Cum

gestionăm
stresul din
viața
noastră?!
Stress-ul este un fenomen psihosocial complex ce decurge din confruntarea persoanei
cu cerinţe, sarcini, situaţii care sunt percepute ca fiind dificile, dureroase sau cu
miză mare pentru persoana in cauză.
Stress-ul decurge din imbinarea a trei caracteristici – cheie:
 Prezenţa / absenţa factorilor de stress
 Resursele personale de confruntare cu factorii de stress
 Tipul de reactie la stress

De multe ori stress-ul este redus doar la una din componentele sale:
 - daca echivalăm stress-ul doar cu factorii din mediu -situatiile externe- apare
riscul de a nu putea sa ne mobilizam resursele de a face fata acestor situatii,
considerand ca “ aceasta e lumea in care traim si nu i te poti opune prea mult”.
 - daca spunem „ sunt stressat” doar pentru ca ne simtim obositi, avem insomnii sau
diverse stari de discomfort fizic, probabil ca am ignorat ca multe din situatiile pe
care le-am trait sunt factori de stress cu impact major ( de ex. conflictele
interpersonale intense si de durata).
 Factorii de stress / surse de stress

 Resursele personale de a face faţă stress-

ului

 Reacţiile la stress
 Surse de stress / potenţiali factori stressori:
 Starea de boală fizică sau psihică
 Abuz fizic, emoţional, sexual
 Situaţie financiară precară
 Pierderea locului de muncă
 Şcoala - probleme de comunicare cu colegii, cu profesorii, responsabilitatea prea mare,
schimbarea şcolii
 Familia - probleme de comunicare in familie, divorţul, decesul unui membru al familiei,
conflicte cu fraţii, violenţa în familie;
 Prietenii - conflicte cu prietenii, lipsa prietenilor;
 Dezastre naturale - cutremur, inundaţii;
 Propria persoana - neîncredere in sine, nemulţumirea faţa de aspectul fizic.
Resursele individuale de adaptare la stress sunt definite ca şi capacitatea cognitivă,
emoţională şi comportamentală de a reduce, stăpâni sau tolera solicitările interne sau
externe care depăşesc capacitatea de răspuns automata a organismului.
Adaptarea la stress implică :
 Existenţa unor resurse reale: intelectuale, emotionale, fizice, sociale, etc- evaluare
primară;
 Autoevaluarea propriilor resurse pentru a face faţă evenimentelor evaluate ca fiind
negative sau ameninţătoare - evaluare secundară.

Resurse, mecanisme de coping

o Căutarea suportului social: prieteni, familie, specialişti
o Rezolvarea problemei generatoare de stress
o Căutarea de informaţii
o Umorul
o Religia
o Reevaluarea pozitivă.
 Dureri de inimă, palpitaţii
 Apetit alimentar scăzut sau
crescut
 Indigestii frecvente
 Insomnii
 Crampe sau spasme
musculare
 Dureri de cap sau migrene
 Transpiraţii excesive,
ameţeli, stare generală de
rău
 Oboseală cronică
 Alergii
 Viroze frecvente ( răceli )
 Performanţe şcolare scăzute
 Tulburări de somn, dificultăţi în adormire
 Izolare de prieteni
 Preocupare excesivă pentru anumite activităţi
 Un management ineficient al timpului
 Comportamente agresive
 Fumat excesiv
 Consum exagerat de alcool
 Iritabilitate crescuta
 Scaderea interesului pentru domenii care inainte reprezentau pasiuni
sau hobby-uri
 Pierderea interesului pentru prieteni
 Instabilitate emotionala
 Anxietate
 Depresie
 Sentimentul ce este neglijat
 Neexprimarea/reprimarea emotiilor
 Dificultati in a se distra sau relaxa
 Sentimentul ca este “luat in ras” de catre ceilalti
 Sentimentul ca nu poti avea incredere in nimeni
 Inabilitatea de a finaliza la timp o sarcina inceputa
 Teama de a fi singur
 Neincrederea in viitor
 Blocaje ale gandirii
 Deficit de atentie
 Scaderea capacitatii de
concentrare
 deficukltati de reactualizare
 Flexibilitate ideativa redusa
 Diminuarea creativitatii
 Dificultati in luarea deciziilor
 Ganduri negative despre
sine, lume, viitor
 Cognitii pesimiste
 Ideatie suicidara
 Informarea privind sursele de stress
• IdentificA sursa stress-ului: posibilul examen teză.
• Anticipează perioadele stressante si elaborează un plan de acţiune: în perioada tezelor
sau a examenelor.
• Stabileşte o strategie de adaptare eficace la stress: exerciţii de relaxare, sport, plimbări.
 Conştientizarea reacţiilor la stress
• Identifică şi exprimă-ţi emoţiile: anxietate, iritabilitate, disconfort, frustrare.
• Identifică si conştientizează reacţiile comportamentale si fiziologice privind evenimentul
: izolare, evitare, stare fizică de rău.
• Identifică reacţiile cognitive faţă de eveniment: ce cred despre examen, cum cred ca fac
faţă acestei situaţii.
• Găndeşte pozitiv: rezultatul pozitiv al examenului îmi permite să merg mai departe.
 Dezvoltarea abilitaţilor şi comportamentelor de management al
stress-ului
 Comunică pozitiv cu ceilalţi;
 Comunică asertiv cu ceilalţi;
 Invaţă să spui NU;
 Identifică şi rezolvă conflictele atunci cănd apar;
 Invaţă metode de rezolvare a problemelor si de luare a deciziilor;
 Invaţă metode de relaxare.
 Dezvoltarea unui stil de viaţa sănătos
• Menţine o greutate normala;
• Practică regulat exerciţii fizice;
• Practică exerciţii de relaxare;
• Renuntţă la consumul de alcool si la fumat;
• Mănâncă sănătos
 Dezvoltarea stimei de sine
• Cunoaşte-ţi punctele tari si punctele slabe;
• Stabileşte-ţi priorităţile si limitele personale;
• Participă la activităţi care dezvoltă stima de sine;
• Stabileşte-ţi scopuri realiste.
 Invaţă sa-ţi planifici timpul:
• Fă o listă cu ceea ce trebuie să faci şi una cu ce vrei să faci.
• Stabileşte activităţile care nu sunt obligatorii de făcut într-o zi sau săptămână.
• Incearcă să faci o activitate până la finalizarea ei, apoi poţi trece la altă activitate.
• Fă pauze între activităţi, recrează-te!
• În final., nu uita că ai finalizat o activitate şi oferă - ţi o recompensă!
1. IDENTIFICAREA SURSEI DE STRESS ŞI DEFINIREA
ACESTEIA
 BRAINSTORMING
2. IDENTIFICAREA SOLUŢIILOR:
 Soluţia 1:
 Soluţia 2:
 Soluţia 3:
3. IDENTIFICAREA REZULTATELOR( pentru cele 3 solutii):
 Rezultate pozitive:
 Rezultate negative:
4. DEZVOLTAREA UNUI PLAN DE ACTIUNE
5. EVALUAREA PLANULUI
6. APLICAREA PLANULUI SI EVALUAREA REZULTATELOR
REALE
 FIŞA 1: “ EMOTIILE SI STIMA DE SINE ”

CĂND MĂ SIMT…. CRED DESPRE MINE

 Bucuros -
 Supărat -
 Nervos -
 Încăntat -
 Nemulţumit -
 Izolat -
 Mi-e frică -
 FIŞA 2: “ CHESTIONARUL DE STIMA DE SINE “
Citeşte aceste afirmaţii şi notează cu note de la 1 la 3:
1 - nu sunt de acord,
2 - de acord,
3 - foarte de acord

 Simt că am multe calităţi….

 Câteodată mă simt nefolositor…
 Simt că sunt o persoană de valoare cel puţin la egalitate cu ceilalţi…
 Aş dori să am mai mult respect faţă de mine însumi…
 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca şi ceilalţi oameni…
 Câteodată mă gândesc că nu sunt bun de loc…
 Am o atitudine pozitivă faţă de persoana mea…
 Simt că nu am prea multe motive să fiu mândru de mine însumi…
 În general sunt satisfăcut de mine însumi…
 FIŞA 3: “ PROGRAMUL SĂPTĂMÂNAL “
Pornind de la activităţile zilnice, estimează timpul pe care îl petreci săptămânal cu următoarele
activităţi:
1. Cursuri___
2. Studiu___
3. Somn___
4. Hrană___
5. Timp petrecut în familie___
6. Transport___
7. Cumpărături şi alte activităţi personale___
8. Prieteni şi alte relaţii importante___
9. Telefon___
10. Timp liber / hobby___
11. Viaţă spirituală___
12. Altele:_______________________________________________________________
Factorii stresanţi care agresează organismul ca
întreg, declanşează o avalanşă de perturbări. Paralel
cu cercetările clinice, psihosociologii stresului au
căutat să identifice din multitudinea de factori
stresanţi, pe cei care sunt mai valoroşi prin prisma
efectelor nocive asupra personalităţii umane.
Agresivitatea umană, în special agresivitatea
adolescenţilor, manifestată fie verbal, fie fizic,
constituie un subiect demn de luat în seamă, avînd
în vedere evoluţia în ritm alert a speciei umane.
Scopul nostru constă în identificarea factorilor de
stres,dar şi eventuala înlăturare prin diverse
mijloace a cauzelor generatoare de astfel de
comportamente.
Stresul cotidian, coroborat cu un ritm alert, îi face pe
adolescenţii de azi mai agresivi, faţă de adolescenţii de acum
40-50 de ani. Lipsa iubirii şi a suportului necondiţionat din
partea familiei, alături de lipsa încrederii în sine, a siguranţei, a
securităţii şi nu în ultimul rând, un grad scăzut de socializare,
conduc la apariţia agresivităţii tinerilor.
Datorăm lui Seyle introducerea conceptului general de stres, defint ca o
reacţie general nespecifică a organismului la acţiunea externă a unor
factori - agenţi stresori, de natură variată (fizică, chimică, biologică şi
psihică). În ultimele decenii, acentul definiţiei acestui veritabil sindrom s-
a mutat pe caracterizarea ansamblului manifestărilor ce compun
această reacţie (tulburări psihice şi/sau somatice multiple polimorfe), cu
scopul analizării impactului asupra unor organe şi aparate “dotate” cu
disfuncţii potenţiale sau actuale, dar şi asupra unor indivizi cu o anumită
constituţie psihică, predispusă (ereditar sau prin traume psihice
anterioare) apariţiei unor tulburări cu implicaţii adaptative
comportamentale.
 VĂ MULŢUMIM
PSIH Violeta Muşuoiu-Hoton
PSIH Andreea Soltan