ecuvan.tate maitoatefemelle!
,,<:andgraduldeperturbarearelatiei inl
creeaza un medi u a1 deznadejdli 1}i de
113
ZIDULCONFLlCTIJLUI
Stanley Dhnnberg.Elesedovedescextrem
'iU artialfiindca sunt{mulegreu de deteclat !?i
b'\1cbve,P . L' b .
t dupaee s-atl integrat In su stanta uneI
., tea:; caracter ingrat este inradikinat in modul
Jll. A.dernenpnereamnvirlgerilordesprecei1a1ti. [... ]In
.. bate,parteneriiau tendintadea ignoralucru-
care atribuindu-Ieunorcauzecumar
nllZIbve . . . ru1 .
. r- )area, si nu unci trasAtun pozltlve a paxlene ill.
II\timP . '1, ti' t' ,
lUI interpretan,or nega ve consa ill aeeea ca
ta pozitivaaparteneruluiesteprivitanegativ,intimp
negativaesrefrivita 0 a de
::;;;:chiardacaintwt1d a tost
InterpretArilcnegativeSUJltsubble.darIepop.aUZlcumse
incerturi,ea un Obsen:ap
negativa afeITlell (cumca SOt
UIU1
11 este
euea)inaceasla ceartl1ce parea aveadreptsubied0 pe--
ceredeeraciun:
-candepetrecereadeCraciunlafirmata?,intrea-
bAea.Vreau notezpecalendar.
_M...nu raspundeel.N-amdegand merg.
-Cumadidi?Esmgurulevenimentsocial organi-
zat de firma intr-un an int:regl Nu vrei mergi? Eu
vreausli-ieunoscpeoam.eniicucare
_ Nupricepdecc.Petrecereanuieseniciodatabine,
oameniisepoarta ... Af,preferasastauacasa.
- Ti-e ell mine?Spune,nu vreisa-icunosc,
.-i?Decenu?Ce-iinnereguHi cumine?
- Nu e vorba despre asta! Doar ca n-am chef sa
merg.Amputeamaibinesaplecamundevala
acrladesliptiimanasansafacemcevadistractiv!Pe03-
meniilliaiivadinfiecare zi mi-ede-adreptulleha-
mitedeastfeldepetreceri.
- Nucredca asia-ImotiVlll! Ti-eTUi?me cu mine
nu weisli-mi spui!Crezica nu-s destul de
8lIUdestuI defrumoa.sal
-CetotspuiacoIo?!
114 cAN]) UNU PLDS UNlJ
InterpretareanegativanuesteI'OsI:it4 de
o $i 0 amplifica. rnereuin
dunleIn poateinterp,
tariile. E$h hrpel"CObc dePartener?
lnaintesa devinaobi$nuin.tc'll CtJ.
IecareinIinnainterpretareanegal:i\'a,in loe
pildil., dacaSOjul dinexempIuldernajsusar
sopei sale ori i-arIi cerut
saualta, eaal"IipututfolosiacelernOrnente
ganduriJenegativeinconversaparedabl.
Atunci cand te cu parteneruI
dintre ceJe patru hpare cornportamentaJe
divort?Te incadreziin categOriacelo cebat
r
a militantilor,e$ti 0 persoanacedi!! intetpret.lri
o persoana cu idei preconceputedi!>tructive?
lucrurile, Q'Cunoa$te acest fapt, dl.scuta eu
hotara$tes<1-p elibel"eZi relapadeacestepraetici
Lnplinire
Cheialnte1egeriimotivuJuipentrucareceJe
pale!iparecomportamentalederisepentrudivor,tIIi
deviHamatoareeonsta'inaceeacei Iiecaredintree,
'in slJfletul oamenilor la 0 furie care, l/lsutll de
saptam.ni sau luni mtregi, dragostea
mult casnicia. FUria nu este distrucfiva daca !Ie
solujiona"'a e; mp;d'.Dac'parteneriipot"""0 ....
uran
de5ig ta,In careSa se OCOpe demotivele __
lurie;lor, vorreo,;." Patrund'in oltimeledou.!l"""""'
intimitate,celernaiprofunde,.;..descopere
puternka,maiplinadeiubire.
Vei.fi\limitcatdeU$ordeVine5a-i
luiopinliJe,PTeOcup'riJe,a,tePtilrile'i telurile
turarea amenin!'rijornrtiprezentea<onfljde"".........
nesanatoase,distructive. Exerseaza impreunacu
ONflJCTL'LUI
C
bilitll.
ti
pe Ie voiprezenta.Cand
tre
o
a ' ,-]f"'.oX d ._I...
_ l ce seval1'ltampa,,au' m O],;urt-,
_ll_te analizeaza-iadev!tataorigine apoi
' . fi A:_
. departe. Tine nunte: ecare U.Ultte voi
mal ,0 .,
bit,cU un setdel1'lSU:7
Jrl
propnJ.carevapot
potapropia. PZI.rtenerul, te cu-
lin, tota$<l cum euno;;h de-
o ti bUCltri dea teSim!;11I\ mcat
a
,ut'd cele m
ai
profunde senti.mente
.u psihi ce-ti oiera secup'-
tate
respect$l dea fi
C
retUi pentrUceea ce Amvazutcupluri din
t
evo1uind astfcl;ti se intamp]"$i tie.
toa trei capitoie vei uwat
a
ceJe trei abilitap
re1e
,tale (respectul, ascultarea reflexivts !?i indrcarea
prin care te.pot de cea-
a zidulul, la eel mal profund ;;1 mal satlsfacator
dragostei.Pen
tru
a tepropuls.adincolodezidu\con-
. in Jumea intimiti'ltii adevarate durabile ai n.evei
aees abilitap.. Nu\'reau sa spun-ca vitata ta se va
le
_ft!II1JI",n intr--omaregradinaeutrandafirl.Obiectlvulnos-
a
,nstA ina petrece 24 de ore pen lmpart3$indu-ne
tele $i nevoile. Dar iti pot garanta ca nu te vei
niciodata in inchisoarea emotiionala a vorbirii in
$i despre fapte, dupa cevei trill pepieleata mmUTlile
dincolodezid.
Cum sa acceppbUC1U
cape0 ocazieprielnicafjicumsa Inamtezl
spre0 malntareintimitate
Care este secretul abordiiril eficiente a conflictului? Tre-
buiesA invetisa-I prive$ti ca pe0 ocazie prielnica, pccare5-0
accepticubucurie, nucape0 confruntarecetrebuieevitata.
Primul pasconsta in a-ti lasa la0 partearmura erootionaHl,
hotIrirea ca "euam dreptate,tu te atitudinea
...
1
zID
UL
CONfLlCTIJLUl
--
arrJ ne-am easatorit,. spu: sotie-i mele: "Eu n-am
sa te schimb, mel lu 1111 mcerra sil mil schimbi."
l1l'eTC .. f' I
dZu
t
de jlc{lTd cit rllJ Sf sc um II lJ1 elu as.ta. De
. am con1Jeml dille vom supifra pe fWld. Eu am
.;, dadi ne-am Injuria UlMtuioi in acela;;i limp. a
. Jifitil. Avem l1elntdegeri, dar in esenta. respecti'fm
. roc dorh1te1e. [.. J $hli dJ pOlite sa parl1 ndieo!, dar mie
. mare plaeere sa schimbi1m idei sa vedem
nil putem cliscC(/ 0 problemaI eercetiind-o in llmiJwm-
,inJt. poa1e cO ea j/fe idl."i JOOTte bune, la care eu utllii
giindi, 10 lei ClIm este sa am eu idei bune.
,..JRela!ia noa
stn
: este Ufla de fnvi1tare iii se irnlnmiitate;;te
'" ait Invii/am TrUll multe,
J(eith, care are 0 casnide ericih'i de peste 30 de ani, citat
din American Couples (Cuplufi amerieane), de Philip
Blumstein Pepper Schw
Anato:miaunei eerte:
cele palm stadii ale conflictului
!nainte sA-p. exphc eele trei abilitati care te vor duce la cele
mai profunde niveluri ale intimit1-\pi vor sa oco-
ceJe patru pri:neipale tipare eomportamentale ce due la
divot!, vreau 503-ti prez.int "anatomia" unei eerte tipice. Dupl:\
cevei vedea conflictul desfacut in partile sale eomponente, itl
va Ii mai sa-I controlen ?i sa-l in favoarea tao
Este important sa vezi conilictele a?a cum sunt ele in realita-
sA intelegi cum se pot streeura cu 0 atiit de mare u:;;urin-
in rela!ia ta, p:rovocand hllburari extrem de mario
Incartea sa, How to Bring O/lt the Best in Your Sp0J./se (Cum
slscCIJi la lumina ce are mai b14tl partenerul tau), serisa impreuna
cu Norman Wright, prietenul $i colegul meu, dr. Gary Oliver,
descrie "cele patru stadii ale conflictului": (1) dierent
ele
acceptabile; (2) dierentele incomode; (3) izbirea de zidul
cA
116
,Jaei .cum zie daea nu mai Vceau
C011S1dera confhctul un mstrument eu ajutorut car..a..
mai in profunzime, nu un lucru de care sa nu Ie iIii
niciun chip, pe care sa-l ev:ip, de care fugi &au .
detonezi orbe$te. .-.
Partenerii eu relapi irnplinite au mVilfat a
dent diseujiile in contradictoriu. Ei au al.u-"""
conf1ictul este inevitabil $i ca a te aSCUnde de el, a-I
a-I nega nu duee decat 1a amplificarea lui. .Au .....
identifice refIexul "luptc1 sau fugi" in fafa cOnfrun ..-..
opreasci1, se ea1meze analizez
e
aCfiunue_
Ei nu vad coruruntarea ca pe un atae, ci ca pe 0
deZ\'oltare.
Acest nOll mod de a conflictul ar putea sa-..
integrala pe care Ie iii in situItI:
flictuale. lata cum pop sa fact acest lucru:
1. Gand$te-te la aspeetele de viata eu Care tu
tau va confruntaji in fieeare zi: banii, capill, coaau.r..
rea, sexuf, rudele, fmpartirea timpului, serviciul. ..
tinerea easei. la ele la aIle COllSIiraIt..
viata tao Aceste aspecte nu Ie privesc doar pe
administrezi fmpreuna co partenerul; deseori, I!II_
eele care dezvaluie diferentele dintre voj vi
diferite tipUri de confliete.
2. Aeum, la aceste conilicte cotidiene
te u$i. Exista cate 0 U$c'i pentru fiecare aspect ce
in viata ta :;;i a partenerului. La fel ca in ('azul oritIaIi..
pop fie sa dai co capul in ea, fie sl
eeva timp $] efoct pentru a apasa danta a trece
Poate ea-p spui: "Gary, in timpul unei certe, singunt.
pe care 0 caut e aia pe care scrie Dad.
considera ca toate aceste aspecte sunt ocazii de a
o mai profunda intimitate eu partenerul, i nu
privi ca pe obstacoJe, vei reu$i sa-ti faa relalia 51
in fiecare zi tot mai profund" mai muJ:tumitoan!.

ReaHtatea diferenJelor
119
CONFLICTULUI
ZIDUL
pentru a identifica deosebirile
a"ti tlInp d d x ti' . . I'
. bl'-el' ele sunt e OUa pun: umversa e 51
. D a '- , '
,ttl'vO
I
.

. fel
e
universaJe. Intre tine partenerul tiht exista,
ul rand si cel mai important, uni-
in gen. Mai irttaj sunt diferentele fizice evidente,
versa
1e
constituie abia inceputul. la dHeva
e diferent
e1e
psibice mtre sexe. Barbaplor Ie place
dJ1ltre filII""
fapte, erne or e P ace exprune
:::menteie. Barba!:li tendinta de..a fi
fen1eile tind sa 0
'une dlfente activltap., femeiJe stabllesc 0
:muniune vorbind. lntimitatea, pentru 0 femei.e, In-
conversatie atingere; pentru cei mai multi
intimitatea inseamna simplul fapt de a se afla
iInpreunll ell cinevCli, chiar in fata televizorului. Barba-
til tind spre competitie, femeile tind spre cooperare. Ce
diferent
e
universale de gen transpar eel mai evident in
relapa ta? Pune-Ie pe hartie! Parteneru1 tau s-ar putea
afla la polul opus faF!. de majoritate! De tine depinde sa
descoperi realitatea.
DiferiTlfe1e specijice. Diferentele de gen sunt doar varful
aisbergului. intn? tine partenerul tau mai exista nenu-
mArate aIte deosebiri, ce va confera unicitatea, individu-
alitatea: diferentele privind filozofia de viata, di.ferente
de natura familialll, de natura genetica, personalitate,
ordinea la locul natal, gusturile in materie de
orlce, de la alimente moda pa:l1a la opinii politice. Care
sunt diferentele specifice dintTe tine partener? 0
persoani! cheltuitoare, iar el, a persoana care eeonorni-
unvorbaret, iar partenerul tau, un taciturn?
Ie imbraci mereu dupa ultima moda, iar partenerul tau
e 0 neajutorata a capriciilor aeestcia? Identifica
diferentele dintre voi pune-le pe hartie!
118 CAND UNU PLUS UNL FAC NOl

conflictului (4) zidului conflictulUi.
revista aceste stadii, am observat imediat ca. ele
parte integranta a traseului unU,i cupJu sPre
profunde doui!, niveluri ale intimitatii.
"Tu rna spunea persona/ul
Tom Cruise in filmul Jerry Maguire. Este un lllod '.fa
exprima eBenta atractiei dintre un $i 0
sebirile dintre ei. Diferentele erau cele care-i
Jerry Maguire pe partenera lui, Dorothy _ nu .'.
fiecare, ci elemente]e care-i lipseau ?i pe Ca:t'e 1e ga.sealballl
laJt. Acele elemente II "implineau". Dar trei sferturi
am urmarit a demonstratie a felului I'n ,are
avut puterea de a-i lndeparta pe Jerry pe Dorothy
altul.
Este adevarat Cd tocmai diferentele au dat na$tere
dintre tine $i partenerul tau. Amandoi Ci!utati "imPI1
nu delimitarea, iar deosebirile dintre voi
Ie ce pot completa puzzle-ul psihologic a1 fiedntia. Am...
eu totii despre atraepa dintre contrarii. Ei bine, nu este
gre$iM. Diferentcle sunt atragatoare, mai alesla incej
Dacc"i ofiteruJ staru civile s-ar fi oprit in timp ce
cununia voastra ar fi intrebat: "Spuneti ca va. iubiJi.
anume gasip unul Ja eelalalt?", probabil cd. ap fi incepu,
!ista de diferente. Poate Cd tu 0 persoana introvertill....
partenerul tau este extravertit. Poate ea tu a.i creSCUI
famiJie mica, foarte UItita ai tanjit mereu dupa camara,
comuniunea unui clan numeros, vesel,
de altfel, ti-a oferit partenerul. Poate di tu unnezi izUoIdII,
una regulile, nu niei macar 0 data &J treci
prin locurile nesemna1izate nu tai nieiodata de pe 0
eticheta de control pe care scrie "a nu Be indep<'lrta",
ce partenerultau este un rebel nu se teme s:l-:;i
limitele.

121
ganizaM.
,RespecM.
regulile!"
Mai putin
extravertitll.
Constant
Parlenerul me
Parlenera mea

cu orlce pret!"
Dezorganizat
Foarte extravertit
Eu
T Excitabil
erente acceptabile
versus diferenJe incomod
ZIDUL CONFLICTULUl

no
teaza
care tc-au atras initialla parte-
., COl1lpletan
d
graficul pe care i-am inceput in locul
_.. propriul exeroplu:
DIFERFNfE ACCEPTABILE
Dup1l. cum vezi, intre tine partener existll. nenumarate
diferente - unele universale, altele specifice. Deosebi:rlle
dintre voi sunt cele care v-au adus irnpreuM, dar tot ele vll.
distanta- Doar dupa ce intclegep setul specific de
"-te, tu $i partenerul tau putep ajunge sa intelegeti cu
at conflictuL Fire!?te, problernele controversate sunt
cele care-p solicita atentia declan?eaza reflexele
Dar conflictul cu care te confrunti se reduce
intDtdeauna la diferente 1a nevoile neirnplinite, I'ezultate
dinele.
Una dintre principalele diferente dintre noi,
am admirat foarte mult la Gary, era dorinta lui
ajuta oarnenii. $i eu aveam intr-o oarocare mIsud
dorinta asta, dar nu atat de putemica. De asemen
e rnai ex,travertit decat mine. Ii plac grupurile mali
oarneni. La 0 petrecere, ii sal uta pe hJp cei
incapere, dar conversajiile pe care Ie poaJ'tli cu ei
de cele rnai multe 06 superficiale. Eu vorbesc cu
singura persoana $i ajung 5-0 Clll10SC in pro.funzime.
Gary are Cll mult mai multa energie decal mine.
un program zilnic foarte lncaI'cat, de la p4nI
distraqii, fara sa piarda J.m minut. Eu rna
mai lent decM eL Cand irni fi'icea cUIte, surplusul
el1ergie aJ lui Gary imi parea un lucru minunat.
120 CAND UNU PLUS UNl! FAC NOl
----
sebirile au fost cele care m-au iltras
rma. Eram un ghem de energie $i de intentii
sc.1pat de sub control, in mea intrat.
uimitor de diferente, nunut Norma. Era atat de
amt de entuziasta, atat de incantatii de orice! . .
fata de viata ardea literalmente ca un foe in n.-I.:. .
. . "'-'lila
dadeam telefon, aproape ca !ipa: ,,0, Gary, bunl!H .
Asta ill-a C3$tigat: femeia aceea ma pJdcea eu
acea vreme cam depal?eam "lirnitele de vitezc'1" din ViIIilA.
- "conduceam neglijent", s-ar putea spune, prin
u eram ornu[ pe caTe sa te bizui; imi venea greu.. . ..
felul de lua-uri fundca Ie lasam intotdeauna pe
Norma rn-a impresionat fiinddl. $tia sa p1anifice, av,
detalii, reu;;ea sa termine ce avea de facut. 0 preocupa
ce era corect ce nu,. dreptatea. Mie, care crescusea.
casa felra reguli, iimi oferea 0 foarte necesara senzaJie
$i de ordine.
Ea rna implinea. Dar iata evaluarea fiicutl de
asupra deosebirilor dinfre noi, fiI'C$te, diametral op
de cea alcatuiM. de mine:

123
l1V
UL
CONFUCfUl.Ul
daca. spunea dHe ceva,
!:lOrd-at de iubitor de bland, adevara-
a complet. Dar a
iJJl.I SdP aWl. deosebire, mal mare, dmtre liOl,
o sll afeetez
e
relapa chiar ?i-n de azi:
iJ'U . dine cu privire la respectarea reguhlor.
de atltu . . Sil D 11 C'ty
.' . ne place sa vwlam ver 0 ar 1 , care
llU;st an drept eel mai grozav pare de distraetii
una . d . d
. la doi e casa noastra, )Ii aproplere e
ouri. 5inguT<1 problema este di l7i eelorlalti
. Ie sa viziteze parcul de distractii. ca de
. ?ung
em
acolo tarziu, din cauza programului roeu
.' x I'
-Ie toate azi" ne trezllD Ca. parcarea parcu ill este
Fiind hDtarat sa ajungem la inceputul
.;unri
t
spectacol, de eele row multe on n-am chef sa
un Joe de parcare.
'III' 0 (ericire, eu vreO cino ani in urma., proprietarii parcu-
Dollar City ne-au invitat la dna ne-au spus cu
.jlitate Cd ne pl1tem lasa cloar ell aeea ocazie, in
a angajatilor. Mi s-a deschis atunci 0 lume complet
. Parca
rea
angajatilor are 0 cale de acces mai 5Curti:\.
Ireparcu
1
propriu-zis .?i e de un milion de ori mai convena-
decaf lupta cu multi mea din parcarea obi1Jnuit<l. A$a cit,
dupA area cina, de cate ori ne apropiem de parc, ma indTept
spre parc
area
angajatilor: nu ma pot abpne!
_ N-ai 'iDie sa parchezi aiel, imi spune de fiecare data so-
Iia-
Nonna
, ce3 care respecta mereu regulile - aratandu-mi
indicatorul. Cite?te ce scrie acol0, Gary! "Doar pentru anga-
VA rugam puneti permisulia vedere"!
candva, irm admira stilul nonconformist, energic de a re-
zolva lucrorile. Asta era una dintrecliferentel
e
caTe ne defi-
nea. Dar acum, dupa 36 de ani de casnicie, deosebirea devine
uneori incomoda pentro amandoi. Norma este 0 femeie care
respectil intotdeaulla regulile; eu sllnt un barbat din perspec-
tivadiruia regulile au fost facute pentm a fi fort
ate
sau chiar
indicate, daca asia este legaJ in esenta, acceptabil din punct
de vedere social convenabil pentru sarcina din momentul
122

Da, cu timpuL unele dintre acele deOSebiri
atilt de fenneciHoare in perioada eurt4rij POt
calce pe nervi. Astfel, inif:ial au fost tna..
ge, pot deveni forte ce resping.
lucnm care fe-au atras la partener - Fel'SonaJi
tiM, atitudinea rebela, stilu1 capricios _ piE
mecul, mai ales atunci cand se love&: de tendinl
se. $i asHer te mtr-un mar;; tot mai rapid
conflictului.
Asta s-a intampJat in cazul Norrnei aI
exemplu, dorinta mea de a ajuta oamenii, trclsl
inceput printre luerurile care au determinat-o 51
teasca de mine, a devenit mai tarziu 0 problemll
La 0 luna dupa ce ne-am easatorit, dorinta
lui Gary de a-I ajuta pe Oameni a ajuns slIlll1
jeze, fiindca am mceput sa ma simt cam pe 10CUl-r-'
se1ea sau al 9
a
ptelea pe lista lui de prioritati. Ctt!4
lmi fclcea curte nU-mi dadusem seama dl
lui lncarcat, abundenta de obiective ma VOf face
simt neimportanta pentm el. Fiindca n-am 1,
preuna eu el fnainte de a ne cAsMOri, n-am _.,.,-q.
rna VOT face sa simt mal tarziu aceste lucruri. fn
eand mc'l curta Ii gaseam scuze, pentru eli eram
dupc'i eL Dar dupa ee ne-am casatorit a Inceput sa
doara r<Iu de tot. $tiam cc'l e ceva complet in nereaaa..
Daca ar fi continuat sa ma lase pe 0 pozi!:ie weri,
lista lui de prioritap, ar fi fost extrem de greu slI
eu el. Arum avertizez cuplurile ca dacc'1 existil <:eva
irita cat timp fac curte, si\ se ca lucruriJe...
devina de zece ori mai rele dupa ce se cas:ttoresc!
Mai, safie! Evident, Norma a avut unele griji de
trebuit sa ne ocupam la scurt timp dupa cas
intre prioritajile noastre cotidiene, fermedttoare cAt
ne-am fikut curte, a deveni t distructiV<l in ciisnicia
fiindca 0 filcea pe Norma sc'i simta ea importanta ei nu 0
seaza pe prirnul loc 9i olel macar pe al doilea in
meu zilnic. Eu n-am sesizat aceasta. suferint<'1 a i, penh
123
UL CONFLlCnJ
LlJ1
A
his subiectu1. 1ar daca spunea cate ceva,
abOrdat de iubitor de bland, incat adevara-
a complet. chestiur:e a fos.t
itJU &Cdr altt! deosebrre, mal mare, drntre nOlI
. fat
il
sae afeeteze re1atia chiar ;;i-n de azi:
(OIltlJ'lu!. dine cu privire 1a respectarea reguliloT.
de atltu . . x 5'1 D 11 C'
.' . ne place sa vu.ttam 1 ver 0 . aT lty, care
'I 1 - d d' ..
. " st an drept ce mal grozav parc e 15tract
ll
tin ace . d '" A d
. se aIla la doi pa!?l e casa noaSUa, aP:-plere
'MiSsouri. 5ingura problema e.ste ca.. celorlalti
I
e 5
" .ri.ziteze parcul de dlstrachl. Asa ca de
. Ie p ae ". A" "
. a'ung
em
aeo
lo
tarzlU, cauza programulUl.meu
toate ari" trezm;. par:
ulUl
este
arhiagloOlerata. Fnnd hotarat sa aJungem 1a mceputul
. an
umit
spectaeol, dece1e mai multe ori n-am chef si:\.
loe de parcare.
Din tericire, eu vreo cinci pareu-
Silver Dollar City ne-au IDVltat la c.rna I?! ne-au spus cu
,iJitate ne putelJl1 lasa ma!,'ina, doar Cli acea ocazie, in
'area angaja!ilo
r
. :M.i s-a deschis atunci 0 lume complet
. Parc
area
angajatilor are 0 cale de acces mai scurta
,re parcu1 propriu-zis ;;i e de un milion de ori mai convena-
decal lupta eu multimea din parcarea obi;;nuita. A$a cit
dupA acea de cate ori ne apropiem de parc, ma indrept
spre parcate
a
angajatilor: nu rna pot abpne!
_ N-ai voie sa parehezi aici, imi spune de fiecare data 50-
pa_Norma, cea care respecta mereu regulile - aratandu-mi
indicatorul. Cite;;te ce scrie acolo, Gary! "Doar pentru anga-
VlI mgam puneti permisulla vedere"!
Ondva, imi admira stilul nonconformist, energic de a le-
wlva lucrorile. Asta era una dintre diferen!ele care ne defi-
rea. Dar acum, dup1\ 36 de ani de deosebirea devine
uneori incomoda pentru amandoi. Norma este 0 femeie care
respecti1. lntotdeaurla regulile; eu sunt un barbat din perspec-
tiva cAmia regulile au rost facute penfro a fi foI1ate sau chiar
inci1.lcate, dadi asta este legal in esenFi, acceptabil din punct
de vedere social convenabil pentru sarcina din momentul
CAND UNU PLUS UNu PAC Not
122
Oa, eu timpul, unele dintre acele deosebiri
atM de in curtarii pot
calee pe nervI. Astfel, lIUtial au fost rna
ge, pot deveni forte ee resping.
lucnltl care te-au atras la partener - peTsonau
hta, atitudinea J1ebela, 5tilul capricios _ pierd
mecul, mai ales atwlei cand se lovesc de tendin,
se. $i astfel te intr-un tot mai rapid
conflietului.
Asta s-a intamplat in cazul Normei aJ
exemplu, dorinta mea de a ajuta oamenii, tr4Si
mceput printre lucrurile care au determinat-o sl
teasca de mine, a devenit mai tarziu 0 problema
La 0 luna dupa ce ne-am casiHorit, dOrinfa
lui Gary de a-i aju!a pe oameni a ajuns sl rnI
jeze, fiindca am inceput ma ca.m pe 10C\d q
selea sau al pe hsta lw de Qt,*
inti facea curte nu-rni dadusem Sama cli Prosraawi
lui mcarcat, abundenta de obiective rna vor face
simt neimportantii pentru el. Fiindd!. n-am
preuna cu el inainte de a ne casatOri, n-am
rna \'or face sA simt mai tarziu aceste lucnrri. fn
cand rna curta ii gaseam scuze, pentru cA eram
dupa eL Dar dupa ce ne-am casatorit a ineeput 51
doara rfl.u de tot. $tiam ca e eeva complelm nereaal..
Oaca ar Ii continuat sa ma lase pe 0 pozijie infed
lista lui de prioritap, ar Ii fost extrem de greu sl
cu el. Acum a
v
ert1zez cuplurile eli daCii existil <:eva
irita cat timp I?i fac curte, sA se ca lucruri
devina de zece ori mai rele dupa ce se casatoresc!
Mai, safie! EVident, Norma a avut unele griji de cafe
trebuit sa ne OCupam la scurt timp dupa cas.ltorie. Difalalta
mtre prioritap.le noastre cotidiene, fermectaoare cAt
ne-am flieut curte, a dev,enit distructiva in d!.s.nida n
fiindca 0 fAcea pe Norma si1 simta ca importanta ei nu 0
seaza pe primul loe nici macar pe al doilea in PJ'08I'IIIII
meu zilnic, Eu n-am sesizat aceastli suferinta a ci, penn
VI-
C
ONFUcTULUI 125
ZID
zidul COnfli.....LUUJ
.' rimat opini3, n-O rna i poti retracta. Are 0
ce pe ?i spre
simturiJe. ineingan?u-tI
u-!l rimate VO]" lneerca m cele dm urma sa te
il'IteJ1S eXfUlJOr :;;;:i rcnWlt! la ra!iune decM sa Ie ana-
eft e l1la " b' I fA"
. N;a ca esti condamnat Sa repe. a nes C1-
'gw;d nebuuesc. $i aid sunt trei etape:
'Ie eritice. 0 rernardl critie<1
ui. Neputand sa aceepte unu.I
. saU amandoi fOliIluleaza aeuza!u: "Vlle ce-aI
fi atat de lipsit de indemanare?";
ci; de mult al meltnll!" C<11atoria spre intimitate
" lie-.<:te 5i lneepe duclul verba1. "Nu 0 persoana
,eopl<;'i' .
integrll!"
eomen
tarii1e
disprefUi1oa.re. He amplifidi tensiunea re-
IJta)'Cilor aitiee - crede-m<1, elapa asta doare! Cu-
vintele par loV'imri de purnn. "De ce nu poti face
niciodata lUllucm eel lmnea?"; "De ee nu poj:i fi nido--
datil plUlctual?"; leit maiciHa/taica-tau/
sorll-ta/frate-tau!"
.lntoarcerea la ni11elurile aparent mai sigure. Conflictul este
dureros, astfel ea un partener (sau amandoi) renunta, Se
retrage din conflict !Ji revine 1a nivelurile mai sigure, ale
- vorbirea ill $i
faptelor. La aceste niveluri superficiale, cupluJ poate
Jancezi zile, luni, ani sau ehiar decenii IDainte ea dansul
reinceapa.
In sceneta noastra recurenta din parcare. Norma se simte
incomod la gandul de a lasa 'Illegal" ma$ina mtr-un anumit
Ioc. Mi-a imparta{>il parerea ei: "Pentru c<1 a$a serie, Gary,
chiar aici!" De fapt, vrea sa-mi eomunice: ,,$tii cat de impor-
tantesle pentru mine ca in viata sa respecMm regulile!" Dar
din cauza diferentelor Doastre intrinseci, nu pot sa-I accept
StiluI partenerului/, Ceea. ce
partenerei
DwERENTE lNCOMODE
124
Diferente fStiful
tneu
CAND UN U Pl US U\fij FAC NO,
respectiv. c.1 ?i, de 0bieel_
sunt aC.?I? e In caz arhip
on suntem m mtarzlere vrem .:r'lmgelll. cit
pare. gandesc: "Am rnai parcat aid datA, d
parca aIM data?"
- De ce n-am voie sa parchez aici?, 0 intn!b
jucandu-mi Tolul de rebel, de om Ci:U'c lncalcl
care a atras-o initial care este Profund
teruJ meu.
- Pentru ca scrie, Gary, chiar aid!,
trandu-?i roIuJ de persoana cOTecta, care
care initial ill-a atras Ia ea care este Ia
fund lnriidacmatii in caracterul ei.
r:e-a
tul meu rebel mclinatia el spre reguli spre
devenit acurn incomoda in plus, ne duee tot Ibai_
de zidul eonflictulcri.
Acum acorda-ti un ragaz pentru a
"diferente incomode".
SpirituT
'Rebel
rRespectarea
regulilor
Persona-
Extravertit
Mai rutin
Iitatea
extravertita
'Stilul
Econom
Oleltuitoare
financiar
Stilul IExdtabil
'Calma,
emotional
dar anxioasa
126
CAND
----
UNDPLUS U
NuFAC
pur?i Pri'
dea puneIn. eVldenta diferentadintreplirerjJ
atins, fara $tie, unbutonde alert.1 din
[ikutsa-mieredamenintatevalOrile,sistemuJ
Mi:i simt vulnerabit expus; sirnt in delei
urmare,nu dau inapoi. Contraatac. PrO !50
VOC
amplific conversatia pana ajunge 0 ceartA in
cuvantului.
- Dece te mgrijoreazaatIltdemultaDl!n\Al..."",
tesc, intrand pe un lac. de parcare $i propu
amandoicucapu!inaintesprezidulcOnilictulUj
- Pentruca suntdeparere ea. e imPortant
regu]jle,i'miraspundeea,peuntoncare--mi
osearacatsepoatedeagreabila.,chiar inainte51
Sotia mea lmi indica 0 parte a ghidului re:
sentimentele nevoile ei unice, din substanta
alcMuitecelernai profundedouanivelurialein"
euruci n-omaiaudbine,daramitesadauaSCUltare..a_-..:'.:P!'
ei.Mil i'nfur:ii! Amandoi ne-amexprimat Piirerea,dar
placeparerea.exprimatadeea.Credc1l mi-apusSllb
i'ntrebariinudoaratribuJia de!?ofer?ide"eelcarePIIdiIM
ma:;;ina", ci $i atribupa debarbat, desOf. A pusII
ceea ceeuconsiderresponsabilitatea meadeafaCt'In......,.
meatsa ajungemla timpacoloundene-amprop
pret! FUria :;;i frustrarea mea tot mai mare imi
judecata,inasemeneamomente,nuvreausa anaJJz.ei'hif
macar sa discut situapa. Reflexul meu inifial
simplu,safnving.
- Sigur ca exist.'! reguli, dar am mal parcata'
data!spuneu. Doarnuderanjampenimeni.nu-iiIfIlt'.-
ca starn In ealea cuiva? Nu uita, proprietariine-au
putemparcaaid.
Observa tonulmeu: critic,aproapedispretuitor,
mi1 protejez pe mine insumi propria vulnerabiU
suntprea speriat !?i prea ca sa t'CUn,
saroste?tiadevaru1:"Dragamea,nuvezid1trebuietllt
ZlVULCONFLICTL'IJUI 127
parerea?isaparchezin locul
ne tIne, ' . I ?"
_.-.-.-- .aparpozitia,pi'lrerea,propnavaoare.
, ca . A",' . l' C:', x
IS proapeca-ffil maralpretextu."."tiu ca.
. ea mea, a .
siJl t dar daca recunosc ca am nu mi'l
drepta e,
i bArbat!"
lurn trebui sa cau\i altlod,spuneea, fara sace-
cA a:entimetrU.Nimeninu\i-aspuscapotiparca
lI'ICaT "rei- Nuti s-a datunpermisdeangajat.
lle0
n
f" d v
sa Ie cer 0 canumare scnsa pentru ata
ine, afll. ti' Atu . . x f"
I ml rastese pe un ton sarcasc. . nCl al Sa. U
"
'tt? ta nureu-?csc decatsa rna apropii!;ii mai tare de
- anume,faptul canuenicioproblemasa
rear
e
eurestrictii- ade-venit0 chestiuneextrem
opa .' v
" te 0 diferenta. ce trebUle aparata. A!?a di trec la
al dansului conflictului, dispretul, fluturand
to aeuz
ator
sub nasul iubitei mele ?i folosind limbajul
'nic al generalizarii - "Tu intotdeauna... !"; "Tu nici-
I"' EstiIeitmaidHaItaica-taul frate-tau!"
_ fadfutotdeauna cespunindicatoarele,nul,mllras-
, Presupuncanupotigandicucapultau!
Intr-o ccarta, putem oricand sa-i gasim partenerului
,nu-i
_ Ba da,potgandieueapulmeu,replica ea,venind ali1-
. demine in groapa eunoroipecare conllictulne-o ofera
dreptferendelupta.Mil. gandescla ziuaaiaincareaiInd.lcat
.conducandpernargineadrumuIui,dincauzablocajului
detrafic!
In clipaaceea, totulse pesteminecauncofraj
cuoua docite:durerea,dezamagirea,umilinta."Of,deceam
inceput asta cu locul de parcare, cand!?tiu ce sim-
lE?",rnA mtreb. Daracume rnultprea tarziu.Nurna potin-
toan:e spreeas,!1-i spun:"Dragamea,decenecerti1m pentru
unlucruatatdeffiaruntcumeloculdeparcare?"Mandrianu
.mA Iasa sa-mirecunoseinfrangerea,iareaeprea din
cauza. purtammeleca sa rna conduca indirecpain care;;tie
129
spumegand de furi
toata seara din cay.
asta!" Ea: "Nu-l pOt
face sa priceap5.'
a: "Acum rna sUn
novat pentru intiIr7.iere
pentru ca am stl,gerat
sa lncaldlm regulile."
a: "E jcnant! Pardi Olr
spune: Eu sunt G
Smalley pot sa
chez oriunde vrron!
mi S pare umilit, ."
Ell: "Nu vreau s-o vlld
.. !'"
. vist
Eu: ,_,Bine,
Oricum,nu-i
scofala!"
Ea: "Fad ce vrei!"
locmai
Aaun intreaM-te: Ce fi -puh.rt face, tu sau parteneru
astfel incat cearta sa nu mai ia Ce ar fi putut
el sau ea pentru a rna ajuta sa rna simt mai in largul
astfel inditsa-mi adevaratele sentimente
i? Eu fi pulut face, la randul meu, pentru el sau ea?
cAND UNU PLus
128
instinct-Iv dl. trebuie sa ne indrep
profunde ale intimitat{j.
Inti inchipui la ce se gandesc unii dintre
face Gary? lese din parcarea angajatilor \'1
rnulttuni pe Norma? Dadl nu, cum poate fl
pentru aprofunda iubirea intimitatea?
Pentru ca daca tin sa dau co capul
flictului, gandirea mea va decurge cam
cearta asta, Nonna 0 sa in aile d
noastre, mai insernnate. Raponez Gl. daca.Illi
tea in chestiunea cu parcarea, voi trasa
demarcape ce va spune: "Nu incen:a nt4
nevoie sa-mi pastrez independenta UIlic:ItaM
natarau orb deveni! Pentru cA In timpul
eu, asemeni majoritafji fiintelor UtlUlne, nu pot
care m-ar duce, impreuna cu SOpa mea, ]a
profunde ale iubiril -?i inte1egerii. Vad d
gandesc daar la mine lnsumi -?i Ie pennit
ma dUdl. mapoi la nivelurile superficiale ale
acel loe .a. vreme, nu existA COIUIIct..til
vulnerablhtate... -?l IUCl speranta de
apropiere adevarata.
Ce pap face intr-o asemenea situatie? Cwn PGIi_.
deznadamant eu doi lnvmgatori cand se 1mt1*..
conflict de proporpi?
Ei bine, a-? fi putut sa-I arat Normei respect
"Bine, nu-i mare scafaliW', apai sa mut Illa$inafi .....
gem in zona temparar securizata a varbirii in cUteill
pi'lrta-?irii faptelor. Dar asta aT insemna doar prell.....
flictului, nu utilizarea lui penlru a aprofunda
Tatu-?i, exista speranta! Hai sa fncepem prin
cearta care v-a dus, pe tine- -?i pe partencrullAu,
flictului. Sa luam incidentul sa-I impifr1im in etape-....
duale, falasind exemplul meu drept model.
ZWVL CONFLICTULUI 131

. tiin
ta
eonflictWui. lnainte de a trece la
!j 1 '. p deplin problema.
sA minele antipersonal ale conflichI1ui
. . ul 1
""1 dintre tine partener -, a SOSlt hmp sa -e
,fl. \.fai intJi trebuie sA in1re
1e
gi' faptul d. dilerentel
e
.:. sa vedem ;;i sa ce inte1eg ce sirot
.. ' Te love;;ti ell capul de zid fiindca
-nl , nu sunl ID1:clese nevoile cuiva nu sunt
I(ll E . 1 tr d "'- P w
Ole. j\Sta-
i
tot! m -a a gas!
din zidul pnn ea C11
I trebuie sa InteiegalR31 mtal ce ascunde aeest zld.
lltin
d
ace
asta
carle, am cereetat, pe parcursulunui an,
de eupluri cas.llJorite am descoperit eli exista
fundamentale penil'U care sotii se cearta. Fiecare din-
tive se leagli de 0 me'Voie neimplinita a Imuia dintre
saU a amandurora. In urmatoarele diteva capitate
. arllta cum poti folosi cele trei abjlitilp. ale relatillor opti.-
_ respectul, asculla.te4'l reflexiviI. IndUcarea "bateriei
,'Oilo
r
" partenerulUiI priJ'! iubiJe - pentru ca aceste nevoi
le esentia1e ale voastre sa fie implinite. Conllictele
It ineYitabile, dar daca invett sa-i ne,.roile
leruhli, vei reU$l sa impiedici eel mill distruetiv tip de
CnnfI.ict - eel rezultat din Ilevoile neimplinite -mainte sa-ti
Ii slilbi disnicia. Fo]osind cele trei abilitap, vci putea sa
irnini aceasta primejdie sil. atingi celc mal profunde
i\'l'luri de intimitate !?i eea mai mare muJtu
mire
in cadrol
rellpei tale de eupill.
5.\ aeum dh"1.colo de poarta, dincolo de ziduJ con-
flictului trecem la treaba!
Trecerea dnu::olo de zid: intelege
dezvoltarea rezoJvarea conflictuJ
130 CAND UNU PLUS UNU FAC Not
---=.:
Ce v-ar fi pemUs amandurora vii impi
depa$ip eonflictu.1 $i sa piHrundep Ia niveIUri1e
de intimitate? Pentru sopa mea J'Cntru mine
fost uimitor de simplu: am fi putut conVeni sa
tern nieiodata sil ne ranim reciproc Ia n:t5nie. A.tn
veni ea nu vom TenUTIta Ia ideile propriJ, ci Yom
simpIu sa vorbim cand ne vom afla in conflict
furia se va potoli. Am i putut hotari sa ne
de problema in eauza, inlT-un mod organizolttt
de simplu, care sa dea rezuJtate.lar
vom asculta fiha a reacpona $1 far<'i
schimbam subiechI1 cat de repede posibiJ.
aceste lucruri importante, pot sa renunt la annl
pentru ea este important sa respect regul.ile. J\f ..
acest luau foarte simplu, parcand eu consecvenJ:l "''-
legale. Dar aeest tip de gandire nu este benefic
doi, ell echipa. Ea este importanta, dar 1a fel eu.
cu eapu.l in zidul conflicrului, nu pop vedea al
furia. Mintea lncepe sa-p joace feste. Uiti ea aj mai"""
aceJuia$i zid $i ca n-ai putut sa-l strapungi. In
n-ar deveni tot mai frustrat $i mai -
lntorci acolo unde furia te-a mai dus alP.! data _ Ja
la fapte -, in lac sa inainte.zi.
De-a lunguJ etapelor tradiponale ale tmci (corte-
amplificare ?i abandonare -, putine eupluri VOl
vada poarta din zidul conflictuIui, daramite 5-0 deschidlthl
treaca prin ea. In capitolele urmatoare vei afla cum
dincolo de zid, folosind eele mai putemice tehnid din
modernii a relap.ilor de cuplu. Trecerea la
- destinatia ghiduIui relatier optime - se face mai
decat crezi. Dar sa rama.i acolo este aproape imposibiJ,
A SI CEA MAl [MPOKfA.NTA ABillTATE 133
'fL'\= J'RILVV' .
sa dinlumea reee.din punct
_,un C fecti
v
pustie din pWd de vedere mtelectual
ve:dete si in fapte. Sper di Cl7ti dispus sii-ti deo-
itbin sa vezi conflictul ca pe 0 ocazie
arrn
Uf3
exp1o
r
ezi, nu ea pe un obstacol ce trebuie
di lung zidul conflictului, 1a
I)aT 'credibil de descurajant, ee te desparte de nive-
;nd
e
ale intimitatii te Intrebi: "Cum pot sa
tna
1
P ceal
altii
? Exista 0 cheie sau 0 parola care sa-ti
, P;:abueuri ell adevar:at de .mai intirnitate.?"
rincipiul simplu mcredlbil de putemlC al
poote fi rezumat mtr-un singur maiestuos
I OF 'd t." d chi'd art .
considera#e. ConsJ era,la es e po a catre m-
patrU
lea
al aI. inlimiUtii. $i 0
maril.! Nicio relatIe de IUbHe nu dureaza ill hpsa el. A
1 un precept de important in re}atiilor de
. inca
t
practic toti expeJ1ii maritali par sa spuna
Acordll. consideratie, diei daca nu.. ," in eercetarile
;;John Gottman, expert in rela\ii de cuplu, a eonstatat
rnanifestarea consideratiei constituie in asemenea masur,a
. abilitiitilor relationale optime, incat el poate acum sa
. 'peze divortul eu 0 precizie de 100% daea unul dintre
nu-i. "Poti sa
oncale abihtap conJugale vrel, dar fara cmsti.re, respect 9'
[renneni sinonimi Cll consideratia] nu merge." Dr.
Stanley serie: "Nu amosc nicio relatie durabila de iubire
in !ipsa consideratiei. Manifestarea eonsideratiei intr-o re1atie
eea benzina: ell cit e mai putin:! ben.zinii in rezervor, cu atat
relaJia va fj mai putin salisfacatoare."
CONSJDERATJE.
Iliaminte9ti cuvantW,nu-i 39a? Probabil ca l-ai rostit, sub
forma legamantului, ill ziua cand te-ai aflat in fata altarului:
-i arat iubire, considerape pretuire." In acel moment, ti
w inm<inat cheia regahllui intimitatli. Dar cel mai adesea, :in
ziua nuntii, atentia omului se concentTeaza asupra euvan-
rulUi iubire, nu asupra celorlalte doua, care-i urmeazi'l in
mant.

Considera!ia
ABIUTATEA NR. 1
CONSIDERATIA: P!UMA cEA
IMPORTANTA ABILITATE
134 aND UNUPLUSliNDFAC
$i exactacelecuvintecArora
considera,tie ?i pre{uire - sunt,practic,
du:ala i'ntimitatea$i iUbirea rnai
In capItolvomurmalectlileinscrisek
femeilor. Incei30deanidecercetare,Purtand
mei de pretutindeni $i din toote eategOriile
nale, n-am intaJnit niciuna care s.1 dol
firesc0 relatiemaibuna$i caresanu insl:inc:tiw.,j
facut pentrua ajunge acolo. Oup!cumam
cate ori intreb ce reprezinta 0 relatie bUllA,
aflaintotdeaunaincapullistei.ConsideraJja
comunicare.Chiar$iincelemaisumbresitualii.
nurnaiexistespe!ant:i1, consideratiapoatereJnvi.
pierdut candva. Inacestcapitol vei inv.llJa CUIn
abilitatea considera#ei rentm a t:rece prinziduJ
ceeaceestesuperficialdeceeaceesk:- Profundin
Vei invata sa folose$ti consideratiapentrua
gresconsistentinrelapata- ceeace,inde6ni"
rienl:apecare E1]tiPlCgltitpentru
nu-i a$a? Ai facut deja un dnun considerabil
atator pagini 1]i e;;ti pregatit sa treci de ce,
zidultti,saveziIn lumeapecaream
careamdiscutat!N-aicumparatcarteaastacasa Ii....
o predica, ai cumparat-o pentrU ("a !:i-a
Achizitionareaeiseamaniieliacumparaunbilet
destinapa Ste cornunicarea intima, inl.im.itatea ft!IIII.-.
a$tepti sa te scuture cineva de umeri
stimulezemoderatcelulele nervoase, ci sperlsi
uncutremuremoponaldeproportii.AivrutunPfOIl'If,M
indiscutabil,astfelmeattu$ipartenerultJ'iu sivi
vaIntrebaticumappututtrillfm-a el.
Acesttip deprogresseafla laindemAnatal
carete voiprezentaInurmatoa.reletreicapilole
pa,asculta.rea reflexiva $i lncareat'ea .'."
teneruIuipriniubire- tevorajuta sa treci dincolo....
canllictului saatingicelemaiprofundeni\'eluriale
tapi.Aceste trei abilitallsuntincununareaactivitl."
PRJMA$1cEAMAlIMPORTANfAABILITATE 135
spreceamaiprofundaiubire
tal pani\. acum. Odata staparute, ele te pot
nit
Pl:gre
su1
pecare-ldore$ti. Repet: nusuntsinQU-
p I "l 't I 0
taP folosite e e; cu.e e se lncepe
luriIevotfisUflClentepentruaaJungepetaramul
cup .'
e
alrelapeloptun .

Ceeste
Icelor 30 de ani decereetare aimei,euvantul
0 terna atiltdefreeventintaInita-
.-..rr-trt a , I' d d' A '
., Ul' cucup un-,meatrru-am e Icat
.
.dieriilui. In hecaredmtrecele,13 pecareIe-am
"';>0 xamin
at
exhaustiv caablhtatenecesara
a:ting celemaiprofundenivelurialeintirnitapi.Dar
e
acesta mi-aUldatseamacan-an.; de-
practidprincare acorda In
vrea sa fac taonal acest lucru: sa-tJ. arM cum sa
. considerapa, cea mai putemidl. dintre abilita.ple
. optim
e
,astfel.mcat dccuplusa atinga eele
nivelunalemhmltatil.
treietapeprincipaleinmanifestareaconsideratiei:
HotArarea dea-i acordaconsiderapepartenerului;
2. Aldtuireauneiliste culnsU$iri demnederespect;
3.Declararealistei expunereaei,astfelindits-ovadatoti
Duplce vei tcrrnina de citit acest capitol- dincare trei
.se ocupa eu importanta criticil a "hotararii" de a-i
considerapepartenerului,iarunsfertcu"modalitatea
,manifesta consideratia" -,vei intelege ca adata ee
,.sA-ti arati consideratia, modul de a face acest lucru
aproape 0 a doua natura. Pe prirnul plan se afla
,. esenpalii deaacordaconsiderape;dupaacecavei
.cumsA procedezi.
Slexaminamincontinuareetapele,perand,
nnAASI CEA II'. fiDlLlUUC 137
TIA: flUl'" , .
de znanifesta oonsideratia fata de so-
.' ,
_ mai presus de ncnU-II1Aratele arnvitatl eu
tarnili
e
" ra isi alai de mult timp. Chiar
'nirPa Caro ,y----- -
,11J"'- doit de ell crezAnd d! vorbele lui sunt doar
tia sa 111 _ _
ale, Dar 1-3 demoJlstrat ca 0 lUbe;;te eu
unl go ferin
du
-
i
lucruri materiaJe, d fadhildu-i eel mai
'at nu 0 f -,. x d .
, are un ow i-I poate ace mtuia: aratan U-1 eon-
dat pe C
'e.:
deratia
?oa.r pas :i
. important pODClplU In unel relatii mti-
tinitia propriu-zi5ii a cOllSlderapel este unnMoarea:
De pentru 0 persoanal conierindu-i 0
m:loa
re
." Cind Ii aconi parteneruJui consideratie, iti
,.su
nt
ciisJtorit ell 0 pel'5Oan3 extTem de valoroasa. Tau
-3 de a 0 eonsidera chiar mai irnportanta dedit rna
ler pc mine insumi." Consideraj:ia este telul, premiul,
la pe care i-o partenerului. Nimeni nu atinge
:unea, dar area speorn,pi, se afIa mereu in fata ta; iti
eazA relatia 0 regleazli. Dupa cum am constatat, eonsi-
tia poate fi un memento: mii face vreau sa vindec
:e dtiimare fi adus relatiei roele, pur !}i simplu pentru
dnstese parteneruL E ca un semnal luminos ce palpihe
mea, amintindu-:mi 51 pun cat mai rnuJta consideratie
vorbele faptefe mele. fae 0 - eeea ee,
,ni se intampla tuluror -, simtul onoarei rna 'indreapta
nou spre temelia iubirii mele.- care consta, in esenta, din a
purta cu consideratie lata de partener.
Odata ce sa-p. parteneruJ Ii rela!ia mai
us de orlce, practk cauli opoarta in .acel zid al conflietu-
avand in mana dleia consideratiei. Cfuld 'intelegi
considerap:a, po1i nu doar sa identifici poarta, ci s--o
deschizi. In ciuda deosebirilor dintre \'oi ?i a conflictelor
care pot conduce e]c
l
considerapa Ie poate purta spre
urile profunde ale intimitAtll.
In relapile de cupiu, eonsidem,m TIU este daar importanta,
. ibsolut cruciala! Filra ea nu pop obtine intimitatea; mai
136 cAND liND PLUS liNU FAC Nor
- ul act al acordarii conside:
hotararea
Acordarea eonsiderapei este, in pri:n:nll rind
Este simpla decizie de a-i acorda unci rersoane 0
semnificatie importanta, de a 0 privi ca pe un
de a-i oferi in viata ta un lex: demn de eel mai
Dragostea insea:mna sa pui in practicA aceastl '" '""
1 . 'd' d
a te cuvmte, e0l151 erap.a este un ar pe care-I
Nu constituie plata pentru actiunile lor, nici nu .
emotiile noastre. h ceIalalt indiferent: UIIIIiIlIIIo...
aea vrea sau daca merita.Ii adud cinstire, asemeni
onorifk- 1i. acorzi considerape persoanei iubite
ea traie1;ite nu pentru a faeut
mente acest lucru. Pur!}l slffiplu, e 0 deozie pe Qlt-:1'!
Vei vedea in scurt timp cum con...
parteneru1ui da viatA cuvintelor lIte iubesc": ea PUIII-
afirmatie in actiune.
Ii til minte pe stomatolog ?i pe soUa lui, .
facuse un acord nerostit de a comunica doar in faJ*t.':
minte cum relatia lor a coborat in banaLitate
pan3 dnd sopa s-a soliturat intr-atat, meat taeut ..
hot'm-ata si:i. piece? "Inrercam mereu sa-i captez atel1tfaJ....
parte din preocuparile lui; supravegherea grataruhdII..
batoare organizata de biserici:i., participarea ]a a-."
cutare intrunire, Inscrierea in cutare sau cutare COIIIIIitlll
soj:i.a. Incercam controlez, sA intru in
Consideram. di prea multe ca petrece prea palla..,
preuna eu noi. hill cele din urma, ajuns DIaI_
capl"
Abia dlnd sotia formulat frustrarea intr-o
verbala, a el sa inteleagi:i. cil starca lor'"
asociata cu 0 infec!ie dentara ajunsa atat de aproape"
ei, indH era pe punctul de a 0 ucide. AI fi putut sofia
zeasca sotul absent afCtiv din adormirea lui autoimpil;
5.1-1 faca sa vada lucrurile cum erau ete in realitalIll!:1Ia.
dar relap.a lor a 'inceput sa se schimbe abia dupa cell.
e nu...
Penlm parten
manifesta-f:iconsi
Partenerii care lndl nu s-au hotarat manifeste eonsi-
dtratia soot de idE!tl.tificat. mai putin de d'itre ej Ei
acei sop sau accle solil cufundati intr-o negare at3t de
profunda, meat abia caud voi1d valizelc parteneruJui
in bol se trezesc dau Soe4lDla ce s-a petrecut chiar in casa
'. Cunosc foarte bine scenariul - aproapc ca mi s-a
plat mie. Dadi m-a] Ii aprit pe strada m-ai fi
:lrebat clad!. respect cummiei - de a-mi iubi,
nspecta pretui sotia -, a;; fi raspuns: ..sigur ca Ga!" Dar
repectam zece alte lucroriexterioare mai presus de ea. Da,
. iUbeam so!ia, dar nu cun09team importanta c.ritica a
,ui de a-i arillil ronsidero#t. Prin acpunile, vorbele
'Ie mele nu-i ofeream ei un starnI' nrior,itar, ci alto.r zece
PRIMA:;U L.:I:"J'\.Mf\1 LMt'V1UJ\N lAAI51LITATE 139
optime, J>E1p incepe sa folose!?ti consi-
a girl. ca pe 0 unealtit CiU care sa spargi zidul conflictutui
.pagi la cele mai profunde douA niveluri ale intimitapi.
sA manifestlirii conside:ratiei 1a1e, ill partenerul va
in veJi pmea sa va dezvaIuip !ji sa va
h cum intr--o atmosfera de respect.
afirttl3. ._.A: . d
Dar suntem COHl.Uponap. '><I ere em exact contrariulj
rimil ani ai casni.ciei. povara a:estei gre!jeli de'
Pta. La inceputul casruCJ.el, ered.eam cu eel
SUJltpe cale sa dew so!ul Normei:
un om de afacen cu succes, capabil sa-I ofere tot
:a Am avut urechile astupate - in
nJlIS(!'Cint
a
, eapacitatea de a-mi manilesta consideratia
ta - pana cand am luat hotlUa.rea de a-mi
. sotia mai presus de !foote celelal'tc fucruri din lume.
Acea'decizie unid'i D)-a dus la destinatia indicata de
'dul relatiei optime: intimitatea aulattidi dUJ'abiU!. cu
!Otia mea
138 cAND UNU PLUS UNU PAC NOI
e imposibil sc!i
relap.e junctionala! Considerapa b:ebuie fie certtrul
Nu-i 0 de
odata ce leI de
presus de once altceva, vel vedea cat de Slltlplu esIe..
inceput, e nevoie doar de 0 hotlha.re - una pe C'8I1!
5-0 lei acum. Primul pas spre manifestarea cOnsiderililt
ta consta in a decide di partenerul este ..
In cartea ei deschizatoare de drumuri, You 11
Understand O'u pur ?i nil in!elegi), Deborah
prezinta ceea ce-$i dorese cu adevacat femcile. Citind-oi_
sesizat indicatoarele ghidului relatiei optime.
paragraf important: "DiscutiSld despre romanul
Temple of My Familim fTnnplullucrurilor m.ek fimulimt]._
Walker explica ca un personaj feminin se ind....1Itii
de un barbat fiindca-l vede ca pe 0 ured1e
Tannen. Walker a remarcat in continuare ca,
ered ca se lndragostesc in virtutea atraqiei sexuale
forte, In realitate, caut1m 0 persoana care ne all
Mai presus de mice, ne dorim sa fim auzip - dar nu
sa tim auzip. atat. Ne dorim ca vorbele
pretuite, mtelese - sa se auda ceea ce considerlm
spunem, ceea ce ca gandim. 0 rnai bunA
modurilor in care feD1eile $i barbapi folosesc limbefal'.
trebui sa determine 0 scadere a .frecventei Prole9tuJblt
pur simplu nu mtelegi!"
o ureche imensit1 in asta consM esenta
pacitatea de a asculta, cu UIOO1ile och.ii n
loarea imensa pe care le-o atn'buim partenerilor llOfIrI,CIp'
citatea de a asculta flhii manie!}! de a acJiona in funcfit6
ceea ce am auzit. 'intr-acolo ne mdmma ghidul: nu spit.
spre succes m cariera sau spre bunuri materiale,
aqiunea simpla, cu dezinteresatii
asculta de a t"ntelege 0 persoana extrem de valorollL.
sUI. In fire unei Ienlei sa se .lase jignita, descurajall,
sau ignorat!L Eo, dupa respect $i e rnereU ._
oIere. Daca-ti dai seama ca accasta este principala
11k pJillo'lA;,;1 CEA MAl rMPORTANIA ABII.lTATE 141
ceva? Am am strigat eu, dand
__ Bel, IU 1 :.
in bucatan
e
. . .
. as uns din partea Norme!.
un jur. Aerul era plm. de aroma fripturii de vita,
rJ,-alJl UJ .
ufr
er
ie era bezna acere.
s ag "
jf'I "em la cina?, am mtrebat-o.
_Ce a J fX - - ." d-
tors cu spatee, ora sa-ffi} raspun a.
f.a s-a In ,,' I .
. am vazut friptura care se raClse, UmanaTl e toplte,
tuna " . ln' A 1
. Ie din carton care capatasera un aer Ja Ie. co 0, pe
reee, se afla mine sotia
femeie care ma respecta dill Inshnct, 0 femele care
? toa
ta
ziua ca sa-mi dovedeasca iubirea si
uOClse. .
. ei, 0 feroele pentro care era la fel de
ca respiratia. Norma, Ja fel ca femetle dill. mtreaga Iume,
Ie ea instinetiv ca relatiile presupun ceremonie -
Ulte g . f l' . . d Sf- 1 U I' .
,ratiuni, lllmanan, e lotan e antu va entInI senti-
lIlfI\le:- nu doar 5ubzistent
i
i..
_ Nu putem 5-0 incalzim?, am intrebat-o.
Stricas
em
sarbMoarea de Sfantul Valentin, dar, mai rau,
iJni jignisem sotia. Ii demonstrasem, prin actiunile mele, Cd
respect mai mull jocul de baschet dedit cea mai sHl.nta zi a
dragostei. Nid aeum, dupa 35 de ani, Norma nu se poate
ilaacea intfunplare fara sa. simta ca-i vine rau. A fost ne-
,'Oie de multa mimca de multa illvat
atura
despre prioritati
despre cum sa-mi manifest consideratia fata de partenera
lIleil ca sii vindec rana pe care 0 provocasem in ziua aceea
pe care am accentuat-o in primii ani de casnicie. atunci
nu-mi diideam seama, muite dintre Iucrurile pe care Ie
fkeam n-o jigneau munai pe Norma, ci casnicia noastra.
Vreme de cativa ani, ne-am tot izbit ne-am tot departat
de zidul conflictului. Norma spera mereu ca voi vedea lumi-
na, dar treptat aeea speranta a meeput sa moara. Ea vedea
cum visul unei casnicii care s-o fadi. sa se simta implinita
respeclata - destinatia ghidului relatiei optime - se depar-
tealA tot mai mult. Bilnuiesc ca a lnceput exprime senti-
mentele nevoile prin vorbirea mterioarll., fiindca eu nu
140 CAND UNU PLUS liND FAC Nol
factori - mWlcJ., sport, activitap in
expert In relatii de euplu era invalid in propria
cuplu, parra dind a mvatat manifestc C0nsidl.a.
Sa ne gandim la sotii Smalley, proasp<'lt
zi de Sfantul Valentin pe care 0 petreceau irnpreuni
ani in urma. Nonna, care lucra 13 VI'ernea aceea ca
ra, pregatise sarbMoare sofisticatA pentru acea .
Sfantul Valentin. Pana atWlci nu preparase
de vita la cina, dar a invatat s-o facA pentru aetI. .
rnagidi; de asemenea, a transfonnat mica noastrll sum::
intr-un port romantic, cu fatade masA noua, eu
inimioare din carton, m<'1 109, tot taca.mul.
Majoritatea bMbat;i.lor aflasera ca e ziua Sfantului
din panourile, recIamele felicitarile expuse in !hi....
Dar eu, nu. Habar n-aveam! Nu nimic.
dupa-amiaza am sunat acasa.
- Bunil, iubito! Diseara am un moo de baschet II
tate. La ora 6. Vii sa rna vezi jucand?
La celMalt capat al.fuului s-a liisat 0 tacere mOl'Dl4nf.tL
- Stii ce zi e azi?, m-a intrebat ea mcet.
-Aa...nu!
- E Sfantul Valentin ti-am pregatit 0 ciN speoaILAa
rnWlcit la ea toata ziua!
Stiam ca am dat de necaz, dar n-aveam cum sllliJleeRll
13 meci! ca am dat frau liber primei reaeJii,
gandesc, daramite sa mai ascult, aparand dorinlele __
programul meu. Am Bieut 0 afirmatie jignitl
continua sa rna bantuie dupa 35 de ani:
- Le-am promis baietilor ca rna due, am zis. N-au.
jucatori ca sa joace fara mine. dna cum
ocupam de ea cand vin eu diseara acasA!
Astazi, cuvintele astea rna fac sa rna crispez. Nu-mi
tesc cum a reactionat ea la acea replica absolut
mtI-un fel, credeam c.a lolu!1 era 1n regula dind am
convorbirea.ln seara aceea am ajuns pe la ora n
un sfert. Nonna nU \rcnise la meci.
AABILITATE 143
11k pRt'v1A SI CEAfl.W
rc Dar tot nu mi-am dat seanna, Am rugat-o
in SpID
3
'. I d' x d ,,'
,lice 0 deranjeaz3 ill ee e m estal-
1spun ! ol-golut cun-eml.lrator, adevar care I-a
JevllrU g .' .. .
stoD
1atoioiTtl1 dm orn$ul meu natal, bar-batu!
'-atpe 0-.
fa
orice pe lume moo presus de satta sa.
,e<: 1 I'
simt ca pentru tine once pe umen. asta emu t mal
_Gary, . N
t decat mine', mHI spus orma.
.n enurn
crat
pe nerasut1ate un de lucruri pe care
"nol 11 _.,. d ili'
, r-
cll
Ie prefer el:. aChvlta.tea .e :re,
de fotba!' televlZorul, zlarul, pnetenll, pasnmiJe, acti-
ile din timpulliber.
_ Garv, eu petree are mtregi ill buditarie, dar nu aud
tA vorba de multumire de la tine! Trimit copiii 1a
reg
atesc
special pentru tine a cina cu lumanari, :$1
P . . ., A fX .'
telefonul, tu raspUIlZl spm: " ,nu C1eeam nmuc
dan!, cinam, atata tot. Sigur, vin imediat!" Apoi imi ceri
tin mancarea calda. I:-. cuptor pleci!
Asta m-a dezmetiat. Incercam sa devin expert In materie
relatll, sa invat cuplurilc cum sa ereeze relatii optime, dnd
ria ellsnicie se degrada constant! M-am simtit brusc
. izat m-am prabU$it literalmente pe un fotoliu. Am in-
tTebal-o:
-lubito, spune-mi ce crezi ea merge anapoda in relap,a
trll?
Ea s--a departat de mine, cu ochii plini de laerimi,
-A,nu' N-ai sa rna eonvingi sa-ti spun ce simt pe urma
51 transformi totuJ inh--o noua predica despre gre17eIile mele'
Am eoborat vacea 5i am irnplorat-o sa-mi spuna. I-am
. ell l1u-i voi tine predia, ci c-o voi asculta cu adevarat,
In In cele din urma, deschis inima $i a seos la iveala.
.evArul dureros: cat de mult 0 raneau actiunile mele. ?i eu
d-mi mai spusese acelea$i lucruri de sute de ori, in seara
mi s-au imprimat ill minte. Am ascultat, am ascultat eu
iar asta mi-a schimbat viata. Am facut atunci 0
romisiune, un Icgamint pe care-l respect pana-n ziua de azi:
142 CAND UNU PLUS UNU FAC NO)
eram disponibil pentru ea nia emotional, nid fu:ic:.
zi, eam dupi1 cinci ani de la ci1satorie, am intrat in ., .
la lung program de
de. obieci: am rezultatu)
am COnfuZl de lzblt ill zldul confllctului tn-a Pocnit ..
fata.
Credeam ca dragostea e un joe t::I, 1a fel ca . ,
jocurile, forta reprezintil singurul mod de a casti ---
amamic rna Oamenii trebuie sa riimana
cu 'ei 9i trebuie si1 fie respectati pentru lu
deosebesc de ceilalti, pentruindividualitatea lor. uar. ....
nu 9tiam acest lucru. rroi petrecusem primli ani de
incercand fara oprire s-o eonving pe NOnIla plireflliliit..
trasi'lturHe mde definitorii sunt superioare fatA
Fiindca rna iubea voia sa evite conflictelc, ea a inc:tftii;f11
vada lucrurile prin perspectiva mea. Dar treptat a d,
mai posomorata.?i-a pierdut spiritul, scanteia. Swa..
stari depresive uneori devenea rigida, ceea ce 0
mal reactioneze lntr-un mod plin de iubire. Uneo:
rece. rncerdmd 5-0 schimb, practic i-am sufocat __
fire. Am pierdut ceea ce-mi placea mai multla p
art
eJ1erl_
individualitatea ei, scanteia, diterentele care-i coniIIIM
unicitatea.
Dar am observat aeest Iucru abia in seara in c,
reactie a Normei la replica mea de fiecare searl!,
iubito, am venit!", mi-a solicitat neintarziat atentia.
dr. Gary Oliver mi-a spus di on de dire ori un
controleaza pe altulin asemenea masuril j'ncat eel
nici macar nu mai $tie cine este, creeaza 0 reft>ta a dezasaw.
Poate ca persoana controlata pare mu1tmnita, ..
supusa, dar e doar 0 lini$te temporara. in maximum
va exploda. in seara cand Norma a ajuns 1<1 acel ptUQ_
navMit in sufragerie eu obi$nuitul "Bun.1, iubito'"
mi-a dat de inteles ca, in fine, s-a saturat p.ma peste
Mi-a ignorat sosirea. Expresia de pe chipu.I ei ar
sa-mi sugereze sub ce povara se eoco$eazA, catA
Consideratia in actiune:
respecta deosebirile dintre tine l1
i
partealr.
(ONSlDERATIA: PRIMASI CEA IMPORfANTA ABILlTATE 145
din.d iti .invitai prietenn acasclla line, primeJe
Inc . x H'
. te eu care ii intampmill erau cu Slguranta:" ill ill camera
eu
VUl
. t 1 . . ul d t d
I" Desigur, prm asta m,e egem mal m t eeat a a; e
spuneai: "Vino in universul meu hai sa-ti ar.'H cine
fap ',,, (opiii patrund unwin camera altuia cu 0 senzatie de
SUJlt ". d d'f 1
. descopenre, respectan 1 erente e, care sunt
nurare . . " _l< ., afi f t fi" P .
de vizlblle JOu:tru, ?e, 0 ogra 1. artenern, m
extreJJ\ "'d"X'" f ul
. Ie stadii ale re1apeJ., tin el oere oarte un
pnn: cheia de 1a camera personaM. cand ip
; partenerul: It! manifesta.i de el mod
constant, erai mereu gata Sii.-l donntele
.1e.1n periaada dind fac curte, mai ales bclrbatu cauta sa afle
101: felul de lucruri despre femeia aleasa. In misiunea lor de a
o a asrulta, 0 respecta, 0 pretuiesc; sunt in stare sa
voroeasdl ore intregi la telefon.
and se intalnesc intre ele, femeile pun in evidentcl 0 ex-
etp!ie izbitoare de la regula. intre una in
a" celeilalte cu 0 usunntcl fireasca. NlIlliC nu Ie place
mal mult deCiH 81\ \'iziteze casa prietenelof, sa examineze cele
oW intimc unghere ale vietii acestora, ale vietii persoanelor
iubile. Soot curicase sa at1e trasaturile care-i diferenpaza
esc aameni. Lc pop sesiza spirituJ cercetiltor inna:scut
ia conversatie. Mereu intreaba: "Cine e in fotografia aceea de
perete?"; lICe inseamna asta pentru tine?"; "De unde ai
,?'.
atunci cand sotii dintr-Wl cuplu inceard arate
lIIlU1 altuia camera personaUI, procesul nu decurge la fel de
Majoritatea oamenilor arundl 0 privire in camera parte-
W, dup:1 care ies de acolo pe sau in tromba. De ee?
Iru lUcrurile pe care Ie \lad pe perepi acelei camere sunt
ce se am in miezu:J fieci\rei persoane: diferentele. E 0 ca-
ell rafturi, aproape ca 0 sau ca a arhivii,
In locul unei colectii de cMp, politele sunt pline cu taate
lucruri ce diferentiaza 0 persoana: valori, am:intiri, sis-
posesiuniemotionale, toate Cai!
individualitatea partenerului. Pe cei mai mut"
cAi\.({) UNU PLUS UNU FAC NOI
Sa respecti Iuerurile pe care Ie ai In comun cu parllnlllllt
U$or. Dar numai asta nu inseamna consideratie
consideratie inseamna a recunoa$te, a respecta $i a*.
tutile specifice ale partenerului, care-l fuc s:i fie di.fedtdtt&.
Sa-p descriu 0 imagine verbala:
profund myel a1 intirnitiWi ca la 0 0 camed:'"
un loc care exista in adancurile fiedlruia dia*IIl&
acolo uncle se afla sentimentele $i nevoile noastre.
ca e camera ta din copilarie, aeea lume preferatA
care tot ceea ce aveai era lipit pe pereti ?i
$umea, locui in care tribai ataJ de intens, !ncat te putIIIl! .-.-
prin continutul sau.
E locul caruia Ii spui "acasa".
dl.-mi voi mai presus de orice alteeva C! ---
demonstra considerapa devotamentul fata de ea prin
$1 prin fapte, in fiecare zi.
tn momentul acelei deeizii, al aeelei declara""
descoperit fotta inerenta a consideratiei. Dar nu ajun
sa recunosc cuvantul ca atare; trebuia s1:\ ltot4rilsc
respect sotia sa demonstrez hotararea prin vorbele
faptele mele. Atunci nu mi-am dat seama, dar acum
ce s-a intamplat. Am inceput sa ne marim redproc v,
impreuna, ca 0 echipa. Incepand din aeel punct, v'
faptele unuia fata de celalalt s-au schimbat. Ne mai
ne mai ranim cmar in prezent, dar acum ilstfel d
sunt doar furtuni temporare - deoarece consideraJi
ne-o acordam reciproc este permanenta, este temeUa
noastre, De Hecare data cand facem 0 sau 0
cum se intampla oricui, urmarim firulll1.rnin05 al
rat
iei
pana in esenta sa: relatia noastra de iubire.
144
'fIA: PRIMA $1 CM MAl IMPORTANTAABILITATE 147
l"t d'
toa
te
capcane e el, e poate ucecu regulari-
profunde ale intimita!ii. Tine minte: pentru a
()I1f1iJ nU trebuie sii-# placa toMe trasaturile eif
implicare permanenti1, invulnerabila la
Jlra
te1e
aspecte agreabile dezagTeabile, temporare,
zi. Nenumaratele pareri minore cu privire Ia tot
; chestiuni te \for lovi cu regularitate, cu forta unui tai-
II d:r flU trebuie sa le .ci sa _recun\Y.?ti apoi sa
. origin
ea
acelor opmll difente: dlferentele dintre \loi.
multi oameni sunt despartiti de luermi marunte; iubirea
neprotejata lipsWI. de considerap.e, este distrusa.
Arata-Ii consideratia
, '
mal presus de once...
sa-p anU 0 alta cale practica de a aplica elementul consi-
deraJiei in re1atia tao Steven James, scrotor !,?i orator motiva-
anal, a scris 0 povestire intitulata "I'll Never Understand
Wife" ("N-am sa-rill mteleg niciodata sotia"), mcare
. ng
e
la miezul abiliti1tii consideratiei, care consta, in esen-
in a respccta diferentele dintre tine (;>i partener. Cbiar dad
nu inteJegi toale deosebirile dintre voi - poate chrar pe muJ-
Itdintre ele -, daca Ie pop accepta respecta, vei deschide
poarta din zidul conflictului.
James descrie cum, dupa nunta, faptul ca-i acorda consi-
derape sop.ei lui, de9i n-o intelegea, Ie-a aprofundat relatia-
N-am sa-mi inteJeg niciodata soti,a! In ziua cand s-a
mutat la mine, a inceput sa deschida sa inchida
dulapurile din bucMaria mea, exclamand:
- N-ai deloc hactie pe Tafturi! Va tre'bui sa cumpa-
r!In ni$te hartie, inainte sa.-mi pun vaselemauntru.
- Dar de ce? am intrebat cu nevinovatie.
Ca sa rmnana. vasele curate, a raspuns ea nOlli?31ant.
146 CAND UNU PLUS UNU PAc NO}
oarneni, faptul de a vedea toate acc!>le deo:
Prima lor reacpe este de a gSndi sau
spune: "Ce-i cu toate lucrurile astea? Dc bUnA sea.... . _
ale mele! Nu cu asta am crescut!" -......,J11i1ii2
Cind iei hoti\.rarea de a respecta diferentele dir .
intr-o. alta lume: lurnea p, ..
"camera lUl. Inauntru Vel aHa cele mai intime _ ...
nevoi ale sale ?i vei in;plini una dintre acele ..
fi respectat pretuit. In interiorul aceJei camere
sufletul partenerului tau, iar dupa ce i-ai p.
vrei sa nlmai inauntru, trebuie sa validezi sA ""&'II.GIRl
ce
Odata ce ai luat hotararea de a respecta de a
saturilc spedfice ale partenerului, poti sa intri in c::arat.a'&
De ce? rentru di nu te mai simp de a, ..
doar ale lui, care-l definesc, care au avut \.lUIClYi
terea de a te face sa simti nevoia de a aepona JIll,
Respectand aspectele individuale ale Partenerul
invalidezi pe ale tale, ci doar te deschizi in fata
posibilitati lar aceasta constituie esenta adevAratei in,
Iti cer sa intri acum in camera pilJienerului.
Hotarand pur simplu sa respecti deosebirile existenteJDt.
voi. Dupa ce vei face acest lucru, vei vedea ca lncAPE!n!a
e 0 destinape importanta in ghidul relapei optime. Partelerul
tau se va simti onorat cand vei investi timp atenf;ie
a-i vedea "camera" cu c1aritate, se va simp in sigur,
privire la nenumarate1e aspecte in care se
u este deloc indicat sa intri in camera parteneruluifi
decorezi. Odata ce ai ajons In acest punct, tu l1
i
partenerut
puteti incepe sa conversatii mal profunde,
insemnate. Apoi partenerul se va simp preg3tit 54 _
camera ta. Vei simp ca.ta considerape IP aduce faptuJ
primi 0 persoona care vrea sa se afIe acol0, vrea 51
felul de lucruri despre tine, vrea sa-ti cunoascit sentimenlllf
nevoile.
Consideratia este 0 focta puternica, practic este
iubirii. Folosita cum se cuvine, poate transcende
11A=PRJMA!?ICEAMAllMPORTANTAABILITATE 149
lui. sau in scaunul special de la
.........lus .' - d .
. e care-l pe lOS atunCl can, mtrau pe
.-"mll, p .' , d
u-if"- Ce ciudllte.nie era sopa mea, pnan mereu co-
undeva.
. llipit de ea!
pilu 'Ies de asemenea, sa alapteze fetita, chiar daca
f\ a , b po; 1. 0 'd' ,
. ele ei i-au zis sa a Ul capUt. n tea m
pnete
ll
ri de cate on plangea, oamenii ii spuneau
bfate 0 . I'
s-o lase S;1 panga.
eA Plans
ul
e bun pentru pHimanii ei!, afirma cate
ciJleVa. . . . b' d " - b r"
_ Pentru inima el e mal me aCa zam raS-
pundea ea.
!ntr-o zi, un prieten de-al meu a zambit cam batjo-
coritor la vederea unui abtibild lipit de ea pe spatele
noastre: "sa fil mama $i sa stal acasa cu copilu!
este 0 roundl. a indmii."
_ Cred ca nevasta.-mea I-a pus acolo, arozis.
_ Nevasm-mea s-a laudat el.
_ La fel a mea, am replicat zambind.
Intr-o zi, completamn.4>t formulare de garantie, iar
in dreptul ocupatiei sopei am bifat IIcasnica". Mare
Aarurtclll 0 privire $i m-a corectat imediat:
-Nu sunt casnica.Nu sunt gospodina. Sunt mama!
_ Dar categoria asta nu este prevazuta pe
formular, am biHbait eu.
- Atunei adaug-ol M-am conformat.
intr-o zi, diJiva ani mai tfu'ziu, intr-o dimineata,
pe cand m-am ridicat din pat ca sa rna pregatesc de
mers la serviciu, amvilzut-o zambind.
- Ce s-a mtamplat? am intrebat-o.
- Nimic Totul e minunat! Azi-noapte n-a fast ne-
voie sa rna trezesc deloc ca sa copiiL $i nici nu
s-au strecurat in patul nostru.
- Aha, am b{liguit, fara sa inteleg.
148 cAND UNU PLUS UNU PAC NO}
-
Nu pricepeam cum va migra prafu] in mod
los de pe vase dad. se va afla lipita sub ele hhtie
tra, dar dind e cazul sa-mi tin gut"a.
Apoi a venit ziua cand am Msat colaeul de
ridicat.
- in familia mea, nimeru nu liisa colacul ridbtl
a certat ea. E 0 impolitete. ....
- in familia mea nu se considera nepoUtic:
raspuns cu timiditate. ---
- In familia ta nu existau pisici.
Pe langa aceste leetii, am mai cum sa
tubul cu pasta de dinp, ce prasop sa folosesc d
unde trebuie puse lingurile cand al;>ez masa.
n-aveam ca sunt atat de needucat!
u, n-arn sa-mi ihteleg nidodata sotia.
Pune mirodeniile in ordine alfabeticil. spaJ! v,
'lnainte sa Ie bage in de spalat vase
rufele murdare mgramezi duerite inainte sii Ie
in de spalat. puteti inchipui1!
In pat, poarta pijamale. Nu credeam cA a mai
vreo persoana in America de Nord care sft poarte
male in pat. Are un pardesiu care 0 fare sll arate
cum Sherlock Holmes.
- putea sa-ti un pardesiu nou, .
propus.
- Nu. Asta a fost al bunlcii!,. a raspuns ea, in
cu hotarare conversatia.
Pe unna, dupa ce au venit pe fume copiii. ail
sa se poarte mai ciudat. Ramanea tOiltA ziua in
male, l$i lua micul dejun la ora l1a am.i.azA, dra
ea 0 geanta de marimea unei camionete, plinll cu
tece, vorbea monosUabic.
Purta fetita in toate felurile: in spinare, pe piept,
brate, pe uma.r. N-o lasa jos nieio clipa, nia cand
marne tinere clatinau din cap, pentru ci\ ele
IMPORTANTAABIUTATE 151
liotlrare,a de a stabili "culoarea"
parlenerului tau
pe terna relatiei de cuplu optime folosesc
. low
OI
pentrU a-i in....ata pe oarneni sa respecte di-
!l8CU "d d
din
tre
ei. Le ca In rna
,sa dob.wdeasdi m
$1 sa.fie vor lrnparta:
grijile sa be pretUltJ; vor sa
,sell despre a$teptarile lor $1 sa S1mta acestea sunt va-
[)aT am fast creseu? s{\ credern ca dragostea adevarata
. ex.ista doar intre doi oameni care gandesc, se poarta $i
t identic, wloe sa lnte1egem fapml dO\. fiecare om are indi-
',tatea saproprie $i cil lubirea adevarata incepe sa creasca
tund cand renunti sa mai IDeerd sa-J schimbi pe eeWalt,
aceeptl respecti dilcrentele care-i unicitate.
Pen
tTU
a-i ajuta pc participantil 1a seminariile rnde sa
cat de radical dilerlti pot fi fata. de partenerii lor, Ie cer
considere pe sine UJl\ set unic, stra]ucrtor de eulort. La
inarii folosesc galbenul $1 albastrul ca sa-i reprezint pe eei
parten
eri
din relii3pE - galben pentrU femeie $i albastru
pentru b1lrbat -, daI ele sunt doar doua dintre nenumaratele
rombinatii de cuJari pe care Ie puteti avea tu partcnerul
u. Fiecare dintre noi este un individ unie, cu propriul
mediu de provenienta, eu propria mO$tenire culturala,
de rasA, cducatie parentala si experienta personala,
.ales in privmt
a
relatiilor. Spre exemplu, UnD dintre noi au
avut cinci-$ase relatii stabile $i s-au desparti
t
de fiecare data;
llii au avut 0 singura r,elatie serioasa. in teoria mea, pentru
individ exisla 0 nuanta unici1, speciala din cuiorile
curcubeului.
1"1 A.' A $1 CEA
ntr
U
ell ea pentru toate acele diferent
e
- acele
re. Ie _ eare-i confera unicitate si il/o fac sa fie un
,...: specl3
r de viataspecial!
150
cAND UNU PLUS UNlJ FAC NOI
- A fO$t prima noapte, in patru
mit intreruperi!
Serios? Patm ani?! 0 de tirnp! Ni
bagat de seama. De ce nu s-a plans? Eu in
m-a;; fi plans. '
Intr-o zi, mtr-un de
Hkut-o sa mtre ill baie ca 0
mnd m M-am dus ea sa-i eeriertare.
fac asta dill suflet, pentru ca $1 eu aveam Iacrimi"
- Te iert!, mi-a spus.
$i $tip ceva? Chiar m-a iertat! N-a mai .
nicioclata incidentul. Nici macar cand se infur:;-
putut pune la b2l.taie artileria grea. A iertat a
Nu, n-am inteleg niciodata. sopa. $i
Fika noastra Ii seami'ina mamei ei I:ot mai IIlUU...N
fiecare zi ee trece.
Daca va continua sa-I semene $i-n viitor,
sa mai existe inca un tip norocos pe lurne, recun,
pentru hartia albastra din dulapul de bUditlirie."
Diferentele. Steven James a alcatuit 0 lista delaliati
rentele dintre el soFa lui. Dar nu Ie mai dezbate,d
tal pur $i simplu, $i acceptandu-le a invatat sii Ie
Acesta este seeretul relatiei optime: sa eonsideri
rile puncte tari, nu puncte slabe. Afirmaj::ia lui James,
nU-$i va intelege niciodata sopa$i felul ei de a i, atat
rit de allui, 0 cinste$te pe aceasta mtr-un mod foorte
Chiar daca n-o va intelege niciodata, a luat hotIrtI.
con$tienta de a 0 respeeta, a 0 pretui $i a-i arata consil
Ea ii face v1ata mai buna in virtutea insu$irilor ei apar'U'1I
ciuda acestora.
Ea II irnpline;;te.
Mai mult dedit atat, el $tie acest lucru. El ii arati
ratie sotiei sale, sprijinind-o zilnic, dar $i serlind, afirmbdcu
voce tare 9i declarand iubirea. Nu e nevoie l1i
fesionist, ca Steven James, ca sa faci 0 declaratie atatde
natoare. Este suficient sa marturise$ti in felul tAu tr,
miraculoase ale partenerului. prodaJd.ll
KOfU I "Lider dominator"
1. imi place sa controiez lucrurile ori de cate ori este posibil_.
1 Am un {oarte putemic spirit de competit
ie
-'
3. inn vine usor st. iau hotarari "
4. inn place fac lucrurile 1a repezeala _"
5. Sunt primul nascul iii parinti10r mei _.
CUM SA-n DETERMINI CULOAREA
PERSONW UNICA 91 SA-I lMPA.
RTA
9'&7TI
PARTENERULUI ACEASTA INFORMAT!E
pe tine lusuti, 1a intrebarile de mm jos
cu 0 c:ifra mtre J (nu rna caracterizeaza deloc) 10
(rnA caracteri7..eaza intru totu1). Intrebarile te vor ajuta
sJ-ti descoperi propria "culoare" unidl.
TI;\: pRIMA $1 CfA MAl IMPORTAf\ITA ABIUTATE 153
1 lucruri care a fac sa fie persoana care este. 0
- 'ate e "1 dif' d
trU trasaturi1e el speC! ee, . ente e ale mele,
ei uroca, iar a dus. rel.alia
','el
uri
pe care nu nu h putut mchlpUl pe
Ia ru ' x h' b 1,
,and pneaII1 5,,-1 5C Un' cUlOarea pentru a
ai mult Cll a mea.
Jt\Dlea aceea, credeam ca propria-rill culoare e supe-
La vte .x1 . il
ca parerile, a?tepwrl preocupar e mele sunt mai
. te mai bune sau mal illlportante decat ale ei. Nu-rill
lSteIl' ul' t 'te'd fX .
t1l gan
d
prm aces e CUVID ,a ,oar aceam nuci co-
,rj1n3
,ra ar1itand ca, dupa parerea mea, gre:;;ete m cele mai
privint
e
. Pentru cil ea nu era agresiva sau
de fo!ta, dar eu eraffi, am asimilat-o pur simplu,
dIldu-rill cularile mtr-ale ei. cum sa recu-
ncJ6CdUerentele nai, sa Ie am can-
,tdans
ul
stang
ac1
al conflietuhll, blocat m spatele aeelui
enervant.
Nu aceepta sa ti se intample ceva! Acorda-p un
Jigaz pentrU a face culorilor de mai jos. Apai, dupa ee
vei culoarea umd\ a partenerului ?i pe cea proprie,
jneep sA cinste;;ti aceste culori cu vorba cu fapta.
fACNOI
CA.ND UNU PLUS
152
Problemele apar atunci cand Oartlt>nii .
partenerilor lor opiniile, preocupil.rile
nero}, avand alta culoare, 4;i va exprima rl-.....:-:-:
reacpona nefiresc, va til.cea, va arguJnenta
convinga pe celalalt cat e de culoarea s: ...
ca euloar.e, personalital:ea ".
ill de a pnvl lucrurile de a aC!iona este sUPerior.
incearca sa schimbe, sa asimileze sau sil. ames .
celuilaIt ell cea proprie, astfel meat si\ sernene. tn
fiecare tinde creada m superiorita
personale.
Aceasta se intampLi atunci cand oamenii nu Jl!:SPedt'
rentele dintre ei. Ei mcearcil. eUmine deosebiriJe . dI..
esc 9
i
, procedand asHel, i9i em0!ional
paritsesc drumul spre intimitate.
Daca oamenii i'nva!a sa renun!e la a schiJnba
partenerului sa respecte pur simplu deosebililr_1t
confera unicitate, se ceva uimitor.
albastrul se suprapun un pic, se fonnea.z.'\ 0
Adevilrata intimitate este acel verde Sau oricare al:
ce se formeaza prin combinarea culorilor unice,
celor doi partenerl. Niciunul dintre voi pil
abandoneaza, dilueaza culoarea - identitatea -,e;
alc'lturaji ca doi oameni diferiji, formand un amestec
nou. minunat. Nu-p pierzi ni<;io clip!!. euloarea, dar
arnesteci cu a partenerului obtiJ putin verde tOCmai
nivelurile mai profunde ale
Descoperirea faptu1ui C13. sopa mea, No
culoare - cc'l acea culoare reprezinta p
Ie, sentimentele 9i nevoile ei proprii, care pot
extrem de diferite de ale mele - m-a ajutat foarte m'
recunosc ?i sa-i respect specifice. Am inv.
privesc nu ca pe 0 amenintare Ia adresa indivi.dualit!tii
ci ca pe 0 persoana uimitoare, a carei culoare, ames
a mea, ne face sa fun un cuplu mai putemic, mai
frumos. Ea vine spre mine cu propria cultura, ed.uca
diu familial, i'nfilp9are fizica, persanalitate, .
__MAI __IMPO __RT_A_NT_A_A_B_JLIT_A_TE __1_5_5
, IrIri place sa ating diferite Iucruri, in cautarea
P
llrlltun, ." 1 x
eulJ1. are am vemt sa e cumpar -"
p.e sa tiu precilut politicos fata de ceilalti
lJlU p .'
, 1spre destmape, .-
jocuri1e sportive daca nu-i cunose pe UM
....1u
cMon
-' 0 'ul . f I
X deco
rez
si sa aranJez spat! m care tralesc ast e
. place S4'
refleete cine sun! _:
sa. mai mare apropiere lata de partenerul meu atunci cand ne
tce8. reaproc tot felul de lucIUri, in conversatii pmfunde _"
de a Ie fi de folos altora de a primi aprecieri
lice pentru Cea ce fae -' . ' .
auttn 'oie sa ma simt in COT-Uunlune cu partenerul pnn mterme-
ne'o , .
w conversatleJ -' . . .
evo
la
de il prinu tandrete verbala sau fi.zlcl1_.
avea banii neeesari, rni-ar placea sl1 Ie fae oamenilor
uri -' "I I 'b
o
'1 25-38
Calculeaza tota u pentru lI1 tre iITJ e, '
I nIubitor de det'alii spirit analitic"
canddiscu
tcu
oamenii, imi place sa fiu cat mai precis cu putinta_.
:rn:! sa. tin seilJUa de detalii caud lrni viata $i __'
Lni place sa primesc Idel nm de la altil apm sa rna gandesc la
" singur, eu atentie, luind in considerare toate amanuntele _'
.La unei zile indlrcate imi place sa fiu singur 0 vreme,
. pentrU a-mi redobandi puterile _.
Imi place sa-rm pastrez intimitatea vietii personale nu ill? poves-
tese stroinilor prea multe despre Il',me despre familia mea _.
44. rmd s.! \"M pa.rple negative ale tmei idei nol provenite de Ia alpi _.
5, Tmd s1\ vad ee tn>botie facut pentru a avea 0 eas1!. sau un birou
onionat _'
In general, am nevoie sa traiesc "conform regulilor" $1 sa am cat
de cat ordine in
Am nevoie ca partenerul sa demonstreze implicare ferma ea sa rna
simi in siguranti1 in ceea ce prive$te dragostea $i/sau banii _.
4lI.Simt nevoia ca partenerul sa rna accepte pentru ceea ce sunt
$i/sau pen!ru ceea ce fac _.
'9. Am nevoie sa rna simt in sigmanta eu partenerul meu pentru a
m3 purta a:;;a cum sunt _.
place sa fae lucru.rile bine, astfelincilt sa dureze _'
mise dil: cevade famt, imi place sa ducsarcina la indephnire_.
CalcuIeaz3 totalul pentru :inlrebariIe39-51.
Noteaza scorul total pentru fiecare euloare.
Ro:;;u Galben Verde Albastru
cAND UNU PLUS UNU PAC Nor
154
6, Mi-e greu sa port () conversape eu p
ar
teJleru1
ineot.roduce_
7. Cand fac cumparaturi, inti place sa intru in ntagazu.
ce-rni trebuie r;;i apoi sa plee rapid _'
8. La volan, ilni place sa ajung cat mai repede la desl
9. Pot unnari un meci de fotbal Ia televizo
r
chiar daca
pe jucMori _. ...., .......
10. Imi place sa past.rez a anumita siguT! fali .
a$a incat sa nu fiu eonrrolat de ei _" --.w
11. Simt eea mai mare apropiere fata de partener atunei '
a activitate i'mpreuna _' ....
12, lmi place sa depa$Sc situaliile dificile obstaco1ele
Calculeaza totalul pentru intreb.trile 1-12.
Portocaliu / "Persoanil populari'i"
13. De obicei sunt 0 persoana fuarte oPtintista _.
14, Lni place distraq:ia _'
IS, Imi place diversitatea _.
16. lmi place sa fiu mereu inrre oameni
17. Sunt cel rnai mic dintre triltii mei, ultirnul na:sc.ut_.
18. Faptul de a rna aEla i'mpreunii eu alti oarneIli imi. d.'I
19, Gandesc mal bine am idei noi dac.1 Ie pot imp
tare celorlalli _.
20, Nu rna deranjeaza sa Ie povestesc altora intamplhi
din mea _
21. Mi-e greu sa vild partea negativa a ideilor noi, de obiCl$GIlllIIlI
pot reli$i, indiferent ee anurne _'
22. Nu rni-ar fi greu sa 0 veveritii daea rn!n.1ncI
care am pus-o pentru pasari _.
23. Am nevoie sa fiu implicat in Luarea majorit;1!ii deciziilor
afecteazl1 viata sau ciisnicia, Am nevoie de t'onsens de
in luarea hotarariloI _'
24. lmi place sa amuz oaruenii r;;i influent= _'
Calculeaza totalul pentru intreb.ltfle 13-24.
Verde / "Loia] stabil"
25, In grupurile de oameni din care fac parte, imi place ca toati
sa coopereze dit mai mult In acliunile pe care Ie intreprindeDt ....
26. Ymd sa Ie fiu foaIfe loial prietenilor mei si 53 nu Ie rAnesc
minteJe _
27.1mi place ca viata sa fie relativ constant!, EM! prea
schimbari rapide_.
28. Mi-e greu sa refuz un prieten care are nevoie de ajutor_"
29. Stlllt un bun ascultator _.
rIA: lMPORTANTA ABILITATE 157
dansul conflietului, Simpla
opinii -"Am fost acolo in fiecare an :;;i de
,,;mare: e la fcI" - 0 in urma cc'lreia
re data f ti' " '
.. . \'or a1ege ell "vanatal a ec ve ?l se vor retrage
:u superfidale de comunicare sau chiar \>lor inchide
lIlveIUfI , .,
t comunICilnl.
Ie. respectului pentr'u presllpune ca sotul
ReactJ
a
" 'd d 'I I
' asd3 penb"U a-?l a una gan un e, sa-:;;1 contro ezc
OP;?i anlinteasdi. sa. presus d,e
i sa incerce sa mt.eleaga dlferenta expnmata de Opl-
:e. "Nu dl asta e parerea ta, ar putea spune
ceca ce sa pot
vati-
mi
voie sa tmportanta. parte:
trolare
a
mamei Funa este pnnClpala forti!. pe dlstruge
con 'deratia; cum WI incendiu rnistuie cladire pan1l-n
:;m, furia, dupa. ce s-a pomit, poate sdlpa de sub
trol ravagu- Trebuie inveti sa-ti mentii furia la
con sc,uut. Caud te simP. infuriat, recunoa?te faptul ca
:ast! emope este negativil:;;i potolC?te-o cat de repede poti.
Cum? Amintindu-p cat de valoro:;;i sunteti amandoi. Calmea-
zJ-te rernediaza stricacmnile aduse relatiei, folosind toate
cele trei abilitat:i: considerapa, ascu1tarea reflexiva (pe care 0
yom prezenta detaliat In capifolul 6) ?i lncaxcarea "bateriei
oiIor" partenerului prin iubire (aceasta 0 vom prezenta in
capitolul 7). Am descoperit ca metoda cea mai buna mai
de a repara lucnnile in cazul meu, in a ?-1a opri
pur simplu it spune: "lmi pare raul Mil ierti?" In acest
punct, partenerul tau trebuie invete sa ierte sa treaca
mai departe, faptui ca paoa eei mai apreciap. oa-
meni dau din cand in Gmd.
Deosebirea mtre partenerii care se respecta eei care se
de V3zut. Eo diferenta de roluri: ea, ca nora, are
un anume mod a 0 privi pe mama lui; el, ca fiu, are alt
mod. Aceasta I'm Se va schimba niciodata. Daca elli
va 0 in loe sa transfonne diferenta in su-
biect de discutie in c.onh'adictoriu, conversatia lor se va ridi-
ca Ia un alt mvel. devine un prag; sotii pot continua
-----
Cum Sa respec!i trasaturile specifi
ale partenerului
156 CAND UNl1 PLUS UNU PAC NOI
Pentru cit fiecare dintre este 0 combinafie de
ele fund de dommanta, vel a.vea :.ulume SCOt II
dintre categoru. mte1egl.cart! sunt
dintre tine ?i lar sun:me Un
minte - respecp - trasatunlelculorile unice ale
Acum, dl tu ?i partenerur t!lu v5 ro!l\binalia
de culori, incepep sa aratali considerape lalA de eIe
ceea ce spuneti ?i prin ceea ce fa-_ ..
In acest capitol ai aflat intre tine partenerut
ta ?i diferente acceptabile, :;;i diferente ce pot sa ptoVl
confort. Modulin care Ie abordezi poate.fie sA va .pl
sa distanteze.
OdatEi ce ajungi sa deosebirile sub fonna unar
peete ce merita respectate,?l nu a unor puncte
care sa fie dezbatute, p0ti gasi poarta din zidul
Demersul concret de a arata respect pentru aceste clifertalltl
va permite fiU doar sa vezi poarta, ei ?i treci prin ea.
lalta parte, in Jumea noua a intimitatii autentice.
Din cxercijiile prezentate in capitolul 4 ai aflat care
diferenteJe dintre tine :;;i partener. Acum sa acp.onlm.
in sensul respeetArii lor.
lata un exemplu. a femeie ii spune sotuJui: "Zlu
vreau sa mergem de la mama tal Am fost
fiecare an ?i mereu se intampla acela/li lucru. M! umiJeIII!.
fiecare data!"
Diierenta dintre eei doi este evidenta: ei nu-i pm
pallia marnei sotu1ui la fel de mult dlt II place lui. Cane. I
reactia sotului? In sens opus respectmi deoedAdlat
Prima lui reactie va fi, foarte probabil, defensiva. Se
vulnerabil:;;i vrea sa-?i protejeze mama, famlJia, propriJJe
saturi spedfice. "Care-i problema Ctl mama?, intreabl e1.
ai gandit vreodata ca poate tu e:;;ti problema. nu ea?
:;;i cu asta, basta!"
Cand nimic altceva nu merge...
latA in continuare un exercitiu pe care sa-I Incerci data
..toare (and pa.rerea de partenerul tau dezvaluie
intre voi. Cum ip vei cia searna? Va fi 0 opinie spe-
D lui sau ei va intra in conflict cu propriile pared idei.
se intampla ceva, nu dovedi Iene emotionaHi; tine
dl reacpa cea mai fadla. este aceea care survine eeJ mai
. Opune-te tentarei reacti-ilor reflexe, furioase, cand
nirteneru.l dil glas unei diferente esenpale in privinta filozo-
ide via!<'l, a emotillor sau a nevoilor. Chiar dad!. nu
sigur care ar fi reactia cea mai productiv:!, incearca sa
.un iubit sensibil sall 0 iubita sensibila:
Ascult! simtamintele pe care ti Ie partenerul!
im,elege acele senti:mente!
Valideaza perspectlv3 urucii a partenerului, filra sa emip
judeclti la adresa acesteia!
Respeetii-i perspectiva personala reacponeaza la ea
aaIl'dAndu-i consideratie fc1cand efortul de a gasi 0 solupe
sA nispunda nevoilor fli sirnt<'Unintelor arnandurora.
ilfel vei sa combini reaJmente cele doua culori ale
."A' n.A.A. 5J eM MAl IMPORTANTAABILITATE 159
n :::.=..:UL:-:-.
A I E' d fi
. "Ce tampenlC/ :xJ ,,1 a, asta ar 0
iSUfl visUi pe adevarata aventurA! Eu
o N-o sa F1e n-am visat pan1\ acum 1a
plltem pemtitc ceva, dar sunt dispus
ce
va
niciodata." iau in considerare
aceasta posibilitate."
,
Dar! vrei sa fij sigur ca un iubit sensibil sau 0 iubita
BeJlSibiIA in orice fil in afla fel incat relapa voastr!!. sa
CllIlStituie un mediu SiguT pentru partener, astfel Incat sa-p
poali simamintele nevoiJe sale, chiar daca tu nu
Ii de fiecare data Ia indemMa reactiacea mai bun!!. sau cea
IlIIi adecvat!!.. '
------
---
.,Eu nu beau
motiYe personaJ..
n-am tejw:ldd_1
dati Si'l bei un pahlrew
in societa
"Da' ?tiu
qti
cumva in perioada
aceea a lunii?"
,.. pasa daca
vrei sa pleci
lmdeva de Craciun!
Eu raman aici, si cu
asta, basta!" .
"Consider ca a bea
alcool este un lucru
inacccptabil din
punct de vedere mer
Tal si vreau ca si tu
sa consideri la feI!"
II REAGlE JIGNlTOAKE
aJori
Diferente
degen
Opinii,
preocupari,

DlFERENTE
Personalitate I .,Vreau sa. merg la
petrecere s1\-mi
prietenii, iar tu
trebuie sa vii cu
mine!'1.1
158 aND UNU PLUS UNU FAC NO]
sa vorbeasca pana dind fiecare dintTe ei a
de ce anume are nevoie ceHilalt. Atuna nUInai
atmosfera de sigurantii creata, ca nu se Vor
rnustra sau abuza fizic unul pe aitu!, cei doi pot"
fapt ce
desigur, cele mal profunde doua mvelun ale
Tabelul de rnai jos poate sa ilustreze mai bineunete.....
diferentele pe care este probabil sa Ie
reactiile tale pot sa-i dernonstreze partenerului
sideratia pe care i-o porti sau sa-I
11A: pRIMJlo.$I C'HAMAl.lMPORTAN"TA ABlUTATE 161
celaIalt eanstruirea unui far maritim
deratl Pr ti' anii "'.. .
. irairri
c
prCUdl stanca. ac ca m estaIu con51-
mMJ eu un proiect de construcpe -In aeest eaz,
"",sea ro.. . A ,,'
'r" ire
a
UI1ui far. .....l.IIpa ce al meeput Sa. sapI pentru a
llei vedea neintarziat imbunatatiri in relatia
Je din care oonstruie9ti sunt toate cuvintele "de
e care Ie Ie scrE sau i Ie transmiti partene-
. . pactiunile tale; aeeste lespezi de granit iti vor ina.lta
lUi VOl' face de neclintit in fa!a furtunilor.
din far va fi reprezentata de inventarul tuturor
pe care Ie Ie la
tarul va fi mill. complet, eu atat lumma va h mat
udtoare.
Dup! ce ai conslnJit car: are acum 0 fundap.e inalta,
Iernicli, relapa till \a fi 0 nava u90r de condus pe calea
Indiferent ce furtuni ai traversa, daca farul ada-
lumina consideratiei, aceasta lumina puterniea te va
uziaproapede fiocare data, fara inapoi in portul
al iubirii al infimitaJ.ii.
latA cum pop incepe faml
1. AlcMuie;>te 0 lista eu toate aeele ale parteneru-
lui pe care Ie Cn cat e mai lunga lista, eu cat
oonsideratia e mal put-emiea, cu atat lumina din acel far
va fi mai intensa Cfuld le afli in pragul conflictului, re-
vino la lista. Ea iti Vil da farie va inspira considera-
pa; cum ai putea sa nn simP. eeva cand 0 lis-
t! atat de lunga cu 'I:rasaturi concrete, ce merita pretuite?
Pune lista la vedere In casa ta, in loeuri unde s-o pute!i
vedea in fiecare .zi tu, -,?i - mai important - parte-
neru1 tau. Orice om are ealitap minunate. la
triisilturile de personalitate ale partenerului tilu
(introvertit V5. exhavertit), la la tiparele de
gandire, la caracte.risticile de gen, la tiparele de cre-
dintA, la valorile irnpiirti1-'?ite, la abilitatile parentale, la
preocupilri, opIDii S;i te)uri de viata. Personalizeaza-!i
lisla! Aratii-i-o parte:n:eru1w, apoi faceti cu regularitate
schimb de liste.
Al doil@a act al manifestarii consideraJitt
!ista lucrurilor de respedat
160 CAND UNU PLUS UNO FAC NOI
Respedarea
A
deosebirilor dilltre tine
doua scopuri. In primul rand, lti validezi parten
du-l sa. se in in in care
su.n
te
ce nevOl a1 ran.d, arnandoi doha'-';;;'-
plm puterea de a mamta m direcp.a cOmun.icArii-;u:.cIi
duce spre cele mai profunde dow niveluri. ...
Facand acest legamant - "Recunosc c<'1 noi doi .
bim in multe feluri, dar diferen!ele nu vor mai Ii ""'-
disputa, ci baza unei mai bune in!elegeri" - Creezi
intimitap.i. Nu renunp. la opinille tale, nid nU-Ji
racteristicile proprii spre a deveni identic cu pa ca.
doar accepti sa yezi punctul de vedere al acestuia tntr.o......
na noua, toleranta deschizi astfel poarta spre
Odata ce iei aceasta hotarare, relapa voastrii va ajunp...
tarnat 1a un nivel mai profund. Partenerul se va silntifai...
ran!a va putea imp.:trta1;>i sentimentele!1i nevolle
tu te vei simP. in siguranta 9i p Ie vei putea implrtlp...
tale. sa una cruciIIe.
ondirel fnnte umane: neVOla de a fi pretuit.
Va fi nevoie de exercitiu. in definitiv, in acest
pune problema schimbarii unor reaqii conditionate,
inUlrite pe parcursul unor am, ba poate chiar a unor
Se pune problema transformarii reaqiil(lJ' negative
reacp.i pozitiYe. Fiintele umane nu sunt moop; nU)NIIlIltl
apasam un buton 9i sa ne inJocuiill toate reac!ille nesatiftar
unele pozitive. Dar te poti condip.ona treptat,
sa-!i controlezi reactiile negative - un prim pas
catre consideratie. Pop invata sa prive:jti aspectele
ale luerurilor, inainte de a-ti lasa iritarea te
pe calea lipsei de respect, a jignirii.
In cadrul seminariilor pe care Ie fac 0 .......
lntre rezultatele cumulative ale cu consecvillfl.
162 cANDUNUPLUSUNuF'AC TfA:r.....-.
:.:..:------

NOI
2. 0 listii cu IUcrurile pe
aduceinviatata care-tiinspira
tiizi;;in-aiaveafarapartenerultau.?0
varat fericitii e 0 persoana recunOSdltoare.
jur ;;i vezl de ce anume te bucuri in. ila!st L
Pentru personal, un benefidu eu
important! In aceasta privintii este credinIa
Dunmezeu. Sunt mereu COIUjtient deceea
Dumnezeuprin creatia sa ca r:3spuns]a
mele. intr-omaimarerruisur! m.I
sa-mi pretuiesc partenera, fiindea eu ..
persoanc'1, sunt atilt de implinit. Dadne
asupralucrurilorpccareIe avem,nuasup.ractIcir
lipsesc,atitudineanoastraestemultmai ..
vinemultmai uor sa manifestamconsideral ..
ceilalti.
3. 0 listacutoatelucrurilebanaJe ..
la partenerultau.Viatanue 0 vacan
akatllita dintr-o succesiune de lnbUnplUi MticIfeIt
trebuie sa inveti sii Ie cinste$ti ;;i poe acesta.
compune 0 listii cu intamplari cotidiene:
partenerul tiiu i;;l indepline;;te activit':i!ile zimtat l1li
cum spala ma$ina, face curatingaraj, perle pInd
cluce gunoiul. Giise$te luminadinunghemede.aIIbi
intunecate. Dupa ce ajungi sii-ti Vez1 partenerql
tregime, indusiv aspectele banale, ilpop
deplinca persoaniL
4. Aldituie;;te0 Esta cutotce-tidisplacelapat1enertl.
vat
ii
sa "vanezi comori" - instrument importllltt.
construirea unnl far al consideratiei trainic
stanca;;1catmaiinalt.Tinemintecil tu parIlmendll
v-atiangajatsava acordaJireeiprocnucloarimpaI_
tel, ci importantaceamalmare,considerandd
meritaJi un respectprofund,laudel consideratle;8d
restrictii V-ati angajatsa va consideratiunulpe"o
comoara, iar aceastii atitudine vll guVI
faptele;;itoatespusele,chlari atunddndapar
...... S1CEAMA[
AABIUTATE 163
tenpalnegaiiv.A$ldar, :parsituatii,vorbe
eupo .negative- ceeacesevamtamplalaunmoment
sigurant!_,mvata sacauti elementul pozitiv,
dat v tr 'V_v d
oar asupracareIasa e concen eZl. matoarea e
a
corn t' '" 1
on presupunecautarea lent.. a aspecte or po-
coJl\ .. hE ., d
.'veintr-unconlexLneg,a
uv
. u am mtot eauna
lise5C macarunaspectpozitiv aloridueiintarnp1.3ri
)<IS . d . . t b' v
alive. Pentru a escopen comon re me sa te
XI<>' X neg - d' turi1
intre
bi
:nee potIllV..)"" sanceamillVatat illtrelsa e
potenp.al dezagreabile ale partenerului meu? Ce ar
trdJuisa facpenkua tr-.msfonna acea perceptienegali-
vIintr-UIla pozitivi1?"
J)eSCOperirea romoril.otdinspateleincerdirilorpecareIe
constituiereamairapida,caledincatecunoscdea-
valoarea pe.l'5OnaU! {ii dea-ti rafinaperceptiaasupra
iei voastre. Exercitiulde maijos este unulpecare11 fo-
Unpreuml cu sofia meapentru a descoperi comorile
incercMile prin care trecem. Poate ca va functiona in
"ostru.
Lnparte0 coaladehat-tiein coloane,pecareIe denu-
.dupa cum unncaza.: 1) Ce-mi place la mine insumi;
'1Ce-mi place la parlener; 3) Incercarile noastre din trecut;
de sprijin, utile; 5) Re.zultate benefice ale incer-
ciriJor;6) Iubireainacfjune.
Cf.mi
plnla
-
Ce-mi
pla<..-e la
partener
htcerci'hiJe
noastredin
!recut

de
sprijin,
utile
Rezultate
benefice
aJelncer-
CilrilOT
rubirea
in
,acpune
I
I
164 CAND liND PLUS liND FAc NOI
In primcle doua coloane noteaza eel
p1ac 1a tineinsuj::i trei lucruri ca.re-{i plac la
In a treia coloana noteaza lucrurile C"a-re au
turi, stres tensiUTIe mtr' tine $-j partener. EIe sunt -
ce dau la m.inie, ...
fermt
a
m d Ifente grade. Unu oameni mi-au spus ca
dureros si'! notezi toate aceste lneerccUi dintr-oda'
poate vei prefera sa te concentrezi, pentru moment.
sau doua, iar de celelalte sa te ocupi alta
In a patra coloana noteaza oamenii care te-au "JUtIt1l
versezi mcerdirile mai grele $i/sau foI, ....
sau de partener pentru a va rezo]va <.u sucees P"IIl.....
Poate aj::i descoperit ca va sunt utile imaginile
poate ca preotul de 1a biserica v-a dat sfaturi in
situaj::ii mai cri tice.
In coloana a cincea noteaza ce rezultate erezi ell a
cercarea prin care aj::i trecut_ Daca la inceput nu-p vinelllllir
in minte, arnint$te-j::i ca lncercarile pot d.a Ja
aspecte ale iubirii; lncearca sa-ti d.acl acea
plare anume te-a ajutat sa te pe tine insup sau
be$ti partenerul mai mult_
.In ultima coloana noteaza in ce fel efectele benefice
cercarii modificat comportamentul. Scopul
eu care ne confr1ll1h'l.m este acela de a ne ajuta d
noa$tem mai bine ?i sa ne iubim mai mult, pe noi
partenerul nostnl.
Poate Inca te indoie?ti de faptuI cA lncen:.mJ.e pe
traversat au comori mgropate in adanc; haidc atund
tam impreuna cateva exemple.
1a hotararea de a considera ca ideile, gandurile,
preocuparile, $i telurile de viatt'l ale par ............. Il!Il hol
sunt putin mai importante decat ale tale. Aceasta este
buni'! cale de a-ti spori considerapa_ 0 asemcnea atitul
aduce in dlsnicia ta mai multa insufletire mai mulle
riente pozitive decat orlce aIt lucru, dar e eel mai greu
$i cel mai U$or de uitat. Partenerul va obselVa fMll intirziIIt
EIV\'flA: pRTh1A$I CEAMAI f!1;WORTANTA ABIUTATE 165
incepe sa amplifici consideratia stima
jJltbarea, 13 .
rzi
i Ie aco . .' -
sa eomunici, mal aies prm ascultarea reflexlva -
ternica modalitate de comtrnicare din lume, pe
rn
al
PUexpliea pe larg in urmatorul capitol-, cand aveti
VoIll F I d fi . b -b-l
leo
,_ 1 gere serioas3.. 'aptll e a un IU It sensl I sau 0
respectul din relatie, iar parteneruI se
m
ai
pretuit-
d descoperi care sunt principa1ele nevoi ale
can .J1ui promiti- sa petred zilnic diteva minute
a contribui la 1mplinirea lor, partenerul va remarca
angajament fata de valoarea sa. Considerap.a se
ell fiecare. noua mcer;care de a d\spunde in mod
tiv ne\'oilor celUllalt.
Angajeaz
a
-te la unui :.ar a1
., Ill; astfel te vei protepc m fata vlltoarelor furtUfil- eu cat
.inalta este consideratia, cu atat relatia ta va Ii mm prote-
dee\'entualele vatamihi. Dupa ce farul, te vei
ia tot mai mult de partenerul tau, intr-un mod foarte
foarteprofund- Daca dai prioritate conside.ratiei $i i'ncepi
Ii :;;i sa-Pc proclami respectul in fiecare zi, vel i
sa ajungi la destinatia ghidului relati-ei optime, in
in care partenerul tau pastreaza toate sentimentele $i
.oile, eel mai profund loe de pe pamant: inimii-
lncepand sa-ti zi de zi consideraj::ia, vei dari ca,
cu partenerul, sa incerci cat mai multe dintrc
urmatoarele modalitati de a acorda consideratie:
l.Metode de cmmmicare. Comunicarea autentica, prin
intermediul tehnicilor cu eficienta demonstrata, cum
sunt imaginile verbale sau Clseultarea reflexiva, consti-
tuie cea mai rapida cale spre inirna parteneru1ui tau. Ea
estc cea mai directa modalitate de a-i spune parteneru-
lui eli vrei cu adevarat sa ascuIfi. ce sentinlcnte !Ji nevoi
are; ea vrei ca discutia voastra sa fie cat mai plina de
micz :;;i cat mai agreabila eu putinta; ca-i respeqi simta-
mintele ?i necesitatile vei asculta eu adevarat. In
fIA= pRL\oiA $I CEAMAI IMPORIANTA ABILITATE 167
iubirii de mceput se
pe iubirii mature, este firesc ca aspectele fizice
I tiei sa se dirninueze. Nu accepta sa se mtample
ale rercru! sa mentii contactul fizic" fie $i
aces
t
.U
prin
gestu
ri
marunte. Un sarut ritual. inainte de
nutn
a1
'b d b '"
.' dinlineata din casa e mal un ecat a senta S<1ru-
a leSl 1 f' . ti" dali
! '. Tine nUnte, contactu lZlC cons. tule rno' tatea
to la nil;rel celular a consideratiei a iubirii.
de Ill. . " d' I' 1
. sa dlspara JJ1 re atla tao
4 pentru ce nutre?te"
. traduce in englez.a pnn husbandman (hteral: "sot-
bar
-
:t"); in contextul el
lldinar
ul
prOfeSlOnlst, care culhva pamantul $1
rgrije$te plantele. eel ce nutre$te, cel care hra-
:es
te
ajuUi la cre$terea unar fiinte. In gradina, aceasta
sa plante!e Ie a$ezi sa
pritn
easd
! lumma soarelUl. In domemul relatlllo
r
,
nutrirea inseanma cam acela$i lucru. Ea este un aspect
esential a1 fiindca presupune sa te ocupi
de simtamintele de nevoile partenerului. Prive$te
acest lucru prln medierea perspectivei gradinaritului.
Cum faci plantele sa. creascil.? In niciun caz racnind la
ele! Le facl 5ii creasca acordandu-Ie atentie. Acela$i lu-
cru este valabil $i in cazul intimitAtii. Nutrirea are patru
PMP diferite, patm parti care nu sunt negociabile:
sentimenhJ.J prafund inradacinat de siguranta, conver-
sapa cu miez, momentele afective sau romantice $i atin-
gerea fizica pozitiva.
5. Folosirea lncercd,.ilor pt!lltru a te dezvolta. Cu acest aspect
reveniro la atitudinea ta fata de conflict. Daca
contlictul ca pe a ocazie de a te dezvolta i de a obtine
intimitate, nu Cil pe un e?ec aJ relatiei voastre, fu felul
acesta iti man.if$ti consideratia fata de partener,
mcearcll siHi atitudinea potrivit careia te afli
implicat in acea I'elatie pentru taata viata ?i astfe! nu vei
mceta nida clipa sa invep. din rnicile zdruncinllturi
ocazionale. Cand consideri conflictul un lucru minor,
166 CILl\JD UNU PLUS Ul\ilj f'AC NOI
- cartea Lasting Marriages (Casnicii durabile)
cupluri cu casnicii indelungate si feridte' ...........
abilitarile care Ie-au fast utile peTltru a-si
nida. Chici ce se afla in fruntea listeii --..-.....
vorbim, varbim mereu!" ii spunea unui 0:;..
meie casatorita de mai bine de 50 de ani,
fericit. "N-am facut niciodata ceva fArll SI
intre noi mai intai. Nu lasam nimic ardi
noi. Nu suntern mereu de acord, dar eu n _ ...
pentru felul cum gande?te, iar el rnA respectl
2. COl1fruntarea cufiJrin.. Furia este COl 1'1:'.....
In cIipa in care te r.1ste?ti la partener, respectuJ
pe fereastra. putin: dind
enervandu-te, ?i arati asta prin cm'i.nte, aetiunf
tudini, practic ii inchizi in nas consideraPei. .....
care iti controlezi mania indica gradul tau de
fatil de consoarta. Oare partenerul tau menta sa .......
la el, sa.-! insulti, 5.1-1 acuzi? Nu! Ai
partenerului inseam.na sa-i demanstrezi cli-l COIIIWmIl
persaana care merita lauda ?i, la nevoie, .
Stabile?te 0 regula nedintit.1: anume ca, dup!
neintelegerii, indiferent de deznodamantul eJ.
ierta partenerul. 0 saFe spunea in cartea
Marriages: "Tine minte regula de aur; nu-i san
gata, nu arunca cu abiecte, nu tipa?i nu plange.At.
dare! fii dispus sa cedezi!"
3. Satisjacerea nevoilor fizice. Cantactul fizic reprez.intl.
sideratia manifesta. Studii!e arata femeile au
sa fie atinse - irnbrati?ate, sarutate, tinute ]a
caldura - de eel putin opt ori pe zl pentru
nismullor sth;,i p.1streze echilibrul. Fiiute1e UJnIlIe_O
nevoie innascuta de atingere; nou-nAscutii pot
pur ?i simplu din cauza lipsei atingerii. Indiferentdld
este 0 simp!a mangaiere pe obraz, dad-i tii
laIt pret de diteva dipe sau este 0 mangaiere pe .
gerea ta spune cat 0 bibliatecil. ea lepezBI
traducerea fu limbaj fizic a iubirii a consid
afrontului
:RATJA: PRIMA $1 CEA MAl IMPORTANTAABll.JTATE 169
. afrontul paate fi subtil, dar eu am lnVatat sa caut
V
neD1
\ unui "semnal de alanna" mentaL Ori de dHe ori
partenerului, crezi ca modul tau de gandire
siJI1b
S
Xl I "
.. cored, ca. preoCupan e ta e sunt mal Importante, ca
:: tale sunt superioare, d tale m.ai co-
inwrci instantaneu de pa.rtea cea rece a zldulUl eon-
revenind 1a IDvelurile superficiale de intimitate. Ba
n. ;:; sentimentul de superioritate te poate duce In oele
direCt la tribunal, pornit pe infaptuirea divortu1ui.
lata 0 ceo cat de u:or de firesc
crezi ci1 propriile Idelvsunt b:me decat ale partener:uUl.
sl
u
doi-trei ani in urma, eu ?l sotia mea am avut 0 nemte-
C privind modul sa ne alcatuim testamentul
ia\'(}Mea copiilor nO$tn. Nu reu?eam sa dl.dem de acord 1?1
diSCUtlll
e
pe aceasta. tema erau mtotdeauna dureroase. Am
t sii ne mtalnim cu trei prieteni care sa ne ajute sa rezol-
dJII aceast1l. chestiune potential exploziva intr-un mod calm
respeetuos.1n drum sp.re casa prietenilor, mi-am dat dru-
mullaguracea spurcata 1?1 i-am sugerat Normei cil. se va simP.
rusinati1 cand va aHa, in scurt timp, de la "consilierii"
defecte grave avea rationamentul ei. Nutream convingerea
intiti1 di ideile mele erau superioare ideilor ei. Sigur, va
pll!tti imagffia cum a reaqionat Normal 1nsa dupa ce priete-
nii ne-au ascultat Cll atenpe, ell totii au fost de acord-
W, ali1turi de ei - ca ideile Normei erau mai bune. Pe ea,
odamfultul a earn nelini1?tit-a, fiinddi s-a gandit ca rna
\'Oi supfu'a. Dar nu m-am suparat, jar intamplarea mi-a
demonstrat eat de firesc este sa eredem eil ideile praprii sunt
intru c.atva superioare.
In cartea mea, Lope is a Decision (Dragostea e 0 decizie), am
descris cele mai des intalnite zece afronturi din orice camin,
cum mi Ie-au relatat cup]urile pe care Ie-am intervievat.
Vezi dad! vreunul dintre ele ip este cunoscut:
1. Aignora sau a denigra opioiile, sfaturile sau convingerile
cuiva (indeoscbi a aduee critici credintei sale religioase).
2. Ate ingropa In fata televizorului sau in paginile ziaru-
lui cand eeHHalt incearea sa comuruce.
CAND UNU PLUS UNU FAC NOI
eu importanta iubirii a
Ii ac?rzi In cartea
Marnages, sope spunea: "Slgur d'i Yei avea
certuri. E caraghios crezi ca nu var aparea!
relalie ar Ii aceea? Dar ele nu sunt sufic:ient de
sa creeze 0 problema adevarata."
6. lnsani1to$irea relatiei nesanatoase. Dac:1-ti dai 5ea1J1l<t
prins intr-o relape lipsita de va b'ebwra..
partenerul tau sa va cercetap reciproc sufletul.
prin a-i pune partenerului trei (1) Pe 0
Ia 1 la 10, in care 1 mseamna groaznie, iar 10
uncle ai vr,ea sa se atle relapa (2) Pe'o
Ia ] la 10, privind lucrurile in ansamblu, unde Ii
relapa noastra a9a cum e in prezent? (3) Gin-dind
relap.a noasrra, care sunt lucrurile concrete pe
am putea face in urmatoarele $ase
ar apropia mai mult de valoarea lO? Dupi
partenerului, nu Ie uita, nu Ie negJ.1IIl
minimaliza importanta! Cere-i in eontinuare sail
sa intelegi ee spune;;i insista pana clnd pricep:'
7. Stabilirea granitelor personale. Oa, eu toJ:ii ne
limitate, dar orice om are nevoie ;;i de granite.
intimitapi presupune sa descoperi granitele PI!IIOIlIIr
ale partenerului ;;i sil. Ie respecp. C.md ii
persoane timp 9i spapu pentru solitudine, iJj maaifeIIi
considerapa fatil. de ea.
168
Opusul considerapei, afrontul, este cea mai distruI:tWt
forta pe care 0 pop aplica relapei tale. C.ind ne batem
altii, ii tratam - voit sau fara vaie - ca rum n-ar aveanldo
valaare; de obicei, facem aceasta prin clitici nedn!pte,
paralii nesanatoase, favoritism, lipsa de consecvenj:A.
egoism, invidie 9i sub nenumarate aIte forme de ,,_...:t-U'
verbala ;;i mentala.
bator
'1
J'lei sen
os
TlA :::..$I_C_E_A_l'v_W_IMPC __)R_L\NT_' '__A_A_B_IT.._IT_A._'TE __1_7_1
IERA . -
. lata mai jos 0 diagrama cu
al
u
pe aceasta cale. Noteaza trasatunle
..sa artenerului sub forma unor
Jtive. Dupa ce a1 pnns Ideea, exerseaza transfor-
,1n perceptii pazitive, Aceasta
. . ese
nta
conslderat
1e1
.
,tuJe..---:-_
::--;:;;A NEGATtVA PERCEPTlA POZlTIVA
Este din cale-afara de vioi sau de sociabil
Este extrem de sensibil
Este 0 persoana cu resurse foarte bogate
ljii multe idei creative
Este foarte econom
Este 0 persoana foarte expreslv3 sau
dinamidl
Este 0 persoana entuziasta, vesela, cu
tnu}tli vitalitate
Este foarte sincer onest, eli convingeri
putemice
Are convingeri putemice nu face compro-
misuri in privinta standardelor proprii
Este 0 pe.rsoana foarte diseiplinata, eu
tonvingeri puternice
Este 0 persoana foarte inerezatoare in
sine, sigura pe sine
Este foarte ereatlY, foarte imaginati v
Este 0 persoano1\. foarte organizata
eficienta
flea indri\znet
Rigid
[bninator
Pretenlios
Vstor
Cum poate consideratia sa transforrne
o cearta intr-o conversatie sanatoasa
E sa te certi: ajunge sa-p urmezi emopile impulsu-
rile fi.re?ti, ariunde te-ar d uce ele, chiar daca asta inseamna sa
lasand in urma haine $i tacamuri aruncate pesle
tot. Mai greu este sa porti 0 conversape, care presupune 10-
gidi, atentie adesea, control. Da, pentru conversatii trebuie
51 munce$ti mai mult, dar ele Itt ofera 0 rasplata infinit mai
Cum sol latura pozitiva a trclsi:
negative a parteneruJ .
170 CAND UNU PLUS UNU FAC NOr

3. A face glume despre punctele sJabe sau ",
(sarcasmele glumele mU$CAtaare
mem unOr irnagini verbale puternice
tamari durabile in relape).
4. A-i ataca verbal pe cei dragi cu
aspru, a-i judeca, a Ie tine predici farl pic de' :-.'Qh,
5. A nu Ie acorda importanta socrilor i altor l'Ude
tenerului, cand e yorba de pltinuit ceva sau de -.elk.
care.
6._ A ignora sau pur simplu a nu ne expriJna
pentru faptele bune care ni s-au facut.
7. A da Curs unar obiceiuri dezgustcHoare in fafa
lor familiei, chiar daca ne-au cerut sI
8. A ne dedica excesiv altar proiecte 5<1u altor
fel mcat tot ce se aWl1n afara casei
tant decat cei de acasa.
9, A initia lupte pentru putere, 1n unna cat-ora
n'1mane CU impresia ca este un copil sau cl
cu asprime.
10. A refuza sa ca am gre:;;it sau sI
iertare.
Iti suna cunoscut vreunul dintre aceste obiceiuri?
probabil ca afrantul este a problema :in cihninul sau in
ta. Dar nu e totul pierdut; daca exista chiar 0
consideratie :in inima ta ?i a parteneru}ui, 0 putem at!:
preuna, facand-o sa devina flacara.
lata un alt exercitiu care-ti va fi de folos la II
v
.inllOiWl.
comori":
In carple mele anterioare, am camparat acfjunea de
formare a reacjiilor negative :in reactii pozitive cu 0 Vi
re de comori: sa iei Yorba sau fapta deseurajant! din
5-0 rransfornu intr-un lucru pozitiv, din care pofj in'
l1A: pRl!>'tA?I CEA MM:JMPORTANTAABIUfATE 173
'vea drept investitii in viitOTul propriu. Ca ur-
Ije; Ie ocazia sa pllila bani deoparte eonti-
nu d D 'd "
. pe jumatate e punn}"l e1. ar eonsl era eu,
depU1 bil" " bani!
)
ste a persoana responsa "In pnvmta ' or,
leta, e
I nostea valoarea.
e ellpc 'de alta parte, era... altfel. II erescuse mama lui,
!a ei: in
d pl'l al Doilea Razbm Mondlal. mtre hmp faml-
ajunsese instarita, luerurile nu fusesera intot-
':a astfel, iar el a fost in.vat
at
inca copiliiTie sa stranga
. de cate ori are ocana. In eonsecmtll, cu toate c1'i urma
i;;e de IlUlsterat, avea b.aru deoparte din
teniri se mandrea cu capaCItatea sa de a eeononusl.
, pastreze cconorniHe pana cand va putea sa se
,jonez
e
- devreme - sa petreaca timpul cu viitoarea
."
eu nu vad cine ee problema, dar hill sa diseu-
:1Jt1 ceea ce simrt, a rilspuns Susan, respectand diferenta, in
sa de\'ml'l belicoasa. Ce crezi ca ne va face sa ne certam?
Sunt mgrijorat, a repetat George. Tu mergi mai rnereu prin
trele comerciale cumperi hame alte lucruri. N-ai
pus deloc bani deopatte, iar eu nu VTeau sa simt ca-mi sunt
lJI1eninta
te
economiile. vrea sa cl'l poti sa-Ii adrni-
'zi cum trebuie banii.
Auzind aeeasta. Susan a uitat sa mai respeete diferente1c,
s-a enervat a devenit defensiva.
_ Sigur ca pot sa mi-i administrez!, a tipat ea, aruneand
fereastrii respectul. Cum sa rna crltiei?! Am
muncit din greu, dar ineariera mea nu pop prea multi
. de la meeput; trebuie ca mai intai sol din greu,
sa capeti experienta sa astfel respectul celorlalp! N-
am avut ocazia sa pM bani deoparte!
George :;;tia d\ i-a lui Susan 0 reactie emop.onala
de apMare, dar n-a raspuns cu strigMe la, srrigiHele ei. In
ciuda tumurii aprige luate de neint.elegerea lor, a continuat
s.'l-i vorbeaSdl de pe 0 pozitie ee-i arata consideratic. Mai
intlii a apelat la validarea ei ca persoana:
172 CAND UNU PLUS UN! fAC NOI
----..::..:
mare; certurile va unul de altul
versatiile va apropie. , pe
. relape. nu de certurr.. Dar daca
pnnClpllle conslderatlel m nemtelegerile CO PartPr.-.....
transfonna 0 posibi}a intr-o conversatie
cativ sau chiar :revelator. 5a-ti arM in ce fel fonna
o neintelegere este radical diferita dac/! partenerii:a.._.
ficient de in siguranta pentru
nevoiJe, fara frica de a Ii se aduce afronturi. ...
- Ma tem ca ne vom certa din cauza banilor, i-
barbat logodnicei sale.
Era 0 simpla pilrere, dar lU1eori opiniile se pot UOVIdI
riculoase, iar aceasta a lovit-o pe Susan ca un glont. .....
George 0 poveste de dragoste ca-n basme: se certau
pentru eel se respectau lU1ul pe altul Ie plJcea
timpul impreuna. 0 bucura nespus gandu] de a
tot restul viejii ?i de impreunc\l copiiL
ca in anumite privinte sunt diferiti, dar pana Ia
ment, deosebirile nu constituisera 0 amenintare 1a ..
lapei lor.
- Mai exact, la ee te referi?, a intrebat ea,
- Sunt ingrijorat, asta-i tot, a spus George oftand.
avem pareri foarte diferite in privinta banilor a lei
eare-i folosim.
El a primul pas in directia manifestarii consi,
rceunoscand diferentele intr-un mod deschis, fArI
tari. Dar cmar in fata aeestei abordari blande. Susan
simtea amenintata. $tia ea intre ea viitorol ei SOf exist( cIo.
ferente, dar nu i se pareau prea importante. Pchinlii ei
deau in eonceptul "a trai cIipa" 0 creseuseri! in conseciDII:
eeonomiseau, dar nu aeeeptau sa Ie lipseasca nimic.
crescuse eu resurse nelimitate de bani de buzunar. Nu,
eea niciodata griji in privinta eeonomiilor $i se simJea til
guranta ;;tiind ea parintii 0 vor sprijini financiar cit timp
avea nevoie. Susan terminase faeultatea $i lneerca
carlera in industria de divertisment, iar pani! la acel moment
fusese fortatii sa accepte servicii eu salariu mic, dar cu
:I1
A
: pRIMA 51 C'E.A MAl IMPORTM.,rrAABlUTATE 175
eu potential exp}ozi,::, i-a condus pe
en spre 0 mal intelegere. Inainte, Susan 11
. parten George cam zgarcit, iar el 0 considera pe ea cam
.r
a
pe Dar dupll ce au discutat atitudinea fiecaruia fata
proprie $i fata de cea eomuna, d,?-t
mandoi s-au fa-cut vinovap de lipsii de respect. In
a peete reciproc alegerile $i simtamintele, fiecare a
mittte pareriIe celuilalt, pentru ea erau diferite de
'at J11 I . " . 1
1
'1' Acum au aJuns ee putin Sa cunaasca motive e
propr ..
tele deosebirilo
r
. , ... .
spa ersa
tia
a meeput pe un ton mcordat - fimd pmna
()I\;usan"sau George exprimau 0 indoiala eu privire la
I iata lor camuna -, dar Susan s-a simtit
Pce au vorbit. "Parea eil George e In 1argul lui vorbin-
. despre ceca ce simte, nu erau neaparat lucruri
"spune ea. $i pe fun:egii conv.ersap.i, chiar
.can
d
lueruriJe au devemt tenslOnate, rru-a demonstrat
ca face dortul de a asculta gandurile sentimentele
care Ie rostesc, de a-$i pastl"a flexibilitatea gandirii. Asta
ar!tat cat de mult tine 1a mine; mi-a demonstTat faptul
era ingrijorat. maea! Incerca sa nu rna judeee. Acum
cA-l cunosc ceva mai bine ?i ma simt mai in largul meu,
siguTa cA $tie alat de muIte lucruri fu plus despre mine."
Respectandu-sc reciproe. Susan George au detensionat
eeart! care, fara indoiala, le-ar fi provocat probleme mai
rziu, in casrucie. Au folosit momentul de eonflict ca pe un
prilej de a ajunge sa se mai bine.
incearca sa procedezi la fel data viitoare, cand vei fi pe
punctul de a te certa cn partenerul. Am vorbif in eapitolele
anterioare despre dezamorsarea conflietelor; manifestarea
coosiderapei sirnplifidi $i mai mult proeesul:
1. Controleaza-ji furia. Aeeasta e problema cea, mare,
bomba nucleara a relatiilor. Trebuie sa inveti sa-ti vezi
furia ea pe fitilul unei bombe extTem de fu funpul
divergentelor. Tine minte: neintelegerile sunt daar ex-
presia deosebirilor dintTe parteneri. in lac sa cazi prada
primei reaetii emotionale, furia, descopera diferente1e
174
CAND UNU PLUS lINU FAC NO.
- Susan, $.tiu ca e$ti responsabila ;>i priceputl
a inceput el. .
Apoi plasat vorbele intT-un Context at
consideratief:
- lti spun doar ceea ce sinH. Te plangi
cheltuie$ti, oricu.rn, $i asta rna fugrijoreaza.
- George, de cele mai rnulte ori cand merg fn
tnI comercial, nu cumpar nimic, a raspuns Susan
ti pe
conversa. e, acum, c.. se slm.ea ill slgurantA pentru
t13$i gandurile ei. PentTu mine e un miJ10c de a
dupa stTesul putemic de ia scrviciu. Iar cand cum .
iml cheltuiesc banii cu intelepciune. NU-i arunc
i 3$tept sa-mi acorzi prezumtia de nevinovlltie.
- Cred ca n-arn privit niciodattl lUcrurile in
spus George'_ Ineearca si'l rna fute]egi, te aud cl te
privinta barillar, apoi vii acas.i1 cu diverse
nu inteIcg de ce.
- George, nof doi cheltuim diferit, dar asta nu ___
ca vreunul dintTe noi ar fi "iresponsabil" in
Walt. Tic nu-ti place sa mergi 1a cumpolrllturi, dariJi
cantele exotice, a sublinlat Susan. Eu nu merg nidodaM ...
vacante exoticc; lmi place sa-mi vizitez rudeJe
- Adevarat, a ri1spuns George. Dar am nevoie 51
dupa ce ne dis<'Horim vei respecta banii mei, banii tii
$i ca te vei gandi 1a toate nevoile noastre in 61
NU-mi pl<ace sa fiu singuru1 care sa fie nevoit sa SPUlll: "*
putin, hai sa ne gandim bine!"
Observati ca George l$i imparta$$te deja sentimeatelt"
nevoi]e. Respectand deosebiriJe dintre el 9
1
Susan d.....
du-1e, trece impreuna cu ea poo poarta spre intimi.
- Mi se pare cored, a acceptat Susan. Dar eu am
de respect din partea ta: tTebuie sa respeep faptul cJ
mele SUIlt bine informate cumpanite, ca sunt un adult.
ponsabiJ, iar daca te ingrijoreaza vreun lucru, s1i-1 clisc:utf CI
mine, in Jac sa-mi spui ce sa fac.
_Plin de succes
_Creativ
_Ta1entat
_Plin de resurse
_Prietenos
_Grijuliu
_Bun
_Jntelig
ent

_Darni
c
_ArnUZ
ant
_Curajos
AI treilea act a1 manifestarii
proclamar,ea ei
TlA PRUvtA $1 CEA MAl IMPORTANTAABnITATE 177
sunt valide. Cauta solutii ce
... Ib
nu doar compromls, Cl co 'a orare, in <l$a fel meat
nici celal alt sa opiniiJe, sentimentele
unaile. Ie eliminati Exista
fa ca veti reu!;)} sa gaSlft solutiicare sa va faea pe
,doi fericiti ..,.
,rda-t
i
un a blfa. hsta de mat Jos carac
'ei1e, calitatile :;>1 pozltive ale parteneruIui tau;
uga alte trasatun.
ce te-ai decis sa deosebirile dintre tine
r ai ald\tuit o1ista completa, un inventar al tumror
"or de respectat it venit timpul pentrual treilea act din
procesul maniiestarii consideratiei.
consideratia, scrie-o, afi;;eaz-o!
Prodam-o!
Consideratia nu poate exista in tacere. Gande;;tc-te 1a
lfimea speetatorilor de la un mea de fatbal, la publicul
ui film de mare succes sau 1a cei adunati sa asiste la 0 cu-
.unie. Oamenii manllesta In 1ini:;;te pretuirea fata de
I'Chipa invingatoare, starurile de cinema, mirii imbujorati.
'u; pretuirea explodeaza in ovatii, aplauze, lacrimi. Tocmai
acest tip de consideratie trebuie sa-l aduci in relatia tao
176 CAND UNU PLUS liNU FAC NOI
--
pe care Ie ascunde cearta. A impiediea . ,.
fljctului, cauzata de marue, este eea __
tate de te 'sigUTa di ". v. devon;
lata 0 solupe simpla, efu:jentc\: nit,." .
10. Da, e chiar atat de simp1u! p, .......
fite sa reacponezi 1a 0 posibilii nelntelegel
pecta abia dupa aceea acPoneClZ.;1. Aceasta
funa de 1a cursul ei ?Hi va pennite sa plonjeaj
luri1e profunde. ......
2. Amintefite-fi fntifre;;fe-/i rnereu considerl
partener. A decide sa-p. manife:;;ti co
nsi
der8Ji
part.ener estc primul pas pe care lrebuie 81.1
este absolut sa-p sJ1.Ji
aceasta hotarche pe parcursul conversaPilor
Prima ta reactie va fi sa te infurjj s.'l te
lnvinovatirea partenerului sau pe descArearea
proprii. Dar trebuic sa lnvep sA-i acorzi PJiorilatl ...
tenerului In fata acestor emop.i, in mod COl1$tientli
manent. 5a-p cinste:;;ti partenerul j'nseaIIUlli 81.1
distinqie mai presus de emotiile trecatoare
dezi sentimentele, fara a Ie judeca.
3. Cere ajutor. Daca nu i'nte1egi punctul de vedere
teneru1ui, cere-i ajutorul. Din nou, da, solujia
atM de simpla - :;;i extrem de eficientc\. Cere-i
fieari, imagini verbale, indrumiiri, cere-i 81 Ie
vezi 1ucrurile din punetullui de vedere. tncepe
presupune ca perspecti va sa este validA, apoi
5-0 inte1egi. Crede-ma, partenerull.'tu se va simli
pentru faptul ca i-ai cerut lamuriri.
Cauta de hecare data solutia care sa vel fae! pe
fiindeel ea exista 'intotdeauna, chiar dacJ
vine sa crczi. Considcratia funcponcaZel in dublu sens.
tu, ciH :;;i partenerul tau trebuie sa creati 0 tl
considerapei pentru a gilsi acea relatie intirrul,
Considcratia unilatera1a nu dil rezultate niciodata!
trebuie sa pleci de la premisa ca, in orice neinfe:
_Plin de sueees
_Creativ
_Talentat
_PIin de resurse
_Prietenos
_Grijuliu
_8111\
_lJ\teligent
_Atrllg
ator
_DanU
c
_Amu
zant
_Curajos
pRIMA $1 CEA Mlu IMPORIANTAABILITATE 177
amandumra sunt valide. Cautil solutu ,ce
"te e . ., 1 b
doa
r
compronus, 0 ;;1 co a orare, l1l fel ineat
sa nu-;;i sacrifice opiniile, sentimenteie
, cornbinati-va parerile, nu Ie eliminati Exista
e
x
veri rew;;i si'l gasiti solutii care sa va fad! pe
if,1 Ca
.
ri un ragaz pentru a bifa pe lista de mai jos carac-
pozitive ale partenerului tau;
uga alte trasatun.
AI treilea ad al manifeshirii considerafiei:
proclamarea ei
ce te-ai decis sa deosebirile dintre tine ;;i
or ai alci'ltuit 0 !ista completa, un inventar al tuturor
'lor de respedat, a venit timpul pentru al treilea act din
manifestarii consideratiei.
eonsideratia, serie-o, afi$eaz-o!
proclam-o!
Considerajia nu poate exista in tacere. 1a
jimea spectatorilor de la un meci de fotbal, la publicul
. film de mare 5ueces sau la cei adunati sll asiste la 0 cu-
, . Oamenii nU-!,ii manifesta in pretuirea de
'r
a
invingatoare, starurile de cinema, mirii imbujorati
ill; pretu
irea
explodeaza m ovatii, aplauze, lacrimi. Tocmai
acest: tip de considerati.e trebuie 5a-l aduci in relati
a
ta.
CA.ND UND PLUS UNU FAC NO)
pe care Ie aseunde cearta. A lrnpied.ica .....
flictuluJ, ca=at> de mAnie, "Ie Cea ,
tate de a te ca nu va devenl . : ..
lata 0 soluti.
e
Sill1?lii, ellcienta:
10. Da, e chlar de Numara p." __
inte s."l reacponezl 1a 0 poslbila neinteIeg,
pecta abia dupa aeeea aqionuaZA. .Aceasi--
furia de la cursul ei va permite sa
lurile profunde. , _...
2. Aminte$te-ti ;:;i inttIre$te-/i mereu considl
partener. A decide sa-p manife1?ti CDnsid
partener este primu1 pas pe care trebuie SI-l
este absolut esenpal sa-p aminte1?ti sa-ti
aceasta hotc1rare pe parcursul conversaj:iUor
Prima ta reac!ie va fi sa te infurii 9
i
sa te
invinovafirea partenerului sau pe desd1rea..... ..
proprii. Dar trebuie sa invep sa-i acorzi PJ'ioriwe,.,.
tenerului m lata aeestor emoj:ii, in mod
manent. Sa-Ii cmste$ti partenerul inseatnnl sI1
distinctie mai presus de emotiile
dezi sentimentele, fMil. a Ie judeca.
3. Cere ajutor. Daca nu inte1egi punctul de vedere
tenerului, cere-i ajutorul. Din nou, da, soluJja
atat de simpla - 9i extrem de eficient!. Ce:
hean, imagini verbale, indrumari, cere-i 51 te
vez:i lucrurile din punctullui de veclere. Incepe
presupune ca perspectiva sa este valid!, a
s-o mt
e1e
gi. Crede-ma, partenerul tau se va simji
pentru faptul ca i-ai eerut lamuriri.
176
Cautil de fiecare data solutia care sa va faec\ pe
ca9tigMori, hindea ea exista intotdeauna, croar
vine sa crezi. Consideratia funcponeaza in dublu sens.
tu, cat 9
i
partenerul tau trebuie sa ereati 0
eonsideraliei pentru a gasi acea relape intima,
Considerapa unilateraIa nu da rezultate nidodata!
trebuie sa pled de 1a premisa ea, in orlee nem:
bum al

Mulp oameni au obiceiul de a pastra albume de fotografii
1Ilbume cu diferite documente, legate de evenimentele din
ilie. Dar ce-ai spune sa un albmn care sa fie
doiral al partenerului? 1 poate face minuni la capito-
consideratie. "Albuffiul consideratiei" istorise!?te povestea
'oastrll de dragoste; intamplarilor traversate impreuna
178 CAND UNU PLUS UNU
Proc1amarea considerapei are putere; d
. U
eunoscuta, 0 expUl a!?a meat 0 poata Vedea .
Poate fi foarte simplu: 0 fOlogra6e CIt
cump.eri ,?fi cadou din simplul motiv de a
pretu1e5C .
. timp dupa Norma .m-a SCUhlrat . .
les din disconfortul relational, pnnafirmapa pe
zentat-o anterior in acest capitol- ..Cary,
?rice pe asta e mai
Jurat s-o anstesc mal presus de once luau din .
Yorba prio fapta. Pentru meeput, am creat 0 saItrie
sideratiei, aeasa la noi, intr-un loc foartc vizibil.
ineaperi sunt plini eu fotografii eu imagini,
rei semnificatie eel mai mull
.. Pentru Norma, Kari, Greg Michael, dWta
pentru a 0 asigura sunt devotat cat voi trai..
Placa diferitele obiecte
COnstitUle dovada palpabIla a devotamentului
mele; de asemenea, ea reprezinta esenja
necesari:! pentru dezvoltarea oridhei relafij.
Nu trece nicio saptamana fara sa-i -antintesc
o respect. Dar cuvintele nu sunt singurul ingredient
derapei. Vorbele reprezinta moneda de .scltimb a un'
pl'ea mare de oameni care una spun alta fae,
astfel partenerilor lor 0 galerie a Tn loe de 0
considerapei. penlru a aduce in relatia ta
adevarat, pentro a crea 0 temelie autentiC.1 pe caresl
fa cladi intimitatea, nu ajunge sa-ti proclami sI-li
implicarea, d trebuie sa I'nvep cum 5-0 exprimi prin IC1IUIf
zi dupa zi De cate ori acponezi mtr-un mod plin d
galeria consideratiei din caminul tAu, pInI.c.tad
intreaga - relapa ta - devine 0 dovad! a
intimitatii.
A timpul sa readuci un aer ceremonios
sa reincepi sa-ti curtezi partenerul. fncepe prin a alifa
loc vizibil din casa voastra 0 fotografie din perioada
faceai eurte. Este a acpune simpla, dar 0 Ulodalitafe
CONSIDERATIA: PRlMA$I CEA MAlIMPORTANTAABILITATE 181
cAND UNU Pl.US UNU FAC NOl
180 a 1atA
tti aminte!?te sa-ti atat partenerul, cat $i relati .
cum s<1 creezi a$3 ceva:
1. 1a fie 0 cutie de marime medie (cu capac care sa se in-
chida etan$), fie un album.
2. Umple pagjnile albumu1ui cu amintiri legate doar de
tine $i de partener - poti alc:itui alte alburo
e
pentro fa-
milia mtreag , dar acesta va este dedicat doar voua. In-
a
clude fotografii, suveniruri (cum ar fi cutii goale de chi-
brituri, cartel
e
, bilete de spectacol), citate din filme !!aU
cantece, glum personale sau fraze pe care Ie
e
doar voi doi. 0 cunO!?tinta de-a mea a pastrat croar lin-
guritele cu care ea $i partenerul ei aU mancat
la 0 intalnire, pe cand erau mfacultate. La acea M:'i erau
pur $i simplu ni$te lingurite banale din plastic, de
celo pe care Ie foloseau in hecare zi. Dar aCUID, ea Ie
r ea
prive$te $i-!7
i
anrinte:;;te exact cum se simt travet'Sind
campusul aUitori de eel ce i-a devenit sot, dit de eIJlO1io-
nata era fiindca avea intalnire cu el.
3. Nu trebuie neaparat sa tii Album
u1
Considerati
ei
in or-
dine eronologica, dar ar fi bine sa etichetezi tot ce pui in
et, mcat mai tarziu sa poti identific
a
fiecare obiect,
sa-ti arninte$u lui.
4. Pastreaz Albumul Considerati
ei
mtr-un lac sigur, dar
a
accesibil, la care sa puteti aiunge cu tu,
partenerul; pune Ulnga el un foarfece, un marker, lipid
sau banda adeziva, a:?a mcat sa nu ai de mllJlcit prea
mult ca sa mai adaugi ceva in el. Scoate alburoulla oca-
zil cum. ar fi Ziua Sfantului Valentin, aniversarea voas-
tra., ba cmar $i de Craciun.
5. Aratati copiilo
r
VO$tri albumul. Este important sa. vadl
ca parinti lor se iubesc :;;i se respecta. At menta 51 in-
ui
i
cludeti undeva 0 relatare audio sau scnsa a felul tn
care ;-at cunoscut, la care sa contribui?, de pre{erlntl.
i ara
amandoi. Candva, ea va deveni 0 como pcntrUCOPUi
trl
vO$tri, a$a cum este !?i pentru voi: "vacea voas -
ASCULTAREAREFLEXrvA 183
are 0 importanta cruciala in cadrul
cuplu; ea constituie principala cale de a ne im-
nti.lJlentele nevoi1e, cheia patrunderii la cele mai
niveluri ale intimitatii, mijlocul prin care ii aratilm
Proful'rUl
ui
cine suntem. Celelalte patru simturi umane -
. vazuJ, mirosul, gustul- ele foarte puter-
in cadrul unci relatii, al cmcilea simt, auzuJ, det
ine
aria. Insa comunicarea optima incepe cu ascultarea, nu
m. . 1 .
cAul
area
solutiilor. Ascu tarea rcprezinta temelia maru-
consideratie.i. Gri.ce fiinta umana are nevoie sa fie as-
_.1 t! la fel de n.emdoielnic cum are nevoie sa fie hranita.
CUlla , d' d' bl .
Fiind oameni, can auzun ceva cat e cat pro emahc sau
se poate dovedi ,Jifficnintator - mai cu seama ceva ame-
din partca partenerului -, avem react
ia
fircasca de
1\1 acell
ueru
sau de a Incerca sa gasim 0 solutic. Astfel ca,
:n loe sa acordam spuselor partenerului intreaga noastra
atenpe, incercam sa dregem problema perceputii. Apoi, dad!.
neizbim de zidul conflictului, ne intoarcem rapid la cele mai
superficiale ale. inti.mih\tiLlar tortele maieshlOase ale
comumcari.i, vorblrea ascultarea, adevaratele forme ale lU-
, 'I, se irosesc In conversatiiJe partiale, bazate pe pe
Ie.
Tzairea adevarate:i .inlimitati sau exilarea la nivelurile su-
perficiale depinde de calitatea eomunicarii eu parteneru1.
Uist! un exces de materiale publicate pe tema eomunicarii,
pi dovedit de 0 privire aruncata pe rafturile librariilOr sau
paginile de pe Internet. In cercetarile mele, m-am inspirat
diferite surse, mue care cartea lui Harvel Hendricks Get-
tIlt' Wl'wt (Cum sa obtii iubirea pe care 0
lui, Imago, .;;i seminariile sale, denumite "A
Couples" ("Cupll,lri de nola 10"); excelentul program PREP al
dOClorilor Howard l\.larkman, Scott Stanley Susan
Blumberg; cartea Couples Communication (Comunicarea in
cupJu), de Sherod Miner; seminarul de lucru al doctorului
John Gottman; stagiul de formare al doctorului David Olson
mulle alte surse. Dar 'in cei 30 de ani de studiu ai mei, cea
NR.2
Ascultarea reflexivii
ASCULTAREA REFLEXIV.A: C
METODA DE COMUNICARE
tnvap sa ascu1ti reflexiv
In capitolul de fata, am arat cum sa traversezi puntea
. s! patrunzi in profunzimea intimitatii ori de cate ori este
[oie, folosind eea mai putemica metoda de comunicare din
lume, 0 tehnica de eonversatie care, odata stapzmita, te va aju-
Ii s! ramai la eel mai profund nivel de intimitate. Nu te va
costa absolut nimic, decat 0 investitie de timp, dar aeeasta
poate da na$tere 1a 0 adevaraUI. revolutie in relatia ta. A$a dl
Jasa. garcia jos $i deschide-ti mintea ca sa prime$ti tainele co-
municArii optime - 9i pregate9te-te sa descoperi tot mai mu1t
din minunata lume noua a sufletului partenerului tau, prin
ascultarea reflexiva.
Ascu1tarea reflexiva poate sa-ti salveze casnicia, 5-0 imbo-
g!\l!asca; te va ajuta sa ajungi ia nivelul a1 patrulea !}i al cin-
ci1ea de intimitate 9i sa ramai aco10. Ea elimina automat cele
palru cauze prineipale ale divortu1ui. Nu te lasa prada tenta-
Iiei de a privi aeeasta metoda ca pe 0 chestiune complicata,
avansata, clin 9tiinta computerelor. Dadl prietenii mei $i eu
mine 0 putem invata, ca $1 miile de participant- la seminarii-
Ie mele, sunt sigur ca poti 9i tu. E atat de U$OF, incat praetie
arlee om, de la un copil pana 1a un varstnic, de oriunde din
ASCULTAREA REFLEXlVA 185
Prea multi dintre noi sufera de
stereotipa potrivit ca.reia "comunicarea in
, . t" insearn
na
ceart<1 - un lucm de care sa fugi,
s1\-1 ae:epti ca pe 0 experienta care sa
. _ astfel ca rar-eon traversam puntea ca sa mtram pe
. riul partenerului. pe partea noastra,
in propriil
e
idei preconcepute, convingeri 9
i
valori, 9
i
:1 nu trecem destul de des hotarul spre adevarata
jrnitate. .....
F4ti pregatit sa-p mamfe9tl A de partener
. eel mai pret10s dar pe care I-I pop face 10 acest moment:
h::l ta intreaga, totala?
alfllr-
184 CAND UNU PLUS UNU FAC NO]
mai explicatie a comunidirii optime _
tehnica pentru a 0 obtine - am gasit-o la 0
in relatii din Arizona, sot $i sop.e: dr. Dallas 0..:..:.;.":-
sopa sa, Nancy. Ei intitulat tehnica: "teserea ---Ulllllli
"In termeni simpli, majoritatea luptelor CU
fruntam -in relapa cu Dumnezeu, eu partenerulde
cu un eoleg de serviciu - au in eentrullor el1uarea
carii", scriu eei doi in manualuI lor, Bridging Worl
minar de "tesere a puntilor"J. comunicarea "
se poate vindeca! Din pa.cate, oameni au
despre ce comunicare. Cei rnai III.U4i
deazi1 pmcesul ca pc 0 cu avionul:
sa ii rntr-un anumit loc $i sa ajunga acolo cat JDai
Cll putinta. AIpi vad comunicarea ca pe un rnetrou: en
planificat dinainte, eli ghidaje fixe cu obiective ascIInIh
in subteran. Dar in rcalitate, comunicarea bum 8eamInA
mult cu 0 puntc - prin care doi oameni, muncind eu
re, pot acoperi prapastia aparent imposibil de lrecut din
tia Jor: se intamesc venind din sensuri opuse, pentru a
te1ege, aduna laolalta resursele 9i a se uni in jund
obiective comune. Puntea este construita astfel ineat
sa poata. trece de partea cealaWi: la rrivelurile cele mai
de de intimitate cu parteneml. Acolo, ei ajung s1! vadA
dintr-o alta aceea a partenerului. Pot cAlIlOrI
ber de la un capat al podului la celalalt, J!el'III*o
tiva 9i imbogapndu-9i experienta. ObiectivuI Coml
consta in a ca9tiga 0 mai buna intclegere, a descoperi
ascunse a aduna laolalta resursele ambilor parteneri,
tru r'ezultate care sa-i multumeasca pe amandoi."
lmi place mult analogia soti1or Demmitt: doi pi
separap de 0 prapastie a diferentelor, dorlnd amindl
ajunga la aceea!}i destjnape - intimitatea -, dar
complet debusolati in privinta traseului. De multe 01'i
intampla sa nu pop vedea puntea funded te zguduiefurtunilt
conflictului, insopte de uraganele confuziei. Dar du
trecc furtuna, sa vezi puntea. Nu este un pod COl
ci unul ideatic: comunicarea optima presupune comunimM
187 REfLEXIVA ASCUt.:
angajatul nu deviaza de la subiect. Nu spline:
domnule, dar suntep dHe grasirni conti-
.De aC
tia
mare de cartoil prajiti?" sau: "Observ ca suntefi pll-
por'raponderaI; ce-ar i sa l'ncercati acela Cll pui?
bf1 sup - I" " 5 . ." Do I
. mai pup.ne ca ont. au, ?l mal IaU: " . mnu e, nll pot sa
:;ar eheeseburg:rii! Va rog'"comanda
p
.un produs care
11 pl1lcere sa vI-l servese! Nu; angalatul se concentreaza
fa\t asupra comenzii tale; altfel, probabil ca s-ar trezi
Nu are instruirea necesara ca sa-p ofere oppuni in
nevoilor tale. $tim Cll totii de ce ar fi neprielnic pen-
P afaceri ca un angajat dintr-uD restaurant fast-food sa-i
clientului cu interpretari personale pe marginea co-
acestuia. Probabil d1, in cele din urmi1, c1ientul ar "di-
vorta" de acea firma, indeosebi daca parererile angajatului
5-a; dovedi eronate.
Dar tip de "divort" ne poate lovi caminul. Fara a
beneficia de 0 minima mstruire, ne bombardam partenerul eu
tot fdul de pareri irelevante, dind elmcearca sa ne spuna ce
simte, ce nevoi are, dore$te. La restaurantul fast-food
fad pur simplu comanda, angajatul 0 repeta Cll voce tare,
iardind ajungi la fereastra de servire ti se da punga din Mirhe
eu produsele donte. Muljumita. repeti1rii verbale atente $i a
confirmarii dorinteloF nevoilor tale de dtre angajatul cel
mereu prietellos, obpi tot ceea ee ai comandat. Eviti ITustra-
rea de a pomi mai departe de a descoperi, dupi1 0 vreme,
ell te-ai ales cu 0 punga pIma cu aripioare de pui, cand de tapt
voiai un hamburger.
Da, faptul de a fi mteles te Tocmai de
aceea locaIurile fast-food, specializate In servicii rapide, efi.-
dente folosesc metoda comunicarii reflexive. fti exprirni do-
rintele in fata cuiva - Cll alte euvinte, "faci comanda". Van-
se straduie$te si1 se asigure di p-a inteles corect
comanda, iucat raspunda cu exachtate sentimentelor
nevoilor tale. In consecint3, repeta. ceea ce ai spus, clar$i pre-
cis, astfel incat sa pop confirma. Dadl redi1 comanda cored, Ii
poti spune: "Da, asta doresc, m-ap m!eles bine." Daca nu, Ii
186 CAND UNU PLUS UNU PAC NOl
---
lume, 0 deja. Este 0 metoda utilizattj de
restaurantelor tip fast-food, multi dintre ei Hind
care incil n-au terminat liceul. Cu siguranfo:\, ai folOS't _
deja metoda de fiec3re data cand ai dont un
un cu fripturil de pill sau de A!?adar, dact '
comanda un hamburger, pop. sh'1pani cea mai efidenti
a avea conversatu optime in relajia ta. lata esenta asculaI.iz
reflexive:
ca mergi Cll ma1?ina la un testa
fast-food .;;i te indrepji spre fereastra la care se cIA
da, direct din Te in dreptul fereS!rei, s
meniul9i te ce sa comanzi pentru tine
milia ta. Din difuzor rasuna vocea angajatului:
- Buna ziua, bine ati venit la Happy Meal! Pot vA
iau comanda?
- Da. vrea doi hamburgen, doi cheesehurgen, doua
Coca-Cola normale una dietetica, trei porjii marl de carto6
praji!i 0 porjie de aripioare de pui, va .rog, raspUhZi tu.
ea s<'l. te asiguri ca totul e in regula, te intord intrebipe
ai ti'li
-Corect?
- Corect!, aproba ei. Vocea din difuzor reia:
- Bine. trei hambugeri, un cheeseburger, doua
Coca-Cola dietetice $i una normalil, trei porjii de Olrtofi p
jip una de aripioare de pui.
- Ail, nu, stat
i
putint intervii tu repede. Am spus doi
hamburgeri, doi cheeseburgeri, dOlla. Coca-CoJa normale,
una dietetica, plus cele trei porjii de cartofi. una de arl-
pioare.
- 0, Imi pare lilu, domnrue! sa mai vedem 0 dati. Doi
hamburgeri, dOl cheeseburgeri, doua Cola normale, una die-
tetica, trei portli de cartofi. $i una de aripioare?
U.;;urat ca ti-a mteles perfect comanda, vei ri!ispunde:
- Exact, asta e!
- Excelent. Va costa 13 dolari 85 de cenp, domnule. VI
rog, mergeti in dreptul primei ferestre!, roste?te vocea.
ASCULTAREA REFLEXIVA 189
dintre voi trebuie sa fie clientul (vorbitorul),
IMalt, angajatul (ascultatorul). Nll putep fi arnandoi
lar le " v I d
. ti fiecare i'ncercan lmpuna propnu punct e ve-
c1ien'Aceasta duce daar Ja conflict, manie, cearta :;>i la cele pa-
de 0
bila, plini'\ de lUblre, mhm.1, m fJecare conversatie trebUle
dura J' I A. 1 . . -
va alegeti ro II .. eest ucru este Important rna] cu seama
sa . d'
dad! respectiva conversape se mcmge, ca urmare a ]-
[erentelor de 0'pinii,
Cum stabihb ce roill revme fIecacula? lp. sugerez ea, fo-
losind elementuJ consideratiei, sa te stTaduie?ti mereu sa-i
partenerului dH n:
ult
timp Cll putint.1 rolul de
(de vorbitor). _11 Ia!)1 v sa "dea comanda .'
in timp ce tu ascult1.1ncearca mereu sa fil cel care asculta pn-
mul, care il inteJege primul pe celalalt arata ca-i
te spuseJe, pentru ea stiJul acesta reflectll. pc care
i-o acorzi unei persoane pentru ceea ce este. Inteiege ca orice
cearta furioasa, distructiva poate fi transformata imediat intr-o
conversatie plina de iubire - daca revil la rolul angajatului.
Tii minte zicala "Clienht.l are intotdeauna dreptate"? Ea se
bazeaza pe faptui ell. finnele de sucees Ii-au dat seama di
trebuie sa-li asculte cu atentie clienpi ?i s.1 se straduiasca a-i
intelege a Ie pretu
i
dorinte1e. Top agenpi buni de v.3nzari
pe care i-am cunoscut reulesc sa. gaseasca 0 solutJ,e buna la
preocupariJe clientului, ascultand cu atentie 9i in,telegand. La
fel se intampM :;;i in relatii.
povestesc 0 intamplare. Intr-o zi, sotia mea 9i cu mine
planuiam si'l plecll.m intr-o drumepe - descoperiser.1m ca
asemenea ne ofera posibilitatea sa. petrecem un timp
plAcut impreunll.. M-am trezit devreme ca sa fac jogging, iar
in timp ce alergam roi-a venit 0 idee pe care am considerat-o
voiam sa intreprind ceva special nea?teptat pen-
tru Norma, doar ca sa-i arat iubire 9i respect. $tiam cc'H place
sll ia micul dejun cu prietena ei, Helen, ca m-am hotarat
s-o lncurajez sa manance cu prietena ei in vreun local "in
limp ce eu pregateam Tulota cu tot ce aveam nevoie pentru
Astfel, dnd ajungea acasa, putea se urce pur
188 CAND UND PLUS UNU FAC NO]
poti spune: "Nu, nuasta doresc. Am 5.1 repet
in ait fel, pentru a v.1 ajuta intelegep." $i p0ti con
astfel pan.1 dnd persoana te inte1ege cu adevArat atuna
ca ap comunicat eu claritate.
E trist faphJJ ca intr-o lume in care COntenzne
hamburgeri sunt comunicate mai bine decat simtarnintel
nevoiJe. Dar cei mai multi dintre noi n-au nid,
strategiile de. eonversape folosite ill optima. CAnd \tine
vorba s.1 obtmem ceca ce avem neVOle ceca ce dorUn din
partea celei mai importante persoane din v.ia.ta noastra_
partenemi -, ne baIbfum :;>i mormc'l.im, ne pripim sau
trantind u:;>a culegem in urm.1 doar frustrare.
Ins.1 existil. Ii 0 cale mai blUl.1.
1. 1nveti s.1 foiose?ti ascultarea reflexivlj pentru a
pMnmde la cele m<::i profunde niveluri ale intimitijii;
pentru ate intoarce acolo eu regularitate.
2. Misiunea ta in a-ti c.1snicia, iar metoda
de fatil. constituie calea dovedita.
3. Vrei sa eviti cei patru principali factori de rise pentru
divort Ii lp' pon tndeplini telul folosind aceast! metodl
de comunicare.
Trei idei pe care sit Ie ,re#i...
Daca as fi stiut atunci ce stiu acum...
' , ,
Dac.1 Norma cu mine am fi Ia inceputul alsnidei
noastre Cum sa folosim ascultarea reflexiva, am fi putut evila
ani lntregi de atacuri reciproce cu salve verbaIe dureroase, de
pe maluriIe Opuse ale raului diferentelor $i am. if traversat
puntea dintre inimile noastre. Perechile careurm!rescsi
obtin.1 relatia optim.1 trebuie sa se hotarascA asupra rolurilor
pe care Ie joaca in fiecare conversatie. Acest tapt constituie
cheia reulite: in analogia cu restaurantul
190 CANDUNUPLUSUNUFAC NOI
simpluin langamine sapornimIa drum. C;;;
divafi sA iamiculdejunintiliniicuHelen,inloc
se chinuie cu bagajele, cu rulota ;;i cu de
Iegatil., deplecare.
- An: 0 surprizil. pentru tine!, i-am spus in diInineata
aceea,V010S.
Ea m-aprivitcuprecaupepestecea;;ca decafea.
- Ceanume?
- Vreausa iei delun in tUnpce
eurna ocupdebagaJe;;1 derulota.Candtemtorei.rulota 0ali
fie pregatitA;;iputempleca!
Ei bine,ideea mea n-alncantat-o deloc pe Norma.Dint.
potrivA,a intat-o.
- Gary, ;;tii ca intotdeauna vreau fac singura
bagajele!
Norma,0 femeie f,oarte ordonata $i minupoasA,mi-ain--
terpretatofertadrept0 "stratagema"menita.s-oindeplrteze
dincalea mea,a;;a incatsil. potprogMirulotaa93 cumvoialn
cu.Desigurca nuastafusese,inniciuncaz,intentiameaisin-
cer,n-aveamnioun motivascuns.M-aminfuriat candoU-IDl
v)izut nevinovataofertaluata. dropt0 stratagemiL fi. vrut
sil. lip: "Bine,n-aidecat,impacheteazatu 9irna duceusi sa.
vurezmiculdejuncuHelen!"
Suspiciunea Normei mi-a invalidat propunereaplWde
iubire91 ne-a facut sapornimcustfulgulin excursianoastrl
innatura,caresepresupuneaa fi minunata.
Acum,sarelua.mscenafolosindascultareareflexivi.JnJoc
sa-mi raneasca sentimentele cu interpretarea d negativi.
Norma aT fi pututfolosi ascultarea reflexiva pentruaseII-
mooceintenpiam.
Afj fi navalitinbucatme,strigand:"Am 0 surpriza
tine!",apo} i-a;; fi comunicatideeamea- sa ia miculdejun
cuHelen,catavremeeupregateamrulota.
Eafji-ar fi acordiat unragazcasaasculte cespun in loe
sil. rna acuze,arfi pututincerca sa rnA inteleaga- repet&nd
ceeace credeaca rna auderostind,exacta;;a cumvanzltorui
delafast-food.repeta0 comanda.
ASCULTAREAREFLEXIVA 191
dacate-amauzitbine,arfi spusea.Zicicavrei
pachetezitu 9isa rulota.;;i eusa mergsaiau
dejuncuHelen.Iarcindmaintorc,totulvafi gata?
au_ Da,exacH,3fj fi confirmateu.Spune-rniceparereai!
Cerandu-i,mtr-unmodlipsitdeamenintare9ideacuzalii,
sa-
rni
spuna.cecrededespreideea:nea,a9 fi inipatmetodade
icare aaseuWirii reflexive. In acel moment,daca ar fi
un
. com
exista r.n0bve.a:cunse,arfi pUhIt sa foloseasca la
ciindul ei aceeafjl teluUca de ascultare, pentru a scoate la
\.eaM adevarul.
I _ Vreisa spui,defapt,ca dorefjtisapleccasapopimpa-
cheta pregatirulotaa$a cumipplacelie?,arfi intrebatea.
In situapaastaa$ fi pututsa-ispunNonnei,la fel cafunc-
deIa ca .mi-a
_ Mi separeca mcetadoarsa rnafan saplecdmcasa,
incatsapopface bagajelecumltiplace,arfi spusea.
Dar eun-a$ fi reacponat negativ la acea replica nascuta
din nesiguranta, ci doarmi-a$ fi explicatintentia reala. A5? fi
spus:
_ Nu, nuastaaveamdegand,inniciun caz. Voiamdoar
sll tescapderu;;tegreutap saai0 dimineatalibera.
Dacanemtelegereaia proporjii,oprip-va spuneti-va ca
vepreluachestiuneamaitarziu,dupaceapavuttimpaman-
doi sA vacalmap. Convenip sa incercati ulterior discutarea
subiectului, deastadatc'i folosind ascultarea reflexiv",. Te va
uimi catdecalmiyetiti!
FolosireaascultaTiireflexivevava duceap1"oape instanta-
neu la nivelulalpatrulea$i alcincilcadeintirnitate, lacare
vorbiti despre sentimentefji nevoi, fArli ca furia fji ocuparea
uncipozitiidefensivesava, intoarclidecealaltaparlea zidu-
lui. Yeti evita sa va ramli reciproc. Ascultarea reflexiva ip
pennite sa depa$e$ti obstacoleleinvalidarilor aleinterpre-
negative, poointermediul unui tip dedialogincare
un partener1fji afirma nevoile $i sentimentele, ia1" celalaltIe
repetii, pana cand ajung sa se inteleaga reciproc. Fiecare
schimbdereplicipatrundemaiadancIn nevoile sentimentele
.entul" (vorbitoml)
Invatl sa fii
,
ASCULTAREA REFLEXNA 193
angajate, ci doar eu barbatii, fiindca
a punte extrem de eficienta a intelegerii intre
demult am cum a folosit c.u
rJtl'i. etoda de comUI11care eu propnetarul unel comparu1
sl" )l1 . t d A t' ...1 . d'
ublicitate, un om t?ar ur, m !?e mte
p de Cluar $1 eu am fast ulUlt cat de calm a
:;tiudividul respf!ctiv; am rezolvat problema in cateva
aUn;:trei pentru a lnvata cum sa
ascul
tarea
refleXlva:
1.1u\'at
a
sa joci rolul clientului - cel din care da
comanda.
2. invatil. sa joci rolul angajatului de la fast-food - cel din
restaurant, care aseulta.
3. lnvatil. sa rezoivi ariee disputa sau conflict printr-o so-
lutie care sa Ie ofere ambilor paTteneri impresia ca au
in cearta.
Amm, ca am descris ce Inseamna ascultarea reflexiva,
pot spune cum s-o fo1ose?ti in mod $i practic, pentru
imbunil.tap abiliti'tj:ile de comunicare. In primul rand, tre-
buie sa de la temelia respectului, plasand relatia ta
cu parteneruI mai presus de toate Iucrurile din lume.
ca forma cea mai inalta de respect consta ill a
considera nevoile $i sentimentele partenerului cu 0 idee mai
imporlante decat ale tale. Apoi incepe exercitiile de mai jos,
pe care Ie-am af)at la seminarul interactiv de "tesere a
punjilor", organizat de doctoruJ Dallas Demmitt !?i sotia sa,
Nancy. Cei doi nl.llIllesc stiIul de comunicare reflexiva creat de
ei .vomirea $i ascultarea revelatoare". Pun ajuns la concluzia
c4 este un cadm extrem de eficient, care te va ajuta sa-ti
fonnulezi rninutios gandurile $i simtaminte1e, a$a incat sa
pofi vorbi eficient despre un subiect sau altul, din punctul tau
devedere.
192 CAND UNU PLUS UNU FAC NOI
eeluiJalt, transformand 0 eonversape
instmment de forare, eu 0 singura direqie: intcleserea
profunda. Iucati ro1urile pe rand; rnai intAi fii an
lllool
lasa-p partenerul sa fie clientuL Dupa ce ali
progrese ill conversape, schirribap rolurile.
Imi dau seama ea e greu sa te porj:i. astfel cand te
nit. Dar adu-ti aminte: angajapi de 1a McDonald's
Burger King sa foloseasca ascultarea reflexiv! chiardlct
i-a jignit cineva -lueru care, fire$te, se intamplll in
A$adar, sa Hm serio$i! Daca liceenii din lurnea intreaga 1i
$e6C sa-$i controleze emopile $i durerea pret de catev, 1Ih.
$i tu pop! In acela$i timp, trebuie sa. invep s.:'i
ta partenerului ca pe un senmal de avertizan!. Dacl
a fost provocata. de (eva anume din spusele sau din
tale, e inte1ept sa-p la$ipartenerul sa fie "clientul"
vorbitoru1, pe durata in limp ce tu preiei
de "angajat", adica de aseultiHor. Daca unul dintre voi
nu s<1 faceti schirnburi succesive de rol!
partener trebuie l<1sat pur $i simplu
sentimentele legate de acea suferinta. Astnna-ti rolul
"angajat", de ascult3lOT, $i repeta spuse1e partenerului. Nu
intotdeauna U$or, dar este cea mai buna. tehnicll
pastra deschis circuitu1 al grijii intrc partenerj
tarziu, dupa ce lucrurile se lini$tesc, par1enend
dadl pop sa-i efectele pecare Ie-a avut a
experienta "dureroasa". Ai grija sa nu amplifici suferinJa
reaprinzi conflictuL
Fire$te ca. Norma $i cu mine nu $tiam nimic din
acestea in dirnineata plecarii in drumetie. A$a ca ne-am.
bagajele la repezeala, impreuna, fara sa scoatem 0 VI
Apoi am pornit la drum spre 10cul de camping, fiecare
jindu-$i propriile ram emoponale $i am abandonat eli-
intimitatll, recurgand la vorbirea In red in

In prezent Norma, care conduce firma noastrll, fl
zilnic aceasta metoda de comunicare cu de sex
culin. Recent, mi-a amintit ci't de obicei nu are nevoie 5'0
195
194 cAND UNU PLUS UNO FAC NOI
Sotii Demmitt spun 'in cartea lor, Bridg;n;W;:--.
adunat
j
ce
fim rea.J4;ti: de-a Iungul anilor, 'in tine
rate lucmri: sentimente, 'intamplilli, capaciP.lti,
te, dill:'i .terr:eri. Pe !angl
deosebJrile asem1lnarile dmtre difentele elemente
'in tine elementele existente in celalalt ....01 deveni fie
de conflict, fie 0 sursa de colaborare. Problema este
multi dintTe noi nu facut limp pentru a
suntem ce dorim, r] dl avem dificultap. in a
in fata celorlalp. adevaratele detalii ale inimii noastre.
marel1te eonflictul [... ]. Altii n-au de uncle
eu decat .daca Ie r:- n-ai cumsa cun..h...
fletul rruntea cwva, decat daca p Ie dezvl11uie
cauz-a."
Prill vorbirea revelatoare (sau Ita
ni$te "comori ingropMe"
revelatoare constil
face rnmandaj,
au creat un context care te ajuta so3-p formuJezi gind
sentimentele, indit sa-i pop varbi parteneruiui din
tul tau de vedere. Pentru aceia dintre noi care s-au co:
cu decizii importante, dar n-au incotro s-o
vorbirea revelatoare poate fi un instrument de nepretuil;-
ajutorul ei descoperi ce vrei cu adevarat de la viatA
partener ce-p mohveaz-a dorintele. Sotii Demmitt
visurile, dorintele $i valorile eu
literalmente in inima tao Vorbirea
unealta cu care sa dezgropi comoara $i s-o aduci in hUDa
Sper ca tu partenerul tau ap convenit deja sA vii fiJi
altuia un iubit sensibil- sa va ascultati redproc, sil vi
geti unul pe aItul, sa va validati sentimeTllele nevI
respectati ce spune celaJalt sa raspundeJi la sentimenlt Ii
nevoi cu solupi care va aduc amandurora victoria,
am explicat in capitolul anterior.
lnainte sa incepi: curafa-Ji filtrele!
la eonversatie ea la aerul Cl" vine p .
aparat de clirnatizare. Inainte sa ajunga in sumgeria ta,
,<\SCULTAREA REFLEXrvA.
aerul trebuie sa treadl printr-un filtru
care, dupa cum bine $tii, daca ai vreodata
fica din cauza funinginii, a prafului a
ce
Vil
, . . I""
urit,uilo
r
. Tot conversatla eu parteneru tau.
intP 'pu
neti
trece prm filtre, care, a$3 cum arata. Markman,
'.
cee
a
ce 3
5i
in cariea Fighting for Your Marrillge (Lupta
eydsnicia ta), "schimba ceea ce treee prin ele , ... ]. Aplicat
unui aparat de fo:ografia.t, modifica
tile luxn.inii ClUe trece prm el. F1ltrul dmtr-o cafehera
tread. aroma repne zatul La fel ca in 'cazul oridlrui
Jiltn
t
, ceea ce intra in fiJtrele noastre de ,comunici;lre se
heste de ceea ce iese din ele."
emit ipoteza potrivit dl.reia eu totii avem "in minte
ulte feluri de filtre, care afecteaza ceea ce auzim, ceea ce
11\ tim felul in care interpretarn". Filtrele sunt create, de-a
':gu1 anilor, de ganduri, familiale
eultura1e.
Ori de cate ori ne aflam in fata unui lucru nou, nefamiliar
sau neit?teptat, rohteIe din mintea noastra incep sa se inva:rta
frenetic, incereand sa gaseasca un element cunoscut eu ajuto-
cAruia noua idee, experienta sau actiune poata gasi
un context de referinta. Ne folosirn intreaga istorie de
pentru a identifica aceasta noua 'intamplare Intr-un context
familiar. eu alte cuvinte, incercam sa introducem evenimen-
ein cutia noastre de-a gata. facem acest lucru
lr1 timp ce comunicam eu partenerul, urrnarea se poate eon-
Jetiza in judecap pripite interpretari flagrant eronate.
Markman, StanJey Blumberg identifica filtrelc princi-
pale ce pot lmpiedica demersul euplurilor care se straduiesc
slii imbunatateasca abilitati1e de comunicare: lipsa de aten-
tie, stATile emotionale, convingerile a$feptarile, deosebirile
destil. sa Ie discutarn pe rand.
Lipsa de
Aceasta constituie 0 frecvent intaJnita intr-o
lume in care top au prea multe de dus in spate: program de
munc3, responsabilitap. In familie $i in comunitate. Ni se
meu, ... spune sopa. Sotul, cu
.. de ecranul te1evaorulul, pe care se un meG
llpJl1 .
fotbal, rephca:
de tim?
_po .
_ in ultima vreme n-am petreeut prea mult timp doar noi
doi. d' I .I
_ am avut :e ucru, spune e automat.
_ 5peram sa ne programam un sfar$it de saptamana pc
are petrecem impreuna, sugereaza ea. Poate mergem la
C asau undevn lil un motel. 0 pot ruga pe mama sa aiba
iii' ..
'j! de copn.
gn_ Aikman se sa paseze!, replica bc'l.rbatul,
folosind filtrullipsei de atenpe.
_ \,iici mkar nu rna aseulp.!, zice ea frustrata. Of, de ce
1J1J mai chillui?! Se vede bine Cel nu-p pasa nici macar atat cat
51 asculti!
Fire?te aeeasta ultima replica ii atrage atentia barbatu-
lui, dar e prea tarziu. An.im.icit deja eonversa!ia prm faptul ca
ui-a acordat atentie. c13 revine 1a televizar, in timp ce
ramane eu suierinta, iar distanta dintre cei doi tot
, mull.
ASCULTAREAREFLEXIVA 197
Stmle emotionale
Dispoziti
a
ta emotionaIa. este un filuu cu rol major in co-
mW'licarea eu partenerul. Daea sunteti asemeni eelor mai
multe cupluri, tu partenerul tau va petrecep majoritatea
zileIorseparat
i
, lucrand in locuri diferite sau ocupandu-va cu
sartini responsabiliti1ti diferiole. Cfuld ajungep, in fine,
toate aceste experien!e individuale va afeeteaza
dispozitia modul de a interpreta lucruriJe. 0 vorba
ii poote cadea greu ceiuilalt. unei
dispozitii bune ajuta 1a rezolvarea multor probleme. Starile
emoponale pot sa strice, dar sa ajute, insa ea sa
sa Ie dezamorsezi, trebuie s!'l Ie identifici
Data viitoare cand conversezi cu partenerul, iar el se
la tine faril. motiv, iese din camera bruse, trantind
196 CAND UNU PLUS UNU FAC 11,]01
distrage mereu atentia: a face
computerul, copiii, 1a serviciu. E greu ai 0
calma semnificativa in condipile in care, la orlee
dat, ai in millte cind subiecte diferite. E greu te
sa asculp, cand te1efonul suna, came1e latra.'
pule - toate in aeeea$i dipa de balamuc.
Lipsa de atenpe este provocata nu doar de elemente
ne, cum ar fi telefonul, d de p1anurile din rnintea tao
stramtorat eu banii?, Te ingrijoreaza saniUatea proprie
bunastarea copii1or? In arice dipa, 0 mie de amanunte
de conversatia pe car:e u Portio Se ftie
de 0 pnva.rt! de somn. Con-
sumam prea multa cofema. Nu mal ce alimente sunt
nMoase. Ne impartim intre succesu1 finandar eel fatniJW .
nu sa ne dumirim dad!. aeeste doulllucnui se
reciproc. Numeroasele presiuni ale sunt sufidenre
pentTU a ne submina mereu concentrarea.
Cum ftmcponeaza lipsa de atentie ca filtru in conV'el1ltfi1l!'
Ti s-a intamp1atvreodata sa-i spui unui om ceva sl ti se
punda: "Poftim? Ce-ai zis?"? Mie, unul, mJ s-a intampJat
asta m-a rustrat, indiferent dad interlocutMU] meu a
sau nu intenpa de a rna rani. Cand oamenll nu acorda.
vorbelor tale, te simti invalidat, ]ipsit de irnportantA, .
fiant. Pariez d'l pop face 0 lista cu 0 suta de ocazii in care
incercat sa spui ceva, dar ai fost ignorat. C.md par1:eDenll,
prietenul, colegul de serviciu sau un membru al familiei
intrebat, in cele din urma, ce voiai sa SpUl. e foarte
ca, indurerat fiind, sa fi replicat cu ceva de genu!: H
era nJrnic important."
Cand incerci sa-j::i faei relapa sa funcponeze, lipsa de
pe te poate opri chiar la punctul de pomire. Comuni,
poate avea loe daea nu partieipa ambii parteneri/ pe
Cand unul dintre voi se simte invalidat, nu mai putep
ta la nivelul a] patrulea al eincilea de intimitate - ma
mai putep imparta!;ii sentimentele nevQi1e, Nimeni
sa-p. spuna ee simter dadi tu n-o sa ascul\l S
conversape trecuta prin filtru.llipsei de atcllfie:
Ree:uli pentru. "a face comanda"
tnainte de a incerca acest cxereipu important - de a juea
rolul vorbitoruluI (a1 "clientului") -, tine minte cateva idei
'mtlortante:
1. Vorbitorul are misiunea sa-lji exprime sentimentele ;;i
nevoile folosind afirmatii la persoana mtdi singular -
de exemplu: "lncerc sa-p spun ca vreau sa fac ceva
agreabil pentru tine, impachetand pregatind rulota
singur." Nu se admire sa dezgropi probleme din trecut,
sa incepi 0 ncma cearta sau sa faei afirmapi acuzatoare,
A5CULTAREA REFLEXIVA 199
pe ton scazut, iar ridicarea vocii este con-
IWli F . . t b'l" P b bil .
t1 nepotrivita a 1. a.. a ca tu
'er;t1u ati fost crescup m stilun dlfente, ceea ce va mflu-
zJ madul de abordare a problemelor, fiecare avand
\fa
riu1
stil unie. cand partenerul are 0 reaqie pe
pror u a cuno;>ti sau nu 0 mtelegi, aceasta poate sa afecteze
n .. . , .
ul
in
care Ii interpretezl mtenpa on sentimcntele.
$i un alt fi}tru, eel
pentru a-?I proteJa uuma de sufennt
a
?l de
rea jnuere, multi oarneni cladesc fiItre, aparandu-se de orice
re5Put:'a sa fie sau doar sa para dureros. Uneori, filtrul auto-
:JrArU este alat de ",fiJtra"
,ibilitate de aprop]ere mtima. Pur ?l snnplu, IP su-
ftetul eu at.ta grija, IDcat nimic - nici. bun, nici rau - nu-l
poate atinge. te prin faptul ca
ci milcar nu 3jUngl sa-p dal seama ce mveluri de profunzi-
sne ai putea alinge ciliihlri de partencrul tau.
Toate aceste filtre - !ipsa de atenjie, starile emoj:ionale,
convingerile a?tepblri1e, diferente1e de slil autoapararea
_ ip \'or afecta interacpunile cu partenerul. In consecinta,
eeea ce sptU1e partenerul va fi mult diferit de ceea ce vei auzi
tu in minte. Insa ascultarea reilexivii poate sa elirnine filtrele
si1 Ie dura la rele mai profunde niveluri ale intimitaj:ii.
DeosebiriJe de sti1
Convinge.rile
Felul in care iti percepi relatia va funcpona ca
unicarea dintTe tine ;;i partener. Markman,
Blumberg observa: ,,Captam din partea celorlaIti
comportamentul corespunzator cu n,
Adesea, ne categorisim partenerul pe baza caraeteristlcilnr
sale, a preferintelor antipatiilor a trasahJrilor sale
sonalitate, folosind apoi aceste clasificari pentru a-i in'
comportamentul. Uneo!i facem interpretiiri corecte, ind
multe ori ne fncerdim sa "eitim ganduri", dar
relatii este riscant sa faei supozipi cu privire la ginduri
sentimentele cuiva. In lac sa presupui, intreabii-ti Partenend
ce simte! Astfe!' vei evita problemele de comunicare
dcschide poarta spre intimitate.
198 CAND UNU PLUS UNU FACNOI
sau manifesta 0 exasperare
probabil prin filtrul starti sale
Foarte probabiI, motivul aceIei nu-p poate fi a
lntregime poate nic.i paIpal. Intreaba-p partenerut
trebui sa intr-un moment mai Pl'ielnk_
are nevme descarce de 0 povar.ll. ce n
legatura cu subiectuJ conversaj:lel.
Acum foarte bine ca mtre tine $i partenerul tau
nenumarate diferente. Printte celc principale se numArl
renteIe privind stJilul de comunicare. Tu ai putea fi genul
care-:;;i deschide inima oricand, ilji expriml
gandurile toatc emoponale pentru a se simp m
mit. ParteneruI tau ar putea fi reticent ?i rezervat. La feI ca
toate deosebirile dinhe voi, stilul de comunicare are
nea in contextuI familial in istoria de viatll personalJ..
Ie famiEi sunt foarte deschise au manifestAri afective i
se - fiecare chestiune se dezbate, uneori !ncins, mergindJHe
chiar pana la cearta. Alte familii sunt foarte rezervale; e1e
201 ASCULTAREA REFLEXNA
Cum sa. vorbirea revelatoare
care !i-a trezit sau dorinta (de
3 obice
i
, un lucru asupra canna sa pot1 c!idea de aeord cu
artenerul)
intamplarii asupra tao
4.
C II1binii elernentele pentru a forma fraze, modelul:
:u ul3 sirnt #3 __, pentr:u d\ #4 _,_" ,..Spre
lu: ,,(1) Eu ma sunt (2) foarte spenata (3) cand V11 aca-
de la serviciu, pentru di (4) imi fac griji sa nu ti se fi
sa 0'
tiJIlplat ceva.
III Evita frazele care ar putea sugera ca incerd gan-
duril
e
parteneruluj ori sa-l judeci. Poti face aceasta concen-
trin
du
-
te
asupra sentimentelor si nevoilor neImplinite.
A,suJIlHi ceea ce tine de tine, nu de partener. !ncearca sa nu
exprirnari 1a intai rlura1 "Noi ne certam
lJIl1e
U
", "Noi n.u ne putem rntelege ; de oblcel, aceasta pre-
supune ca or; partener sa In
acordull
ui
, dand nastere la reacj::i.i defenSIVe poslbll agreslve.
De asernenea, cand ip exprimi emopile, nu-ti minimaliza
trIirile negative. Se intampla deseori, cand Incepi sa
exprimari la persoana intal singular, sa incerci a-ti suprima
furia. Dar minimalizezi intensitatea sentimentelor tale,
!bpi un impact mai slab asupra ascultatorului, al carui ras-
pW\S ar putea sa nu te multumeasca. Fii sincer cu privire la
intenSitatea trairilor tale, ca si:l te poti ocupa de ele impreuna
eu partenerul. Gmd Iti exprimi furia, ai grija sa subliniezi iu-
birea, ingrijorarea de<>:amagirea, nu afrontul. A spune "Sunt
foarte furios din cauza lipsei tale de atentle" este 0 exprima-
luincera \ii directa. A spune "Cred ca e!]ti un nemerroc" nu e
de putin constructiv.
Punandu-te in rolul "clientului", adica al vorbitorului, va
lrebui sa invep ,cea mai eficienta cale de a-ti comunica senti-
mentele nevoile. Sotii Demmitt numesc procedeul "vorbire
200 cAND UNU PLUS UNU PAC NO!
la persoana a doua singular, ca de
una... ", "Tu niciodata... ". Propozitille la
doua, de genu! "Tu rna enervezi" sau "Th Illl tnl
etc. sugereaza 0 victimil putere
control asupra propriilor emotu cA parteneruI
raspunziHor de modul in care alegi s.1 reaepOJteai
acest lucru nu doar ca ip accentueaza impresia CI
"blocat", ci, in plus, suscita un def,
partea celuilalt. Ca sa-ji asumi responsabilitatea
propriile sentimente ;;i reactu, modificli afinnatia
modelul "Sunt furios fiinddl....", descriind conmc....
mentul care te deranjeazli.
2. No-p concentra lnvinuirile acuzapile asupra
Asum!i-li pe dephn responsabilitatea pentru
mentele nevoile- tale, Ceilalti nu te pot "face" sI
intr-un fel sau 31tul; alegerile noastre sunt cele CAUl diu
la sentimentele pe care Ie trllin. Explorei
timentele nevoile din inima tal meat sa se
gasi 0 solupe pa;midi.
3. Ai grija ca til partenerol tau sil evitap a vli condlaa
reciproe cand va exprimati simtl\mintele.
amandoi dreptul la propria opinie;
deschis despre gandurile, imaginile emojille
vin in minte, astfel incat sa pop descoperi tamAdui
mai multe. Tl'ebuie sa daar in numele tlu.
incerca sa cite!]ti ori sa judeci gandurile partenendui
4. afefa ganduri sau informapi in "portU" mid,.
celalalt poata aminti ee ai spus, ca sli repete
in cazul ideal, sa-p rnteleaga sentimentele nl
Hope E. Morrow, experta in relapj de cuplu, a elaboratun
:?ablon pentru construirea de afirmapi la persoana intii,
sa te ajute sa "faci comanda" fara durere furie. Cind
sa-p exprimi un sentiment, unneaza ace!]ti patru pa!ji:
l."Eu"
2. Ceea ce simp, ai nevoie sau dore'.1ti
SCLTTAREA REFLEXTVA 203
ca nu spune ea. Vad ca in pa-
.-si nu te aud scotand 0 Yorba.
,nan;;pa ce ai :a.cut observapa de acest tip, pop trece rapid la
ablbtate.
Abilitatea n.r. 2ln\i'orbirea revelaloare:

creieru
l
omenesc este 0 extrem de complexa,
dar in multe se dovede5
t
e previzibiL ee
. rirnit infornlatii - cum sopa dm exemplu a seslzat
sotului ei tulburat distant -, creierul tau incepe
sA atribuie semnificatii celor vilzute ori auzite. M:intea ta se
e la treaba ?i formeaza 0 "opinie" - acea forma primej-
de gandire care te poate izbi de zidul conflictului dad%
Dexprimi prin acuzatii.
pomenita mai sus aJ' putea sa dea glas imediat opi-
olei sale despre motivul pentru care crede ca este furios sotul
ei.Arputea sa se autoconvinga ea e vina ei, ca el n-o
Ie. iar aceasta presupunere ar transforma cu siguranta pro-
blema in cearta.
In acest moment, aseulta. Dupa ce
fonnat parerea, n-o rostica pe 0 acuzaj:ie! formuleaza-p
inia In contextul a ceea ce folosind de aeeasta
dalA exprimarea la pe.rsoana intaL
- Observ ca nu spune sopa. Vad ca in
pmant nu te aud scotand 0 vorba.
La aceasta ailrmape adauga parer,ea ei, exprimata la per-
soana intai, mtr-un mod neamenintator:
- Ml! intreb dad\ suparat pe mine.
Fraza este foarte simpla, dar atinge miezul problcmei cu-
rente. So1ia a seas la lumina gandurile !ji teoriile ascunse pc
em le-a fonnulat, in loc sa Ie lase s-o maeine.
Acum este pregatita 5a-i 5puna sotului ce simte.
Obiectivul global al ascultarii reflexive consta in crearea
lII\ui spapu aJ sigurantei in care partenerii sa poata trai
CAND UNU PLUS UNU FAC NOt 202
Nbilitatea nr. 1 in vorbirea revelatoare:
Ce veld ce aud
Tu, vorbitorul, te afli in citei\'li meniul. SA spa-
nem dl. problema C31'C te preocupa este distantarea
centuata a partenemlui tau aparenta lui incapacitate dee-
municare cu tine. In loc sa sari la un interogatoriu a,
cedindu-i partencrului explicapi pentru purtarea lui H
incearea 0 alta tactieii. Incepe conversapa cu 0 observa
cu 0 acuzape. Afirmii doar ceea ce vezi sau auzi literi
fara sa adaugi vl'eo interpretare.
in exemplul meu, sopa este ingrijorata din cauza
tot mai distant, care vine de la serviciu cu privirea in
eu maxilarele 5i fara sa scoata. 0 vorbA.
doua variante: fie sa evite problema, fie lit! confrunle
In vorbirea revelatoare abordezi problema incepchtd cu
observajii, tehnica de comunicare presuDunand dl
afirmi ceea ce ai vazut ori ai auzit.
l'evelatoare" pentru dl tu, ascu!Ultorul
"revelajii" cand 0 vep folosi in mod adecvat. ParteneruI
va incepe sa inteleagii ce simp de ce anume ai nevo'
mai mult atat: tu vei i sa m:'bj
acele ncvOl sentImente. Tramle tale afective pot
interpretate nu doar de partenerul tau, ci de tine'
vedea In curand la ce rna refer.
Tine cant de faptul dl in exemp]e]e ce urmeazli folO6ellc
cuplu aflat la lID nivel mediu de considerafie, de iubire;. QD
conflict. Ulterior, yom arata cum pot folosi ascultarq
flexiva cuplurile cu conflicte mai grave. ...
Mai intai, alege 0 problema. importanta pentru ..
acest moment. "Problema" poate fi in sens Iarg
ceva ce te ingrijoreazii. Poate fi orice: casa voastri, seni
tiiu, relatia voastra, un model de comportament pe CIa
vrea sa-I sehimbi sau a decizie pe care trcbuie s-o iei.
incepe sa abilitatile de vorbire revelatoal!,
evidentiate de sopi Demmitt, pentru a-ti rezolva problema.
205 RER..EXIVA ASCUU:
trate
ze
astfel!,s $i emoJ:iile se vor zbuciuma in ea pana
ma. va sirnti prinsa intr-un ciclon Hiuntric. Nu va mai
cjJld
se
p ., d
sA se bu.cure. oate ca nu va mal avea lncreere m
pu
rea
nL AI putea sa cada prada unor sentimente $i eompor-
oaJIle te autadistructive si sa inceree sa se anestezieze eu
talJ'len . '. .
. ru
l
alirnentelor, al drogurilor sau al alcoolulUl.
!dI.IIO . x' 0 1 . . f
"'/-Este uti! ca fernela Sa-l eomuruee sotu U1 ceea ce slrnte, 0-
o d expriInarea Ia persoana illtai .
Obse
rv
ca nu zambe;;ti, ar putea spune ea_ Vild ca pri-
e in p1imant "i nu te aud scatand 0 vorba ,Ice vede $i ee
'ude ea] ... Mil intreb daea supiirat pe mine Ice erede
... Sunt de cum 0 percep eu...
SlJl\t iritat1i pentru ea nu Spui ce al!
Asta exprima dar luerorile! Femeia $i-a exprimat senti-
rnen
te1e
nu intr-Ull singur mod, ci in doua: este $i
tAw, "iritata". Fii foarte atent la euvintele pe care Ie folose$-
tel Ea descrie sentimentele In cea mai simpla forma cu
putinta, fildind referire sine ori de d.te .ori E
eel mai bw) mod de a-I descne partenerullll SImtammtele
tJle: in loe sa i Ie explici In toata complexitatea lor - fapt ce
poole duce la ncintelegere -, vorbe$te simplu, folasind de
cAle ori pop propozijii din douil cuvinte: "Sunt huias"; "Sunt
lngrijorat"; "Sunt speriat."
Pentru a te ajuta sa accesezi sentirrtentele provoeate de 0
problema, sotii Demmitt au elaborat patru eategorii de
"sim.!3minte", sugerand sa te familiarizezi eu fiecare. Ca sa-ti
desoperi gandurile, sentimentele emopile fata de problema
eu care te Iupp, indiferent in ce consta, completeaz.'1 propo-
zipile de mai jos:

"Sunt furios pentru di ... "
"Sunt trist pentru ca... "
"Mi-e sau regret ca... n
Dupa ce p-ai clarificat situapa, e!?ti. pregatit sa treci la
lII'D"lAtaarea abilitate vitala a vorbirii revelatoare.
204 CAND UNU PLUS UNU FAC NOI
impreuna cele mai profunde niveluri ale
". U
simti mai in siguranll! mal pretult, eu atcit ii 'Vei
partenerului sl! priveasca mai profund in inima tao CAt
fllvep sa aceasta metoda, tine minte sI-Ji
partenerul sa se simta confortabil pe masur.t ce La
inceput, intimitatea poate Spre
eu am un cal standard amencan, unul dintre eei folO6iJj In
mun:.itatea Amish, pe care-i vez.i obicei inhJimap Ja 0:
suridl.. Astazi am dus doua vaCI calul respectiv pe 0
ne noua. A fos: 0 manevra simplil, luat D
ora, fiindca arumalele erau foarte Q!
ceTC sa fac Cll ele. A trebuit s<'l. rna foarte incet &I
sesc hranl! pentru a Ie stirnula, dar ill cele din unnA au i .
Ia destinape. Tot asHel, s-ar putea ca partenerul tau sI
nevoie de ajutor, de sprijin de toote oferiIe e:u
blandete, spre a llwata aceste noi abilitap. PutinA tandIeIeIe-
zolva multe.
Abilitatea nr. 3 in vorbirea revelatoare:
Ce simt
sentimentelor reprezinta, desigur, al patru-
lea nivel de intimitate. Dar, dupa Dallas Nancy Demmitt.
gandurile combinate cu sentimente "au asupra em,
efectul unui chibrit asupra pulberii uscate: ajunge 0 scinleie
ca sa se aprinda toate flaci1riIe iadului! Felulm care
fezi diferite situatii va afecta ceea ce simp cul'rivire la eIe(iar
daca ai dobandit 0 interpretare ea tepoate duce]a lUI
potop de sentimente gre$it directionate!)".
In cazul femeil care se confrunti1 cu distantarea emotiona-
Ia a sotului, probabil d1 Ia ineeput se va sirnti rlbUt! ..
rata. La aceasta se pot adauga, ill prop0rtii egale, durere, tel-
rna $i anxietate in legMura cu viitorol ei. Negarea acestQr
chestiuni sau amanarea confruntarii eu ele nu Ie va face II
dispara. Dimpotriva, sentimentele ei se vor transforma In
manie $i, poate, in turie oarba. l$i va spune: "Cum permile
ASCULTAREA REFLEXlVA 207
protw:zimC a
1 vostrU, eu rransnute
. mai l1lulte sentlmente nevol.
reOfar;;un exercitiu eu ajutorul caTUia sa exersezi abilitatea
....,;,1i .revelatoare:

1. imparte 0 coala de in patru In capul
agUtii serie "problema pe care 0 dlSCUp cu
s::rt.dupa
Vad/aud , "Gandesc , "SlIDt 91 "Vreau . Lasa loc
;ufident pentru ca tu partenerul sa completati infor-
matii legate de ceea ee simtiti , ganditi doriti in legeltu-
ra tema aleasa. lata mtrebarile 1a care sa raspunde.ti:
Ce vi!d ce aud?,,; "Ce ered ca, inseamna asta?"; "ee
lICe doresc pentru cealalta persoana implicata?"
2. Pe 0 alta coalJ de hartie, tu 9i partenerul ar trebui sa de-
scrieti problema ell care vel confruntap, complet 9i de-
mliat, ca cum ap compune 0 povestire. Dati viata
problemei pe hartie. Relatap lucTwile concret 9i eu toate
amanuntele. Alegeti 0 problema care va preocllpa pe
amandoi, apoi citip pe rand ce ati scris despre acea
chestiune.
3. In timpu11ecturii, unul dintre voi trebuie desemnat "ci-
utor", iar celalaH, "ascultator". Lasa cititorul sa citeasca!
Ascultatorului ii vine randul sa exprirne ceea ce con-
sideri! ca a vil.zut ;;i a auzit, ce crede, ce simte !?i ce
dor?te abia dupii ce cititorul a tenninat lec1ora. Singu-
ra excerpe 0 constituie cazul in care ascultatorul se
simte cople?it de prea multa informatie dintr-odata.
Intr-o asHel de situape, dacA 10 ascultatorul, lntre-
rupe-l eli blandete pe cititor - poate facand un semn cu
mana - ;;i spune-i ea ai nevoie sa parafrazezi portii
mid de informape. Incearca sa rezumi cele auzite deja,
apoi indeamna cititorul sa continue. Nu pune mtrebari!
Rezuma-te 1a paralraze ;;i apoi reda-i cititorului locul pe
scena.
206
CA.ND UNU PLUS UNU PAC NOl
nr. 4 in vorbirea revcla;;;;----
Ce dol'esC san de ce anume am nevoie
cc comunicat partenerului ce ai \I:
auzit, ce crezi 91 ce simp, ai putea fi sU.IJlrins __1
duce acest proces. Alegerea de a-j:i exprima giUldUJile
timentele, in 10e sa Ie negi:. sau sa amani confruntan!a
te va conduce mtr-un punet aproape vei a'
imediat ee vrei.
Chiar a9
a
, dorintele sunt uneori dificile, Pentru cl
nim muJte lucruri simultan, se poate ca anumite dorint!aI.
noastre sa intre in conflict cu altele. Drept U1lnare, in loc
roste?ti dorintele pe nerasuflate - fapt care ar crea confuzi.
?i lTastrare ?i pentru tine, 9i pentru partener -, trebuieIII
vep. sa Ie imparj:i m trei eategorii: (1) ce dore?ti pentru line;
ce dore?ti pentru persoana cu care e?ti in conflict; (3)
pentru voi doi impreuniL
Observa limbajul folosit de sotii Denunitt: ei nu susere.
zel sa descoperi ce vrei "de la" partener, ci ce "peIltru..
el, pentru tine 9
i
pentru amandoi. A dori ceva "pentru" oper-
soana difera de ceea ce vrei de la ea. Expresia fIde IaN esle UJli.
laterala; presupune ca partenerul sa ofere, iar to 54
A dori "pentru" cineva constituie esenta schimburilor red-
proee.
in cazul sopei care se confrunta cu un sot .....
putea imparti cele trei dorinte astfel:
.' Dorinta pentru ea insa;;i: "Vreau sa ?tiu ce-l framAnta pe
sotul IDeu, ca sa nu mai fiu atat de
Dorinta pentru so!: "Vreau ca el sa scape de ceea ce-) so-

Dorin/a pentru amandoi: "Vreau sa petrecem 0 searl
pUlcuta lmpreuna."
Acum, dupi! ce a exprimat ceea ce a vi!zut auzit, ce
ce simte 9i ce poate sa procesulde
schimb reciproc al ascultarii reflexive. De tine de partener
depinde cat de departe ducep acest proces. Cu <:&t mergeti
ASCULTAREA RER..EXIVA 207
in profunzime pentru a ceTceta dorintele din
vos
tru
, cn atiit va puteti dezvalui transmite
rnai muIte sentimente nevoi.
un exercitiu cu ajutorul caruia sa exersezi abihtatea
vo
rbirii
reveJ.atoare:
l.1rnparte 0 coala de haTtie in patru paTti egale. in capul
paginii serie "problema" pe care 0 discuti impreuna cu
partenerul;,Etidl:teaza urmeaza:
Vad/aud "Gandesc ,,,Sunt "Vreau . Lasa loc
pentru ca tu partenerul sa completati infor-
mati
i
legate de eeea ce simPti, ganditi doriti In Jegiltu-
ra eu tema aleasa. lata intrebarile la care sa raspundep:
Ce vad si ce aud?"; "Ce ered ca inseamna asta?"; "Ce
;imt?"i doresc pentru cealalta persoana implicat1l.?"
2. Pe 0 alta coala de hartie, hl partenerul ar trebui sa de-
scrieti problema cu care va confruntap, complet 9i de-
laliat, ca :;;i cum ati cornpune 0 povestire. Dati viata
problemei pehfutie. Relatap lucrurile cu toate
amanuntele. Alegep 0 problema care va preocup1l. pe
amandoi, apoi cititi pe rand ce ati scris despre acea
chestiune.
lin timpul Iecturii, unul dintre voi trebuie desemnat "c.i-
titar", iar celalalt, "ascultiHor". Lasa cititorul sa c.iteasca!
Ascultatorului Ii vine randul sa exprime ceea ce con-
sidera ca a. vazut a auzit, ce crede, ce simte ce
abia dupa ce eititorul a terminat lectura. Singu-
ra excep!ie 0 eonstituie cazul in care ascultatorul se
simte cople:;;it de prea muWi informap,e dintr-odata.
Intr-o astfel de situape, daca tu e$h intre-
rnpe-l cu blandete pecititor-poate fikand un semn cu
mana - spune-i dl ai nevoie sa parafrazezi portii
mid de inforrnape. Incearca sa rezumi cele auzite deja,
apoi indeanma cititorul sa continue. Nu pune intrebari!
Rezunta-te la parafraze apoi reda-i cititorului locul pe
seen1l..
206 CAND UNU PLUS UNU FAC NO!
iUtatea nr. 4 in vorbirea
Ce doresc san de ce annme am nevoie
ce i-ai comunicat partenerului ce ai Vlzut
auzit,ce crezi ?i ce simti, ai putea fi surprins vAzind
duce aeest praces. Alegerea de a-p. exprima gandUrile
timentele, in loc Ie negi sau sa amani cOnfruntarea
d
cu
te va con uce mtr-un punet aproape vei a'
imediat ce vrei.
hiar $i a?a, dorintele sunt uneori difidle. Pentru cJ
rum multe lucruri simultan, se poate ea anumite dati
noastre sa mtre in conflict cu altele. Drept unnare, in loc
dorintele pe - fapt care ar crea
frustrare -?i pentru tine, pentru partener -, trebuieIIIn-
veti sa Ie imparp. in trei categorii: (1) ce pentru
ce pentru persoana cu care in conflict; (3) ce
pentru voi doi
Observil limbajul folosit de sopi Demmitt: ei nu su.gerea..
zi'i sa descoperi ce vrei "de la" partener, ci ce dOreljli HpeDlru-
el, pentru tine pentru amandoi. A dori ceva "pentru.. oper.
soana clifera de ceea ce vrei de la ea. Expresia "de IaN esteunj..
Iaterala; prcsupune ea partenerul si1 ofere, iar tu
A dori "pentru" c.ineva conshtuie esenta schimburilor Jed.
proce.
In cazul sopei care se eonfrunta cu un tulburat, ea fi-ar
putea imparp cele trei dorinte astfel:
Dorinta pentTu ea fnsii;;i: "Vreau ce-l rAmAnta pe
soM roeu, ca sa nu mai fiu atiH de
Dorinta pentTu so!: "Vreau ea el sa scape de ceea ee-l su-
para."
Dorinta pentru amfmdoi: "Vreau sa petrecem a searl
placuta impreuniL"
Acum, dup1l. ce a exprimat ceea ce a vazut auzit, c:e
ce sirote ce dore?te, poate s1l. procesul de
schimb reciproc al ascultarii reflexive. De tine de
depinde dit de departe ducep acest praces. eu cit mergep
ASCULTAREA REFLEXI\,A 209
se face "comanda", trebuie sa repeti ceea ce ai
't N-ai voie sa modifici, sa evaJuezi ori sa te aperi. Poti
aUZI cornenzii daca n-ai inteles ceva, Lnsa doar pen-
(fredarificare, nU pentru a-p exprima acorduJ sau dezaCDr-
:."ncearca sa intelegi ce spillle parteneml, nimic mai multo
_; face griF In privinta acorduJui sau a dezacordului pro-
. fata de afirmatiile pe.care asculp; nu-p face griji nici ca
fj pacalit dad! accepp schimbarea sugerata de partener.
djntre scopu:ue .In a 50-
Iutll care sa va faca pe sa va snnptl mvmgaton.
Oferindu-i parleneruJUl darnJ ascultarij, ip vei
dJeptW de a vorbi ulterior. Dar mai intai in
ascuItare. alMuri de partener, lnchide gura ?i destu-
urechile... ?i sa simti pe pielea ta puterea
asculurii revelatoare.
Abilitatea IIC. 1 in ascultarea rev,elatoare:
Concenb'area asnpra celuilalt
Aasculta inseamna a-i oferi partenerulu.i atentia ta intrea-
gll?i deplma. lata cateva modaliMp de a face acest lucru:
Postura descJzisii. Stai fatil.-n fata cu parteneml. Dad!
deti, punep-v.1 scaunele fata-n fatc'3 ?i apoi relaxati-va.
Departap-vi:"i: bratele picioarele, fiindca membrele IDcm-
ci.\iate strans trimit mesajul subliminal cum ca persoana se
atlll "in garda" sau este "opaca". FaptuJ de a-ti departa
membrele transmite semnal ul ca la?i garda jos ca real-
mente il en bucurie pe partener in spatiul tau,
Incuviintarea ineurajatoare CIA. capul cuvintele de aprobare.
Este important sa-i dai de partenerului ca te
concentrezi la ceca ce-p spune. Ajunge sa Incuviintezi
din cand in cind cu capul sau sa roste!,lti un cuvant _
d 1'1 b" Alh""I" I " oar unu smgur. - de apro are. "Da ,,, 1,,, nte eg .
Contactul vizuuI. La lillul dintre seminariile sotilor
Demmitt, 0 feme:ie i-a spus sotului ei: "Ciind rna
in limp ce vorbesc, e ca ?i cum m-ai atinge cu ochii." Ce
mod putemic de conv.ersatie nonverbali'll Contactul
Cum sa invep. sa fii un bun angaj;--
(ascultalor)
Fire?te, vorbirea constituie doar jumatatc din ecuati
municarea la cele mai profunde niveluri ale intiInit!Jij. e. Co-
pune ascultare. Dupa cum am aratat anterior,
poate eel mai puternic, dar ?i cel mai neinteles dintre . -
rile n?astre. te ajuta sc!i evip neintel:
conflicteJe, sa inM.tun supozltille false, sa
d: a dupa. al
cnza sa m1C?oreZl teama, smguratatea suferinla.
Derrunitt spun: "SimpluJ; fapt de a-i arata culva ..
sa asculti - fara sa condamni sau sa judcd - 0 face pe
persoana sa se simta pretuita, iubita, respeclatil. apre .
Pentru a afla ce putere are ascuJtarea revclatoare, va
sa incepi cu un legamant: acela de a renun1;i3 In atitudinq nu-
mita de sopi Demmitt "Cum t.e pot face sa tad l?i sA ml
culp!", $i inlocuirea ei Cll atitudinea lICe pot face pentru a
crea un loc al sigurantei, in care intelegerea poat! prindf
radacini sa creasca?"
lata calea lor, u?Qr de urrnat, spre ascttltarea revelal:oaJe;
Gande?te-te ca ascultarea creeaza un 10.: al siguranJei, in
care partenerul tau sa poata vorbi. In aeest loe nu vei clula
moduri de ataca spusele. Nu Ie vei rasUU.rn1!!lci pentru a da
sfaturi, a pedepsi, a da lecpi ori a pne predici. In ceIe din
urma, vei para fraza ce crezi ca a spus parrenerul, fUl sA co-
lorezi repetitia cu propriile OpiM despre deznod
ideale ?i cu judecc'1p. Chiar daca partenernl tc!iu trece Ja a
folosind acuzatii ?i invinuiri -, nu vei reac1iona, ci doar
asculta ee are de spus. Te yei pIasa intr-o dispozipe
amintindu-p ca in ascuJtare conteaza nu ceca ce vrei sa
d sa aseulp ce incearca sa-p comunice parlcnerul. Obie
t!1u consta in a-ti conduce parteneru:lin aeer "Joe al siguran-
pentru eomunicare, acol0 unde adevllrata
cepe sa se adanceasca ?i sa se dezvolte. Cam cum
dus eu calul pe noua ... ia-o eu
208 CAND UNU PLUS illHJ FAC NOI
211 ASCUL'fAF.EA REFLEXIVA.
flU ill a repeta fiecare cuvant, ca un .casetofon,
..1:itnpilrt1 ceea ce auzi in :ruci, pe care apoi, cand
1/1 ru1 a terminat 0 propoz1tIe, sa Ie parafrazeZl.
e prin a spWle: "Te aud spmtand ca ... " sau "Simp
ceP
r
. "A'"
N 11 ti dore;;b ca.... pm rezum". ceea ce creZl ca-p
sa ".
partenerol, fara a-ti colora raspunsul cu interpretari
partenerului sa aiba ultim.ul cuvant asupra
lsel
or
sale itt arap consideratia. Sa-ti povestesc cum a fost
rni-am vazut sofia folosind cu adevarat aceasta metoda,
tilllpul unei teleeonferinte, un om de afaceri rna "inghesu-
din cale-alam. facand afirmapi pe care Ie consideram ne-
,re, lucru ce mi-a dedallijat imediat 0 criz1l. de furic tipi-
Norma $i ell mine aseultam; in prima instanta, eu m-am
rillS la aeuzatiile omului. Eram chiar pe pWletul de a inee-
duelul verbal dilld sotia mea apucat sa-?i foloseasca
abilitAp.le de vorbire reflexiva.
Norma a meeput -sa parafrazeze tot ce spWlea omul. Vor-
beacalm $i direct; ell fraze de tipul "Vrep, sa spuneti ca... ". EI
rispU1ldea 1Th"li. adauga, iar ea continua rezume $i sa
Jefonnuleze; in cele din urma, omul s-a oprit ?i s-a calmat.
(]liar eu m-am calmat! Er'a uimitor! Pe urma, sotia mea a
sugerat 0 solutie, bazata in totalitate pe felul in care li ascul-
wegrijile. Lui i-ii pL3.cut solup.a. Am incheiat eonvorbirea?i
n-a mai fost vreodata. nevoie sa ne ocupam de problema cu
atelom de afaceri. Nonna a putut sa sugereze acea solutie
tocmai pentru ca se concentrase cu adevarat asupra cuvinte-
k1rlui :;;i-i mtelesese nevoile in situapa data. Acum nu trece
nicio saptarnana Mra s.i folosOO metoda aceasta cu eineva, la
serviciu.
Bun, dar cum faei dadi spusele vorbitorului sunt prea
Iungi ca sa Ie pop rezuma? Ridica, pur ?i simpIu, mana ea sa-
$i spune-i ceva de genul: "Te rog, da.-mi un ragaz s.i
apoi parafrazeaz.i ceea ce ai auzit parra in acel mo-
ment, inteleg ea, in prima instantA, procesul pare cam inian-
iii, dar poate fi el mai pueril deeM sa-ti din pepeni ori sa
Abilitalea nr. 2 in ascultarea revelatoare:
Rezumarea spuselor celuilalt
Esenta ascultarii reflexive ip permite eliJi capcana
legem eel mai bWl mod de a rezuma spusele
210 CAND UNU PLUS UNU PAC NOI
vizual cu partenerul reprezinta celliJ\ai U$Or-;---
mod de a-i transmite mesajul: "Mi1 rnai .......
Desigur, contactuJ vizual numii.ra printre
ghidului rela-pei optime. In cartca sa, You JUSI
Understand!, Deborah Tannen citeazll 0 serle de studii
copri, in care micutilor Ii s-a dat un subiect de ....
nu se priveau in timp ee vorbeau; stlteau
se uitau in gol. fnsa fetitele intorceau SCAuneJe
fata se priveau cu toata atentia in timpul COnve!sIH.i
a co.ntinuat, pe tot p
copl1anel a prunel tinerep. Semnificapa lui?
trebuie sa invet"e sa se concentreze cu Preeldere
pastrarii contactului vizuaL
Atingerea. Aceasta este cea mai putemica abililate
verbala de ascultare, calea de a inlAtura imectiat
situape data. Ineeardl! Vei descoperi,
dad.-p atingi partenerul in timp ce asculp-vll
ma.na, vi se ating genunchii, vA plIDIIpe
spate -, ip va fi greu sA te concentrezi asupra furiei.Dar
tine minte, asta inseamna atingeri fMA nioun fel de (Do
notatie sexuala, fiindca acelea ar putea furia fi
ar putea da frau liber d merii cand te confrunfj CU 0 pro-
blema nerezolvatilJ I
Pregi'flirea decorului . .eliminarea factorilor depenumllta
atenpci are importanta cruciala in ascultarea m'e-
latoare, inchide televizorul, seoate telefonul din
pe cineva care sa aiba grija de copll. Aratl-i
tenerului ca, in acel moment, pentru tine a-I asculla pe
este mai important decM mice altceva.
Acum, ea e?ti pregatit sa asculti - sa asculJi cu aJ
- iata calea de urmat:
...........
211 ASCULTAREA REFLEXIVA
ma repeta fiecare cuvant, ca un casetofon,
ceea ce auzi in porpi mid, pe care apoi, cand
ill a. I .. 1 fr .
ru1 a terminal 0 propozlpe, 1><t e para azezl.
....rtell
e
,.. d d v,,' S"
t-fn<:epe prin a spune: "Le au spunan ca... sau" lffip
" U Itl ca_ .. ". Apoi rezuma ceea oe crezi dHi
sa "
. partenerul, Eara a-p. colora raspunsul Cll interpretan
rii.
Perrrrijandu-i cuvant asupra
lor sale ip mil Sa-p. povestesccum a fost
'u:rei-am ... sotia folosind cu adevarat aceasta metoda,
unei un om de afaceri ma "Inghesu-
din cale-afara, iacand afirmatii pe care Ie consideram ne-
date, lueru ce mi-a imediat 0 criZ3 de furie lipi-
d. Norma ;;1 ell mine ascultam; in prima instanta, eu m-am
rins la acuzaJiile omului. Eram chiar pe punctul de a ince-
dueluJ verbal cand sotia mea s-a apucat sa-;;i foloseasca
de "orbire reflex:iva.
Norma a lnceput sa parafrazezetot ce spunea omul. Vor-
beacalm -?i direct, ell fraze de tipul "Vreti sa spuneti ca...
n
1
rtspundea ;;i mai adauga, iar ea continua sa rezume sa
relormuJeze; to cele din urma, omul s-a oprit s-a calmat.
Qtiar eu m-am calmat! Era uimitor! Pe urmil., sotia mea a
sugerat 0 solutie, ba7-ata in totalitate pe felul in care Ii ascul-
lase grijile. Lui i-a placut solutia. Am incheiat convorbirea ;;i
n-a mai fast vreodata nevoie sa ne ocupam de problema cu
aceI om de afaceri. Norma a putut sa sugereze acea solutie
tocmai pentru ca se concentrase cu adevarat asupra cuvinte-
lor lui ?i-i intelesese nevoile in siruap.a datil. Acum nu trece
nicio far11 sJ folosim metoda aceasta cu cineva, la
servidu.
Bun, dar cum fad daca spusele vorbitorului SWlt prea
Iungi ca sa Ie pop. rezuma? Ridiea, pur sirnplu, mana ca sa-
-?i spunC"-i ceva de genul: "Te rag, da-mi un ragaz sa
teinte!eg"; apoi parafrazeaza ceea ce ai auzit pana in acel mo-
ment, inteleg ca, in prima instanta, procesul pape cam iruan-
liI,darpoate fi el mai pueril dedit sJ-ji ie;;i din pepeni ori sa
210 CAND UNU PLUS UNU FAt.: NOI
vizual cu
mod de a-I transmlte mesaJul: "Mel in1ereseaZl
De:>ig
ur
,. ru:ual se numiiri:\ printre
ghldulUl relatiel optime. In eartea sa, You lust
Understand!, Deborah Tannen 0 serie de
eopn, in care micutiJ.or li s-a dat un subiect de ....
Baiejen nu se priveau in timp ce vorbeau;
se uitau in gol.Insa fetitele 19i intoreeau &caune1e
fata se priveau cu toat11 atenfia in timpul COR'
Ace.st a co.ntinuat, pe tot p
copl1anel 9
1
a pnmel bnereli. Semmf1(-.atia lui?
trebuie s11 lnvete sa se eoncentreze cu
pastrarn contactului vizual.
Atingerea. Aceasta este cea mai putemicc1 abilitate non.
verbalc1 de ascultare, calea de a imediat
dintr-o situatie data. Incearc11! Vei descoperi, CItd. Ci
daca-p. atingi parteneml in limp ce ascu!ti - vll JineJi cit
mana, vi se ating genunchii, va bateti l.L?urelcu pabnape
spate -, ip. va fi greu sa te concentrezi asupra furiei. Dar
tine rninte, asta lnsearnna atingeri niciun fel de co-
notatie sexuala, fiindc11 acelea ar putea furiI
ar putea da frau liber durern cand te confrunti cu 0
blema nerezolvatiL
Pregdlirea decomlui. .,area factorilor de
atentiei are 0 importanta. crucia1e:'l. in ascultarea me-
latoare, inchide televizorul, scoate telefonul din prizI.
GaS$t:e pe cineva care sa aiM grijc1 de copii. Aratl-i par_
tenendui dl., in acel moment, pentru tine a-I ascullapeel
este mai important dedit orice a].tceva.
Acum, ca pregatit sa asculji - sJ asculji cu adevirat
- iata calea de urrnat:
Abilitatea nr. 2 in ascultarea revelatoare:
ezumarea spuselor celuilalt
Esenta ascultarii reflexive iti permite evip. capcana inte-
legerii gre9Jte. eel mai bun mod de a rezuma spusele parte-
....---
213 ASCULTAREA REFLEXNA
Abilitatea D.L 4 in ascultarea revelatoare:
intrebari celuilalt
Daca ai inteles ce incearca sa comunice partenerul, dar el tot
nu cum sa foloseasca spre binele sau cele spuse, pop sa-i
adresezi intreban ajutatoare ca si'i ob1ii mai multe dezvaluiri.
Adresarea de intrebari adecvate intr-wl moment neame-
nintAtor ttl paate duce partenerul pe taramul mai profund al
inimii al mintii, tot cum adresarea de intrebi'iri nepotri-
vile intr-un moment de amenintare poate sil. devieze cursul
conversapei 9i sa imediat un conflict. Tine minte
I1schimbarea se va instala daar atunci cand partenerul vor-
intelege ceea ce exprima, nu cand incerci tu
in numele lui ori sa-l convingi. Partenerul tau
de ideea ca pauza ar fi 0 invitape sa
IJS'lvei incepe sc'i vorbe!,>ti, e foarte probabil sa deviezi cursul
dllrilo
r
partenerului ?i, mai important, increderea sa.
sanFiecare situape de ascultare reve1atoare reprezinti'l cau-
uno
r
comori Ingropate, a unor adevill-uri tainice care au
tate3 de a fi scoase la lumina... dad\. ascu1ti cu adevi'irat.
ce urmeaza dupil. "pauza" poate fi partea cea mai
.ee:rtan
M
din lucrurile pe care Ie are de comunicat parte-
unp [ Nu subrnina descoperirea acestei comori, intervenind
neru
afjrrnajiile tale!
.:u DacA pauza se prea' mult, Intreaba pur sim-
lu: "Mai e ?i altceva?" sau "Mai vrei sa aflu ori sa rnteleg
Asta e totuna Cll a cere sa afli: "Mai dorip sa coman-
dati altceva?" sau "Vrep 9i cartofi prajiti aliUuri?"
'Poate va fi rle\'oie sa repep intrebarea de mai multe ori
jnainte ca partenerul sa raspunda, mai ales daca motivul
pauze
i
il reprezinta caracterul incomod allucrului ce urmea-
zAa fi spus. Dar controleaza-te; rezuma-te la aceste patru cu-
rinte: "Mai e 9i altceva?" Vei fi uluit sa vezi cum aceste vorbe
. pot determina partenerul exprime sentimente ?i
oi, ducand astfel relapa voastra la cele mai profunde nive-
[uri ale intimitilpi.
pled trantind Poate crezi d\ a parafraza ceea ce--;--
partenerulli acestuia ca n-ai auzit bine, dar
o simpla conditionare. Conceptia conventionaUi cere sa
vorbitoruI sa peroreze panil termiM - ori s.H comball
hecare fraza. Ynsa a-I permite r--tcnerului .sa vorbeasel
Intregi nu produce dedit contu... conflict -
rezuma spuscle partenerului la fiecare doua,
fraze, fara sa adaugi interpretari personale. Apoi dH voie
aprobe sau sa conteste ce i-ai spus d\ ai intcles. Ar puteasa
corecteze! Sau ar putea spune: Exact la asta ml
reall1." Tbcmai asta - acel Uneori,
matul ti.!\.u 11 ajurn pe partener sa inteleaga mai dar ce
spuna. Faptul ca-l asculp devine un dar prin intennedhal
cafllia el poate lntelege mai mult despre sine sau
descopere 0 problema mai profunda decat cea pe
incearca 5-0 transmitii prin vorbele lui.
Dad\ se Intampla ceva, daca partenerul chiar i$i
rna sau 90cul cu privire la lucrurile spuse de el-.
felul in care le-ai receptat tu, ar putea incepe saiii punl totre-
bari de felul: "Cum am permis sc'i se intample a:;a ceva?!
cazul in care apar asemenea intrebari, nu da raspunsuri .. nu
tine predicil Continua sa asculp, sa parafrazezi !?i 51 reb-
mulezi cele auzite. Acest lucru Ii da vorbitorului ocazia de
a-9i ri'lspunde la intrebarilc proprii de a-p. relieful
Uiuntric a1 inimii sale.
Tine minte: acordarea in intregime a aronp.ei tale eate mai
incurajatoare decat arice lucru pe care l-ai putea spune!
212 CAND UNU PLUS UNU FAC NOl
Abilitatea nr. 3 in ascultarea revelatoare:
InviU.-1 pe ceIalalt sa spuna mai mult
E foarte probabil ca, in limp ce vorbe:;;te, parteneru1 tau
se opreasci1, poate ca sa-9i adune gandurile, poate ca 51..
capete rcspirapa, poate doar ca 0 intrerupcre tempor,
inte si'l ce vrea cu adevarat spunA.
aceasta pauza aparent simpla poate fi un test. Oprind
l
partenerul ar putea 53. verificc dadi aSCl.. '. cu adevlkat
..........
...
214 CANDUNU PLUSUNUPAC NO!
trebuie .sa ajunga 1a propria
ascultarn tale constItUle 0 platforma pe care sl-fi
sentimentele 9
i
nevoile, vazandu-lecuclaritate.Aiv,-'
mdrumipartenerul,darnu!?i sadeciziin locullui.
lata patrulectiipretioasecuprivire1a adresarea
bariajutiHoare:
1. Cfmd sri lntrebi. Pune intrebarea dupace ai ternUnat
rezumat0 partedintreafirmapilepartenerului. do. 0
daiseamadad\aicuprinstotinrezumatul
mtrebi partenerul "Mal e !?i altceva?",el va rbl
"Nu,asta-itot.Aiintelesbine."
2. am saintreb!. .lnainte?e. aU:
cep
.esapuiintreblri.cere
slmpluperrmslUoea: "IfnId31 VOle sa telntrebceva?"E
o politete minora, dar poate avea rezultate erlOnDe.
Uneori, intrebarile irita; pot fi privite ca 0 incllcareI
teritoriuluipersonal.AcordiHparteneruluidreptuJdea
spune: "Nu, prefera sa nu-mi pui
fi reC\lnOlcllor
acum nido
trebare." Insa, [oarte probabil, iti va
pentru solicitare !?H:i va replica: "Sigur, te rag'"
daca raspunsul este "nu acum", da ascultare 8'
mentului;renuntalaintreMri9icontinw ascul1i
3. Pune fntreMl'i deschise. Evita mtrebariJe pe care eu Ie
numesc "fundMuri" - cele 1a care se paaterlspunde
poo"da"sau"nu".lntrebarile-fundiituraii lasIascuJ..
tatoruluidoardouaoppuni.PentruaIeevita,incepecu
cuvm
. t
ee "ce
1 "
, "cum
,,-
,,,can
d"
sau "un
d"
e -
d
e
pildI
:
lICe simp?"sau"Candainceputasta?"
4. Evita fntrebariTe cu "de ce". A Incepe 0 intrebareCU cu-
vintele"dece"poatesaaibaunaccent<Jcuzator.",Ilea!
. 7" 0 . " De . "
te porti a!?a. ;" e ce nu pop... ; " ce nuvtel....
Partenerul va deveni defensiv comunicareavoastd
sevaincheiarapid.
Tine minte sii-ti pasuezitot timpul wlul, fie devOIbitnr,
fie deascultator.Potievitaceartasprecarete-aTputeaimP
ge parteneml,arMandu-i e.'1 vei fi daar angajatul(ascu1tAlD-
ASCUUAREAREFLEXIVA 215
la aeestrol evij:i saexprimiopinii,pre-
saua?teptari,partenemltaunuarecumsa ampJifice
cta cum aeestprincipiu:
u
fntfirziitn.ereu?irn-am pfinapestecap!
REZUMATUL TAu: Vrel sri aflu ca e$tl foarte suparat; ca ai
. Ta capatul rdbdarii in ceea ce mriprive$te?

. ,
PARTENERUL: f!a, $1 m-amsa:urat.
MSPUNSUL TAU: Spune mm departe!
PARTENRUL: Piii, vino;;i tu la timp macar0 data.
REZUMATULTAu: Vrei savin Ia limp miicar 0 data. Te mai
'njeaziJ;;i aItce-oO ltl intarzierile meTe?.. .
PARTENERUL: Oai Eu rna stritduzesc dl1l greu sa termm
IttlUl
11I
timp pelltru tine, dar fie parea nU-fi pasa de timpui pe
Ctlre-I pierd eu. v
REZUMATULTAU: A;;adar, cand eu fntarzii, simtie/1nu tin
IIlinesuftcind de rmJitustjel Incat saajung la timp?
PARTENERUL DI1' A$a-i!
Regulialeascultarii reflexive,pe care sii ie fii rninte
1.Stabilip-va rolurile.0 persoana trebuiesa fie ascu1t.'Ho-
rut iar cealalta, vorbitorul. Scena apartine celui cu rol
de vorbitor, :'lra exceppe, pana dmd termina
exprime sentimentele. Clnd vorbitorul a incheiat, se
inverseaza rolurile, celalalt partener preluind scena.
Astfel vej:i avea amandoi ocazia sa vorbiti. Trebuie sa
intelege!=i amandoi de la mceputaeest lucru; astfel, in
Joe sa fiti in competipe pentru "scena", yeti pomi eu
acordul nerostit ca 0 yeti imparti de pe pozip:i de
egalitate.
2. AscultatQrui trebuie sa ceara "comanda". In cazulne-
lnte1egeriidintreNorma!?i minecandcudrumetiarata-
ta,Normaerav'Orbitol'ul,iareudeveneamascultatorul,
iar dac-a!? fi cunoscutmetoda ret1exjve, fi
"cerutcamanda"incepandcama?a: "Bine,te rogsa-mi
ASCLTUAREA REFLEXNA 217
on sa se apere; trebuie doar sa asculte sii
repete. rh't I . t u1 t' I!'d .
6 Abia cand ,"0- l.oru se SlID e asc .: ta vall at, putep
.schi
mba
rolurile.
7. Nu lncerca,i rez,olva
p
probleme cat limp vorbito
inca mai vorbe?te, tar ascuWHorul pentru
asta va fi limp mai tarziu. Obiectlvul principal consta in
a va simp ascultap ?i intelelJi, este acela de a ca
auzit ati lnteles. Va oferiti reciproc darul asculti'irii.
8, FapM de a rezuma afirmajiile celuilalt in ralui de as-
euJtator nu lnseamna d\ de acord cu cete spuse.
5copul este de a ascuIta de a valida sentirnentele
unicitateac-eluilalt.
9. Pe tot pareursul comunicarii reflexive, tine minte
in diutare nu de solupi, ci de Solupile pot fi
dupa ce ambii parteneri se simt ascultati
validati
10, Convenip sa faceti 0 pauza daca sesizap ca in Qonve-r
sape se streeoar3 vreunul dintre eei palru factori ai
divortului retragerea in sine, amplificarea conflktu-
lui, invalidarea sau convingerile negative.
11, Mai presus de orice, stTaduiji-va sa va respectatl
reciproc prin tot ce rostiti!
Un avertisment: nu incepe sa practici aSC'l.1Jltarea reflexiv3
cu un subiect sensibiJ ?i controversat, in niciun caz eu un lu-
cru dureros din menml vostru. optima este Wl
proees; e indjcat sa incepi treptat acest proees s;I avansezi
lind te slmti in largttl tau. lncepe cu conflicte mai pujin
incendiare, cum ar fi intarzierea la cmil. sau aIte plangeri
..minore". Pe ce abilitatea ta de a folosi aseultarea
reflexJva se imbunMat?te, te vei. simp in mod Brese in largul
lAus-o folose'$ti pentm cheshuni mai grave mai scnsibile.
Incepe treptat, nu zori lucrurile pne minte mereu ca
acest mod de ascultare este un proces, nu ceva ce Incerci 0
216 CAl\.'D UNU PLUS UNU FAC NOI
SpUl ce simti. Vreau sii ascult sii
depinde iniperea convorbirii reflexive, prin ad,
pozipei ascultatorului; ajunge sa fad invitafia'
mi ce simji!" Fii srncer; "
deschis partenerul incearca. sA stabi
legatma fizica, tinfuldu-l de mana, atingindu_l
genunchi sau pe umar. pe
3. Vorbitorul trebuie exprime sentiDlentele:;;i .
legate de conflictul din acel momenL in cazuI
'orma ar fi raspuns la intrebarea mea, "Cum le sim"
exprimandu-?l convingerea ca incerc doar s-o
partez de-acasa pentru a putea sa fac bagajele in stU
meu, Ca vorbitor, trebuie s;'\ evip acu.zaJille;
locullor afirmatii la persoana intai, pentru ajuta pe
ascultator sa inteleaga ce simp referitor la problema
curent1'l. Evita sa evoci intamplMi anterioare sau sa
Incepi 0 noua cearta, Nu incerca sa. vorbe:;;ti in n'
partenerului; nu ineerca sa-i "dtl?$ti gandurile".
Exprima doar sentimentele, preocup:lrile nevoile!ale.
4. In calitate de vorbitor, incearca sa-p descri.i pe rind
timentele. Dad\. oferi prea multe informaPi dintr-oda
ascultMorul ar putea sa piarda din vedere ceva l;Ii sll nu
inteleaga "camanda", Nu te pripi; vci. avea suficienl
timp sa seop la iveala tot ce vrei sa lJtie parteneruL
5. AscultMarul trebuie sa parafrazeze spusele vorbitoru.
lui, asigurandu-se dl. intelege bine "comanda"
a judece ("Adica tu crezi ea incerc sa. te tndl
de-acasa, a?a indit sa pot face bagajele in felul meu:
in acest exereijiu nu exista loc penlru evaluari. anec-
tivul ascultatorwui este acela de a-i arala partenerului
ca-i acordii intreaga atentie cii vrea sii-i respecte sen-
timentele !?i nevoile. Este esenpal ca amandoi sA susti-
nep aeeasta conversatie tara a judeca ca fiecare dinIn!
voi sa Inteleaga faptul ca sentimentele :;;i n
eeluilalt S'Unt valide, Ascultatorii n-au voic sA eval
........

218 CAND UNU PLUS UNU FAC Nor
data la1;'i deoparte.
te dedlCl dem:rsultu. Da.ca-l desf:i!?UTa 0 atitudine
respect, aseultand doar repetand ceea ce iH 3UZit, Ii \rei
partenerului un in care s.'i'i'i exPJime '"
discute sentimentele nevoile.lntr-un asemenea fnediu
se rapid. Gind cine:a ru mare
pentru eeea ce mama seade se
Dupa ce va simpti amandoi ascultap,
da'ti, puteti ineepe sa eautap solutii permanente, in 10c Sol insis.
tap asupra obpneriiunor.victorii mi.r;ore,
Da, ascultarea refleXlva poate fl 0 praclicA ul}Or de per_
fecponat. Dar exista un obstacol mare, ee va Uteerca mereusa
ti se in cale. Va trebui sa-l iei in ealcui la fiecare vorbl
rostita. Trebuie sa fii in garda in privinta e1ementelor care It
pot face sa interpretezi sa-p intelegi gre!?it ParteneruJ:
Wtrele tale personaIe.
Cum sa-ti pui cuvintele la treabi
Acum haidep sa folosim abilitaPJe pe care Ie-am
sa comwueam, eu adevarat, cu partenerii Primul pa&
constel in manifestarea considerapei, in a-p ridica mental par_
tenerul mai presus de orice lucru din lume. Apoi, Iasl-Jj deo-
parte armura emotionala, opilliile, invinuirile, acuzatille, tot
ceea ce ,este negativ. $i, eu ajutorul consideratiei, transfanDa
in orice gand, impresie sau interpretare potential
negativa.
Cere-i partenerului tau sa p se alature intr-o conversalie.
Stabiliti impreuna 0 limita de timp d'
voastra.
Apoi, fa!a in fata. Ai grija sa nu stai cu brajele
sau picioarele partenerul directfnodK
solicita "eornanda", spunand: IIVreau cu adevArat II
futekg ce se petrece cu tine. Ajuta-ma sa inte1eg! Am sl
aseult, indiferent despre ee ai vrea sa-mi
ASCULTAREA REFLEXJVA 219
ai preluat rolul ascultatorului prin simplul
de a cere comanda. Partenerul tau este vorbitorul. Mi-
.Ipt
ea
ta este sa aseulp, sa aseulti eu adevarat, sa invep din
lun ce afli sil paraftazezi, fu porpi mici, cele auzite.
Si-ac
um
sa tTecem in revista ;;i sa rezumam abilitatiJe as-
revclatoare fu ealitate de vorbitor, ale vorbirii re-
\-eJatoa
re
.
In calitate de aseultator
1. ConcentreazA-te cotnplet asupra vorbitorului prin
tura, contad vizua] atingere; elimina factorii pertur-
baton.
2. Rezumil, apoi repeta-i partenerului propria afirmape,
tara. interpretare.
J,lnvitil-ti partenerul, prin insistente neamenintatoare,
neaeuzatoare, sa sp1llla mal muIte.
4. Cere-i voie sa pui intrebari, apoi folose;;te mtrebilrile
ajutatoare ea sa clarifici de ce anume are nevoie parte-
nerul pentru a rezolva problema.
In calitate de TJorbitor
1. Alege 0 problema sp1llle-i partenerului ce vezi ce
auzi in legatura ell] ea.
2. Asigura-te ca suntep amandoi de acord asupra viitoru-
lui subiect de diseutie.
3. Spune-i partenerului ce
4. Spune-i paItenerului ce simti.
5. Spune-i partenerului ce
Cred ca dupa ce vei parcurge acest proees de cateva ori,
rezultatele te vor surprinde. in eele din urma, in timpul unei
asemenea conversatii vei ridiea privirea 9i vei vedea ca ea a
dobilndit 0 putere de propulsie palpabila, ca simplul fapt de
avorbi a asculta v-a adus 0 mai profunda intelegere ;;i inti-
mitate. Yeti ajw1ge sa va sp1lllep 1llluI altuia: "Daca am fi avut
oasemenea eOlwersatie acurn un an, de eata suferinta ne-am
fi scutit!'" .
221
A9CULTAREA REFLEXIVA
--
aparut soiut
ii
drept un semn ca trebuie sa continuati
comunicarea.
Dad\ ai sa stapane$ti abilitatea conversapei optime,
ascultarli reflexive, inseanmil. ca ai ajuns acol0 unde intimi-
a tea este ve$nidl.Asosit momentul sa invep cum sa ramai 1a
ta Ie mai profunde nh',eluri ale intimitatii, lncardindu-ti ener-
;tiC partenercl in fiecare zi, prin iubire.
----
Mom.entul "Aha!":
gashea CD tnvingitori de ambele pilti
220
Acum sunteti gata sa diutap solupi care vll perJlli
amandurora sa fiti indiferent de probleJna tl
care va confnmtati ca cuplu. E nevoie de mUl\Cl
rezolv<':\rile vor vcni, nu mtr-un mod subtil. V
deveni uimitor de vizibile, navalind precum lumina soareJ.or.
prin draperiile unei camere cufundate in intuneric .w
sirnplitatea lor te va surprinde. Terapeutii numesc
situatie momentul "aha", iar Dallas Nancy DeIl'Unitt
numesc "momenhtl prajiturii". In acea clip<':\, lotul devine
lata cateva aspecte-cheie asupra dirora sA te concenlrezi:'
1. Cauta solupi doardupa ce amandoi at:i ilvut ocaz:iadea
fi ascultap, mtele;;i validati. Nu cautap solutii
de a fj traversat procesul conversatiei reflexive, ju
amandoi ambele roluri, de vorbitor ;;i de ascultltor.
2. Tine minte ca solutia urrilaterala nu e 0 solupe. Duplce
ap. traversat procesul conversatiei oferiti
amandoi, pe rand, solutii la problema.lnainte de afnce.
pe, declarap. armistitiu; spuneti-va: "Nu exist! idei
proas-te, ca hai sa rostim ce ne trece prin minte. Cu
cat mai ciudat, cu atat mai bine! $i indiferent ce iese Ia
iveaIa, n-o sa ne suparam unul pe altuI. Pllra sA jude-
cam! Orice e acceptabiI!"
3. Odat11 ce apar posibilele rezolvari, puneti-1e pe hirtie.
Apoi incepeti sa Ie evaluap. RestrangeP lista la ceJe mal
bune frei-cinci solutii.
4. in final, alegeti solutia pe care 0 agreali eel mai mult fi
incercati-o un timp. Programati 0 dat! la care sA ..
tati din nou, pentru a stabili daca solutia funqil
sau nu. Daca nu funqioneaza, trece1i la urmftoarea de
pe lista. .,
5. Daca nu apare mcio rezolvare, sA folositi
ascultarea reflexiva pana cand pe care
amandoi 0 vedeti ca$tigiHoare. Considerll faptuld &aU
.....
"BATERIEI NEvon..oR" PARTENERULUI 223
1a eel mai profund nivel al intimitlltii. Nu
r
t
te un Joe al sil.rbatorilor, ci 0 zona care impune mai mul-
es uneil.: descoper:irea implinirea eelor rnai importante
lA :i ale partenerului. Dupa cum spune Stephen Covey,
";rtinrelatii de cuplu autor: "Fiecare conflict major din-
e-un euplu este rezultatul faptului ca nevoile unuia dintre
o-au fast implinite." Sa ineepem eu 0 relatare din casni-
. mea.
aa Daeil. prineipala cauza a conflictelor consta 'in aceea ca ne-
'oile sau emo!ille partenerului au fost intelese, neglija-
sau invalidate, cu dHeva luni in urma ar ii trebuil sa antici-
pez 0 cearta de proportii intrc sotia mea :;;i mine. Norma are
onevo
ie
esenti,ala de a respecta ordinea regulile in viata ei.
Unul dintre seturile de reguli dupa care se ghideaza vizeaza
proc
esul
prin hainele. De-a lungui anilor.
Sorm
a
a acumulat 0 mica garderoba de "speciale",
cArora Ie acordii 0 grija deosebita. Le spala la apoi Ie
door cateva clipe sa "fie centrifugate in usdltor,
dupa care Ie 'intinde pe 0 franghie speciala din spalatorie, sa
se usuce la aero
intr-o zi, rna aflalll in spalatorie rna ocuparn de lu-
cruri de-ale mele, cand am observat ca hainele ei locmai in-
.:heiasera eicluJ in de spalat. Gandindu-rna dl-i vOl
face un seIViciu, demonstrandu-i poate 0 grija plina de
iubire, am pus hainele Normei in uscator, intenti,onand Ie
rentrlfughez cind minute, apoi si\ Ie mood, cum face ea de
obicei. Din pacate, luerurile nu S-3U desfa;;urat conform
planului. Aten!ia mi-a fost distrasa de 0 convorbire
telefonicc1, asHel ea am uitat de haine - peste vreo ora,
dnd m-am dus sa-mi recuperez propriile lueruri. O-o!
Uscasem toote aeele haine "speciale" ale ei mult prea mult
limp, iar eIe se devenind ca pentru
Chiar animat de cele mai bune intenp:.i, omisesem si1 res-
pect una dintre celc mai irnportante nevoi ale Normei: aceea
de a urma mtotdeauna regulile. Uscandu-i hainele cum nu
trebuia, nu-i respectasem reguille drept urmare, unele
ABILITATEA NR. 3
Primele nevoi afeclive
CUM SA INCARCI "BATERIA NEVOILOR-
PARTENERULill PRIN IUBIRE
........
tNCARCAREA "BATIRIEi NEVOIlDR" PARTEr.'ERULUl 225
ca 0 swnta ce este, a ca in acea clipa nevoia
Norm,.,
rn
ai
mare era sa fiu lerta.t.
IllCl ee;tiu ca n-ai Ucut-o intentionat, a spus ea in cele din
- 'luind eu din mana mea bucata de mMase
oferindu-rni un zambet slab, dar autentic. Nu-i
merg-c la cumparaturi, daca vrei!, i-am propus
vioici
une
.
eu _ Bine, a acceptat Norma.
Am. ;;tiut ca grew a trecut.
_ Dar te avertizez, mi-a trebuit 0 gramada de timp ca sa
. chestiile asteal, a adi1ugat ea.
sincer, am 0 situatie clificila. La randul ei.
\j()l1!la ;;i-a pastrat ca)mul ;;i judecata, in ciuda dezamagirii, ii
ignorase
m
una dintre nevoi fari'! intenpe, dar am incercat
sA-nU gre?eala, impIinindu-i alta nevoie: aceea ca
eu sA admit lttlportanta lucrurilor 1a care pne sa-mi
recu
noSC
gre;;eala. Iar ea a raspuns nevoii mele de
folosindu-se de resursele iubirii neconditionate pe ca.re mi-o
poarta.
Aceasta Tela.tare ilustreaza faptul ca nivelul eel mal
fund al iubirii. nn-i un taTam de basm, nu-i 0 cutie-cadou r
cu bleu, captu.;;ita cu satin, nu e 0 lume absolut ve;;nic per-
fectA. Nu; e nevoie de munca grea pentru a descoperi cel mai
profund nivel al intimitatll de 0 mundl $i maj grea pentru
a-I pi!5tra. Dar dadi intelegi de ce anume e nevoie ca sa obtii
relapa de iubire pe care ji-o dore;;ti daca aplici acele
tinte,cu credinta neclintita dl stradania ta nu va fi vei
l.'edea rezultatele. Iar acestea te vor motiva r;;i-ti vor oferi tot mai
multa. energie pentru a pastra a relatie mai buna.
eel mai profund nivel a1 cOffi\illidlrii intime este 0 lume
miraculoasa a intelegerii a impart3.;;irii, a interactiunilor 1a
nivel instinctiv. Acol0 te vei simti suficient de in siguranta
Celmai p:rofund Dive1 at intimit3tii
224
cAND UNU PLUS UNU FAC Nor
--
dintre cele mal prejuite obiecte vestimentare ale '
compromise. Ma simtearn groaznic ea e1
?i mai rau - pe buna dreptate! se '"
Trebuia sa iau a hotarare, Cum puteam sa-i spun N
ca i-am neglij,at hainele, stric ziua, si'IPt.bnAna,
E drept ca ml-a treeut prm mmte un gand: ce-ar li aI.'
hamele mapoi in de spalat sa Ie dau dl'UtnUlI
sa parcurga programul Mai tarziu, ea avea slie
seasca sa-?i verse pe de spaJat, nu pe_'
Parea 0 auzeam: "Gary, avem nevoie de 0 ma$inJ de
nOlla!", i'nsa am ureat scarile eu 0 figura de strigoi.
- Norma?, am smgat-o cu voce irnpietritA.
- Oal, mi-a raspuns ea. din dOrmitor.
Am ramas in fata ei in picioare, cu un aer jalnic eu
-bluz3. din matase pe care 0 tineam la spate, sa
am hotarat sa ineere sa foJosese umorul, pentru a-i Ulai
tempera inevitabila furie.
- Am 0 veste buna una proast<'l.
orma s-a incruntat.
- Care-i cea proasta?'
- Pc"li, am spus tragand adanc aer In piept, am vrut sa lac
ceva special pentru tine, a:?a ea am incereat sa-ti usuc haineIe.
Dar sil-p spun vestea cea Taylor, rIepo\ica
noastrJ, are aeum 0 garderoba noua!
Norma a faeut ochii cat cepele am dat la iveal.!l bluza
distrusa. Nu era nici pe departe bucuroasa: neglijandu-i ne-
voia de ordine sistematiz-are, "favoarea" mea bine intenfjo-
nata Ii stricase jumiltate din ga.rderoba. Ne-am trezit astfel
aruncaj;i la cel rnai profund mvel de intirnitate, indiferent
dacc"l asta ne convenea sau nu.
o priveam tinta, disperat; simteam 0 incredibila.
- Imi pare rau. Normal cum vrei sa fie uscate, dar
m-am luat cu aJtceva ...
M-am oprit, lilsand capu] in jos, apoi am repetat:
- Imi pare nespus de raul
"",..
226 CAND UNU PLUS UNU PAC NOl
pentru a-ti imparta;;i cele mai impomnte nevoi
partenerul tau te intelege unidtatea. AIcifti di
nivel de intimitate, eel maiprofund nivel aleOJnuniclrii
supune mai intfu descoperi nevoile cele mai
trebuie irnplinite in relatia ta, apoi elaborez.i un .:
pentru a trebuintelor amandurOTiJ. Dar
la ca tu panenen:
tau In eelor mai
nevOl ale fledl.rma. Doar astfe1 putep deveniti ell adevlra
unul sa ramaner. ]a eel mai profund nivel at iubirii. t
. Ip mai aduci minte de eel distant deSOlia
1m eea frustrata, prezentap mtr-un capdol anterior? care
s-au condanmat sa-9i traiasdi viata fapte reci,
banale despre ocupatia lor camuna, stomatologia? Mai Iii
mintc cum medieul, panicat pentro ca sotia cu
valizele facute hotarata sa pIece, m-a chemat de urgenfI
cum am navalit eu in sufrageria lor? Cand am pe
sop.e sa alcllJuiasca 0 imagine verba1a cu privirela stareac:is-
niciei lor, in termeni pe care barbatul sa-i poatA intelege, ea 8
spus Ia aeel moment disnicia lor era ca 0 inectie dentarI
eu potential fatal ca infeetla respectiva a ajunsla vreotrei
centimetri de inima ei. Femeia ajunsese la epuizare a.fectivl;
dar nu actiunile sotului 0 adusesera aeolo, d i1UlCpunttllui,
faptul ca nu-i $i nu-i indeplinea nevoUe lunda-
mentale. Acea femeie constituia cu adevArat un eaz de wgen-
ta, dincauza nevoilor ei nereClliloscute ncimplinile! Avea
nevoie disperata ca sotul ei Sa-9i jncetineasca ritmul de vi
de 160 km/h sa petreaca timp ellea, aeAndo
adevarata relatie; in caz contrar, era hotaral4 sA-I pitrbulcf
Desigur eli 9i sotul avea propriul set de nevoi: nevoia
cople9itoare de a obtille realizari, suceese aplauze; .
de a fi pretuit pentru eeea ce este !}i pentru ceea ce
Aceste trebuinte ale sale erau implinite, darrnajoritatea
afara disniciei. Un caz clasic. El era partenerul putemic.
minator. Situapa nevoilor lor devenisc un joe de-a ,,1
franghiei", incare partenerul puternic (sotul) caljtigl dl
re data. 'in intervalul de timp zilnic pe care-l petreeeau
NCARCAREA "BATERIEI tl.IVOILOR" PARTENERULUI '227
1a 90 de minute, la fel ea majoritatea
pre\n ocupandu-se de serviciu de capii, se luptau din
trebuintelor opuse. Dar ca intotdeauna, personaJitatea
ca. dorrUnatoare obt.i.nea implinirea, pe d.nd ncvoilc ei, mai
lUI li' d f 1 d
tin agR-Sille, erall neg Jate, pro\'ocan un e. e cangrl
in acest c-az, la fel ea i:n ee1e mai mulle, parte-
s ru
1
cu nevoi neYmplinite gasc$te incele din urma 0 moda-
ca aeestea &i-i fie recunoscute; de obicei, asta se intam-
Uintr-un decor eu w?i trantite:, valize inchise la repezeala $i
p t d . .
dentaraj in scraljine e caUClucun.
ACCS
te
scenaIii - in genul celor care duc direct illsepara-
divort- sunt aproape mtotdeauna rezultatuI nevonor
neimplinite.ln stomatologului 9i al sopei sale, este evi-
dent ca barbatul n-a inteles nevoia ei fundamentaHl., simpla,
deatenpe ;;i afeepune, astfel eanu i-a putut Unplini
\fIe. poate ca i-a auzit nesHlr
9
itele tentative de a $i Ie exprima,
dar n-a iroportanta critica a spuselor ei. Pentru et ee-
rerile fierbinp alesop-ei de a-i acorda atenpe eonstituiau un
zgomot de fond, eeva de rezolvat "intr-o zi". Dar acel "mtr-o
zi avenit ea 0 cxplozie, cu valizele ei pe coridor 9i eu
consilierul matrimonialfn sufragerie.
(aTe nu Dutem tdi
Exista nevor profundc, pentru implinirea earora am face
practic once. Fiintele umane au nevoi fiziologice - de apa,
-, dar $i nevoi emotionale, ce trcbille implinite.
Magia simpla a unei atingeri, poezia unill sarot, marer.a unei
COIIversatii profunde sincere constituie momente
invia'ta Nevoia de intr-o relatie de lungii
durata este atat de puterniccl, meat billbap.i $i femeile reeurg
Iiorice pentm a 0 satisfaee. Iar daca propria ciisnicie nu Ie
trebuintele, uneori se spre ci.neva din
afar.!, angajandu-se inrelatii extraeonjugale, emoponale sau
sexuale.
228 CAND UNU PLUS UNU FAC NOI
Nevoile sun! inextrieabil euprinse in
psihologiea. Dad. Slll1tem lmpiedieap sa ne irnpliniIn
de tovara;;;ie reall'l, plina de afeqiune, pot Probl
pasiv-aAgresiYI!,
dobandlta, ehlar sUlCld. Vom aJunge panil.la a inventa
situaj:ii a compensa profunda. de:::
?amenu. vor gaSl eale trebuinte1e, la
servlClU sau prm d.lSrraehl, alatun de rude, pneteni cop"
. , usau
in eomtmitate.
Dar milioane de oameni din intreaga lume nu inteleg nici-
odata nevoile partenerilor lor. A,-,?a s-a mtamplal in cazul sto-
matologului absent, din povestea anterioar:i. EI a inleles
profunzimea trebuintelor sopei sale abia atunc:i cand acea&ta
a hotafi1t dl. singttra ei eal'e de implinire sufleleasca era sl-I
paraseasea.
In ziua aeeea, in sufragerie. i-am pus aeelei sotil osingurl
intrebare:
- Cc anume ar fi necesar pentru a salva aeeasta. casnide?
Cand a raspuns ea ajunge ea sotuJ ei petreaca limp
impreuna cu ea eu copiii, flU 'mrbea strict prin prisma
teleetului; vorbea din inima. l;;i eele mai
profunde nevoi: nevoia de a fi. in legatura eu partenerul prin
eomunieare, nevoia de a fi laolalta ca familie.ln acea situa
ea 'lorbea de la eel mai profWld nivel al intilllitlltil, chiardaca
sotul inca fiU i se ahHurase. Ii dildea sotului instruqiuni
pentru a ajtmge la inima ei.
Acum, dnd aeeasta femeie spune "Trebuie s! vorbim",
stomatologuJ aude aeeasta afirmatie nu ca pe 0 dorint! tred
toare sau 0 sacaial;\, ci ca pe 0 nevoie, 0 cerint! imperioasi,de
pardi ea ar spune ,.Ma suioc am nevoie de oxigen - repe-
de!" El a mvatat sa recunoasca trebuintele sotiei 1;'i fad
limp pentru a Ie implini in fiecare zi. Simpla
aetiunile care ii urmeaza au dus aeest cuplu, cindva
Jnstrainat, din praguJ separarii ;;i poate chiar al divoqului, la
t-IC)JKAREA ... BATERIEI NEVOILOR" PARTENERULUI 229
nivel ill intimitatll, ce poatt' fj dcscris eel mai
eprin intelegerea ;;i implinirea reciprodl. a nevoilor, ij:i voi
cum poti sa ajungi - 9
1
sa ramai aoolo.
Invata sa forJ"a vitala a iubirii
Prima lege privind implinirea nevoilor consta In da
aJ11tl ca mtre oameni exista d.ierente, determinate de pers
51: Iitate, de mediul lor de provenienta. de
: prim
ul
rand trebuie sa identifici Devoile unice ale partene-
ru
hli
ca $1 peale tale.
Ai putea fi surprins vazandce descoperi. Eu,
lost. La acea vreme, neavand despre I:rebuintele
emoponale ttmdamentale, rna bazam pe descop",riri intfun-
plAtOare, atat in propria viata, dH $i in casnicie. In scurt timp
a aparut un tipar. Am descoperit ca am nevoie sA
aqione.z eu oamenii. 50tia mea are nevoie de solitudine.iEu
am nevoie sa verbalizez eeea 0e gandesc. Sotia mea are nevo-
if sa proceseze ceea0e aude mainte de a vorbLIn limpuJ va-
cant-e1or, eu am nevoie de spontaneitate, pe cand ea are neve-
iesa faea planuri ,-,?i sa Ie respecte.
Din caUZ3 ca, 1a mceput, nu ne intelegearn rociproc
Norma ;;i Cli mine ne simteam deseori &us
(and ea rna desC'uraja sa-mi verbalizez intruna gandurile, rna
simt-eam eonstrans, aproape gata sa explodez. Dadi ea spu-
nea: "Hai sa nu vorbim despre asta", gaseam pe altcineva
caresil rnA asculte. Invers, ignorandu-i nevoile,olnundam
prea multa eonve-sape, tara a-i cia ragaz sa-$i exercite nevo'
dea procesa inionnatiile. Invariabil, ea se inchidea in sine, iar
noastra ajungea in impas: fiecare in colj:ul hu, teman-
du-se sa fad'\. vreo mi;;care.
Nevoile necesita a atentie constanta! Cele gre;;;it intelese
sau neimplinite iti pot trimite relapa mapoi la nivelurite su-,
perfidale ale intimitl'lpi, ba chiar te pot indemna sa ie?i
230 CAND UNU PLUS UNU FAC f\'OI
tTantind ?i sa te mdrepti spre suferinta divortului. B;:;-
este plin de oameni care au probleme serioase fiinddl nu Inelt
leg nevoile partenerului, ca sa nu rnai vorbim deUnpliniJ
Un lucru e sigur: mainte de a incepe sa treb .
tele cele mai profunde ale partenerului, trebuie :
slmt acestea.
in conferintele noastTe pe teme conjugaJc, efectuate
teritoriul Statelor l!nite, am chestionar intituC
"lubirea: Cum sa-p. descopen cele mal tmportante nevoj re-
lationale" - 47 de mtrebari rnenite sa ne ajute inte
nevoile rdationale de baza ale oamenilOT. ChestionaruI
mtTebarile fundamentale la care se impune sli rlsp'
arice persoana implicata mtr-o re1atie serioasa, In caz COnb'ar
fiind nevoita sa suporte consedntele ignorantt!i In ce pri
aspecte1e poate cele rnai importante cu privirc la sine la
partener.
Cele nevoi fundamentale:
ineste-Iel' ca de DU
,
Nevoile pot duce un cuplu pe doua trasee divergente: ceJe
implinite reprezinta marele secret al relap.ilor intime; celene-
implinite reprezinta cea rnaj frecventa cauza. a distrugerii
unei relapi.
Chestionarul nostru, la care au raspuns in ccle din \U1Ill
peste 10.000 de cupluri, a condus la 0 concluzie interesantl:
nevoile considerate de majoritatea perechilor drept cele mai
irnportante sunt identice cu cde care, daca rlInin
neirnplinite, condue la principalele motive de ceartl descrise
de majoritatea cercetatorilor din domeniul Ce
mseamna aceasta? Cand tTebuintele nu sunt Implinite, ai
grija! Miza este casnicia tao Partenerul va deveni excesiv de
defensiv, de certaret, de gelos, de belieos, de retras sau de
jignitor fata de alj:ii. Cand nu ne sunt satis.fi'cute cele oW
profunde nevoi relationale, tindem sa fim mai iritali,
jNCARCAREA "BATERIEI NEVOJLOR" PARTENERULUI 231
irasdbili, hipersensibili sA reac}ionam puternic
taIllplarile ce sun-in mtr-o cAsnicie tipid1.
la dati un exemplu. Una dintre nevoile plasate pe locu-
rile superioare in nostr:u pe de chestionar est,e
a de a fi consultat cand se !aU deClzll ce afecteaza c11sm-
Nimanui nu-i place sA fie controlat de partener. Dar un
:tat care crede ca sotia este cea care controleaza casnicia
lor, care considera ca ea are "pretentii de poate
declan$a 0 de la un fleae, cum ar Ii faptul ca sotia II cere
sJ duca g:tmoiuJ, in loc sa abordeze subiectul mai amplu, mai
mculos al dominatiei exercitate de ea. Sotul ar putea consi-
ca sentimentele sau dorintele sale nu slmt luate m calcul
suficient de des. di traseaza 0 granita eti privir'e la che-
stiunea minoril a gunoiului care trebuie dus, pentru di dad
nu ia atitudine intr-o problema oarecare, sopa il va dilca pur
simplu in picioare. EI nu-i comunica parerea sa, aceea ea ca
este prea domina-toare, fundca ceva ar declan!?a Marea
CearM; astfel ca se rezuma la bi1ti3lia mai mica, cea privind
ca ea va fi nedumerita: de ce sa se supere bilr-
batul atat de lare pentru. dusul gunoiului? Dar adevarata pro-
blema, cea ascunsa, este nevoia de putere de control, ma.i
Coocret: "Cine-i In casa noasrra?"
vei gasi:in continU<lIe cele nevoi principale identiH-
cate prin Shldi1.l1 !lOStrU, prezentate mtr-o ordine aleatorie.
l.e-am numerotat de Ja unu la dar am conceput lista ca
pe un seurt rest pentru tine, a?a mcat sa ordinea
arestor nevoj in functie de irnportanta lor pentIU tine
pentru partenerul tau. Acardi:i-p. chiar aeum un ragaz ca sa
alegi principalele trei nevoi ale tale sa Ie presupui pe ale
partenerului .
lata cele nevoi fundamentale evidentiate de chestio-
narul nostru:
1. Nevoia de a rna simP. ill comunhme Cll parteneruL fie
a) discutand, fie b) petTecandu-ne timpulliber impreuna,
ineuplu ='
---
232 CAND UNU PLUS UNU FAC NOt
2. Nevaia de a fi pentru ceea;;;
(parerite, gandunle convmgenle mele) b) })en.tru
ceea ce fae_ .
3. Nevoia de a considera ca partenerol meu este a) sincer
b) demn de incredere_ .
4. Nevaia de a sirnti ea exista un angajament recipmc ci
yom ramane impreuna de a rna simP. in siguranta in
aceasta rela1ie de iubire_ .
5. Nevoia de a simti cli particip la luarea decizillor ce afec.
teaza a) viata mea (fiindca vreau sa devin .noi", nu
daar' "eu''', cum cram inamte de casatorie) sau b) casru.
cia noastrc\ (Cine-i .
6. Nevaia de a simti ca pcrrtenerol este tandnt eu mine a)
in vorbe sau b) fizic_ .
7. Nevoia de a simp di a;vem 0 relap.e spiritual1\ intensl,in
care vibram amandoi_ .
Studiul nostril a pus in evidenta 0 diferent;\ majori tntre
nevoile barbatilor cele ale ferneilor:
Nevoile femeilor
A,n nevo;e de urmatoarele lucruri, In ceea ce-l prrve$f pe sotul
meu:
1. Sa fie sincer demn de ineredere.
2. Sa-mi respecte;;i sa.-mi prejuiasca. parerile,
convingerile.
3. Sa di yom ramane irnpreuna, iar iubirea noastrl sA
rna faca sa. mil simt in siguranta.
4. Sa avem 0 Telape spirituaHi intensa., in care sA vibrlm
amandoi.
5. Sa rna simt aeceptata, prejuita respectata pentru ceea
ee sunt.
6. Sa rna simt in comuniune cu el, discuta.n.d.
7. 'Sa cadem de acord asupra felului in care ne
copiii.
8. Sa particip la luarea eelor mai multe decizii eare-mi
afeeteaza \'iata sau easnicia.
jNcARCAREA "BATERIEI NEVOILOR" PARTINERULUI 233
ne rezolvam nein.!elegerile. confllctele iji certm:ilE
10. Sa rna simt in comuniune eu el prin tiroli'm petrecut
iJIlpreuna, in cuplll.
in studiulnostru, femeile au cotat ncvoia de ,,a te simP. ill
Onluniuue eu celalalt, discutand" ca fund mult mai
decat au considerat bm-batii. Femeile au ootat
evo
ia
de "a te siro!i in. comu.niune eu celalalt prio timpul
n trecut impreuna, in cuplu" drept 0 nevoie mull mai
decat au eonsiderat bWrbatii. Femcife au eotat
nevoia de "a fi atins fara conotatii sexuale" drept 0 nevoie
mult mai irnportanta decal au consideral' barbatii
FemeiJe au cotat nevoia de "a tandrete verballl"
litept 0 nevoie mult mai importanta decat au conside:rat
bArbatii.
Femeile au cotat nevoia de reinnoi periodic inJorma-
liile despre ceIe mai mari nevoi ale mele" drept 0 nevoie mult
au consideratbarbap.i. Femeilc au ootaJ:
nevoia de "a rna simP. in siglU'anti:i atunci aind cine sun,'"
drept 0 nevoie mult mai importanta decat au considerat blir-
batii,. in fine, femeile au cotat nevoia de "a inl;elege nasa
Ie roele caracteristiee de gen de personalitate, diierite de al
sale" drepl 0 nevoie mult mai importantA decal au considered
bArbatii
$apte ffl!Voi suplimentare ale femeilor
Am nevoie de 'lrmiUoarele lucruri, in ceea ce-l.uriiJt!$te
meu:
1. sa interactioneze mai mult cu m.ine,
2. Sa petreaca un anumit timp daar eli mine.
3. Sa rna atinga mai des farA conotafll sexuale.
4. Sa-mi Qfere tandrete verbala in momentele
in cele de
5. Sa--;;i nfumoi;lsca periodic despre nevoi!e
mele cde mai mari, pe masura Of! inaintez in vaTSa si
rna schimb.
---
234 CANDUNUPLUSUNUFAC NOI
. - .
6. rna ajute rna SlIDt m slgurant.'f atunci c1nd Ii
impart3i7escerne sunt.
7.Sainteleaga
de personalitate degen,difentedealelui.
Nevoile bitrbafilor
Am nevoiede urmiitoarele lucTUri, in cet'-a ce 0 pe SOJiIJ
mea:
1. Sa fie sincera demna deincredere.
2.Sa cavomramaneimpreuna,iariubireanoastr! sA
rna fad5<1 rnasimtinsiguranta.
3. Sa avem 0 relatiespiritualaintensa,in caresA vibram
amandoi..
4.Sa rna sirnt acceptat, preyuit respectat penbuper.
soanacaresunt.
5. Sa particip la luarea celor mai multe decizii care-mi
afecteazaviatasaucasnicia.
6.Sa nerezolvamneintelegerile,conflicteleli certurile.
7.Sa rnasimtacceptat,pretuit respectatpentruceeace
fac.
8.Sa.-mi respecte sa-mipretuiasdl pMerile,gWuriJe
convingerile.
9.Sa cadem de acord asupra felului in carene
copill.
10.Sa luamdeciziiin bunaintelegere armonie.
11.Sa nedobancfunsanatateaemotionala(ex.:sa.nerezol-
yamproblemelepersonale).
12.Sapunemcapatfuriei eiprelungite.
instudiul nostru,biSrbatii aucotatnevoiade,,3facesex"
deept0 nevoiemultmaiirnportantadecatauccmsiderat-oIe-
meHe.Barbatiiaucotatnevoiade"aaveaimpreuMroomen-
tederecreeresaudedistractie"drept0 nevoiemultmaiin\-
portantadeditauconsiderat-ofemelle.Dease.menea,blrbaJii,
aucotatnevoiade"apetrecetimpacasa"drept0 nevoiemult
maiimportantadecatauconsiderat-ofemeile.
jNCARCAREA"BATERIEINEVOILOR"PARTENERUUJI 235
SlWI imentare ale Mrbatilor
AlTIl1lwoiK de umll1toarele lucruri, in ceea ce 0 pe sOfia
mea:
1.SaaiDa inipativasex'Uala maides.
2.Sa <livem impreuna momente de rec.reere sau de
distTa<-lle.
3. Sa malaudemaidespentruIucrurileconsideratedeea
II
m
3-ru
nte
",pecareIefac pentruea pentrufamilie.
4.Sa contribuie1a crearea unei atmosfere placute, anna-
nioaseIncaminulnostru,'in caremi-arplaceasatd3iesc.
AOl1n, ,cr;eeaza-ti propria "ierarhie a nevoilor", ordonan-
du-
1e
eu ajutorulintrebarilor exercitiilordemaijos.Ierag
acorziun ragazpentruavedeadacaacestenevoite pri-
vesc pe tine sau pe parlenenll tau. Daca da, includele in
ierarhia treb\;lintelor tale.
1.Cenevoisuntcelemaiimportantein viatata?Acorda-le
U1l punctaj,mtre0 10. Exista aIte lrebuinteimpor-
tante petltru tine? Este vreuna dintre aceste nevoi
importantapentrutine?
2.La caredintrenevoi:partenerulipraspundedeja cats
implinire simtiastazi? partenerului pen-
tru ceeaceface spune-icaveidorimereusa-pfie im-
pliniteaceste nevoi,dardl,pemasurace tematurizezi
te schimbi, intensitatea valoarea lor s-ar putea
schimbaintruditva.
3.Caresuntceletreinevoidemaximaimportantaasupra
carora ai vrea ca partenerul tau sa se concentreze in
anul urmi'Hor? Spee daca partenerul ar avea
doar 0 cantitatelimitata deenergie de oferit,care sunt
celetreitrebuintefaraimplinireadiroran-aiputeatrai?
Carar nevoi- una, doua sautrei- p-arplacea saIe
acorde partenerul0 atentiesporitapeparcursulurma-
toroluian?Cumsuntimpliniteacumacelenevoi cum
ai dorisaslealUCrllrile pesteunan?Carecrezica sunt
cele maibune modalit<1ti de a ajunge la acea stare de
lucruri?
236
UNU FAC Nor
. treb't
toate aceste Uffi.e lI1Seamni:i altceva
iecareOill. E importantca tu $i partenerullilusi
listaC1J mareatootie sa ajun?etisa amandoiCe
rul respectivelene.... 01pentrufiecare dintrevoi.las.!_JiParte--
neruJsa stabileasdl. modaHtatilecelemaibuneprin care 81,'
e ilnplinite Nu m
eelmalbmepropriiletrebumte.In ultimalIleacar-
e, Mmcing Love ,Last Forroe-r. (C.um faci iubireo 51 dllreze
"ic), prezint zece poslbile de intr1!tine
iubirea.Demaximaimportantasuntcelecare-iaratiiPlll1ene-
rului iF! necarezicatdevaJoroseste, lucrudemonstratprin
faptulati scacordaprioritate fata.altor dinviaf,l.
lasa-fipartenerulg:J vorbeasdl.tiber$1 desclusdesplenevoi-
Ie impottmfepentrneB 5-arputeasa vezi0 paneintegrantl
a suf1etuJllisAu.
a"t,
oilor partenerului conmituie unprim
portanta,darfortacepoatesa tedueAme-
reulace1e maiprofundenivelurialeintimita!iiconst!inaIe
Imlni zilnic.
Cumsa infiecarezi
nevoilepartenerului
ImagineazA-ji0 bateriecu:;;aptecelule,fiecareceluJAfUnd
eonectata Ia una dintre nevoile fundamentale ale parte-
neruluitau.Acum lafiecare dintreacestenevoi
cala0 celulaelectridl.individuaIadin"bateria"relafjonaJAa
partenerului. Cand existenta cotidiana, cu serviciu, copii,
prieteni "viata in general" bateria relaPonaJ!,
oameniiaunevoiecaeasa fie reincarcata,tot cumbateria
tale arenevoiesa fie mcareata dupace ai
sauaifolosit-opreamulto
Bateria seincareafolosind curentulelectric.Bate-
rille relafionale umane sunt lncarcate prin
alimentareanevoilor- infiecarezi- enevoiecamde20de
minutepezi.Am aflatde "teoria celm 20 deminute"de Ia
iI'cARCAREA "BATERIEINEVOILOR" PARTENERULUI 237
expertin relatii de cuplu. El a des-
rit, prin cercetarile pe care le-a efectuat, ca diferenta
SOW care diYorteaza cei care raman impreuna, dar
IIl
tre
, . tX ' . t d d h'd" 1
I nefericip cons a ill zece mmu e e" esc 1 ere unu
suJl 'fi
.ecare Z1.
'P'
nn aceasta, e
1
vrea spuna
"
d'i ade altul m
lillrtenerii trebuie sa se zilnic unul fata de altu],
pazolvand conDictesauinterac.tionand pozitl\'.
re Gottman a constatat dl, in cazul soPIor care divorteaza,
. terv
alul
detimpnlnici'n caresedeschid unulfata deceli'i-
este cu2ece minutemaimic decataJ care raman
irnpreuna, de,i sunt nefericiti. Mai mult decat atilt,
co
nstatat
ca sowcareramanimpreuna 5l.1nt jel'iciti petrecin
fiec
are
zi eu zece mi.nute mai muH dedH sotii nefericiti
deschizandu-se" W1ul fata de altul. Din aceste descoperiri
dedu:eun totalde de zide
semnificahva, aceastaputandconshtUldlferenta mtredivort
pi1strarea uncirelatiisatisfacatoare.
Doctorul Gottman a descoperit, de asemenea, ca pentru
intretinerea zilnjca a unei relatii sanMoase suntnecesare de
anci ori mai multe "indircari" pozitive (experiente de vali-
dare, pozitive rezolvarideconfucte)decatincardirinegati-
ve (schimburi dereplici distructivesaucombative). Nu uita
ciirele: cinci la unu, 20 de minute pe zi. Aceste lucruri au
puterea de a-ti duce relatia la un nivel mai profund, mai
satisfacator.
'Tea imaginezica exista 0 "baterierelaponala"in
interiorul parteneruJui tau. lrni place sa ajut cuplurile sa-f?i
descopere reciprocprincipalelenevoirelationale$i apoisilIe
hraneasca - sa Ie "incarce" - timp de20 de minutepezi.
Gottman a descoperitca desehidereafata departenerpoate
consta intr-unlucruextremdesimplu,eumar fi sa-tiintorci
capul spre e1 "i sa-l in oem in timpul unci diseutii
obi?Jluite. Sausaincuviintezi$i sa raspunziunuieomentariu
ell "inteleg" saucu"Da,imi dauseama.". Atedeschide
departenernulnseaIIU1a lipitdetelevizor,lueru ca-
re-p. poate indeparta cilsnic.ia sau familia de aceste gesturi
manmfe, darimportante.Candconsoarta te "Cum
III
--
238
CAND UNU PLUS UNU FAC NO]
p-a mers azi iar tu ignori intrebarea sau fad un comentari
sarcastic, rastit, asta inseamna ca te 'inchizi, nu te
inchiderea se poate manifesta prill faptul di nu-p ridi :
privirea de pe ziar sau raspunzi la intrel:area parteneru(
spunand: "Acum sunt prea ocupat!" Inteleg
oamenii sunt intr-adevar ocupat
i
, dar raspunsul de ti
deschidere poate fi foarte simpiu, ca de pilda: "Acum
ocupat, dar haide sa vorbim dupa-amiazll despre asta."
Micile tale reactii se acumuleaz
a
, dand la incire!-
turi pozitive sau negative; iar aceste lndl.rcaturi se adunl in
mintea partenerului, tot cum curentul electric Be
acumuleaza 'in bateria ma:;;inii. Pentru a pastra propoJ1ia de
cinci incarcari pozitive la una negativa este nevoie de limp
de atentie. 'incepe sa te conce.ntrezi asupra celor20de
:minute petrecute zUnic cu reinc.3.rcarea! Dad!. te afli deja la eel
mai profund nivel al intimitapi, aceasta tc poate ajuta 51
ramai acolo. Daca inca n-ai ajuns la acest myel, cele 20 de mi-
nute pot sa-ti propulseze literalmente relati
a
spre nivelurile
mai profunde, mai multumitoare. Spre exemplu, una dintre
eele mai adanci nevoi ale mele este aceea de a aeti-
vita\l amuzante cu sotia mea, in cadrul "intalnirllor speciale".
Pentru ca Norma sa hraneasca aceasta nevoie, este sufident
sa vina 1a mine intr-una din zilele de lucru sugereze
sa luam dna in ora$ ;;i apoi sa mergem la un spectacol muzi-
cal. Ea imi cunoa;;te nevoia mi-o De obicei, las
balta totul $1 rna pentru 0 seara veseHt Ori de cAte
ori facem ceva amuzant impreuna, aeest Iuem imi da 0 sen-
zape calda, agreabila, de multurn
ire
. $i de fiecare dati, bate-
ria mea afectiva este remC.3.rCata.
Alimentarea celor !?apte nevoi fundamentale
In continuare, urmeaza 0 explicare a eeloT !;3pte nevoi
fundamentale din pu.nctul meu de vedere. V1l. voi relata ce tn-
seamna. aceste nevoi penlru Norma pentru mine, in
noastra. Va trebui ca tu sa decizi care sunt ce1e !;3pte newt
jNCARCAREA "BATERIEI NEVOILOR" PARTENERULUI 239
fundamentale in cazul tau ce inseaIItna ele pentru tine
trU partenerul tau. Ajutap-va reciproc sa 'intelegep. ce
in privinta trebuintelor voastre cum pot fi ele impli-
in modalitati adecvate voua.
p liber impreuna, incuplu
aceasta este nevoia cea mare, dorinta fireasd\. a ll,j-
turor fiinte10r nevoia de comuniune. AI trebui sa
fie foarte simplu, $i totu
9
i este una dintre eele mai frecvente
trebuinte neimplinite. De ce? Pentru Co! intre barbati :;;i femei
diferente innascute in privinta proceselor ;;i tehnicilor
de comunicare.
Dupil cum arata Deborah Tannen 'in cartea sa clasica,
fhal's Not Wfmt I Meant! (Nu asta am vrut sd spun!), eu totii
avern doua trebuinte fundamentale care stabilese ce spunem
cum spunem. In primul rand, exista nevoia de a ne apropia
unii de altii, de a avea 0 senzatie de comuniune sau de
JegMum, pentru a simti ca nu suntem singuri pe lurne. Dar
avcm, de asemenea, ;;i nevoia de a mentine 0 anurnita
distanta intre noi, ca sa ne pastram identitatea unica, md.t
<:eilalti sa nu ill se impuna, sa nu ne asimileze. Ceilalp ne sunt
necesari pentru a supravie.tui, dar la fel de necesara ne este :;;i
independenta proprie_,
Autoarea observa ca femeile sunt mai prieepute la "meta-
mesaje", adica 1aa face aluzii fara sa spuna exact ce simt sau
<:eVO!. In general, barbatii sunt mai directi ;;i Ie place sa se re-
fere la fapte. Le place sa schimbe infonnatii directe. $i din ca-
uza acestor stiluri diferite de comunicare - prin care lncer-
cam sa ne satisfacem dorinta elementara, pmfuncla de
comuniune - adesea avem neintelegeri. Atat barbatii, cat
femeile au nevoie sa se simta 'in comuniune, dar fiecare cate-
gone 0 alta cale rentm a 0 obtine. Acesta este
240 (AND UNU PLUS UNU FAC NOI
motivul pentru care implinirea
privind 0 multumitoare este adesea
eauza comurudim defectuaase, cea mai n .
. .. f E!VOle
umana, aceca a eamumunn, se poate trans al'Tnf.l. intr-a I
pentru puterc. "Canvingerea ca discutlile vor aduce 0 in'::
gere reeiprodl. ?i vor rezolva problemele se bazeaza
ca putem spune C':ea ce gandirn $i
noastre vor fi ffitelese il$a cum Ie mtelegem noi, serle Tannen
Ins.1 dadl stilurile de conversa!ie difera, e pUfin probabilS4 .
intample a$a ceva. [... ] Pe masura ce relatia continua,
diferentele de stil produc neintelegeri, fiecare nouA
gere conslituie 0 dovada in. plus in sprijinul conclUliilor
negative cu privire la celalalt. Ea e nerezonabiJa, el nu COOpe.
reaza, ea nu e grijulie, el e egoist, ea e el e
cial. $i fiecare noua dovad.a va intra In baceeaua, deja plinA eu
plangeri minore, a fieCi3ruia."
lntr-un fel, am ajuns iara$i la realitatea adi-
ferentelor lnru3scute $i inevitabile. Femeile tina sA obtinl co-
muniunea prin euvinte, iar barba!ii, prin activitap realizate
impreuna, cum ar fi privitulla televizor, spartul, plimb!rile.
Dar ciind surd implicate nevoile, diferentele trebuie confruntate ,z
rt:zolvate; altfelt nevoia neimplinitif va submina chiar temeliQ reilltiei
voastre. Tannen relateaza povestea unui euplu
t
Dora Tom,
pentru a ilustru modalitatile diferite in care bArbatli femeile
incearca s.1 obpna comuniunea Cll ajutorul comunicArii.
,t
Daca
Dora se simte in largul ei ;;i apropiata de
Tornt d upa einA se 3$aZa pe un fotoliu ?i lncepe sa-i po-
vesteasca despre cate 0 problema de la serviciu. Se al;-
teapta ea el sa-i puna intrebari, ea sa-;;i demonstreze
interesul; s-o asigure ca a mrelege ;;i ca e nannal ceea
ee simte ea; ;;i sa se Imparta;;easc.1 ;;i el din aceastA inti-
mitate, povestindu-i 0 problema eu care se confrunta,
insa Tom deviatii de Ia relatarea ei, face gIume pe mar-
ginca celor spuse, pune la indoiala felul in care inter-
preteaza ea problema ;;i-i da sfaturi cum s-o rezolve
cum saevite nepl.1eeri similare In viitor."
INcJ\RCAREA "BATERIEI !\.!VOILOR" PARTENERULUI 241
-;:en observa ci!. femeile vor mai mult "zgamat" drept
d vada a faptului ca partenerii Ie asculta - aeel Jl ll1" de ri-
oare -t in tinlP ce barbatii au nevoie de mai putine sunete
gou dovezi cu.m ea Ie sunt receptionate spusele. Barbatii folo-
sunete Cd sa-;;i exprime acordult in timp ce femeile Ie fo-
lose
sc
pentru OJ ca
Ie place sa exphce "cum lucrunle ; el se con-
centreaza asupra lIDor 5ublecte drrecte, cum ar fl sportul, afa-
ce
rile
sau vr,emea. Femeile recepteazi!. aceste "realita!i" ca pe
opredica
t
nu ca pe 0 ,conversatie, observa Tannen. Lor Ie plaee
sA vorbeasca dcspre intamplarile traite 9i despre oamenii
intalniti pe parcursul zilei ?i interpreteaza discutarea acestor
chestiuni aparent nesemnificative ca pe 0 dovada. de implicare.
De asemenca, Tannen spune ca adesea feTileile cansidera
dispretuitO<lre "Jeep-ile" barbatilor, de parca ace;;tia ar incerca
Ie spwa: "Eu sunt profesorul, ascult.1 Ia mine!" - se
simt minimalizate de tonul folosit de sarii lor. Femeile" pe de
alta parte, folosesc 0 gama targa de inflexiuni ale vocii tin
sa dramatizeze l'ntampHhile cotidienet obieei detestat de bAr-
- ei nu vor s.1 retraiasdi intamplarile. Barbatilor Ie place
sa relateze cateva fapte despre vreme ;;i alte subieete sirnilaret
dar fara a cia toate detaliile; eelor mai multi dintre ei, ama-
nuntele hi se par plictisitoare $i inutile. lar daea femeia face
presiuni asupra barbatului pentru a obtine detaliit el se va re-
trage, simtind cA este cereetat prea intens.
Accste diferente privind shlul de conversa!ie, prezentate
in cartea lu.i Tannen, Hustreaza deosebirile fundamentale
dintre celc douil. sexe. Nici barbatii
t
nici femeile nn sunt
"personaje negative". Cei mai multi dintre noi inceream eu
adevarat sa fim sinceri ?i grijulii $i sa comunieamt dar uneo
ajungem oricum la blocaje, 'in eiuda tuturor eforturilor.
Aceasta se mtampla fijndca shlul nostru de comunicare este
din fire indirect $i mai putin ferm $it de asemenea, din cauza
existentei diferentelor inevitabile mtre stilurile de eomu-
nicare. C'ind vedem ea luc(urile iau a turnura negativa.,
cautam explieatii la nivelul personahtatiit al intentiilor sau al
altor rnotivatii psihologice.
242 CANDUNUPLUSUNUFAC NOI
dincolodediferen1eledintrcvoi
o legiHurA mai profundA deeM obiceiurile tendinteIe
primejduite!
cum sa alimentezi nevoia de comuniune
parteneru1Ul:
. a
1. Inprimulrand, amandoid\ avepnevoiede
comuniune,darca stilurilevoastredec:omunic;uesunt
diferite.
2.Fi'i unpasinapoi observa ce se petre<;e. Observlsij.
lurile, "metamesajele"- intelesurile PfOb1e-
meleascunse- dinconversapavoastrll..
3.6registreaza integral, pecaseta videosauaudio, una
dintrcdiscupilevoastre;;i apoi.reia-o.Veti dadpolisA
remarci ce se petrece odata ce ai identifieatproble-
mele,concentrap-vaimpreunaasuprarezolVliriilor.
2. NevoiadearnasimP.acceptat prefuita)
pentruceeacesunt(sa-mifiepretuite
pareriJe,gandurile convingerile) b)
pentruceeacefa.c
Aeeeptil-ma cum sunt. eu toj:ii
avemnevoiesafun pretuitiin moddeschispentru
rile, preocuparile,a;;teptarile, gandurile$i convingerile
ooastre. Dup", cum am aratat in capitolele anterioare,
fiecaredintrenoi arepropria"culoare":;;i simte nevoiade
a fi pretuitpentmunicitatea acelei culori.Nesiriduim
cu totri sa ne dezvoltam, sa neschimbam,sA devenim
maibuni.Dar culorilenoastreramancam de-a
lungulanilor.Identitateaesteparteintegrantliaferidrli
noastre. Amprente1e digitale ale fied\ruia dintre noi
suntdaar ale sale, ale nimanw altcuiva. Fiecate dintre
noi este unie, diferit, special, 0 valoare - cei mai
multidintrenoirefuzasaseschimbe!HrAnireatrebuin
tei de individualitate este simpIa, preamuJli
dintrenoinepetrecemexistenprelaponaUI.intr-un
total.
iNcARCAREA"BATERIEI N"EVOILOR" PARTENERULUI 243
de a pretui parerile, preocuparile
cuiva nu ca trebuie sa fim de acord CD ele. Se
poate 5<'! avemcutatul alte idei eonvmgeri, darintele-
gem ca aleparteneruluisuntdiferite totatatdeimpor-
tante ca ale noastre. Putem pretui persoana de la care
vin acesIe opinii, preocupari Un excelent
exempludeow:nenicuconvingeridiierite caretraiescin
armonie aT putea fi James Carville, renumit $ef de
companieeledorala al Partidului Democrat sc.riitor,
sotia lui, Mary- Matalin, personaIitate de tel.evi:ri:une
a PartiduluiRepublican.eeidoisop.auideologii
politieeextremdediferite,darsevedebinecasepretuiesc
reciproc cafiinte umane.Respectulnumseamnafaptulca
partenerii trebuie neaparat sa fie exact ca noi. tn
facultate, am invatat sa resping cu dispret ideea de
"etnocentrism", convingerea cil lucrurile inva.tate in
copilaric, in care credeau parintii prietenii apropiati,
"trebuie sa fie corede bune".Etnocentrismulproclama
faptulcatoatecelelalteconvingeri modalitatideacpune
suntintrucatva pentrucasedeosebescdeceeace
ai invatat tu. Etnocentrismul este esen1a lipsei de
considerape. Faptul de a crede ell. intr-o anumita
superior pentru ca ai primit "cea mai buna"
nu-p mai lasa loc sa accepp dl. altri au pareri,
preocupari :;;i diferite. Pentrua hrani nevoia de
acceptare depretuirea parteneruluitrebuiesa-pdaila
oparte ideile preconcepute sa-l accepp, sa-l pretuie$ti
pentru ceea ce este. Trebuie, mei'i 0 data, sa respecp.
diferentele$i sa-iofericeluilaltun feedback pozitivinceea
ce lmicitatea;;i individualitateasa.
5pre exemplu,euamdoiprieteni,sot sope,cucredinte
religioase completdiferite.in mod norrnal,credintele de
care apar}in se aDa in conflict din cauza doctrinelor $i
modelelor de conduita religioasa diferite. Dar prietenii
mei s-au concentrat pe gasirea asemanarilor dintre
credintele lor. Ei se axeaza pe aspectele comune pe
II
iNCARCABEA "BATERIEI NEVOlLOg" PAKfENERULUI 245
----
E U$or sa. erezica-i pop. spune aproape mice partenerului
sa nu te 1a consednteTe sao 1a impactul
vorbelor tale. Acurn mi-am promis din nou sa. fiu .
aten
t
La romentarille pe care re fac despre mWlca eit.
DOCtoru! Gary Oliver mi-a spus nu demult ,.,cand pal"-
teneru] reactioneaza negativ fata de tine pentru 0 'IIo:rba
saU 0 faptA.. !ine minte eel asta eo co.moac-i!i aSClilJlSo'i: prin
interrnediul acelui 1ucru dmeros poti gasi trebuint-a re-
lationaIa dezvaluiffi de reacpa partenendui l:a spusele
tale."
3. Nevoia de a shnti ca partenend meu. este
sincer si demn de incredere
I
Aceasta uebuinta se plaseaza printre primele ia look:
pluriJe din studiul nostru. De ce? Pentru ca in as
esenta intimitatii: m incredere in integritate. Parleneru.l tau
spune adevaru1 aproope de fieeare daPci? Pori sa le bizui pe
el? Sincerifatea pare sa dea sigmanta-o Poli spulle: "RIDnancm
Unpreun.a fiindca partenerul ineu estc de.mn de in
fiindca pot fi sigur ca e sincer eu mine
P
?
Ce se int<impla cand nu sunlem 51
Nu te pacali singm! Se pare ca ci afl1i adevaruI ae
fiecare data. Am un prieten care a mcepul sa fure mici swne
de bani de la lui Crodea ca nu va desooperil nimcni, dar
l-a prins un coleg de servidu 9i a fost la un pas de pierde
locul de rnunca.. Am vOTbit cu e1 despre acestlucru; mi""a spus
ca minciuna a mceput sa-I schi.tnbe foorte subtiL A remarcat
ca minte in privinta altor lucruri, cu 0 mai mare uJ;Urinta
dedit inainte. In relatii se purta mai distant; era mai deprima
mai del'ensiv. Pi'\rea hipersensibil 9i se rastea )011 partcnera
ltri pentru lucruri rnmore. S simtea obosit. $i-a dat seama cat
de muJ.t3 energie eonsum.a pentru a acoperi mea ce fiicca
pentru minciurrile eonexe, care se inmu1tcau. Dupa.
aflat de fapta lui, a treeut aproape un an palla.
reinceput 5a-i acorde incredere. Minduna eca cum
244 CAND liND PLUS UNU FAC NOJ
faptul ca amandoi il iubesc pe
copiii in contextul iubirii divine. uimC!;ote intotd esc:
faptu1 ca prieteni ai mei se pot striidui g! eauna
lucruri de admirat 1a credinta ce1ui1alt eVite
care ii despart. $i acest 1ucru in primuJ
reciproc considerape. and
Accepta. ceea ce fac. Trebuie sa ne sUnJim
acceptatt !?l pretUlp pentru ceea ce facem. Aid se includ
serviciul, activitatile, pasiunile din timpul Hber, ceea
facem pentru illtii. Cand ne gasim parteneru1, deveru:
"noj", J1llpreuna un cup1u, dar este important sa
ne individua1itatea - acel "eu" - in ceea ce
facem, mai ales in profesie. Hranirea aceslei nevoi este
destuI de simple'!.. Ai grija sa nu-p domini p<1rteneru} eu
activitatile sau cu serviciu1 tau, ci sa-i permip aib!
ropriiIe preocupari visuri. Nu lasa munca sau
"treburile" tale sa dea la 0 parte ori umbreascil. Ire-
buintele partenerului. Puteti inflori amandoi In
gradina, separat, impreuna. Devenip 0
mea, Norma, ph1nge rareori, dar recent am fAcut un
comentariu neavenit intr-o de Iucru, la care erau de
fata, printre altli, un consultant de afaeeri, l\,lorma eu.
Am spus ceva despre "impotrivirea ei In ee
dezvoltarea" tn firma noastra, iar Normei i-au dat
iacrimiJe. Apoi Cl raspuns cu rnulta compasiune 1a lipsa
ea de inte1egere fata de adevarate1e ei senlimente pri-
. d firma noastra. Toti barbapi din incapere (inelusiveu)
au incremenit cu ochii la Norma, intrebandu-se unde va
duce reactia ei. Eu am invatat di una dintre nevoile majore
ale sopei me1e constA in a primi de la mine respect
cinstire. Pentru ea este foarte important sa inteleg
contributia unica 1a mersul firmei noastre, in area situape,
mi-am dat seama cat de este sa spui ceva nepotrivit
persoanei care crezi ca nu te va parasi niciodatA 9.i care Ie
iube;;te mai mult decat orice pe lurne.
246 CAND UNU PLUS UNU PAC NO]
sa patrunda meet apa pc sub 0 podea din lemn. Inc;:;-
aeumuleze putregaiuJ :;;i mueegaiuJ !?i in scurt timp cal . Be
du!?umea :;;i cazi prin lemnul putrezit. Poate ca,
pare in regula, dar a putreda e foartt' pericul -0,
Nu e greu sa depistezi 0 casnide care ...
este primullucru care dispare.
Cinstea :;;i increderea sunt nevoile cruciale ale soPei
Odata ce descoperi nevoile prioritare ale partenerului
de tine depinde sa afli tot ce poti despre ele. Est.e sufici.mr;at
intrebi: "Ce inseamna asta pentru tine?" Mi-au trebuit mai
multi ani ca sa-i pun sotiei roele intr:barea asla, dar chid am
Hkut-o, Cd mi-a raspuns suceint: "Inseamna sa respeetlJn
regulile sii faeem einstit lucrurile pe care :;;tim dl. trebuie s.lI
Ie faeern."
Norma mi-a arMat, printr-o singura fraza, kilom.etri m-
tregi din ghidul relational din inima ei. Nu e doar
ta de reguli, e fanatica de-a binelea In privinta lor. Aceastl
singura trebuinta se afla la baza celor rnai rnulte dintre
nile ei. Uneori mi se pare ca traiesc cu un procuror! Pe 0
scala de la 11a 10, ea se situeaza pe]a 9 in privinta respectlrii
regl.l.lilor. Eu rna plasez Cdm pe la 6 in privinta neVOll de a face
totuI ca la carte. Nu dl a!? vrea sa ineaIc regulile, daar ell nu
am impuls de a Ie respecta pe toate. Ma consider mai
relaxat :;;i-mi permit sa ratez cand !?i eand punctul "perfect".
A:;;a ca am devenit un cuplu eu nev9i conAictuale: nevoia
mea de a forta regulile impotriva nevoii ei de a ie respecta pe
toate. Micile razboaie ale trebuintelor noastre se
in pareari ("De ce nu pot lasa doua secun.de intr-o
zona ell Parcarea interzisa?"), in magazine ("Dar 1a casa
expres nu a!?teapta nimeni, iar noi avem doar cinci articole
peste limita!") in earninul nostru (Monopoly :;;i aIte jocuri
asernaniUoare se excludeau categoric!).
A fost simplu sa hranese nevoia fundamentala de cinste a
sopei mele. Din moment ce cat este de importantii, am
luat dedzia de a "eeda" in neintelegerile legate de
rcguli. De atund s-a relaxat !?i este mult mai tolerant! fat! de
INCARCAREA "BATERIEI NEVOILOR" PARfENERULUI 247

---
"minore". Petree zilnic cat pot de mult din cele 20
nUnute, de acordand atent
ie
spori
t3
detallllor, mal ales reguhlor de Vlat
a
.
4. Nevoia de a simti di exista un
angajament reciproc cit vom rmane impreuna
si de a ma simP. in siguran!a
in aceasta relatie de iubire
Exista 0 nevoie de angajare. Doctorul Scott Stanley, expert
in relatu de cup]u, are 0 definitie dubla a angajamentului, in
prim
u
] rand, spune e1, angajamentul inseamna constrangere.
ConstrangeriJe sunt acele forte ce te tin alatuD de paTtener:
copiii, socrii, banii, prietenii, sistemele de valori, credint
a
,
dUro: amenmtarea divortului. Dar aspectul de constrangere
al angajamentului nu este suficient de putemic pentru a
lllenFne cuplurile impreuna, intr-o easnicie feridta, la
Pentru aeeasta, spune Stanley, cei doi au nevoie !;li
de devotament. Cuplurile devotate nu daar intentioneaza sa
woana impreuna, ci au !?i un plan in aeest sens, ee evolueaza
lllereu. Astfe1 de soti reafinna devotamentul eu regularita-
te, plMluind ,evenimente vorbind despre viitor.
Dadl te mtereseaza sa afli mai multe despre aceasta tema
importan'ta, eite!?te cartea doctorului Stanley, The Heart of
Commitment (Inima angajarnentului). Deocamdata, iata cateva
repere ce te vot ajura sa nevoia partenerului tau de.
pet.rece toot.a viata impreuna cu tine, 0 modalitate de a va
demonstra devotamentul angajarea in relatie:
PlilnuiJi mai rnulte activiti1/i ;;i visuri pe care sale indepliniti
impreunain unniitorii 20 de ani. Unde vrei sa ca.latoriti? La
indeplinirea caror obiective puteti participa amandoi, fie
ele camune sau individuale? Ce vrei sa faeeti impreuna
copiii Ce praiecte sa finalizezi? Exista.
\lutoare activitap educationale care v-ar putea Imbogat
i
amandurora viata? Ce-ar fi sa cumparati 0 ambarcapune
suficient de Illare ineat sa puteli trai pe ea 0 vreme?
pe cewe paltenerii au nevoie sa
dc a dl.uta mereu
lN
cARCAREA
"BATERIEl NfNOILOR" PARTENERULUI 249
unicitatea. Metoda noastra preferatii de
unica.reva fiascu1tarea reflexiva. Conversaliile noastre
:di
eJlC
vor avea gradul de sigurantA necesar pentru a ne
, pAreIife, prrocuparile m;;teptarile.
aogajlm sa nu niciodaU la adcare seara farit
ane fi rezo1vat,n.ein.te1egerlle conflictele impottante. La
,ole, ne yom lerta unul pe altul.
I1f\Ne sa gbim modaliUti creative de a ne impJini
redptoC cele ma.i profunde nevoi relaJionale. Pe masura ce
jnaintam in varsta ne schimbam, ne yom stradui sa
reactualizaID felLd In care intelegem nevoile celuilalt moda-
de ale implini.
Acum sa revenim la indrumarile pentm hranirea nevoilor
partenerul:W:
Expriml-f,i ill ClllJirlte angajamentul penlru toatit uinta.
pe 0 placa, roste;;te-l prill intermediul daru-
rullT, spune-l simplu.. ..VOl fi cu tine mereu !jii voi
conl!inWi sa te iubesc panel ca.nd moartea ne va
despM!i!" Compune 0 ca s-o poaM
vedea toarta familia.
StudiaziI-# part;enerul. Afla tot ,ce pop. despre el. Care sunt
. entele, activita'!ile, haineIe, visurile preferate ale
sotuJ,ui/sotici? Fa testal culOTiJor caracte-
- ,ticile indiriduale ale partenerului.
'HJlJte. mloses.te cell' trei abflitifti CI1Fe ie pot auce
uri de itttimitate. Pune pe hartie
sa Ie aplici mrclapa voastra.
ceJe trei abilitati: 1) Pastreaza viu respeetul
in fiecare zi; 2) ascultarea reflexiva dupa ce ati
ut 0 serioasa v-ap Iasat limp sa va calmap.;
3) in fiecare zi, 20 de minute alimentand cu
bire trebumtcle vartcJlcnllui, m acele domeruj in care
nevoie de grija
Un aIt lip de an;
ia unul fa'!I de 'ceIalail
UNU PLUS UNU Me
248
. . .
Recent, sopa mea en am P CLlIUlt sa ne iJnplUtiat
visul de a face doua caIatoru de proportii eOIlsiderabiJe
- are an. face una dintre eIe
impreuna cu eel.trel 'copn aI adul!i, eu nl!J>Olii,
iar cealaltl 'l"a fi rezervat3 exdUSIV pentru noi. Pruna
eallHorie am facut-o anul trecut: cAlatQria visatl de
Norma in Anglia lrlanda. Am ales sa 'implinim visul ei
pentm ca astfel puteam sa-i "mcarc bateria" emotiOllal4:
ea a raspuns de planificarea fiecarei zile a eXCUrsiei. Dar
s-a intiimp'at un lucru uimitor: credeam ell hrlnesc
nevoile Normei, numai ca in final m-am ll'e:zjt eu lnsUJni
<lnit. 1\ devenit calatoria mea preferata, fiindc4 in
arezi Norma IDsista sa gasesc un loe de J'E!8cuit pe
dnmlIll spm 'o'n>un obiectiv pe care ea voia sa-I vad4 sau
spre 0 activitaite pe care voia s-o facii. Experienta a
ataf- de meat YOm incerea s-o repetAm.
un angajament scris cu privire La CeeJl ce p14nuiti
sitftKeti III urmiitorii 20 de ani ca sit va tnenfillefi vie iubirea.
lata un CORrract de iubire pelunga duratc1, pe eare 54-1iei
in considerare:
Ne angajam sa pabundem la nivelul al patruJea ,i aI
de intintilate ori de cate ori unw dintre not
Yom face acest lucru ascultandu-ne reciproc eu fiinta,
s.a ne api1ram propriile opiniC ci straduindu-ne 54 iubim,
sa sa \,aJjdfun sentimentele nevoUe celuilalt.
Ne angajam. sa ne o:ferim ceciproc prefujre maximil ,i 51
ne consideram unul pe mai importanJi dedt orlce
ceva pe: pinUht,l, poate cu excepJia relaJiei noastre co
Oumnezeu. Daca auruJ ar putea descrie respectuJ nostru re-
ciproc, fiecare dinl:re noi ar fi casatorit cu 0 persoani de 24 de
carate.
Ne angajam sa comunicam cu regularitate. Yom realiza
acest lucru informa,tu adevarate pline de
ascultand eu aten!ic, pentru a ne inte1ege !)ii a ne
---
250 CANDUNUPLUSUNUPAC Nor
solutiilaproblemelelor.Miidecupluri
de a ?ti ca partenerul are un plan functional pentru e\'Oia
vareaproblemelorsauconflicte1orpersonale.
decasnicie,sopamea?icumineamdescoperitC!nesUn
in siguranta ?i implicapIn toateaspectelerelalieinoastn:!liJn
urillarea stabilirii unuiplansimpluderezoJvarea :.
gerilor.lata pecare-i urmam: e
Mai intai, incercam sa rezolvam neinfe'egerea pur .
simplu discutand situatia d.t de caIm putem.
lucrurile de mai muIte od, strAduindu_ne sa n
intelegemreciprocpozitia.PutemfaceaCCloilucruin
toate situapile. Unul dintre noi va gasi 0 soluJie logicA
sau un compromis pe care sa-1 putem accepta. AstfeI
devenimelladevaratuna?i fiint<'1, 0
izbutita a doua persoane". Uneori, cate unsubiectne
face sa ne izbim de zidul furiei :;;i fiecare incepe
apereeu entuziasmpropriapozipe.Asta poateduce]a
amplificarea furiei, a?a ca de obicei facem 0 palIZA
pana ne calmam amandoi, abia dupA acee,a
trecem la urmMorulpas.
NeiDdreptamspreunrestaurant.Da,exact! NeafieZlln
calmla masa.In prezentacelorlaltioamenideacolonu
ne putern ie?i din fire. Folosim ascultarea reflexiva
argumentam dupa reguli. Cind unul ml"ltre noi
sentimentelesaunevoilelegatedesitua(ia
m cauza, tine m mana un obiect - furcuIi!<'1, lingurl,
lumanare. eelcare nu obiectul in mani'i semultu-
me?tesa pararazezespuseleceluilalt,pentruainte1ege
catmaibinecuputinta.Trecem pe randobiectulde]a
unullaaltu!, pana cand ne simpm amandoi
aprobap.Apoilncepemsane ideilecareen-
dem dl ar rezolva situapa a?a ineat sa fim am!ndoi
ca?tigAtori. Nefolosim creativitatea pentrua concepe0
solutie potrivitc1 cu sentimentele trebuintele
amandurora. aproapede fiecare dati\.Darune-
orinutZbutimsinguri, cA trecemlapasuJUl1IlAtor.
lNCARCAREA"BATERIElNEVOILOR"PARTENERULUI 251
50licitamdoi-treiprietenideincrederesanlsealature?i
reluamprocesulascultariireflexive.Acestpasn-a
niciodata. De fiecare data, laincheiereaunei asemenea
avem0 solutiepecares-oputemacceptaaman-
doi, iarfaptuldea caneputemrezolva mtotdeauna
ne da 0 senzape puternica desigurant<'l..
suntca unmare juriu: ne ajuta sa spu-
nem ce simtim?i ce nevoi avemprivitor la solupe. 5-a
intamplat de catevaorisafim suparapunulpealtulin
j'ntalnirii in grup, darne-amimpacatdefiecare
data.DacAnu,amfi creaturmatorulpas.N-amavutne-
voie sa-l gasim, ca nu-p pot spune care ar fi. Dar
dad!amfi obligati,amlncercadiferite demersuri,pana
candamdescoperimetodaceamaipotrivitapentrunoi.
Incercam mereu,nunedAm niciodat<'l. batuti,iarasta,fi-
re?te, este 0 alta modalitate de alimentare pozitiva, 0
caledeaspune: atatdeimportantinviatamea,m-
cat facemicesa problemele?i saavemcalea
deschisaspre0 maiprofund<'1 intimitate!"
5.. Nevoiadea sirnJidiparticiplamajoritatea
dedziilorcare'imi afecteaza
a) via!asaub)disnicia
Puterea ?i controiul. Acestea sunt fortele ce submilleaza
multe casnicii. Daca te mtrebi mereu: "Cine-i geful?", pro-
babil ca suferidepeurma ,unorchestiunilegatedeputere
control. AtitudinUe extreme sunt nesanatoase, indiferent
daca.in cazultauevorbadepreamultadeta:;;areCFacevrei,
nu-mipasa!")saudepreamultadominatie("Face-p.spuneu
Iiivesel!").Democraparamanecelmaibunsistem.Gasirea
unei solutii cu doiinvingiHoriestescenariulideal:;;i cea mai
bunamodalitafedearAspundenevoiideegalitatea partene-
rului.Cindagreeazc1solutialaunconflict,ambiipartenerise
simt iubiti.Enormalcadoisopsaaibaneintelegeri
pe 0 mulpme de subiecte: copillor, banii, socrii,
252 cAN[)UNUPLUSUNVFACNor
CARCAREA"BAT
VOILOR"PARTENERULUI 253
-
timpul.1iber,sexul.Listaeste pentrudl
partenerul exist<1 numemasediferente,cetindesex d:
educape.
Dar 0 caledea dincapcanaputerii a COntro.
lului!Eaconstainconsideratie pentru
iubestipecineva,iubestitotcetinedeaceanPrc.n",_" """,I
" , r-........ I4,_....CU
seamclnevoile$i visurilesale.Defiecaredatace1nd trebuiesl
lUilm0 hotararemajorel,sofiamea cuminefacemapellaun
procesnumitIIgrafic decizioIlllI". Maiintii,SCriemincapul
unei colidehartiesubiectul pecare-ldiseutAm.Apoinot.bn
tbatemotiveJe,pro contra,pentrua aqionainaceaprivin-
til pentruanuacpona.Peurmelevaluam.Hecatemotiv.Ne
punemintrebMi: CareVOll'Ii.electeleacesteihofArari?Neva
duceearelapaJa nivelurimaiprofundesaumaisuperficjale
deintimitate?EsteegoistasauIIvaajuta pealp.i? Lasfir-
facem totaluJ argunlm1te.Iorpro a1 eelorcontra,iarho-
tararea eu scorulcelmaimare- a aqionasaua nuaetiona
- constituiedecizia.
Acestproceseste0 mooalitate deaalimentala
amandoinevoiadeegalitate.Deciziilepripite,cepar defieca-
redatelscl favorizezemaimult0 partedecatpe cealaltii,auie-
:;;it din ecuatie. Faptele sunt prezentate, dezbc\tute, apoi
cantarite.Ineearcelmetooadataviitoarecandveiaveadeluat
o hotelriire importantA. Vel fi. surprins cat de devine
procesuldecizional$icatelputereipdel!
6.Nevoiadeasimpdtpartenerul
estetandrucumine
a)invorbesaub)fizic
Vorbirndespreafeqiune,lucrufueldecarenupoateexis-
ta nicio relatie intimel. lnscl afectiunea, la fel ca mai mate
nevoile, inse'amni1 altceva fiecare om. in cartea sa
intitulatelHis Needs, Her Needs (Nevoile lui, neooile er), autoruI
WillardHarleyJr. creeazaurm.1toareaierarhiea trebuinfelor
bclrbatilor femeilor:
FEMI BARBATI
Impliniresexuala
Conversape relationala
Sineeritate desehidere 0 sotieatragatoare
Sprijinfinanciar Sprijincasnie
Angajarefamilia12i Admiratie
Deosebirile sunt edifieatoare. Prineipala nevoie a femeii
este afec1iunea, pe dindprincipala nevoie a barbatului este
impl.inirea sexual.iL Nevoia de tandretefizidi. este pen-
trU ambelesexe,darfiecare0 obtineinaltemoduri.Ineartea
sa, Harley relateaza povestea unei femei careia sotuJ nu-i
acorda cuadevaratafectiune carea fostpur simpluatra-
sa ea de un curentputemicintr-o reratie euuncolegdeser-
viciu - acesta nu faeea alteeva decat sa 0 eu
regularitate. n Ce s-a intamplat?, scrie Harley. Sa nu fi
lnsemnat J'egamantul eununiei nimie pentru Jane? Abia
a:;;teptaocazia iru?elesotuJ.?Nicipomeneala
l
Janeeraatat
deflamandadeafecpune,meatimbrati;;arileaueonvins-osil
aceepte relapaextraconjugala!"
Daca barbat, rnmte pentru0 femeieafectiunea
inseamnaceeaceinseamnil.apapentru0 plantil: inlipsaafee-
tiunii, ea va ineeta realmente sa mai functioneze. [mbrati-
, '
:;;eaz-o $i sarut-odefiecare dataeandplecideacasa candte
intorei. Da-i telefon cand suntetila distantil. Spune-i cat de
mult rnseamna pentru tine. Ofera-i flori, dulciuri, cadouri,
fclicitari. Nuuitaniciodatadeziuaei inniciuncazdeani-
versarea voastra. Pune la cale surprize. Ajut-o la treburile
Nulasanieiodatasavmasearafarasel-ispuica
o $1 nuuitaniciodataell. afectiuneanuinseamnasex.
Nu-ti face grijidacanu-tistainfiresel fiitandru.Nicimie
nu-mistainfire. Uneori,incasanoastrasepetreetotfelul de
evenimente Nomta sesimtedeprimatasauobosita. Com-
binii asta cu glicemia seil.zuta daiseama ea putem sa ne
pierdemu;;o:r curnpatul,declan:;;andrapiddte0 cearta, Dar
inultimiianiamobservateel daea0 tininbrate 0 aseulteu
tandre1e, ca rapid energia,iara doua ziimi
254
CANDUNUPLUSUNUFAC NOI
vamultumipentrucaamfastatatdeinte1egator.Ajungedoar
-----
saascult sa fiubland,fara aIncercas<'l "rezolv"ceva.La in.
ceputastauti sepiU'ea0 pierderedetimp,darde-alungulani-
loram Glt devaloroasa estetandreteapecaTe i-o ofer:
pentrusimplulfaptca impline?te0 nevoieprofundaaei. '
Dad'i femeie,tineminte:nevoialuideafeC'jiuneeste la
fel deputemicape cateste a ta, cmar dad!0 expriIn!altfel.
TinecontdeindnunarilepccareIe-amprezentatpentrubh-
bap:incarcanemcetatbateria"flamanda"aparteneruluitAu
elltandrete,verbal?ifizic.
7.Nevoiadeasim!idiavem0 relafie
spirituaHiintensa,incarevibrantantindoi
Rcligia celelaltesistemecentraledeconvingcrivorjuea,
f<'lra doar poate, un rol in relapa ta; dupa c:um reman:!
Markman, Stanley Blumberg in cartea Fighting for YOJIr
Marriage, cercetari1eauariHatcainranduloamenilorceimai
probabilitateadeasecasMoriestemaimare.Autorii
prezinta descoperirea fikuta de Fran Dickson, de la Uni.
versitateaDenver,?ianume:sop.icareauramasimpreunA50
de ani au ,,0 viziunecomuna asupra relapei". Adlc.a aceste
cupluriaucreat0 comuna,cecuprindevisurile
tclurilepersona1ecare-i sainlretina0 concepJiedurabi-
1<1 despreangajamentullorreciproc?i despre viafalorcornu.
niL Markman, Stanley Blumbergavanseazaipoleza cli un
sistemcomundecon"ingeri- "inclusivunmodcomundea
inte1egesensulviepi,a1 mOrtii?ia1 casniciei"- poatccontri-
bui1a hranireaacestei viziuniasuprare1atiei.
De asemenea, iti pop hrani viziunea asupra
ocupandu-tcdelegiHuraspiritualacupartenerul.Fiec.a aveJi
convingeriasemanMoaresaudiametralopuse,dacli respeqi,
validezi?i hrane?ticonvingerilepartenerului,veiintarilega-
hrra dintre voi. Orice sistem de convingeri ai avea, el face
parte,fara mdoiaIa, dinviatata cotidiana,dinidentitateatao
Trebuie ca tu pmtenerul tau sa tineti minte sahc.miti cu
regularitateaceastil: parteavietIivoastre.
tNCARCAREA"BATERffiINEVOILOR"PARTENERULUI 255
-
"lncMcarea"zilnicaa partenerului
Cum incarci bateria rela,ponala a partencrului? Exista
lrlcarcarea directa ?i inciircarea indirectit sau redirecponab3.,
cunoscutot subnumelede"metodareparatiei".Dupaceam
trecutin revista ce1e maiimportante?aptenevoi fundamen-
tale, sa cercetammaiindeaproapedoua metode deamCMca
bateria relaponala a. parteneru1ui, prin implinirea acestor
trebuinte.
fndrcarea
Acestaestecel maisimplu maidirectmoddeaincarca
bateria partenerului tau. lata in continuare un mdrurnarpe
etape:
Comunicarea plina de iubire de fiecare data
nevoile.eu catmaiprofundEl. maipImademiezeste
comunicarea,cuatatmaiputemicaesteindircarea.Une-
ori,oameniispunpur?i simplueeIe vineinminte?iin-
telcgcuadevaratceaurostitabiadupace partenerullc
parafrazeazaspuselepriointermediulascultiiriireflexi-
ve al folosirii deimaginiverbaleafective.Aceste
tchnici decomunicaresenumaraprintrecele maibune
modalit:W de aincarcazilnicbateria partenerului. Abi-
litaPlerespective ilustreazll esenta ascuHarii, intelegerii
validarii. (Dacaai nevoiesa-tiimprospMezimemoria
cuprivire la acestputemicsistem decomunieare,pop
sa revezi capitolul 6). Adu-ti aminte cEl. imagini1e
verbale afective sunt acelea In care ipexprimi senti-
mentele ?i nevoile eu ajutorol unui tip de "tablou"
Iingvistic sau al unei pe care partenerul s-o
poata"vedea'sausimti".lataunexemplu: "Ma simtca
pla.ntaastadinfata ta.Vezi, incepesaseofileasca are
nevoiedeapa."Imaginileverbaleip.. permitsa-p asumi
in intregime responsabilitatea pentru emopile
trebuinteletale.
254 CANDUNUPLUSUNUFAC NOI
vamultumipentrucaamfostatatdeinteIegiUor.Ajunged
-
silascult s11 fiubland,Ma aincercasil "rezolv"ceva.La:
ceputastamiseparea0 pierderedetimp,dar lungulani-
lor amvilzutcatdevaloroasaeste tandreteape care i-o ofer
pentrusimplulfaptcaimplinel?te0 nevoieprofunda.aei. '
Daca femeie, minte:nevoialuideafectiuneestela
fel deputernicapecateste a ta,chiardad!. 0 exprirnA altfel.
Tinecontdeindrumarilepe careIe-amprezentatpentrubar.
bap:incareaneincetatbateria"flamanda"aParteneruluitilu
cutandrete,verbal fizic.
.Ne iadea simtica. avem0 relatie
spi .
a intensl,incarevibraniamandoi
Religia17i celelaltesistemecentraledeconvingerivoriuea,
fara daar poate, un ral in relap.a ta; dupa cum rernarcl
Markman, Stanley Blumberg in cartea FighH'Jg for Your
Marriage, cercetarile auaratatca.inranduloamennoreeimai
religioiprobabilitateadeasecasatoriestemai mare.Autorii
prezinta descoperirea facuta de Fran Dickson, de 1a Uni-
versitateaDenver, anume:sotticareaudimas 50
de aniau ,,0 viziunecomuna asupra relatiei". Adidl. aceste
cupluriaucreat0 perspectivaeomuna,cecuprindevisurile
telurilepersonale ajutasil. intretilla0 durabi-
Iii despreangajamentullorreciproe171 despreviatalorcornu-
na.Markman,Stanley Blumberg avanseaza ipotezacA un
sistemcomundeconvingeri- "indusivunmodcomundea
intelegesensulvietti,almortii!?i alcasniciei"- poateconm-
builahranireaacesteiviziuniasuprarelatiei.
De asemenea, iti poti hrani viziunea asupra relapei
ocupandu-tedelegaturaspiritualaCll partenerul.Fieeli
convingeriasemanatoaresaudiametralopuse, respeqi,
validezi91 convingerileparteneruIui,veiintarileg!-
tura dintre voi. Orice sistem de convingeri ai avea, el face
parte,fMa indoiala,dinviatatacotidiana,dinidentitateatao
Trebuie ca tu partenerul tau sa tiller millte sa hrrou!i ell
regularitateaceastaparteaviepivoastre.
255
INCi\.RCAREA"BATERIEINEVOILOR"PARTENERlJLUI
---
incarcarea"zilnidiapartene
Cum incarci bateria relationala a partenerului? Exist1'\.
directa incdrcarea indirecta sau redirecponata, lllca
rcaretl
cuno
scuta
91 subnumelede"metodareparatiei" .Dupaceam
trecu
t
inrevista cele maiimportante nevoifundamen-
tale, sacercetammaiindeaproapedouametodedeaincilrca
bateria relationa1a a partenerului, prin implinirea acestor
trebuint
e
.
indrcareadirecta.
Acesta estecelmaisimplu maidirectmoddeaincarca
bateria partenerului tau. latain continuareunindrumar pe
etape:
Comunicarea plina de iubire de fiecare
nevoile.euditmaiprofunda9i mai pImademiez este
eomunicarea,cuamtmaiputernicaesteincarcarea.Une-
or1, oameniispunpur simplueeIe vineinminte9
i
in-
te1egeuadevaratceaurostitabiadupaeepartenerullc
parafrazeazaspuseleprinintermediulascultariireflexi-
ve al folosirii deimaginiverbaleafective.Aceste
tehnici decomunicaresenumaraprintrecelemaibune
modalitati deaindlrcazilnicbateriapartenerului. Abi-
respective ilustreaza:esenta ascuW'irii,intelegerii
validilrii.(Dacaai nevoiesa-pimprospatezimemoria
ell privirelaacestputernicsistem de comunicare,por
sa revezi capitolul 6). Adu-ti aminte ca imaginile
verbale afective sunt acelea in care iti exprimi senti-
entele nevoile cu ajutorul unui tip de "tablou"
lingvistic sau al unei pov9ti pe care partenerul s-o
poatil. "vedeasausimp".lataunexemplu: "Masirotca
plantaastadinfata ta. Vezi,incepesaseofileasc1l.1?i are
nevoiedeapa." Imaginileverbaleippennitsa-rasuroi
in intregime responsabilitatea pentm emotiile 9
i
trebuinte\etale.
256
CANDUNU PLUS UNUFACNOI
umorul intT-un mod plin de consideratie
Aceastaconstituie0 aWl modalitatedirectadeallmenta-
re, maiales cand survineconflictulsaulncordarea.Ori
deeateorisepoote,fu vesel,senin amuzant,fa-p par-
tenerulsarada. cuhazascultareareflexivli,ca
sa tensiunea.. lataunexemplu: saspunem.eli
aivarsatsuc de portocale pecovor, iarpartenerultlu
spuroega.Spune-i,folosindmetodadeascultarereflexi-
va: "UitececredeueaVTei sa ziei: tucreziellam
intentionatsucul peeovor, ca sa-tistric ziua'"
asta euunzambetlargo Emaibinededitsa. reaqionezi
negativ sa dai curs unei certe in toata regula -
indircaturilor negative care a insot
esc
.Pe langil faptul
ca estemolipsitor,rasulcontine0 indirditurapozitivll.!
Adu-t
i
aminteinfiecarezi catdepretiosestepartenerul
tau spune-Ieasta$i celorlaltimembriaifamiliei.Dacll.
partenerulnuesteeeamaidepretpersoanadin ta,
iadeeiziaconstientadea-iacordamaimuJta in
sufletul tau. Ridica aeea valoare 1a eel maiinaltnivel.
Spune-ipur $i partenerului: "Te iubesc! E!1
ti
0
persoana foarte valoroasa pentru mine!" Prive,te-lin
ochi$ivorbe$terar$i Inarieeconversat
ie
,prime-
le 3 pana la 30 de secunde stabilesc cumvordeeurge
urmatooreledouaare.Dacaporne$tidur,efoarteproba-
bil sa ai de suportat doua are de duritate.Dad\.'incepi
bland, cald iubitor,veiavea doua ore deconversa1ie
blanda,calda$i iubitoare.Iarastaconstituie0 indrCare
consistenta .
Imblanzeste-'ti vorbele,maicu seama dacaabordeziun
subiect care ar putea sa determine 0 reactie puternicll.
din partea partenerului. Foloseste inflexiuni blande
plinede Acceptaintegralresponsabilltateapen-
trutoateemotiile$inevoiletale.Nudavinapepartener
saupealti membri aifamiliei pentru ceea ce simp.Tu
hotara$titrairileafectivepecareIe ai, prinmodelelede
lNCARCAREA"BATERIEI NEVOIWR"PARTENERULUI 257
gandire prin alegerile pe care le-ai pani!. in
momenrul de fat::L Simtarnintele urmeaza intotdeauna
aqiunilor,alegerilor moduluidegandire.
Mingaie-ipeeeidragi!Exerseazacuvinteleaeeluiminu-
nateante<:: alluiJamesTaylor: "Scaldil.-iiniubirepeeei
dragi, spune-Ie ce simti... " eu regularitate, atinge-ti
blandpartenerullntTeaba-1 deeateoriarenevoiesll fie
mangaiatin fiecare zi pentru p.1stTa taria emotiona-
lao Apoi urmeazaacestindieiu.
Planifica momenteveseleinviitar! Planuie$te-le macar..
chiar dacanu a}ungi sll pui in practica niciunul dintTe
ele! Femeileroi-auspusea Iebucur.1maimuJtsacroias-
eaplanurideditsaIeconcretizeze.Astanuinseamnaell
nU trebuiesa daicursplanurilor Mcute, dartine minte
ec'l. dinaldltuirealorsenascamuzamentul!;ii inearc"Hura
pozitiva.
din rolultau Daca omde afaceri, in-
cearcasil.-lisurprinzisotiafacandcuratenieill casa.Poa-
te erezi, poate nu, darcuratenia incasa constituie una
dintre modalitatiJe principaJe de inC3rcare pozitiva.
Ghici care a fost eel mai &eevent raspuns dat intT-un
sondaj de opinie la nivelnational despreIucrurile care
stin1uleazasexual0 femeie? Femeile auspuscil. a-$i ve-
dea sotu1 filcand euratin easa Ie ineita mai muit deeM
orice. 0 alta modalitate majora de inc3.rcare pozitiva
esterememorareamomentelorpetrecuteimpreuna.Ate
culliva citind 0 carteincarca bateriapartenerului:. A te
euUiva mergand la consiliere psihologica sau la un
seminarare rezultat.le$idinrolul tau obi$nuit!
Piistreaza 0 atitudine seninc'l.! Joaca-te, despre
copii, discutasubiecteveselc$ifc'l. daruri.Ofcracadouri
cuTegularitate!Este0 caleimportantadeincarcare.Daea
nupopoferi undarmaterial,ofera unulfizic. Gesturile
deincurajare asigura inciir,carea partenerului. Iertarea,
mai mull. eu partenerul intamplarile
258
CAJ'JD UNU PLUS UNU FAC NOJ
-
sllptilmanii care a trecut. Discutl1 subiecte amuzante
despre prietenii eomuni sau despre copU:
Propune jocuri.
In rezumat, cat mai calm cu putinta, P.\streazA_p
puJ:sul normal 1?i folose;;te cat mai multe dintTe metodele de
mai sus pentru a-ji "mcarca" relatia timp de eel pUJin 20 de
minute m fiecare zi. partenerul eXPrime
nevoile, cele care tTebuie cu adevarat implinite prin in.c4rca-
re, procedeazA in cazul tau la feL Apoi, nu obosi hrll-
trebuintele fundamentale ale partenerului.
Inciircarea reparatorie sau redireqionatii
A doua de hri1nire emojionaIa a nevoilor functio-
neaza oarecum asernanator eu sistemul de franli al unui auto-
mobil. 0 poti folosi on de cate ori sesizezi ca relalia voastrli
se indreaptil intr-o cfueepe negativa. Dad tu parteneru1
incepep. sa certati ori sa va ataeap verbal,
Opre1?te-te realmente din ceea ce faci, sau
pri
v
e1?te, aseulta ce spui tu 1?i ce spune psrtenentl.
lata diteva metode de utilizare a mdircarii reparatorii sau
redirectionate:
Cere 0 pauza. Invoca pur ?i simplu un armistitiu tern-
porar, pentru a te calma sau a te g'andi cum s-ar putea
discuta problema poo intermediul ascultarll reflexive,
in mod cert, dorinta ta de a te opri a analiza situaPa
inaintc sa plonjaji cu toata energia intr-o ccartll ip va
hrani partenerul. Capacitatea ta de a face 0 pauza mar-
cheaza 0 hotarare importanta: demonstrezi eli rcluzi sa.
pierzi controlul asupra eonduitei sau emotiilor tale.
limp de mai mulji ani din casnicia mea, mi-am pernlis
sa 0 iau in directii negative, iar discutiile noastre luau de
asemenea intorsaturi neplaeute. Incepeam !in pre-
dici Normei. Dar acum nu mai acceptarn sa se intAmple
ceva. Folosim incarearea indirecta, sisternul de
franare, de fiecare datil. cand ne dam seama di discupa
noastTa se mdrcapta intr-o direcpe negativa. Data
1"1 CAREA "BATERIEI NEVOILOR" PARTENERULUI 259
viitoare cand te vei afla mtr-o asemenea dificultate,
lncearcil tu! 1?i spune: "Nu merita!"
Pastreaza-p. pulsulla valori normale. Zambe1?te sau pUT
$i simplu schimba subiectul. De asemenea, pop folosi
tL.'11orul sau ascultarea reflexiva, sau ambelc, combinate.
Gandq;te-te si1 schimbi subiectul. Vei descoperi ca pana ?i
cele mai aprinse certuri au putin miez consistent, chiar
claca acel micz este, foarte probabil, legat de 0 Ilevoie
fundamentala neimplinita. A te oferi sa depa?c1?ti
momentul schimband subiectul, mai cu seamA claca tu
$ti eel careexprima problema, ip. hrillle?te partenerul,
fiindca ii demonstreaza aeestuia ca relapa mai
mult decat problema respectiva.
.' Recunoa$te-ti gre;>ealn. A mJrturisi ca faptele sau vorbele
tale au indreptat casnicia intr-o direcpe negativa con-
stituie 0 incarcare de propo$. cat mai eu-
rand cu putinta purtarea care a ranit 1?i cere iertare. Tine
mintc aceasta regula: cel ranit trebuie recunoasci:\
suferinta. A1?adar, cand "Am spunand
asta; rna pop iecta?", ai grija ca partenerul sa admita ca
a suferit ?i sa eererea ta de iertare. Dupa
ce .p-ai recunoscut gre1?ala, nu insista asupra ei. Oil do-
vada imediat de empatie, spunand eeva de genul: "Cred
ea te-a suparat foarte tare, mai tare decat pot eu intele-
ge." Inainte de a mai spune eeva, acorda-If un scurt
ragaz pentru a mte1ege situapa. Promitep.-1ta reciproe ca
vep reveni 1?i yeti discuta chestiunea rntr-un mod pozi-
tiv. (Asculta.rea reflexiva este 0 metoda potrivita pe eare
s-o folos* cand reluap. subicetul.)
Inteniceti neintelegerile in ocazii "speciale". Tine minte ca
sunteji amandoi implicap in relape. Nimeni nu vrea sa
aiba parte de 0 vacanta, 0 mtalnire, 0 dupa-arniaza de
durninica sau 0 plimbare
te 0 lege in viata voastra afectiva: Hila nemtelegeri in
zilele speciale! Daca apar, oonvenili sa Ie lasap pe alta
data.
nure JPuterea celor 20'
AREA H8ATERIEr NEVOILOR" PARTENERULUl 261
"RcviZuiL;ite-/i" vorbele inainte sa Ie Intreaba-te:
()a.rE imi voi indnrera partenerul eu ceea ce am de gand
spun?" Dad.. da,elimina lucrurile negative! Poti folosi
"revizuireau ?i pentruvorbe pe care le-ai rostit deja.
Sp1lJDC pur simplu: "lmi pare rau dI. am zis asta. Te rog
sa rna ieqiI" Sau: "Har saformulez alttel, deoorece cred
ca m-ai inte1es g:re?it."
eZf, analiza adaptarea ca.torva aspecteale
tiQ.l parte.neml iji pot revolutiona relatia.
poJi intari intemqiunile en partenerul alimentand comunica-
rea diwct sau indirect. Crede-ma, pe care-l
depui pentru a cre?te ponderea comunicMii pozitive dintre
voi ip va fi rnspMti t. insutit!
pana amm probabil ca at descoperit nevoile fundamenta-
Ie ale parteneroh.1i tau, legatura lor cu ale tale cum sa Ie ali-
mentezi timp de eel putm 20 de minute In fiecare zi. A?adar,
treci la h'eaba! InceputuJ! poote fi toarte sirnplu: din moment
ce tu partenernl dl 20 de minute reprezinta necesarul
zilnic minim de timp pentru hranirea nevoilor, aloca!i in
fiecare zi 20 de minnte - lmljnte sa"1!1 dupa cina, dimineata,
mainte 51 SWle ceasul in IimpuTt pranzului -
initiaJli coru;;tient procesnl de reindl.rcare.
Incepep. cu lista trebuintelor amandurora. Notati in drep-
tul fiecill"eia activii3tile care ar impJini-o. Facetiacest lucru
intr-un hx: unde v:i amandoi in largul vostru. inlatu-
ra!i sentimenfele de vinovatie sau de egoism; in definitiv, va
hrfu* nriproc in scurt limp yeti descoperi faptul ca, pe
tru1sura ce va concentrati mal mult asupra nevoilor partene-
ruluj; vep reU$i sa implinip mai bine unele dintre nevoile
proprii. Folositi ascultarea re.Dexiva pentru a va ingriji de
t:reburnte. Construiti samatori, aniversari sau vacante
in jund nevoilor specifice.
cAND UNU PLUS UNU FAC NOI
260
"metoda sendvi9u1ui". Asta inseamna 54 .
cuvinte de lauda inainte de a menpona ceva Ce P<>ate ti
perceput ca negativ. Apoi incheie convcrsatia eu aI Ii
cuvinte de lauda, mciit sa lncadrezi eu elogii te
sibilele lucruri negative. Iatc'i un exemplu: po.
POZI11V: "DraguI meu, $tiu cat de mull f1entru
familia noastrit; apreciem cu tOfii ceea ce facio n
NEGAI1V: "Asife1 cil asearil, cand ai intarziat de la serviciz4
am fost frustmtil doar pentru cil a$teptam sit mil sun;." ,
pozmv: ,,;;/i 0 persoanii. foarte responsabilii, mr in OCaziile
din trecut, clind ai sunat ca sii nUl anun/i cil intiirzil, am aprecitJt
asta foarte mult."
Demonstreazil empatie. Replicile inte1egiHoare. de tipw
"Vad ca suferi" sau "Nu mi-am dat seama cc'l te va
ra atat de mult ceea ce am spus" sunt mai bune decat
tc'icerea pustie care se mstaleaza atunci (and
cuvintele sa va macine. Spune ceva care sa jnate ca-ji
parteneru) ca lncerci sa intelegi ce simte.
sti1ul conversational "de trecere". Asm
sa recepponezi comentariile partenerului, dar sa Ie
indrepp intr-o alta diJ,ecpe, mai mult pozitiva dedit
gativa, uneOIi cmar amuzantiL De exempIu:
"Draga mea, inti dau seama, te deranjeaza cc1 am in-
tarziat. ca maine rna due la serviciu conce-
diez Acum, serios vorbind, lnainte sa se incheie
s4ptam
a
na am sa-p prezint un plan bine gandit, Ca sa
incercam sa rezolvam situapa asta suparatoare."
Cheia constc'1 in "trecerea" de la negativ la pozitiv..li'orbind
despre ceva care pe amandoi. Pop face trecerea]a
nil?te amintiri comune fericite, la intamplari ale famiJiei sau
ale prieteni1o
r
, Ia orice lucru plaeut vesel. SugerecWi 54
IAsati deoparte pentru moment chestiunea negativa curenta,
jucand unul dintre jocurile voastre preferate sau facand 0
plimbare pe jos on cu
260
CAND UNU PLUS UNUFAC NO[
Foloseljte "metoda Asta set I'Ost
. dId'" d
cuvmte eau a mamte e a menpona ceva ce POilte
perceput ca negativ. Apoi mcheie eonversalia eu al fi
euvinte de lauda, a?a mcat sa. meadrezi eu eJogn te
sibilele }ucruri negative. lata un exemplu: Po-
POZlTIV: "Dragul meu, cat de mult pent
familia noastrd; apreciem cu toliiceea cefaci." I'll
NEGATIV; "Astjel cd aseatil, cand ai fntilrziat de fa .e:-..:...:
amfostfrustratildoar pentruci1 a'jteptamsl1nu} sun;" - ,
POZlTIV: 0 persoanii foaTte responsabili1, lilT in oCaziile
din tn'cut, candai sunat ca samilanunticd fntarziI, ama]J1Yxiat
asiafoarte mutt."
Demonstrea:z.a empatie. RepheiIe inteIeg,Hoare, de tipul
"Vi1d ci1 suferi" sau "Nu mi-am dat seama c<'lw va sup4.
ra atih de mult ceea ce am spus" sunt mai bune decat
tckerea pustie care se instaIeaza atunci cand
cuvintele s<'l va macine. Spune ceva care sfj ilrate elHi
parteneruI ?i eii mcerci sc1intelegi ce simte. .
stilu/conversational "de trecere". Asta lnseamn4
sa recepponezi .comentariile partenerului, dar s4 Ie
indrepp mtr-o alta direepe, mai mult pozitivli dedit ne-
gativa, uneori chiar amuzanta. De exemplu:
"Draga mea, fmi dau seama, te ca am in.
tarziat. A?il d1 maine rna duc Ia serviciu ?i-mi conee-
diez Aeum, serios vorbind, inainte sa. se incheie
am sa-p prezint un plan bine gandit, ca
lneercam sa rezolvam situaria asta suparMoare."
Cheia const<'! in "treeerea" de la negativ Ia pozitiv, "orbind
despre ceva care va pe amandoi. Pop face trecerea la
amintiri eomune fericite, Ia intamplari ale familiei sau
ale prietenilor, la once Iucru pUkut vesel. SugercazA
deoparte pentru moment chestiunea negativ<'i curentli,
jucand unul dinlre jocurile voastre preferate sau fiknd 0
plimbare pe jos ori ell ma9ina.
NEVOILOR" PARTENERULUI 261
1JOTbek inainte sa Ie IntreabiHe:
i:mi voi indurera partenerul eu ceca ce am de gand
sa spun?" Dadl em,- elintinaluerurile negative! Pop folosi
"revizuirea" penbu vorbe pe care le-ai rostit deja.
5pune pur simplu: Jmi pare diu dl am zis asta. Te rag
sa ma ierti!" San: ..Hili sa Iotnlulez altfel, deoareee ered
cA m-ai gre,;it.
F
'
i, a.natiza ?i adaptarea ditorva aspecte ale
telul
ui
ill care discuti cu parteneruliti pot revolupona relapa
PoP mtld inte.raqiunile cu partenerul alimentand comunica-
rea voastra, direct sau indirect. Crede-rrill, efortuJ pe eare-l
depui pentru a ponderea eomtmiefuii pozitive dintre
voi va fi rnspHl.tit
Puter:ea celor 20 minute
arum probabH ca ai descoperit nevade fundamenta-
Ie ale partenerului tau, feglllura lor eu ale tale t>i cum sa Ie ali-
mentezi limp de eel putin 20 de minute in fieeare zj. A
9
adar,
treci la troab-a! IneeputuJ poate fi foarte sirnplu: din moment
ce tu $i partenerul ca 20 de minute reprezinta necesarul
z.ilnic minim de timp pentru hranirea nevoilor, aIocap in
fiecare xi 20 de minute - inainte sau dupa eina, dimineata,
inainle s:\ oone eeasal timpul pranzuJui -
inipap eOIU;>tient procesul de remcareare.
lneepep. cu hsta trebuinteloT amandurora. Notap in drep-
tu1 fiedkeia activita!iJ.e care ar implini-o. Facep acest lueru
mtr-un loe unde va sim!lti amandoi in largul vostru. 1nliltu-
rap' sentimentele devinovatie sau de egoism; in definitiv, va
hraniti reciproc in scurt timp vep descoperi faptul ea, pe
masurAee v,a concentrati roai mull asupra nevollor partene-
rului,ve!i reU$i sa impliniji mai bine unele dintre nevoile
proprii. FoIositi ascultarea reflexiva pentru a va: ingriji de
aceste trebuil1Je. Construiji S<'irbaton, aniversari sau vacante
in jurul nevoilor specifiee.
260
CAND UNU PLUS UNU FAC NOl
"metodasendVi.{;ului". Asta inseamna.
cuvinte de lauda inainte de a ceva ce Poate ti
perceput ca negativ. Apoi ineheie eonversatia eu a1 6
cuvinte de lauda, !neat sa ineadrezi tu elogu te
sibilele luerun negative. lata un exemplu: Po-
POZITIV: "Dragul meu, $tiu cat de mult f'entru
familia noostril;apreeiem eu totiieeea eefaci."
NEGATIV: "Asifel cil asearil, clindai intarziatde La 5eroiciu
amfastfrustratiidoarpentruci1 siimilsuni., ,
POZITIV: a persoonii foarte responsabilil, iilT in CJCatiile
din treeut, efind aisunatea s4 mil anunjicif intarzil,amaflrecu,t
astafoorle mult."
Demonstreazil empatie. Replieile mtelegAtoaTe, de tipul
"Vad ca sufer-i" sau "Nu mi-am. dat seama cA te va supil-
ra atat de mult ceea ee am spus" sunt mai bune decat
taccrea pustie care se instaleaza atunci dlnd
cuvintele sa va macine. Spune ceva care sa arate c!-p
partenerul ii ca. ineerei sa lntelegi ce simte.
stilulconversational "detrecere". Asta inseamnil
sa recepJ:ionezi cOlnentariiIe parteneruJui, dar sil Ie
mdrepti mtT-o alta direcJ:ie, mai mult pozitiva dedit ne-
gativa, uneori chiar amuzanta. De exemplu:
"Draga mea, imi dau seama, te deranjeaza di am in-
tarziat. cc'l maine rna due la serviciu ii-mi Con<:e-
mez ieful! Acum, senos vorbind, mainte sa se incheie
saptamana am sa-p. prezint un plan bine gandit, ca sil
inceream sa rezolvam situaJ:ia asta sup.1ratoare."
Cheia consta in "trecerea" de la negativ Ia pozitiv. vorbind
despre ceva care va pe amandoi. Pop face la
amintiri comune fericite, la intamplari ale familiei sau
ale prietenilor, la once Iucru pJacut vesel. Sugerem sA
l.!1sati deoparte pentru moment chestiunea negativa cu.renta,
jucand unul dintre jocurue voastre preferate sau fil.cand 0
plimbare pe jos on cu
iNCARC'AREA "BATERIEJ NEVOILOR" PARTENERULUI 261
vorbele intlinte sa Ie Intreab1!i-te:
().1.re im.i voi partenerul cu ceea ce am de gand
spun?" Dad ,11" elim.in1i lucrurile negative! Pop. folosi
pentru vorbe pc care le-ai rostit deja.
Spune pur simplu: "imi. pare rau Cd am zis asta. Te rag
sa rna San: "Raj sli formulez aJtfel, deoarece ered
Ill-ai II
Dupa cum vezi, analiza ii adaptarea catorva aspecte ale
feluluiiJl care discup 01 parteIlerul iti pot revoluJiona relapa.
poli intlli inteaqiunile cu partenerul alimentiind comunica-
rea diTect san ind:irect.. Crede-ma, efortul pe care-}
depui pentru a ponderea comuniciirii pozitive dintre
VOl IP va fi msutit!
Puterea celor 26 minute
acum probabil cl. ai descoperit nevoile fundamenta-
Ie ale parlenerului lor cu ale tale ii cum sa Ie ali-
menteti timp de eel puJin 20 de minute in Hecare zi.
treci 1a fnceputul poote fl foarte simplu: din moment
ce tu $i pa.rteneruJ d1 20 de minute reprezinta necesarul
zilnic minim de limp pentru hranirea nevoilor, aiocap in
fiecare zi 20' de minute - illainte sau dupa dna, dimineata,
inainte 51 sune ceasul de;;teptator, in timpul prfulzului -
initiap prOC-e$1lI de remd.reare.
Incepep cu lista trebuintelor amandurora. Notati in drep-
tul fieeareia activitap1e care ar implini-o. Facep. acest lucru
intr-un Joc unde va simti!i amandoi in largul vostru.
rafi senlimentele de vinovap.e sau de egoism; In definitiv,
hrcID.iP nriproc U1 scutt timp veJ:i descoperi faptul ea, pe
masura Ce v! concentraJ:i mai mub asupra nevoilor partene-
rului, sa implilnti mai bine unele dintre nevoile
proprii. Folositi ascultarea reflexiva pentru a va ingriji de
aceste trebuinte. Construip. sarbMori, aniversari sau vacante
in jurul nevoilor specifice.
---
262 CAND UNU PLUS UNU FAC NOT
In folositi lista de mai jos pentru a crea "elernente
pozitive, care pentm a evita "elementelenegati\re
care sedHuiesc". '
ELEMENTE POZITlV'E,
CARE HRANESC
Laude, exprimarea verbalil a
acordului de a idee bunii
Afecthmea
Intelegerea, ascultarea
Exprimarea deschisa $i sincera
Comunilme ;;i implicare
Cooperare, ascultare reflexiva
Acceptare,
Amuzament, ,tunar
Consideratie, elagierea
partenerului
A demonstra interes poz,itiv
Tandrete verbalii
Purtare grijulie
lertare
Validare
Empatie

CARE SEcATUIESC
Critica (atacarea acpunilor
panenerului)
Dispretul (condescenOenta sau
minimalizarea parteneruIui
Apiirarea opiniei proprii
Inchidere afectivll sau verball
Izolare
Dorintii prea mare de control
sau de putere
Dezaprobarea unicil.Afil
partenerului
ProasUI dispozij:ie, atitudine
moharata
Batjocorirea sau degradarea
partenerului
Lipsii de interes
Duritate
A neglija bucuria sau tristetea
partenerului
Atitudine razbun1itoare
Invalidare
Interpretare falsa a rnotivelor sau
a sentimentelor
Cred ca dupa ce vei incepe sa petreci zilnic cele 20 de mi-
nute programate, te va surprinde masura in care de ip vor in
reiatia. Nu numai ca vei ajunge 1a eel mai profund mvel
al intimitatii, dar, in plus, vei descoperi 0 modalitate de a
ramane acolo.
UN NOV iNCEPVT
"Casnicia este [) $coala a stri1daniei $i a virtutii. n
Jeremy Taylor, predica, 1651
ACUID, ai ajuns la finele acestei carti, te afli abia la lnce-
putul dill'ltoriei tale adevc1rate: Intretinerea, zi dupa zi, a rela-
taJe.Faptul ca ai ajuns in acest punet important merita sa
fie sarb5torit. ca uita, pret de cafeva dipe, unde te afli
imagineazA-te La 0 cununie. Aerul e plin de parfumul fIorilor
de slmetele muzicii; oamenii ner!:lbdatori trecerea
tradiponaUi pe culoar a fericitei perechi. Muzica se amplifica,
ajungand La un crescendo emoponant, care anuntc1 sosirea
it. Oamenu mtorc capul, lungesc gatnl pentru a 0
privi ann inainteaza pe culoarui dintre scaune. E ca un inger,
imbr!cata in ve?mantul alb, vaporos; se indreapta spre
destinul. el, sprc mirele care sta. parca un vis, un dar
sosit din ceruri.
'ar tu nu priv?ti toaM aceasta procesiune din public. De
asta chiar in fata altarului. Da, chiar Ti s-a
acordat vietii, ?ansa unui nOll mceput, de a-ti revolutio-
na relatia folosind tehnicile ?i cele lrei abilitati principale ale
relatiei optime, dezvaluite in aceasta carte. lnzestrat cu aces-
te pregatit $i nerabdator scl-ti dud relapa de
264
CANDUNU SUNUfACNOI
pe terenullunecos al superficiatitlitll, poo cele cinci niveluri
ale intimita!ii, pW la cele mai man profunzimi ale iubirii.
Preotul stii in fata voastr1'i, zAmbind radios la gmdul unei
tainepe care 0 vep 0 veti ltM din poo infula prie-
tenilor a mdelor. In tiicerea tot mal adancA, el incepc cere-
monia cununiei - dar nu acele juraminte, versete, poeme
strilvechi, amt de des gUlsuite 0 datA apoi
uitate, ci un test, poate eel m.ai important din cate vei da in
viata tao
Dacii tu partenentl tau nu NUl?iti demonstrati -
chiar fn clipa asta, fn fata altarului! - cA mtelegep. prindpiile
relatiei optime ca sunt$ dispw,;i sii trait
i
conform lor, cu-
nunia se anuleaza. iar voi va trebui sA va reluap. educafia de
la zero. Dad!. nu vi'1 dovediJi de:m:ni de ocazia ce vi se oferJ-
iubirii adevamte duramfe -. nuvep rosti junmintele,
n u yeti taia tortul, iar anvitapi VOT fi tri.m.i$i acasA, in
anuntuJui dl. suntetJi pregMiji, cu adev.1.rat pregil.tip sa IDee-
pep' cea mai importanta ci1lAtorie a vietii voastre. Luptap. real
mente pentru casnici.a voasrra, chW inainte ca ea sJ 6 in.ceput;
trebuie sa demonstrap ca acest moment de grap.e.
Preotul intinde bratele ihcepe:
- Va aflap astAzi, aid, avand cuno;;tinta unUi lucru tar
emoponant: convingerea aparte ca nu daar cAsnicia voastd
va dura, ci iubirea voastra va rezista trecerii anilor!, spune
el, iar adunarea nu mai seoate ni.cio vorba.
Spre deosebire de lorile de astazi, care se vor ve;-
teji, spre deosebire de muzica de 3Stazi., care se va stin-
ge, l?i de adunarea de astAzi. care se va risipi,
pe care am venit s-o sArb1!torim are ?<UlSa re'Liste, ba
cmar sa infloreascJ., pentru d ali lnvJ.tat 0 serie de leh
nici. de abiliti1p esenpale. 0 relatie are ncvoie de
atentie in fiecare zi. h'l1ainte spuneti "O3!",
vreau s.:l. rna asigur ca. nu doar cum vii condua1i
relatia, ci. care v.':l. este des1iIlatia exactA. Fiecare rela-
tie pe deplin impliniti!\ este 0 coborare de la emopile de
suprafara spre profunzimea iubirii:'}i a intimitApi. Nue
U lNCEPUT 265
o calMorie 1a - daar arUi numarap impreuna
nu alcatuiesc 0 disnicie -, ci una in projunzime.
rurcedep chiar acum in acea c.:l.lJ.torie, in coborarea
spre eel mai profund niveI al oceanului afectiv.
Preotul va lung, pe tine pe partener, apoi m-
treaba:
- Suntep gata sa incepep coborarea?
- Suntem gata!, raspundep voi mtr-un glas.
lar preotul, multtImit, lncuviinteaz.:l. Cll un aer :;;tiutor se
adreseaza adunarii:
$tiu ca acest cuplu este pregatit, pentru ca ne-am
intalnit saptamana trecuta ?i am aU7it eu rnsumi ce au
invatat !?i ce intenponeazi:l sa faca de azi inainte, m-
cat casnicia lor sa mloreasca. Dar, dupc1 cum Ie-am
Sf'us atunci, ii voi cununa door daca J?i vor dovedi in
fata acestui altar din domeniul relatiilor
de cuplu, mai cu seama cele trei abilitap esenpale care-I
vor propulsa spre intirnitate - daca Ie vor dovedi in
fata voastra in timp vor rcafirma pentru ei
aceste principii.
Preotul se lntoarce spre tine $i spre viitorul tau par-
tener de viata..
- Ne putej:i demonstra tuturor ca sunteti pregatip sa por-
la drwn?
Tar voi raspundep ca sunteli nu daar pregatip, ci :;;1 nerab-
diHori. Acum cunoa?tep bine abilitatile, tehnicile teoriiIe
recente cu privire la relatia optima, care dovedesc di secrete-
Ie cfuldva prezise ale iubirii au devenit un element ?tiintific
previzibil, la fel de simplu?i ill acela?i timp Ia fel de revelator
ca descoperirea facuta de chirurgii din secoIuI aI XVID-Jea,
care dat seama ca infeqiile postoperatorii omoara pa-
cien.p.i pentru ca medicii folosesc tnstnunente chirurgicaIe
nesterilizate. Voi ?tip ca astazi exista, descoperiri 1a feI de ill-
5enmate cu privlre la casniciile "infectate"; ati dobandit abi-
litapIe necesare pentru a evita epidemia divortu1ui, care ne
267
266
CANDUNUPLUSUNU FAC NOI
infecteazainprezentlumea,$i dispunetideinstrumenteleeu
caresa ocoliticapcanelerelap-onalecevapotducedelaalta-
rulinsoritdirectpetaramulcenu$iual inimilorrrante.Aveti
inerederecaputepevitaacesteprimejdiLAjungand]a
tulcartii, hecare dintre voi este in masura sa demonstreze
preotului, partenerului $i sie$i ca. acum prindpiile
relatieioptime.
Tu $i partenerultausuntepcon$tient
i
dl 0 relapenueste
o experienta statica,ci 0 calatorieacti.va princele dncinive-
luri ale intimitapi,pe care Ie treceti inrevista ImpreuNeu
preotul$i cuinvitat
ii
.
Primulmvel al vorbireain Aidnu
existadiscutiidespreviatasaudesprevoi totule
"bine","dragut","nicioproblema",panamtr-nzi,cand
va de;;teptap$i descoperiticarelatiavoastraafostlafel
degoalaprecumconversafiile.
AI doilea nivel al fapteloI.
Etapa impiirta$irii faptelor folose$te limbajul
lor incontestabile - afirma pi despre servichl. despre
$tiriledinsearaaceea,despreactivitati-
le
copiilor,despre
vreme-,folosite pentruaevitaariceconflictposibil.
Altreilea nivel al innmiti\!ii: imparta!jireaopiniilor.
OdatacelncepepsavaImpaIta$ipopiniile,prcocupAri-
le$i a$teptarile,peamfmdoivapande$teunriseerescut
dea incepe0 cearta.Parerileconstituie terenulpecare
izburnescrazboaiele, darexista abilitilfi ce pOl ajutala
diferente1or. Dad:i n-ati invat
at
cum abor-
dapcerturilelaacestnivel,vapande$teriscu'cainrela-
t
ia
voastrasaseuneasdi unuldintreeeipatrufactoriai
divortu1ui sauchiartoti.
Alpatrulea nivel al intimitatii: senti-
mentelor.Alpatruleanivelse atingeatundcandambii
paTtenerisimtsuficient de multa sigurantli pentru
dezvMuiunulaUuiacelemai profundesimtAminte.Ap
invat
at
amandoisaascultati$i sa va opinille
preocuparile a$tepUrile,fari!!. a temedeinvalidare.
UNNOUmeEPUT
Exista 0 atmosfera derespect,adica ascultMorulincear-
casainteleaga savalidezeceeace-icomunicavorbito-
TU1. Candneimparta$imsentimentele,neimplinimcele
maiprofundenevoirelationale.Conflictularatacasim-
tamintele trebuintele unei persoanenusuntintelese,
validate implinite.
Al cincilea mvel al imparta.?ireanevoilor.
ivelulal cindleaestediferitdeceleanterioare;aidva
titiinsiguranta$ivaputetiexprimacelemaiprofun-
denevoi. Vasimtiti insiguranta,la adapost $i trait! in
. limitateunulellcelalalt.
Pelfulga faptul caIntelegetighidul, \5i destina-
ria: nivelulalpatrulea al cindlea deintimitate,cea maisa-
maibogata.partea casniciei.Suntep
depericoleleeese potna$tedacaramanetipreamulttimpla
nivelurile superficiale,indeosebi1a al treilea - imparta$irea
opiniilor, "valea plangerii", unde se afla prizoniere, blocate
dezidulconflictului,aproximativ50% dintrecuplurileame-
ricane. Dintresotiiblocati la al treileanivel,doar50% raman
iardintreace;;tia,doar25%aurelatiimultumitoare.
Voi nutrebuiesaramanepprizonierideaceas,ta parteazi-
dului.$tipcaintimitateaincepecucomunicarea,vemcululcu
aj,utorulcaruiaoamenjiincepcoborareasprecelemaiprofun-
deniveluri.Majoritateaoamenilorau nevoiedeaproximativ
anicasa ajungalanivelurilecelemaiprofunde- celela
care se sentimente $i nevoi -,dar majoritatea
casniciilor numai cinci ani $i jumatate.
n-avepnkiosecundadepierdut!Suntepdotap. pregatipsa
neintarziat calatoria, hranindu-va inteligent
a
emo-
ponala tot a$a cum v-ati hranit inteligenta educaponala in
timpul$CoW.
Tu $i partenerulv-ati dedicatevaluarii punctuluiincare
vasituatiinprocesuldecomunicare,indicatoruJdeprofunzime
alrelapeivoastre.Dacaobservaticavaaflatilaeelmaisuper-
ficial mvel, vorbirea in cli$ee, promiteti-va sa nu ramaneti
268
CANDUNUPLUSUl\fl] FAC NOI
preamu1ttimpaco10.Veti stilulconversationalin
drept ceeace este: un ciclu insidios al repetitiel ill
banalitatii.Vavepadunaenergia vepfo10si0 intrei
etape pentru a sparge cercul vicios, direct
eu ataeandu-Ie pe cele nerostite ?i transfonnand
in fapte. Veti folosi "intreruperea tiparu)uj" -
interventii verbale aqiuni nea?teptate, adesea amuzante.
menitea-Iimpiedicapepartenersa la - Yeti
punemtrebaridirectoare,telmica dinvanzarilecuamanun-
tul,careil obligapepartenersaconversezemaicuWe7.
Dupa ce yeti ajunge1a urmMorulmvel al intimitcip.i,1m-
faptelor,vavetistraduisatreeetideellafel dere-
pede.Veti celetreitipuridefapte:fapteleverbale,
faptele-acti uni faptele-tacere. Vei rupe lanpli vorbirii in
fapte,indreprnndu-tipartenerulspreunnatorulnivel al inti-
mitatll- opiniilor -, sarbatorindfiecareopinie
inloesavaeontestati,sa va atacatisau vll. mi-
nimalizapreciproc.
Urmeaza parteaceamaigrea: trecerea cusuccesprincea
mai perieuloasa ctapa a intimitatii, opinillor,
care presupune traversarea terenului minat aI conflictului.
Acestaestepunctulin carefoarte multecupluri incotro
seindreapta,cadpradatentatieiconflictului incepdansul
innebunitora1 acestuia,ai caruipa$isuntcam
RenUIrci critice. De fiecare data cand ajun-
getila parerilor,preocuparilor
lor, de Hecare daM candinteraqionati cuadevllrat, vA
putetiizbide ceva ce seamanacuunzid, chiarasta
este:zidulconflictului.Nereu$indsagasitiunterenco-
munpentrudeosebiriledintrevoi,vayetiuwinui:"Uite
ce-ai facut!"; "Cumpoti fi atatde lipsitde pmc-
tic?"; "Uite cataicheltuit!"CilMoriaspreintimitatese
opre$tebresc Incepduelurileverbale.
Comentarijdispretuitoare.Cuvinteleparlovimridepumn.
"Nupopfacenieiodataeevacalumea?"i"DecenupoP
fi punctual niciodatil?"; leit maid-ta/taicl-tAu/
-ta/frare-tlu!" Parlenerii fac
269
eomentarii taioase
pentm protcjateritoriulemotionalindividual,inloc
saco.l.aborezesprebinelerelapci.
Re:uenirca la nindunkmai sigure. Yntrucat conflietuleste
dureros, unnldintreparteneri.(sauamandoi)se retrage
din mia conOictului. reveninrl fa mvelurile mai sigure
superncialitlitii- vorbirea incli-?ee -?i imparta?irea
La aceste niveluri superficiale, cuplul poate
lancezj zile, luni, ani sau chiar deeenii inainte de
mai opinii dea reincepedansuJeutreiP3$i:
crilici, r:evenirea laniveluriTemaisigure.
Voi ?liti undc va poate duce acest dans: spre cdepatru
principaletiparededivoq:- retragerea dinfata discutieiin
contradictoriu,amplifiC'a.l'eacunflictului,inval idarearecipro-
diintimpuicerturilor.inkep:nerea u.norconvingeriexagera-
te sao. false coprivire b partefler. Toti patru facton
51JJ'Vffi 1anivelulaltreileadeintimitate- nivelulimparta?irii
impiediGl soj:ii sa atinga nivelurile mai
retulevjt\riiacestuidalls?Curajulde a privi dincolo
decmoJiile,$iatitudiniJevoastreegoiste,deavedea deafo-
losiconflictul3.$3 ctim este:UIl aspectinevitabilal. oricareire-
lajii, aspectcare, abordatin mod adecvat nll ignorat,
poateduceJa cdemaiprofunde l1iveluri ale intimitAtii. Ati
lnviilatsa conflictu.l drept() poarta, 0 ocaziede
care profitaJi,nudrept 0 confruntarecetrebuieocolita.Nu
veti ma.i reacpona in ala confuctului prin teama, evitare,
furiesaufrustrare. atacandu-vapartenerul,Inlacs:i atacati
problema maiprofundil. Mai presusde toate, ati invatatsa
respecta.p deosebu-ile dintre voi. In definitiv, tocmai
deosebirile v-au atras unu) spre celcUait. In aeele momente
"completarea", fiU separarea, iar diferentele dintre voi sunt
acelepiesecepotducelacompJetareapuzzle-uluipsihologic.
Candsmvineconilictul,il putetitraversafolosindu-va de
arselli3lol celor trei abilit.ati esenpale ale optime
considerapa, comunicarea $i incArcarea "bateriei nevoilor"
270
271
CJo-\ND UNUPLUSUNUFACNOI
partenemhtipriniubire. Aceste abilitativa pot ducelacele
mmprofunde maisatisfadl.toareniveltrrideintimitate.
Aflatilaacestaltarconjugal,an declaratcaprimaabilita-
te, consideratia, va fi prima voastra prioritate. CunoaJi>leli
definit
ia
consideratiei : flohlrarea de a acorda cuiva 0
valoare,pretuire importanta, privindaceapersoana ca pe
undarnepretu
it
,eonsideranddlmerita0 marecinstire.Ali
hotaratsavaconferiti reciprocdistinqiaconsiderapei,
rentdacaparteneruluiiiplace,daca0 vreasau0 menta.
Fiecare dintre V01 mte1ege dl manifestarea considerilp.ei
inseamna sa deeida ca pareri'le, preocuparile
partenerului suntceva mai pretioase decat ale sale.Cu alte
cuvinte,apalessafitiunulpentrualtuluniubitsensibilsau
a iubitasensibila.Oridediteonaparin ronversatillevoastre
p<1reri, preocupari!?i yetiascull'a,yeti'intclege,vep
pretu
i
yetiraspundecusolutiicaresavapermitaamandu-
roTa sa tip.lnvingatori.
Intelegetid va fi U!;>OF sa onorati asemanMile dintrevai,
daradevarataconsideratieCOI1staill recunoa;;terea,respecta-
rea;;i acceptareadeosebirilor.Odatacehotaratisacinstitidi-
ferent
e1e
dintre voi,yeti aveaeurajul&i patrundetipoopoor-
fa ceviseva deschide, dezvalurodu-va
un
teritoriuin care
putetidescoperipedeplininima;;i sufletulceluilalt. Promi-
tetisa arataticonsideratieinfieea:rezi,prineuvinte in scris,
afi;;fuld-o proclamand-o.Veticinstiinmoddeosebil
ta:zi, ziuanunt
ii
voastre,cape0 pialTademcercarea respee-
tuluive!?-nlc cevi-lpurtatireciprOC, Vl!P reveniIn fiecare zi
laeacuinirna,cumintea cospiritul.
Apoidemonstraticatdebine ceadeadouaabi-
litatea relatiei optime:eomunicarea cumicz,
pandcuascuItarea, nUcudmtareasoluti
ilor
.Va dati-.eamad
fiecare fiintJ umanaare0 nevoiefundamentala,esen\ialiide
afi ascultatapentrua sedezvolta;;i ainflori;;i d'asculta-
reareflexivaeste0 metodaputerniddecomunicare,euaju-
torulcareiafrecare diotreparteneripoate fi uniubit
sau 0 iubita sensibila pentru ce1alalt. Cand v1l. sirotiti
ascultat
i
, inte1e;;i ;;i validati, puteti construi Impreuna, in
UNNOUINCEPUT
echipa,solupiIa oriel'neintelegere,inurma carora amandoi
safijiinvingatori.
Arum cunoa!,lleti bjne tehnicile ascultarii reflexive: unul
dintrevoi prezintasenlimentele nevoile,iarceHHalt as-
culM parafrazeaz<1,panadindvaintelegep reciprocperfect
putepcrea0 ca;;tigatoarepentruamandoi. pro-
missa adoptapmaiintairolu1"angajatului";;i saascultaticu
atenjie,ea l'n!elegeppe deplln sapretuipeearedespus
eelalalt.Intelegep c<1 Iuptapartenerilorpentrua juea
wI(declientsaudeangajat)rmconstituie0 calederezolvare
a conflictulu'. Actul ascultarn reciproce se "com-
plelare" ;prin douapunctedevedereindivi-
dualesecombinalntr-Lm tot unitar.Vadapseamacanutnai
sun.l:etidoiindivizisepar;ap,ci doioamenicaresecompletea-
za lIlereu untilpe altul priniubire,fiecare respeetand ;;i pre-
tuindunicitateaceluilalt.
. i'n fine, exersati a treiaabilitatea relatieioptime: incarea-
rea "baterieinevoilor"parteneruluipriniubire.$titicaorigi-
nea conllictelorceVOT ameninta relatiavoastra seaflaintre-
buintele neimplinite. V-ati cuvintele lui Stephen
Covey: orice conflict de prop0rtii dintr-un cuplu mnstituie
rezultatul neimpliniriinevoilorunuiadi.ntre parteneri.Inte-
legandcd barbatii femeileaunevQidiferite!?,imijloacedife-
rite de a Ie implrni, promitep sa va descoperoip reciproc
nevoileeelemairmpm-tante?i vastraduitieuconrsecventa
sa Ie impliniti in Hecare, zi. At!. identifieat ap al;>ezat in
ordinea importantei trebuintele fundamentale ale fiecaruia,
incepandcucell'prezentatein aceastacarte: (1) nevoiade a
va simti In comuniune, discutandsanpetrecand timp tiber
impreuna,in cuplu;(2) nevoiadea vasimP.acceptati pre-
tuiti pentrnceeace sunteti ceea ce facep; (3) nevoia de a
simp ca partenerul este sincer demn de incredere; (4)
nevoia de a simp ca existA un angajament reciproc d Yeti
ramaneimpreuna!?i dea vasimpinsigurantainaceast1!: rela-
!ie de iubire; (5) nevoia de a simti ca participati la Iuarea
deciziilor ce va afecteaU viata cAsnicia;
273
'FAC NOI
272 C.ANDUNU
(6) nevoiadetandreleverbalasaufizidi;(7)nevoiadea
cii avetia reI atie intensa,lncal1evibTapamandoi:
$titicaaceste suntconectatelapsihiculfiediruia
dintre voi ca 0 baterie cu celule, fiecare celulii comu-
nicandeu0 trebuinta $titicumsa reindireap.
aceste eelule atunci cand viata cotidiana Ie-a sedituit ali
promissaIe alimentatitimpdeeelputin 20deminuteinfie-
carezi.Va aducetiaminfedescoperireadoctoruluiJohn('-.olt-
man,expertinrelapj decupIu: fapful di20 deminutepezi
petrecutedeschizandu-vaunulfaf,adeeeHUaltinmodurisub-
stantialetraseaza grani!uintredivoq pilstrareauneirclatii
satisfikatoare.Cand tu partenerulvaveticonfruntaeuun
conflict saua tensiune, a1 pub$folosirnodalitaJi de
incarcareindirecta,cumarfi ,,:rev:iztW'&'l" liIUbajului-folosit,
imbH3nzirea vocii, tehnieaimaginilorvel'balesauceaaascu.l-
tarii reflexive, pentru a raspunde !levan amandurora de a
gasi0 rezolvaresaniitoasaa conflidului.
$titi di intr-o dlsnicie sunlimplicate multroai multelu-
cruti,darati doveditca pregatitisaincepep.
de voast:re, preotul
estepregatitsa v::l calauzeaseaindcpunereajuramintelorce
va \Tor uni destinele inur:ma diroravetiporniin
sprecelemaiprofundenivelwialeintimitatllDarinainte
va lipiti buzele l:n samtul cununiej, cste nevoie ca mitnple
voastresaseimpleteasd\pentrutotdeauna,D.Uinmanieraro-
botica,monoliticaaconsens1'lluicmnpletlipsitdefriqiuni,ci
incalitatedeentitatiindependente,'carepmmitsa conlucre-
zemereupentrubinele ljinupentroimplinireaseo-
purilorpersonale.
- Suntetipregatitisavaunip-unulleualtul,sadevenipun
,,noi"unitar,inlex:deunsimplu"en"?.intreabapreotul.Din
ceea ce mi-ap spus, ca ce insearnna noi: in-
seanma sa fip 0 echipa,0 complelarepemtanentaa ceeace
estefiecare dintrevoL loL,ce ,e maibunpentru
amandoi.Acum,capurcedetiinaceasttioWlJtoriespreinlimi-
tate,numaitrebuiesacerop.fiecaresavisefuca peplac,ci
gasiti caleaceamaibunapentrua.mandoi.Totceface
UN'NO EPUT
dintrevoi,mcepanddinaceastaclipa,ilvaafectadramaticpe
celllalt.Suntepgata?
Valineuviintapin clipa,iarpreotulcontinua.
Varogsarepetapdupaminejuramantuli?i, m spiri-
cOIDunicarii viitoare dintre voi doi, sa nu-l rostiti
doar din varlul buzelor. Nu repetap mecanic lega-
ca sa-I uitap. mai tfu'ziu, ci lasap.-l sa va
pi!\,trunda fiintal?i viatacaciacestea suntIegile dupa
care trebuie sa traip; negarea, neglijarea sau invaIi-
dareavavortrimiteimediatinpunctuldeplecare va
trebui sa luati caIiHoria de la capc'U, poate Hecare de
unulsingur.
ApoipreotulincepesareciteIegmnantul.
- Cand ",or fi diferenfe conilicte intre voir ceea ce e
,tal,promitetisavaascultatiperand,euatentie?
Voivapriviti,vazambip. spunetiintr-unglas:
-Da!
- PromifetisavaL'isatideopartepropriileopinii,preocu-
pari l?i illtimpul conversatillor sa faceti tot ce
:e1i pentru a inte1ege ce spune cela1alt i?i cine este el ca
persoana?
-Da!
- Promitetisa accepiati sa unicitatea celuilalt,
care este0 persoanaseparata,darinaceIa$i timpspeciala i?i
valoroasJ.?
-O3!
- Promitepslivastrilduiti sa ajungep la unacordince
toate solutille IaconflictelepeCaTe Ie yeti traversa
impreuna,compietaJIdu-vaastfelintr-untotumtar?
- O3!,promitepvoi."
- ProHtitep. sa descoperiticelemaiprofundenevoi rela-
tionale ale partenerului sa facep tot ce va sti'i in putinta
pentruIearasplUldesau vA duceppartenerollaizvoarele
ce-iJ vorimplininevoilecdeprofunde?
-Da!
274
cAND UNU PLUS UNU FAC NOT
Acum urmeaza eel mai important legamant, care
euprinde cele trei abilitAp. de baza ce va vor duce la cele mai
profunde niveluri ale intimita1ll.
_ Promiteti sa va respectap wml pe aItul, sa comunicati
sa va hranip unul pe altul eu iubire pan.1 cand moartea ;a
va desparti?
_ Juram solemn sa faeem acest lucru! Vocea preotului
cap:l.ta amp1oare.
Pazip-va uniunea mai presus de toate lucru.rile de
pe pamant! Lasap.-va deoparte annura emotionaUi
1uptati pentru relap.a voastra in fiecare zi! mrfunali
granilele dintre voi, daramati zidurile,
mintea inima unul spre ceHHalt, complet, fara excep-
tie! Odata ce veli face acest lueru, Yeti fi pregatiti sa
incepep calatoria spre cele mai profunde niveluri ale
intimitap.i. Aeum sunteti dotati pentru aeea dilatorie,
un pe1erinaj ee nu se petrece 0 singura dat-a nid nu
are un final, ci trebuie reluat mereu, in fiecare zi din
anii pe eare-i veti petrece impreuna. Secretul relaliei
optime este dorinta pennanent3 de a face fala luptci.
faptului di 'iSuntem impreuna in
aeeasti!. situatie". Trebuie sa lnVatati sa faeeti
deosebirilor, suferinlei, rezisten.tei !;ii, mai presus de
toote, frieii, trebuie sa reaJizati aceasta fmpreur:-,
punand relatia voastra 1a mare pret promitandu-vl'l
di nu va vep 11isa infranp. de cidul conflictului, al
dezbinarn al distrugerii. Dedicap.-va muncii de
fiecare zi pe care 0 presupune relatia optima! nu
uitap; in momentul in care hotatati ca ati atins eel mai
profund nivel al intimita1ll c.1 nu mai e altceva de
facut, yeti fi eondamnap sa revemti la nivelurile
superficia1e pentru. 3 earor ali depus a
stradanie!
VOl incuviintap amandoi, apoi faceli schimb de inele, pri-
vindu-va tot timpulin ochi.
UN NOV iNCEPUT
275
Fiindea ap jurat eu solemnitate in fala Lui Dumnezeu
a acestor martori. eu autoritatea eu care sunt investit, va de-
dar arum easatarip, sot sope. Poti sarufa rnireasa.!
Va pentru saruM cununiei, iar asistenta ex-
plodeaza in aplauze felicitari.
Preotul iJ.;i indreapta atenpa asupra asistentei.
- Am privilegiul sa-I felicit sa vi-i prezint pe...
$i va striga numele cu mareemop.e bucurie - nu sepa-
rat, ca inainte, ci intr-un tot coeziv, acel "domnul doamna"
ce vorbesc despre devotament, respect!;ii Por-
niti pe culoar, incepand calAtoria viepi voastre, dilatoria spre
intimitatea real.1 durabiIa.
A sosit timpul pentru un nou lncept. Trage aer in piept,
partenerul de mana plonjali amandoi in apele
intimitafii. ScufundiHe adane, prelung, spre limitele mintii,
corpului sufletului. Poate di primul va fi stimulator sau
te va speria, dar dupa ce ajungi in adancuri, ti se va deschide
o noui1 lume. Este lumea cantata In eantece, un loe
1a care viseaza top oamenii, dar unde foarte putini ajung, 0
lume ee poate fi la fel de greu de atins ea 0 planet! indepar-
tata, de,i 1ic.1re?te chiar deasupra Ull1Arului tau: cele mai
profunde adancuri ale inimii
Fie sa eereetezi profund aeeasta lume miraeuloasa, s-o
sa te scalzi in gloria ei. Atunci numai atunci vei
trai cel mai mare dar al viet: sa sa fii il1bit.