BULGĂREL ȘI PLANETA ADULȚILOR

Profesor logoped, Dragnea Maria-CJRAE OLT

 A fost odată ca niciodată un băiețel pe nume
Bulgărel, se numea așa pentru că era mic și tare
drăguț, ca toți copiii de altfel.
Acesta locuia cu părinții săi într-un loc unde erau mulți copiii și
totul era joacă, bucurie și liniște.
Într-o zi a ieșit cu tatăl său la
plimbare cu bicicleta,
pentru că Bulgărel adora să iasă
cu tatăl său la plimbare,
doar că în acea zi s-a rătăcit prin
pădure și a ajuns
într-un loc pe care nu îl cunoștea.
 Bulgărel era speriat pentru ca nu știa unde
este și era singur, îl striga pe tatăl să însă acesta
nu-i răspundea. Copilul se întreba speriat, oare ce
se întâmpla cu tata, încât nu îmi răspunde când eu
sunt așa speriat și singur aici? Dintr-un copac un
porumbel alb îi răspunde:

- Nu te teme, tatăl tău nu te-a abandonat, el este

în siguranța și vei ajunge la el curând. Acum
ești într-o aventură, pentru că tu ai fost ales să
faci o excursie pe planeta adulților.
- Planeta adulților? Ce este aceasta?
- Vei vedea! Ai răbdare, eu voi fi aici să te
ghidez.

Zise acestea și dispăru, lăsându-l iarăși pe Bulgărel

singur. Înțelesese însă că e o aventură și abia aștepta să
vadă ce urmează.
După ce face câtiva pași pe planeta adulților, acesta vede multe mașini care în viteza lor, parcă nici nu mai vedeau pe
unde merg, lui Bulgărel nu-i plăcea deloc haosul asta și se întristă din nou.

- Dragul meu, vad ca iar ești trist, spuse porumbelul!

- Da, de ce sunt oamenii aceștia atât de grăbiți și e așa haos aici?
- Pentru că adulții sunt ca niște super eroi care au foarte multe
de făcut și ei de multe ori uită să se joace, să se bucure.
- Aaaa, e ca și cum ar trebui să fac eu la grădiniță
10 desene și să mai și curăț masa în același timp?
- Da, Bulgărel!
- Înțeleg! Aș fi tare grăbit și sigur s-ar întâmpla un accident,
să trântesc culorile pe jos, sau altceva. Adulții chiar sunt eroi,
chiar dacă uneori mă sperie nebunia asta și mai ales masinile.
Spune-mi, dacă le aduc aminte să se joace, va fi bine, da?
- Sigur că da, Bulgărel. Ești în siguranță orice s-ar întâmpla,

pentru că aventurile sunt extraordinare, tocmai pentru că par așa înfricoșetoare.

- Adică și eu sunt acum un erou?
- Chiar ești, Bulgărel.
- Eroii sunt curajoși chiar și atunci când le
este frică?
- Mai ales atunci, Bulgărel, pentru că deși le
este frică tot merg înainte.
Porumbelul dispare din nou și băiețelul rămâne singur, dar nu
pentru mult timp pentru că dintr-o dată în drumul lui, vede o
mămică care țipă la o fetiță și acesta se întristează și îl strigă
pe porumbel.
- Heei, unde ai dispărut? De ce țipă mămica aceea
la copil?
- Dragul meu, știi că îți spuneam că adulții au
foarte multe de făcut și uite, imaginează-ti că tot
pui apă într-un pahar, ce se va întâmpla?
- Pai, va da peste și se va vărsa, de ce?
- Așa e și pentru ei, dar să știi că nu vor să le facă
rău copiilor, îi iubesc și ocrotesc în continuare,
numai că emoțiile lor, la fel ca apa din pahar, au
dat peste și s-au vărsat.
- S-au vărsat unde nu trebuie, să știi!
- Așa e, dragul meu, spuse porumbelul râzând. Uite, îți voi
spune un secret pentru ca tu să nu lași emoțiile să se verse.
Atunci când ceva este prea mult, poți să faci o magie cu
respirația.
- O magie? Cum? Spune-mi!
- Da, închizi ochii și tragi cu putere aer pe nas, apoi expiri cu
și mai multă putere, pentru ca tot ce e în plus să iasă afară și
să nu se mai umple paharul emoțiilor.
- Pot să învețe și adulții asta?
- Sigur că da! Îi poți învăța chiar tu.
- Da, dar să știi că mie îmi este frică să merg mai departe pe
planeta adulților. Eu nu vreau la grădiniță aici.
- Știi de ce îți e frică? Pentru ca paharul este plin. Haide să îl
golim.
RESPIRA ȘI TU CU BULGĂREL
TRAGE AERUL PE NAS, CA ȘI CUM AI MIROSI O FLOARE
ȘI EXPIRA CU PUTERE, CA ATUNCI CÂND SUFLI ÎNTR-O
LUMÂNARE
Bulgărel s-a simțit mai bine odată ce a lăsat toate emoțiile să plece, frica, tristețea și tot ce simțea. Acum
era pregătit să le povestească prietenilor săi ce aventura minunată avusese. Chiar dacă l-a speriat și a
fost îngrijorat și uneori trist, a înțeles că uneori aventurile sunt așa, dar asta pentru că lăsăm emoțiile
acolo în paharul cu emoții, dar el știa ce să facă și era fericit că-i va învăța și pe alții.