Managementul emoțiilor și al

stresului
.
 Stările emoționale
 Fie ca suntem constienti sau nu, in orice moment traim
anumite emotii, in proportii diferite. In orice context
particular, cu anumite persoane, vom avea aproape sigur
anumite ganduri sau atitudini referitoare la situatia
respectiva. Aceste ganduri sau atitudini vor determina
aparitia unei anumite stari emotionale. Dupa unii
autori, o stare emotionala este un proces emotional
particular, limitat ca durata – de la cateva secunde la cateva
ore – si care variaza de la slab la intens. Un exemplu ar fi o
stare de tristete. Asadar, o persoana care simte intotdeauna
puternic o emotie - care se afla intotdeauna intr-o stare de
veselie, depresie sau furie extrema – este neobisnuita.
 Trăsături emoționale
 Pe langa stari emotionale (precum tristetea), oamenii
pot avea si trasaturi emotionale. De exemplu, daca o
persoana este descrisa ca avand tristetea ca trasatura,
acest lucru ar indica faptul ca are tendinta de a trai
tristetea in mod frecvent in interactiunile de zi cu zi.
 Fiecare emotie traita sau experimentata este insotita
de modificari fiziologice in corpul unei persoane si de
modificari fizice in aspect.
Gestionarea emoțiilor
 Cum „se simt” emoțiile/sentimentele?
• Sentimentele pot fi insotite de o gama larga de
senzatii si modificari fizice. Cateodata, ca in cazul
furiei, sangele tasneste in obraji si fata se inroseste;
inima bate mai rapid si pulsul se intensifica; si se
poate simti nevoia de a da din maini si din picioare,
de a ridica vocea si de a folosi cuvinte dure pentru a
exprima ceea ce se simte. In mod asemanator, cand
suntem expusi la un pericol sau devenim anxiosi sau
inspaimantati, corpul nostru va raspunde prin
eliberarea anumitor hormoni in sange.
 Cum arată sentimentele?
 Fata este primul indicator al sentimentelor noastre.
De fapt, desi regulile de afisare a emotiilor variaza de
la o cultura la alta, expresiile faciale asociate anumitor
emotii (in mod specific: teama, fericire, bucurie,
surpriza, furie si tristete) par a fi universale si deci, pot
fi recunoscute oriunde in lume.
 Se instituie astfel doua tipuri de relationari: relationari
out-group si relationari in-group;
 Relaționarea de tip out-group
• Relationarea de tip out-group este cea bazata
pe comunicarea formala si implica acele
relationari ce deriva strict din obligatiile din
contractul de angajare si acele roluri ce decurg
clar din fisa postului;
 Relationarea de tip in-group
 Relationarea de tip in-group include
relationari fundamentate pe negocierea
responsabilitatilor de rol in conditiile
existentei increderii, respectului si simpatiei
reciproce;
 In functie de cat de bine lucreaza cu liderul
sau liderul cu ei, subordonatii exerseaza atat
roluri in-group cat si out-group;
 Fazele
1. Faza de inceput (interactiunile sunt determinate primordial de fisa postului,
de relatiile contractuale specifice institutiei, comunicarea fiind centarta pe
sine si orientata unidirectional, de la lider la subordonati);
• 2. Faza de familiarizare:
 este o perioada de testare, de tatonare, atat din partea liderului cat si a
subordonatilor;
• apare o mai mare distributie a informatiilor referitoare atat la activitatea
propriu-zisa cat si a celor de natura personala;
 centrarea comunicarii este in egala masura pe sine dar si pe ceilalti;
• 3. Faza parteneriatului matur:
• apare un grad ridicat de respect si incredere reciproca;
interesele personale sunt acum perfect integrate celor de grup;
 calitatea schimburilor informationale dintre lider si grup cunoaste o crestere
semnificativa;
 Stările
• Starea de Parinte include preceptele si valorile
normative interiorizate, valori pe care figurile
parintesti ni le-au transmis (fa asta!, nu face asta!, este
bine sa);
Starea de Copil contrabalanseaza Starea de Parinte si,
asa cum fiecare poarta in sine proprii parinti, fiecare
mai pastreaza si “copilul care a fost”;
Starea de Copil este caracterizata de impulsurile naturale
de satisfacere a dorintelor si presupune farmec,
placere, creativitate dar si egoism si agresivitate;
 Managementul stresului
• Stresul este ceea ce simte o persoana care este
coplesita de faptul ca nu poate gasi solutii si
alternative pentru rezolvarea tuturor problemelor
sau situatiilor de viata. Cand cineva este stresat,
corpul sau ofera aceleasi raspunsuri ca si cand s-ar
afla in pericol. Sunt eliberati hormoni care
accelereaza bataile inimii, respiratia devine mai
rapida si nivelul de energie creste.
Ce măsuri se pot lua împotriva stresului?

• Vestea buna este ca se pot invata tehnici de

gestionare a stresului. Pentru ca o persoana sa
tina stresul sub control trebuie sa:
- afle ce anume provoaca stresul din viata sa;
- gaseasca modalitati de a diminua nivelul de
stres;
- invete tehnici sanatoase prin care sa scape
de stres sau sa reduca efectele sale nocive
 Tipuri de stres
• Stresul poate afecta o persoana atat imediat (stres
acut) dar si pe termen lung (stres cronic). Stresul acut
este raspunsul instantaneu al organismului la orice
situatie care pare a fi dificila sau periculoasa. Nivelul
de stres depinde de cat de intens este stresul, de
durata acestuia si de modul in care o persoana poate
face fata unei situatii stresante.
 Factori care duc la apariția stresului
• - conditiile de viata - traiul intr-o zona
supraaglomerata, rau famata, poluata sau
zgomotoasa ar putea fi o problema care sa dea
nastere la stresul cronic;
- activitatile de la locul de munca - nemultumirile
de la locul de munca sau un loc de munca cu prea
multe exigente poate duce la stres cronic;
- situatia sociala - saracia, singuratatea sau
discriminarea pe motive de sex, rasa, varsta sau
orientare sexuala pot declansa stesul.
 Modalități de a înlătura stresul
• scrisul - poate fi de ajutor ca o persoana sa scrie lucrurile care o
deranjeaza.
• exteriorizarea sentimentelor - rasul, plansul, exprimarea furiei sau
comunicarea sunt foarte importante.
• Hobby-uri -(gradinaritul, de exemplu), activitati creative (de artizanat,
arta), ingrijirea animalelor de companie, munca voluntara.
• exercitiile fizice - activitatea fizica realizata in mod constant este una din
cele mai bune modalitati de a gestiona stresul
• diverse tehnici de relaxare - exercitii de respiratie, relaxare musculara,
yoga si multe alte tehnici pot ajuta la ameliorarea stresului.
• - yoga, tai chi, qi gong
 Concluzii
• Stresul va fi mereu prezent în viața noastră.
De aceea trebuie să știm să-l gestionăm.
• Emoțiile , negative sau pozitive, sunt benefice.
• Important e ca
balanța să fie în
favoarea celor po-
zitive!