Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
gestionăm
stresul din
viața
noastră?!
Stress-ul este un fenomen psihosocial complex ce decurge din confruntarea persoanei
cu cerinţe, sarcini, situaţii care sunt percepute ca fiind dificile, dureroase sau cu
miză mare pentru persoana in cauză.
Stress-ul decurge din imbinarea a trei caracteristici – cheie:
Prezenţa / absenţa factorilor de stress
Resursele personale de confruntare cu factorii de stress
Tipul de reactie la stress
De multe ori stress-ul este redus doar la una din componentele sale:
- daca echivalăm stress-ul doar cu factorii din mediu -situatiile externe- apare
riscul de a nu putea sa ne mobilizam resursele de a face fata acestor situatii,
considerand ca “ aceasta e lumea in care traim si nu i te poti opune prea mult”.
- daca spunem „ sunt stressat” doar pentru ca ne simtim obositi, avem insomnii sau
diverse stari de discomfort fizic, probabil ca am ignorat ca multe din situatiile pe
care le-am trait sunt factori de stress cu impact major ( de ex. conflictele
interpersonale intense si de durata).
Factorii de stress / surse de stress
Reacţiile la stress
Surse de stress / potenţiali factori stressori:
Starea de boală fizică sau psihică
Abuz fizic, emoţional, sexual
Situaţie financiară precară
Pierderea locului de muncă
Şcoala - probleme de comunicare cu colegii, cu profesorii, responsabilitatea prea mare,
schimbarea şcolii
Familia - probleme de comunicare in familie, divorţul, decesul unui membru al familiei,
conflicte cu fraţii, violenţa în familie;
Prietenii - conflicte cu prietenii, lipsa prietenilor;
Dezastre naturale - cutremur, inundaţii;
Propria persoana - neîncredere in sine, nemulţumirea faţa de aspectul fizic.
Resursele individuale de adaptare la stress sunt definite ca şi capacitatea cognitivă,
emoţională şi comportamentală de a reduce, stăpâni sau tolera solicitările interne sau
externe care depăşesc capacitatea de răspuns automata a organismului.
Adaptarea la stress implică :
Existenţa unor resurse reale: intelectuale, emotionale, fizice, sociale, etc- evaluare
primară;
Autoevaluarea propriilor resurse pentru a face faţă evenimentelor evaluate ca fiind
negative sau ameninţătoare - evaluare secundară.