ANN BENTON

@ 2018 Ana Barton

@ 2018 Editura Herg Benet, pentru prezenta edigie

Este interzisi reproducerea totali sau parEiali a textelor, pe orice NUTTNURIToRTI

suport audio, video sau electronic, frri acordul deginS"torului drep-
turilor de autor. Dr nANn
Editura Herg Benet
Str. Aurel Vlaicu nr. 9, Bucure$ti, Rominia
www.hergbenet.ro
editorqhergbenet.ro

Coperti 9i grafici de interior: Sasha Segal

Caligrafia copertei: Anca Ciuciulin
Design: The Spartan Bureau J.

Ilustra,tie botanici: Vishnupersau d V/iilugh beia edulis

Elemente &n Biblia ilustrati de Gustave Dord
-
Ilustragie forali: Jan Caspar Philips

Descrierea CIP a Bibliotecii NaEionale a Rominiei

BARTON, ANA
Nemuritorii de rind / Ana Banon. - Bucurqti : Editura Herg
Benet, 2018
ISBN 978-60 6-7 63-212-5

82t.135.r

IDITURA
Tiplrit la ArtPrint
HERG BENET
 350 I N.EMURTTORTT Dr RiND

audi, gi-l cheami, dar i se pare nu doar striin, i

se pare
necunoscut. Oamenii se sperie de momentele
astea, in
loc si se bucure. Zicea c|ea intelege orice frici,
dar frica
de bucurie n-o poare ingelege. mi_a mai spus ci. vi-
$i CupRrNs
zuse pe plaji un copil care semina cu copilul ei mort. ii
gasnise laptele. Femeia asta inffa-n mare de cinci ori in
fiecare zi. Cind a plecat de ror, burgile cXinilor arArnau
de nisip, ca la porcii vietnamezi.
Toti oamenii spun ci vor o dragoste frumoasi,
Saulul
meu, dar asta nu e adevi"rat, penrru ci toti vid
dragostea
ca pe o masinirie neobositi, infailibili, al cirei carbu_
rant e aerul. Oamenii vor doar ca dragostea si
meargd
unsd, si. functioneze in interesul lor, si nu se
strice nimic
la ea vreodatd., iar ei si nu fie nici mecanici,
;oferi, si fie
doar pasageri lenesi, stAnd pe bancheta din spate
in po-
zitia picd., pari miliiagi. Dragostea e o limuzini"
de lux
care trd.ieste in imaginagia lor bogati gi lipsegte meritat
din viaga lor siraci.
plicut?
-Ti-"
rispunse Tumim primul, itizboard.mintile ca
-Da,
sigegile fenicienilor.
frumos, iubire. Cum se termini?
-Foarte
 SAUI SI VARA

SAUL AVEA NUMELE ista riticit din alte vremuri, un

tei in faga ferestrei si dreptate. Numele ii adusese glume
proaste in copilirie gi c6.teva indrigostiri frri urmi de
gansi s-ajungi iubiri, teiul il ftcea si simti ci aparfine gi
el cuiva, aveau o relagie senini;i unilaterali, iar drepta-
tea nu-i folosea la nimic. O crqtea de cigiva ani, se ft.cu-
se mare;i frumoasi, un pic cam plinugi, e adevirat, insi

pe el nuJ deranja asta decit foarte rar, indeosebi sAm-

bita dimineaEa, cind se trezea cu ochii-n tei. Avea senti-
mentul ci ochii ii pleaci din cap;i se lipesc de-o creangi
mai groasi, iar de-acolo se uiti la el. $i-atunci venea,
aga, o apisare-n piept gi gtia ci n-are cum si fie altceva

decit dreptatea lui care mAncase varzi ciliti cu afumi-

turi pe la doui noaptea, ci n-o lua somnul. Acum era
iar sAmbiti, numai ci Saul dormise mult.dupi pfitnz.
Ploua gi poate de-aia. Cend s-a trezit, n-a mai deschis
ochii. A zis si-i tini pentru el de data asta, dar greutatea
din stern era tot aia, chiar daci nu mA.ncase inainte de
culcare decit trei rosii cu brdnz| de oaie gi o jumitate
10 I NTMURITORII DE RAND ANA BARTON I 11

de piine bruni, cireia tndeobgte i se spune neagri, degi ca opoarti din fier forjat in creier, acolo unde se-adu-
el neagri-neagri nu vdzuse niciodati, nici nu credea ci ni moleculele alea de nimic din care se fac gindurile gi
oamenii ar fi mincat asa ceva, dacl, ar fi existat. emogiile, de;i n-avea cum si fie un singur loc si pentru

PAinea e vinduti supravieguirii, crqterii, fbcutului unele, si pentru altele. Deci, sunt doui porgi, iar numele
mare. A, ci pogi tu si minAnci din cAnd in cAnd mS.sline stapAnegte peste amindoui.. A;a ci orice ginde;ti 9i ori-

sau un ciorchine de struguri, asta e altceva. E sporadic. ce simgi ajunge la tine numai dupi ce-a trecut prin ele

Dar piinea cea de toate zilele nu poate fi neagrl-tilciune, gi-a primit gtampila,,Eu sunt Saul". Problema e ci tu nu

ci ti-e frici. de ea. Se gindea la asta in timp ce refuza si te-ai simtit niciodati Saul, tu doar te recunogti cu nu-
deschidi ochii, ca si-i mai gind un pic cu el. Teiul se tre- mele tiu, qti obligat si gii cont de el, ci n-ai ce face, insi

zise si el, ci tot cu un fel de fo;net,

fosnea. Saul respira nu sunteti prieteni, despre a te identifica vreodati cu el
dormise pe spate. $i, cAnd dormi pe spate, te apasi. mai nici nu poate fi vorba. Si, oricAt de mult te-ai apropia tu
tare aerul din inci.pere, ci sti pe tine, se lasi" greu. Acum de tine, mai ales noaptea, cind Ei se face foame gi inghif

i;i simgea greu si aerul din pli"mini, acum, exact in ziua mai mult nemestecat ce-ti vine la-ndeguri., tot striini
in care, dupi zece luni gi ceva, o femeie avea si-i intre-n suntegi, vi toleragi, dar nu vi ingelegegi.

cas5.. O cunoscuse cu o zi inainte, in parc. El stitea la Femeii ii rispunsese cu un zimbet nedus pAni la ca-

capitul unei bi.nci, singur, gi citea. Poate ci locul ila pit, nu chiar o grimasi. Zimbet din ila care se naste
mult pe carel li.sase o invitase pe femeie si se-a;eze gi si din doui simtiri opuse. lJna e cilduti, suportabilS", poate

spuni fhri un bun5. ziua de deschidere: a, Kadare, citegti chiar flatanti, te bagi cineva-n seami, un necunoscut, iar

Kadare, imi place de tine. Saul citea,,Firmanul orb", da, alta i9i zgindi,re interiorul riciit cu unghiile, interiorul
si nu-i pli.cea s5.-l tutuiasci. cineva din prima. ila care te minAnci. dintotdeauna ca rdia fbri leac, gi-gi
Poate ci nu era el chiar de modi veche, dar fusese vine-n cap cine dracu e asta care vorbegte cu mine f}"ri si
crescut destul de auster, le zicea pS.ringilor dumneavoas- o fi deranjat eu cu ceva? Din astea doui se nafte cel mai

tri, mami, dumneavoastri, tati, de c6.nd se;tia. Nu l-au nefiresc zAmbet, Lla care te face si pari cretin. A vizut

corectat niciodati.. Adici, la naiba, chiar era de modi insi. ci femeia era lnalti, cu pirul rosu si sprincenele tot

veche, cum poate si fie un birbat de treizeci 9i cinci de la fel, nu subgiri, deloc subgiri, cu niste ochi ricoritori,

ani botezat Saul? Ci numele e important, fir-ar si fie, e sau poate era prea cald afard gi a interpretat el verdele
12 | NEMURTTORTT DE RrtND
in felul ila, cu un corp care i pirut lui dur. Oase
s-a
mari, degete lungi, carne nu pirea s5. fie multi, dar era
o carne puternici, cum, mi., prostule, carne puternici?
Avea o fusti lungi, largi, cu model indian, in multe
culori, ;i o bluzi galbeni, cu un papagal Ara imprimat
pe ea, incepea de pe umirul stdng gi se termina deasu-
pra;oldului, tot stAng. Un papagal in picioare, de parci
papagalii ar sta vreodati in pozigie de drepgi. Iar femeia
aia rogu cu verde gi pistrui ;i pe pielea capului igi frcuse
loc pe banca pe care citea el, la capitul celilalt, e drept,
dar ocupa toati banca, poate cu aerul pe careJ sorbea
cu zgomot gi-l didea afari cu furie. Saul s-a intors la pa-
ragraful pe careJ citea cAnd venise extraterestra, l-a citit
in ritmuri diferite de vreo gase ori, dupi care, vlzind ci'
nu-ngelege nimic, a trecut piguba; la urmitorul. N-a
mers nici cu ila, aga ci a inchis cartea cit a putut el de
incet ;i s-a ridicat de pe banci. Bii, dar nu !i-am ficut
nimic, a auzit din spate. Vocea aia care-l lovea acum in-
tre omoplagi suna altfel decdt in urmi cu citeva minute,
cAnd il izbise-n cregtet. O erecEie spontani;i infricogi-
toare l-a ftcut si scape cartea din mini ;i si scoati un
urlet. S-a aplecat dupi ea gi s-a trintit turcegte pe asfaltul
aleii. Femeia a !funit imediat in spatele lui, l-a cuprins
cu braEele pe dupi umeri, a incercat si-i indrepte capul,
Saul s-a luptat cu ea, era nevoie si stea cAt mai adunat,
tAmpita asta nu-ngelegea nimic, ;i s-a trintit 9i ea
ANA BARToN I 13
el, incolicinduJ cumva gi cu picioarele. Lasi, lasi, stai
linistit, sunt aici, uite, acum sun la salvare, nu plec de
lAngi tine, nu te speria, nu egti singur, nu te las singur.
Printre dingi, Saul i-a scrignit pleaci, du-re, lasi-mi,
n-am nimic. Femeia pilrea cd" n-auzea sau nu-i pisa de
ce-aude. Cum te cheami?, l-a intrebat in soapti, la ure-
che. Saul, a rispuns el ripus. Bine, Paul, sunt aici, si stii
ca nu mi misc de lAngi. tine, Paul.
Normal, s-a gindit Saul, confu ziapecare o face toati
lumea, de parci toli ar trii pe o mas5. de biliard, unde
tacul a atins o bili cu numele Paul;i toate celelalte au
simtit vibragia si au primit-o iniuntrul lor. Dar poate ci
intreaga omenire e o mas5. de biliard si rot ce g6.ndim, ce
facem ;i ce simtim togi se propagi in unde citre ceilalti
;i-i infuengeazd, ftrrl, ca ei si.-gi dea seama. A;a ci nu e
mare lucru ci nimeni nu-ntelege Saul din prima, togi au
inghigit vibraEia numelui Paul inci de mici si pur gi sim-
plu nu aud decit ceea ce e deja in capul lor, indiftrent ce
le-ai spune. Iar asta e valabil;i cu orice ai face.
Bragele femeii erau calde, dar nu stringeau. Erau
u;oare si bune. Poate de la ele sau poate de la imaginea
cu masa de biliard, erecgia dispiruse complet. Saul s-a
simtit mai ugor decit tot corpul lui, parci nu mai avea
deloc greutate. Totu;i, avea, c6. femeia inci il inconjura.
Dar el se simEea spectru si poate tocmai de-aia a dat si
lingi sari de pe asfalt direcr in picioare, spectrelor le e infinit
14 I NEMURIToRIt DF RAND
mai ugor decit oamenilor si se deplaseze oricAt de rapid.
Aga igi inchipuia el, degi a luat in calcul ci s-ar putea ca
tristegea si le adauge o oarecare lentoare. S-a gAndit la
asta cAnd a vrut si sari-n picioare, insi nu vreo umbri
de melancolie nu l-a lisat, ci bragele de-acum fierbingi
pe care femeia si le odihnea imprejurul lui. Se vede trea-
ba ci totqi nu le odihnea, le tinea cumva in gardi, de
vreme ce l-au tinut bine cAnd a dat si sari. Un te duci,
omule?, i-a spus incet, in ceafa, cL asta apucase in smu-
cituri, in loc de ureche. Gata, mi simt bine, cred c-a
fost de la soare, a zis Saul cu o lin\te ciutati in voce.
v . i.
Lasa-ma sa ma norc.
Femeia cu pirul atingin-
rogu l-a dezbrigigat pa;nic,
du-l lung cu palmele pe omoplagi. Lui Saul i-a plicut
atingerea ei, dar l-a gi speriat. Daci o ia de la capit cu
erecgia aia ingrozitoare? Nu, hai sus, mergem acasi, ;i-a
spus. S-a ridicat nefiresc de ugor de pe asfalt, ftri si se
sprijine pe miini, de parci ar fi avut suspensii. Femeia,
in spatele lui, a scos o combinaEie de guierat cu geamit,
un sunet care-i ffaducea uimirea. Lui Saul ii era deja fri-
ci de ea. Vocea ei il dusese in hiul lipsei de control, ffe-
buia si plece cit mai repede de lingi ea. Dar nu putea
si uite cum a stat ea in spatele lui, cum l-a imbrigigat,
l-a ;i leginat un pic. Tir gtii si uri;ti?, a intrebat-o fbri
si se intoarci spre ea. Nu, a rispuns surprinsi. Atunci,
inseamni ci nu stii nici si iubegti, a continuat Saul,
ANA BARToN I 15
intremat complet de-acum si sigur pe sine ca un derde-
lug. Poate ci nu stiu si iubesc, dar o fi pugin ci. stiu si
legi.n?, azis ea, iar vocea i-a alunecat pe sandalele cu no-
jige. Saul le-a observat abia atunci cAnd s-a inrors spre ea
gi s-a indrigostit de urmele pe care vocea ei le li,sase, tre-
cAndprin sandale, pe asfalt. Erau n\te urme albistrii, ca
de motorini picurati dintr-un camion si cilcati apoi de
sute de magini invkezl". Erau mate de-acum si miroseau
a smoala incinsd ori a asfalt aburind, oricum, ceva ce-i
lisa apd-n guri.. Femeia asta avea vocea albastri. Cum te
cheami?, a intrebat-o el, trigind o jumitate de porgie
de aer in piept. Vara. Ce e cu vara? Te-am intrebat cum
te cheami., te simti bine sau te-a ametit;i pe tine cildu-
ra?Yanmi cheami, Paul, a spus femeia mic. $i deodati
pirul vint si s-a flcut ca o flacilri
ei rosu s-a umflat de
din aia care se vede in filmirile de la televizor cAnd iau
foc mii de hectare de pidure in America.
Saul a izbucnit intr-un rAs demenr, imposibil de po-
tolit. Saul gi Vara, auzi, Saul si Vara. Ce Saul?, a intrebat
flacilra. Saul mi cheami pe mine, nu Paul, cum ai in-
geles tu pentru ci gi se pare un nume mai normal, cum
ingelege absoluttoati lumea, degi s nu seamd.ni. sr p la
nimic. Lasi, ci si pe mine inteleg ci mi cheamS. Vera,
intotdeauna trebuie si spun de doui ori, iar a doua oari
oamenii zAmbesc condescendent, parci ar zice siraca, ce
nume timpit i-au pus, cum si te cheme Vara? Iarti-mi"
16 I NEMURITORII DE RAND ANA BARToN I 17

ci n-am inteles. Saul a simgit ci i-a gAgnit din piept un gi cum ar fi plecat la culcare un chip dintr-o icoani si-ar
fel de cilduri cA.nd ea ;i-a cerut iertare gi-abia atunci a fi rimas in urmi, agteptand intoarcerea, doar ferecitura.
vizut c5" walkiria asta era extraordinar de frurnoasi sau Uite numirul de telefon, si-mi dai un mesaj cu adresa.
poate cilduraaiaapus o lumini noui pe ea. Nu gtia nici $i i l-a dictat, dar Saul nici nu l-a scris, nici nu si-a scos
el, insi avea senza;ia ci se diduse la o parte o cortini ve- telefonul, siJ bage in agendi. I-a intrat direct in me-
che ;i grea. I-a intins mAna, si se ridice ;i ea, iar Yata i'a morie ;i gata. Dar si gtii ci. nu pot decAt dupi-amiazi,
apucat-o cu un ugor tremur, ceva care s-a dus iar unde sAmbita dimineaga am lectii de pian. N-a zis daci le di
nu trebuia pentru Saul, aga ci ;i-a retras mina ca ars. sau le primegte, i-a intors spatele si apornit ugor, ftcin-
Acunci, femeia l-a apucat de gold;i s-a cigirat pe el pAni du-i cu mAna, aga, peste umir. Si peste pirul ila care s-a
a reugit si se ridice. Stitea acum in faga lui;i i se uita in mai umflat o dati, parcl, a rimas-bun.
ochi. Era aproape la fel de inalti ca el, iar Saul chiar era Saul s-a indepdrtat incet, uitindu-se in jos, la picioa-
un lungan. Tu nu qti aga ciudat pe cAt ;i-ai bigat singur re, la pantalonii bej de in ;i la tenigii lui ro;ii. $i, din-
in cap ci ai fi, i-a spus ea moale. Vii si ne plimbim, si tr-odati, in locul pantalonilor ;i-al teni;ilor, a vizut un
I v\
gaslm nrllca umDrat fbl de rochie dintr-o pknzi, aspri;i groasi, cenugie, ;i-o
Saul a privit-o scurt, iar i s-a pirut cL ar fi' extra- pereche de sandale parci cioplite, ca pietrele. $i-a auzit
terestri, vAntul a ftcut din nou chestia aia cu flacilta, cum cineva il striga din spate: Amos, Amos! S-a-ntors,
el a simEit miros de frunze arse, a intrat cu amindoui clar n-a vizrt pe nimeni. Vara era gi ea deja departe gi se
tl t
in pirul ei cum intri intr-un castron de zmeuri,
t
miinile
^.
uita la drum, in fati., in dreptul ochilor, avea problema
pirul era ;i tare, ;i moale in acelagi timp, mirosul de asta, nu se uita niciodati in jos, iar unii cunoscufi, mici
arsuri s-a-ntelit, iar Saul s-a cutremura1 dlr, din ftri de staturi, ii repro;au c-a trecut pe lAngi ei. insi. Vara
cire, din ce mare fericire, cutremurul ista n-a mai iqit cra doar inalti si privea inainte. Acum a gribit pasul,
pe niciieri. Nu pot azi, pot miine. Pogi gi tu miine? $i vrind si-l lase cAt mai in urmi pe Saul, o atinsese prea
dintr-odati gi-a vizut teiul din faga ferestrei. Vii miine mult intAlnirea cu el, iar pe ea o speriau prea multurile,
pe la mine? Stau pe la Drumul Gizarului, nu la bule- ci n-aduceau nimic bun. Deodati, in mintea ei, cineva
vard, mai in spate. Vin, a zis Vara, iegind linigtiti dintre a inceput si strige: Amos, Amos! Ce mama dracului mai
mAinile lui, cu cel mai firesc gest de retragere posibil, ca c si asta?! Care Amos, Amos Oz? $i-a scuturat fuiorul
 ANA BARToN I 19
18 | NEMURrroRrr DE R-AND

de pir ro;u, iar vocea s-a oprit. Vara s-a oprit gi ea, si
Si-a adus aminte ci trebuie si-i dea mesaj femeii
cu nume mai dement decAt al lui gi-a luat telefonul in
risufe. LJn cicat, aud voci, asta-mi mai lipsea. Stitea
mAni. A tastat fhri si respire numirul pe care mintea lui
dreapti in mijlocul aleii, cu ochii inchigi. in ei, era un
ilprimise cu uga deschisS. si c-o tavi. cu cafea;i dulceagd,
degert in care bitea vAntul si mirosea a sare.
in prag. I-a scris adresa, cu sector gi Bucuregti la final,
Saul s-a dus direct acasi, n-a mai trecut nici prin pia-
si te astept incepAnd cu ora 15:00. L-a trimis gi l-a mai
gi, ar fivrut si-;i ia n\te nectarine, dar a renunEat. Parci
citit o dati.. Aha, deci incepAnd cu. Foarte bine, Saul,
se scursese toati vlaga din el. Se gi speriase de momentul
csti un dobitoc. Asta se traduce aga: sunt un prost care
5.la in care, in loc de pantaloni ;i tenigi, se vizuse in dje-
asteapti. pAni seara si apari. A rAs, apoi a dat si mai scrie
llaba gi sandale bitrAne ;i roase, mai ales ci auzise foarte
un mesaj, si dea un interval orar, insi i s-a pi"rut de tot
clar cum il strigase cineva Amos. Ce dracu', doar n-avea
porcul gi-a renungat. CAnd esti prost, fii mi.car dracului
halucinagii. Sau poate avea, ci dupi intilnirea cu stihia
clemn in prostia ta.
aia ro;ie putea lejer si si aibi, plus ciJ bituse soarele-n
A deschis televizorul pe National Geographic \fild,
cap. A fbcut un dq ;i s-a agezat gol in pat. A scos cartea
din rucsac qi-a-nceput si citeasci, dar, la fel ca in parc,
t vilzut un pic dintr-un documentar cu o mami-ghe-
pard cu doi pui si l-a luat somnul inainte si se-nnopte-
a reluat un paragraf de cAteva ori absolut degeaba. futa
ze. Numai ci unul dintre puii de ghepard a tipat acolo,
e, azi nu intri nimic, bine micar ci n-am frcut patul de
ci nu mai aveam putere sil in film, iar Saul s-a speriat din somn ;i-a sirit direct
dimineagi, desfac acum.
in picioare. L-a trisnit pe loc o foame feroce, ca-ntot-
$i ;i-a amintit de Ioana, femeia care nu suporta s5. faci
deauna cAnd se speria din somn. Mai vorbise cu lumea,
niciodati patul, iar daciJ ftcea el dimineaga;i-o ruga pe
mai citise ce fac oamenii treziti brusc, unii beau api,
ea seara sil puni a;ternuturile, Ioana ii zi-
desfaci gi si
altii se duc la veceu, numai lui i se frcea o foame de
cea: Tu l-ai stricat, tu si-l faci. Adici si-l stringi insemna
haiti-ntreagi. $i asta de cAnd era copil. O fi fost frica
pentru ea sil strici. $i-a zimbit amintirii isteia, veche
de moarte, cuibiriti atAt de bine, ci nici n-o mai dibuia
de-aproape un an, surprins ci certurile lor gi despirtirea
decit in momentele astea in care se repezea disperat la
cu scandal se duseseri undeva in fundul memoriei, nu-i
mai spuneau nimic, acum il induioga timpenia asta cu
Frigider, scotea oale sau tigii, umplea castroane ;i pla-
touri imense si md.nca in primele minute pAni nu mai
si stringi patul inseamni sil strici.