Cuno$tea interesele care o miinau pe viiduvii $i niciunul nu
era fn folosul fiului siiu. Din ce blestematil de pricinil nu
PROLOG
Anglia, 1820
John Nathaniel Beresford, al $OSe!ea marchiz de Whitam,
s-a uitat la intii.iul lui nascut cu adevarata fngrijorare fn
ochii albastru deschis. Atitudinea tanarului era de autentidi
sjidare a autorita{ii sale, dar el nu-~i spusese ultimul cuvdnt
fn discu/ia pe care o purtau.
- Este hotardrea meal aproape a {i.pat Cristopher ~i nu a
clipit cond #-a marturisit sim/iimintele de bii.rbat
i'ndriigostit. Am nobila inten(ie sa mli insor cu ea orice arfl,
a rostit cu g las hotardt.
Joh~1 a inghi(it saliva densli care i se strtinsese pe ceru/
g urii. l,<>i amintea /impede sim/iiminte/e despre care vorbea
} iuf SOU; e/ insU.)'i /(' tniise fa varsta Jui, dar pentru asta nu
trebuia sci .,·e aha tu de la atitudinea sa de tatii protector#
II e in Crezo I 0 r.
- E~·ti prea f<iJl(ir ca sci te gande$ti la un pas atat de
insemnat prern111 cii.witoria. /-a fnfruntat John cu duritate,
insli o clip<i mai l<ir::i11 .1·-0 diit pentru tonul pe care fl
.folosise. Nu q·ti 1m',l!Jiti1.
-Am doucizeci ti<· 011i. Stiu ce vreau.
John s-a g<i11dit ni 1111 ahordase cu duritate problema.
Dintre cei trei.fii ai .wii. ( 'ristopher era eel mai hotiirdt, nu
liisa niciodaui 11i111ic· la j11111<itate. Si din aceastii pricind
hotardrea de a .1·e C(ts<ilnri c11 <> fe meie cu doisprezece a11i
mai in vdrsta dec<il cl ii slcimea 1111.fior de teama $i indoieli.
4 5
poate sii se indriigosteascii de o fatii de wirsta lui? s-a
fntrebat, de.$i $lia raspunsul.
- lady 0 'Sullivan nu este femeia potrivitii pentru tine.
John a fncercat ca vocea sii. nu-i arate ingrijorarea pe care
o sim/ea. Nu poate sii tefaciifericit.
Cristopher $i-a fnjipt pupilele negre p e tatal siiu,
incordandu-$i spatele. Cuno$tea dinainte piirerea
marchizului despre relaJia Lui amoroasii cu baroneasa, dar
/11ase o hotariire $i avea sii fie consecvent.
- 0 iubesc! a exclamat cu gias hotiiriit. Si nimic $i nimeni
1111 ma va face sii-mi schimb parerea in privin{a
sim/amintelor mete.
,,Blestemata tinerete navalnicii! ", s-a gandit John. Se
sim(ea neputincios $i. drept riispuns, i-a diiruit singurele
1·orhe care nu trebuie spuse unui biiiat convins cii trairile fi
\"/1111 imparta$ite.
N-o vei face daca $Iii ce e bine p entru tine. l-a
1111wnin{at, nefiind COfl$lient in totalitate de ceea ce implica
111/0. Te voi dezmO$leni $i repudiafora sii simt remu$ciiri;
1111111ci vei in/elege ce simte ea cu adevii.rat pentru tine, I-a
111·1·r/ i=at.
<'ristopher a clipit de mai multe ori, nefncetand sa-si
I'' 11·1·0.1·cti total. Ameninfarea /impede nu a avut efectul p e
, 1111 · ii dorise John; dimpotrivii , i-a .fntiirit $i mai mult
1 11111 ·ingerea tanarului.
..t.~a sa.fie, a riispuns in cele din urma $i apoi a piirasit
l•1/oli11t1'rn. ie$ind fn strada de parcii. era urmiirit de diavol.
.lu /111 a ramas singur $i cu o senzaJie de lnfrangere in
... 111 ' lfrgreta profund distan/a care fl despar/ea de fntaiul
/111 11111·1 ·111. dar se intdmplasera prea multe lucruri de cand
,, 111/1I/'.\( '.\"(' din razboi, de cand luptase in Spania fmpotriva
 ARLETTE GENEVE
lui Napoleon # acum nu $lia cum .1·tl 1i1dreple> re/a/ia care if
lega pe via/a de fiii lui. Era con~·tient dl! /ipso unei femei fn
educa/ia baie(ilor sai, dar era torziu pentru Lamentari.
Ni$le biitiii u~oare in U$ii I-au smuts din giindurile sale.
- lmi pare riiu cii te intremp, tatii, dar Cristopher a p/ecat
farios foe $i nu $1iu incotro se duce.
Glasul Jui Arthur.jiu/ lui eel mijlociu. l-afacut sii ridice
capul deodatii. Sta tea fn picioare in spa/iul care despar(ea
salonul de bibliotecii. John a oftat fnainte sa-i riispundii.
- Femeia aia nu poate sii fl faca jericit, sunt iiitru totul
incredin/at. $i n-am de gdnd sa contribui la nefericirea lui, a
spus cu o oarecare ~ww'iia/a in glas, ca $i cum cearta cu
Cristopher 1-arJi afectat profimd. Arthur $i Andrew cunO$teau
fascinafia pe care o sim/ea Cristopher pentru viiduva
0 'Sullivan, dar se ab/ineau sii se amestece sau sii adopte o
atitudine pro sau contra, amiinunt pentru care John le era
recunosciitor. Arthurs-a uitat ganditor la tatiil sau. Credea
cii fratele lui nu era cu adevarat indragostit de femeie, ii
ziipiicise cu fagiiduielile ei oferite atdt de U$Or unui baiat
neexperimentat precum Cristopher. Lordul Beresford a oftat
adanc in faf a acestui necaz suferit. Ophelia 0 'Sullivan era
cunoscutii pentru firea ei U$uraticii. Lista de aman/i de cdnd
riimasese vaduva fusese nesfdr$ila. ca §i cea a defectelor.
Blestemata sii fie! Chiar el ti fusese amant cu /uni fn urma,
dar nu avea des tu/ curaj ca sa-i spunii fiului lui, de$i i§i
inchipuia ca acest amiimmt nu arfl de insemnatate, crezan-
du-se Cristopher fndragostit cum se credea. Era atiit de
tnciipiiJiinat, de hotiirat .}'i de neclintit fncd.t aceste insu$iri ii
Jaceau sa ia hotarari gre~ite. Fratele tau se indreaptii spre
dezastru $i nu pot sii_/ac 11imic ca sa-l impiedic. Situa/ia asta
ma umple de 0 enormafrustrare. a mormait el.
Arthur a trecut pragul $i s-a indreptat cu pas hotarat
pana in locul unde sttttea tatiil sau in picioare. S-a uitat
6 7
]UBFJTE-MA
drept la el $i a observat ingrijorarea care Ii umbrea privirea.
A remarcat mandibula incordata $i rictusul de suparare pe
care nu izbutea sii-1 ascunda.
- Cristopher fyi va schimba hotiirarea.
John afacut un gest de surpriza auzind vorhele.fiului sau
mijlociu: la cei §aptesprezece ani ai lui, Arthur eru mult mai
matur decat intaiu/ niiscut. S-a uitat la silueta Jui un pie
slabufa $i la obrajii care incii nu-$i pierdusera prospe{imea
rnpiliiriei, dar se putea intrezari deja in el barbatul care va
dl!veni i'n viitor.
- E surd $i orb la s.faturile mete. Si nu am la fndemanii
rlecat ameninfari ca sii-l determin sii se mai gandeascii.
- Dii-i timp. ht va da seama de nesiibuinfa lui $i se va
rii=gandi.
Johns-a gandit ca dacii fl caracteriza ceva pe Cristopher
1·m tocmai tenacitatea de a-$i duce La capat idealurile $i in
111'('/ moment. fn ochii Lui. el devenise eel mai mare dusman
it/ ,\'QU.
Cristopher a sovait 0 clipa infata U$ii de la intrare. Nu
1·n1 incuiatii, $i acest.fapt neobi§nuit 1-afacut sa-si mijeascii
"' /iii ganditor. $tia ca personalul avea dupa-amiaza Libera.
11 s1msese Ophelia dupii ce facuserii dragoste noaptea
111·mta, cu pasiune $i lascivitate, dar ea nu fl astepta la ora
111 n·a si din aceastii pricina a $Ovait inainte sa deschida usa
) 1 ·''' treacii pragul in penumbra. Vestibululfrumos era bogat
11111111dobit cu tablouri cu rame aurite $i vaze chi11ezesti de o
1·1il11t1re incalculabilii; mai erau un supvrt pentru umbrele
)I 1111 cuie1; amiindouii goale. A observat usile inch ise care
f111 1·1111 accesul fn salon $i biblioteca. Si-a liisat wnbrela ~·i
, ,,,,,, aga(ate in cuier $i miinusile din piele pe masa din
11·,rih11/, /anga alte miinu$i din piele, mai luxoase decal ale
1111 1111uinunt care l-afacut sa se intrebe cui apar(ineau dar
 ARLETTE GENEVE
a uitat asta de tndata. Discufia avutii cu tatal lui fl tulburase
.foarte muit ~i simfea nevoia sii audii vorbele dragiistoase
ale Opheliei, sa se bucure de ziimbetul cald pe care i-1oj erea
ea cu driigiila$enie. li adora gura, ar putea sa o siirute ore
intregi. Cum indriiznea piirintele lui sii-i punii la indoiala
simfiiminte/e? 0 iubea! Si din aceasta pricinii ina/ta nu avea
de gand sii ingiiduie ca ni$te prejudecafi absurde sii-i
desparta, chiar da cii amenin/area de a fl dezmo~tenit ii
atarna deasupra capului ca o spadCi ascu/itii, ciici marchizul
nu ameninfa in van. Dar lui nu-i pasa, dreptul fnttiiului
nascut putea sii se duca dracului. Nu ii lipsea puterea de a
incerca sii ca~tige existenfa pentru amandoi $i chiar dacii, la
i'nceput, nu va putea sa-i ofere Opheliei luxul cu care era
ob1~nuita, iubirea pe care i-o purta va fl mai muit decat de
ajuns. 0 secunda mai tarziu, Cristopher a riimas /intuit
locului, gata sii urce prima treapta spre et~jul superior. PARTEA iNTAI
Auzea glasul ei dulce, dar cu cine vorbea? Fara tndoialii, nu
cu el, ciici Ophelia nu ~·tia cii avea de giind s-o viziteze dupa- WHITAM HALL, ANGLIA
amiaza. Cand a auzit rasul unui barbat, inima is-a oprit fn
piept, .flindca acesta tocmai ii pomenise numele. Jar
Cristopher afocut ceea ce un domn nu ar.face niciodata, a
ascultat in intuneric, ca ,'Ii cum arfifost un riiufiiciitor.
Minutele care au urmaJ au devenit agonice din pricina
durerii, a furiei $i a dezamiigirii. Cristopher a a.fiat adanc $i
a inchis ochii inainte de a lua o hotiiriire care a vea sa-i
schimbe sensul existen(ei. S-a i"ntors $i a i~·it din casa;
trebuia safacii rost de o armii $i sii riizbune o jignire.

Sunt un soi aparte de barbat, care nu are nevoie sa

rosteasca anumite vorbe pentru ca o femeie sa-~i dea seama
ce simte pentru ea.
CRISTOPHER GEORGE BERESFORD

8
 ARLETTE GENEVE
1 Liverpool. Daca spanioli i descopereau ca nobili englezi
Palatul Westminster, 1830
Cristopher George Beresford 11 privea pe Robert
Jenkinson I rara sa clipeasca. Documentele pe care i le
lnmanase erau prea lnsemnate $i poate de aceea Robert avea
chipul umbrit de ingrijorare.
- Daca semnaturile astea sunt autentice, ne confruntam
cu ~ problema de o anvergura imensa. Robert a racut cativa
pa$1 care !-au dus, rarasii-$i dea seama, spre biroul sau. Este
necesar sa fie convocata de urgenta o $edinta cu caracter
urgent cu Arthur Wellesley2 •
Crist~pher a inclinat U$Or din cap. Prietenia care ii Iega pe
Robert $1 pe John, tatal lui, fusese cea care ii detenninase sa
~~ ceara ajutorul. De cand varul surorii sale vitrege, Aurora,
11 adusese hartiile din Spania, abia daca mai putuse sa
doanna.
- \Oi cere sa fie unnarit un posibil spion francez, i-a spus
deodatii pe un ton stapanit. Individul avea documentele
asupra sa. Un prieten al familiei mele le-a recuperat in ora$u1
spaniol Cordoba.
Robert s-a a$ezat pe fotoliul moale, capitonat.
- Nu m-ar deranja deloc sa fie i'nliiturat monarhul spaniol,
A! doil~a_emllc <le_~ivcrpool ~i prim-ministru al Regatului Unit de I 8 · ·
1
)8~? pana la I) urnl~c 1827 (n.n.)
· ln.larul ~u~t: tk \\lcll1ngto11 ~1 prim-ministm al Regatul ui Unit de la 22 ianua ·e
1828 pan.1 la 22 no1c111bnc I 810 In.a.)
10
l 11
1UBF,$TE-MA
a rostit cu glas botarat, dar sunt oameni politici englezi care
conspira pcntru a face acest lucru realitate ~i asta ne poate
duce la un conflict de interese cu aliatuJ nostru.
Cristopher s-a gandit un moment la vorbele contelui de
conspirau in Spania ca sa-1 dea jos pe regele Fernando,
relatia dintre cele doua tari ar putea sa se rupa ~i sa devinii
foarte fragila pentru viitoare aliante. Angliei ii convenea sa
mcntina pactele $i acordurile cu Coroana spaniota, dar totul
se putea duce de rapa daca sustinatorii lui Carlos i$i atingeau
scopul: sa-1 inlature pe Fernando. In luna mai a aceluia~i an,
regele Spaniei publicase Sanctiunea Pragmatica, ce anula
Legea Salica ~i le ingaduia femeilor sii acceada la tronul
spaniol, in absenta mo$tenitorilor baieti. Decretul fusese
aprobat mai intai in 1789, dar nu se promulgase niciodata
oficial pana la data aceasta. Pricina era foarte limpede, Maria
Cristina de Bourbon, a patra so\ie a lui Fernando, ii daruise
o fiica, Isabel, ~i prin na$terea fetitei, Carlos Maria Isidro de
Bourbon fusese indepartat pe linia de succesiune de la tron,
dar apostolicii continuau sa sprijine drepturile de succesiune
ale lui Carlos in detrimentul infantei Isabel, considerand
ilegala Sanctiunea Pragmatica. insa eel mai lngrijorator
dintre toate era faptul ca incepeau sa conspire In favoarea
lui Carlos ~i sa obtina rezultate multumitoare.
- Credeti cu putinta sa ia carli~tii armele impotriva
regelui Fernando?
intrebarea lui Cristopher 1-a !acut pe Robert sa ii
priveasca drept in fata.
- Spania Inca se resimte dupa conflictul armat pe care
1-a avut cu Franta cu ani in unna, in niciun caz nu este
a iunre interesata de o noua disputa intre sustinatorii lui Fernando ~i
cei ai lui Carlos, a raspuns Robert in timp ce $i-a plecat
rr
privirca ca sa examineze documentele.
 Alu.ErrE GENEVE
intorcea tilclc cu o surprindere nepreracura.
hotarator. Cristopher nu $tia ca John Beresford, tatal Jui era
- Daca mui s unt $i al{i nobili implicati, a comentat
Cristopher, trebuie sa dam de ei. in spatele acestui fapt. Marchizul nu putea ingiidui ca lntaiul
sau nascut sa fie in continuare amestecat in misiuni riscante
- Dar trebuie s-o facem din Spania. Acolo avem destui
care puteau pune in primejdie obligatia sa ca mo~tenitor
agenti care sa le ia urma conspiratorilor, dar ne trebuie un
Whitam.
conducator de cchipa. L-a privit patrunzator. In cateva
saptamani vei pleca spre Cordoba. - Poti sa te antrenezi din nou, a staruit Robert cu
incapli\anare. Cristopher 1-a privit in fatii. Daca dore~ti , voi
Cristopher a refuzat categoric sa fndeplineasca porunca
primita. vorbi cu John despre asta. Poate ne ofera o alternativa de
care sa tinem seama.
- Nu sunt calificat ca sa due la bun srar~it aceasta
misiune, a spus.
,,Cu tatal lui? Robert avea de gand sa vorbeasca cu
De cate ori se gandea sa calatoreasca in Spania, i se fiicea
parul maciuca. marchizul de Whitam?" s-a intrebat ~i imediat a $tiut ca
trebuia sa-1 tina se parintele sau deoparte; nu putea lngadui
~ - A trecut prea multa vreme, sunt con~tient de asta, a sa se amestece in treburile Jui, fie ele de stat sau nu.
raspuns Robert. Dar ai Jegaturi frate~ti cu spaniolii ~i asta
- Nu va fi nevoie, i-a spus brusc. lntr-o fractiunc de
poate fi in folosul nostru. Vei putea sa te mi~ti cu u~urinta
secunda pe hotarase sa-~i reia munca de agent. Voi calatori
printre ei Tara sa treze~ti banuieli.
in Spania cand va fi nevoie ~i voi in$tiinta Coroana in
Cristopher a ridicat o spranceana auzind comentariul.
Jegiiturii cu conspiratorii, chiar dacii va trebui s-o fac d in
Daca imparta~ea ceva cu spaniolii, era aversiunea reciproca
pe care ~ i-o nutreau. Ronda, a adiiugat. Lady Penword are acolo o fenna, cred ca
pot sa profit de targurile de vite care au loc In sudul Spaniei.
- _Famil ia surorii melc vitregeAurora locuie~te in Malaga,
Lui Robert i-a pliicut sugestia. Sa se foloseascii de
nu 1~ Cordoba; legaturile frate~ti de care porneniti targurile de vite i s-a parut foarte interesant. Ar putea sa
nu: m1 sunt de folos, pre2ent2 mea acolo ar starni banuieli.
treacli drept cumparator, rara sa stameasca banuieli.
fntr-adevar, era un mic inconvenient, s-a gandit Robert ~i
- Spania trebuie sa fie o tara frumoasa pentru cineva care
s-a intrebat daca fiica Jui John 1-ar putea ajuta pe fratele sau
o viziteaza prima oara.
sa se deplaseze prin Cordoba fiira sa dea de banuit.
Cristopher nu putea fi mai in dezacord.
- Ai fost eel mai bun agent al Coroanei ... , a continuat
- Am mai fost acolo in unna cu multi ani.
contele in dorinfa sa de a lncerca sa-1 convinga, dar ranarul
I-a intrerupt. El ~i fratele lui, Andrew ciilatoriserii pana la Malaga ca
s-o aducii pe Aurora in Anglia, la cerea tatalui !or, care
- Imi lipse~tc antrenamentul, a precizat el.
tocmai suferise un infarct. Iar amintirea a redevenit
Si era adevarat. Dupa ce, cu doi ani in unna, implinise
dureroasa ca odinioarii, nu pentru ca avea o sora pe jumatate
douazeci §i opt, i'ncetase sa mai lucreze sub comanda Jui
spanioloaicii, ci din pricina intamplarilor care avuseserii ca
Robert. Sa fie mo$tenitorul de la Whitam Hall fusese
12 unnare o fiicii nelegitimii. John Nathaniel Beresford i~i
13
 ARLE1TE GENEVE
lasase in Anglia cc i trei fii , de opt, de ~ase ~i de patru ani ca
sa m~ar~a sa luptc sub comanda generalului Wellesiey.
~data aJuns pe pamant iberic l?i dupa mai multe Jupte
sangeroas~, a fost ranit grav in batalia de la Bailen, in care
aproape ~1-a pierdut viata, dar In timpul recuperarii a
cu~oscut o spanioloaica de care s-a lndragostit profund.
Iubirea pentru ea 1-a fiicut sa lupte cu lnver~unare ca sa se
refaca. 0 iubea i'ntr-atat incat s-a gandit cbiar sa abandoneze
totul, inclusiv ceea ce lasase 1n Anglia: pe fiii Jui.
~ristop?er crcscuse !ara mama ~i cu indiferenta tatalui
fatavde el §I de cei d~i frati mai mici ai Jui. II vazuse tanjind
d~p~ dragost~a une1 femei care nu 11 prep.iise indeajuns ca
sa-§1 lege v1ata de a lui, fiindca, In cele din urma
spani?loaic~ nu l-a lnsotit la intoarcerea i'n Anglia.
ranchmna a rnceput sa i se nasca in suflet pentru abandonul
indiferenta ~i uitarea tatalui.
~archizL~I de W.bitam nu a mai fost niciodata acela§ i
dupa ce s-a mtors dm razboi. Vreme de ani a fost 0 naJuca
mi§catoare, fiira iluzii pentru nimeui ~i nimic, dar totul s-a
schi~bat 1n ziua cand a primir o scrisoare din Spania, scrisa
de catre lns de Velasco, In care aceasta ii in~tiinta ca aveau
o fiica, o bastardii blestematii! John Nathan iel Beresford
ie§ise din izolarea sa, in care se mentinuse de bunavoie
nesocotind faptu l ca fii i lui aveau nevoie de el.
De atunci, relatia dintre Cristopher ~i Jobn se
imbvun~tatis~ i'ndeajuns pentru a se trata cu politete, chiar
d~ca §J cu d1spret rece. Nici el, aici fratii lui nu puteau sa
UJt: ca o f~~cie intervenise in dragostea pe care le-o purta
tataJ lor, ca rl transfonnase lntr-o carpa In Joe de sot si tata
de fami lie. Cristopher ii ura a~adar pe cei care ii tinusera pc
John depa~e de familia lui, de tot ce cuno~tea ~i iubea, iar
acum trebuia sa se intoarca In iadul spaniol.
- Stiu ca tatal dumitale petrece vreme indelungatii vara in
14
1UBE$TE-MA
orasul sudic Granada.
Cristopher a intiirziat ciiteva secunde pana sa raspunda.
- Asa este, a rostit cu un fir de glas. Amintirile ii lasasera
inima expusa simtfunintelor de abandon pe care nu izbutise
sa le dep~easca, nici cu varsta, nici cu tacerea. Tata adora
locul acela $i nu izbutesc sa inteleg pricina. ,,Si de aceea eu
urasc pamantul ala", $i-a spus. Robert a ramas giindindu-se
la vorbele lui dispretuitoare. Spania este un iad potrivit doar
pentru nesabuiti, a lncheiat Cristopher.
Stia ca vorbele lui sunaserii prea dur dar nu s-a corectat.
- Chiar daca serveste planurilor noastre, i-a spus Robert,
sederea ta acolo nu va da de banuit. Vei putea sa te mi$ti
printre prieteni $i sa afli pana unde merg int.eresele u.nor
si nobili englezi care au hotiirat sa striinga Iegatunle financ1are
cu afaceri$ti spanioli.
'
Richard Moore, conte de Cray era eel care 11 mgrijora eel
mai mult pe Robert. Era un barbat foarte influent $i putemic
iar Cristopher s-a intrebat ce interes putea avea M_?ore in
conspiratia spaniola ca sa se alieze cu bonapartistii ..In plus,
lista data de Brandon McGregor contffiea nurnele ma1 multor
spanioli influenti, printre care Carlos de Lucena, cons il ie~
al secretarului de stat spaniol; de asemena pe eel al lui
Adolphe Basile, un important annator francez, ~i pe eel al
'
baronului Claude Benoit.
- Ciind trebuie sli plec?
Cina de Ia Whitam Hall s-a dovedit stanjenitoare ~ i
incordata ca de obicei. Andrew se straduia ca discutia sa nu
cada In a~ela~i mutism de fiecare zi dar era in zadar. Priviri le
pe care $i le adresau John si Cristopher era foarte.grai.toar~.
Arthur ramiinea 1ntr-o tacerea suspecta; dintrc CCI tret frat1 ,
el era eel care avea cea mai buna stare de spirit, abia daca se
supara din ceva ~i isi pastra atitudinea senina, fiira sa- ~ i
15
 ARLETTE GENEVE
piarda c urnpiitul, in ccle mai mul te dintre conflictele
farni liale.
- Ciilatoria la Londra a fost multumitoare? I-a intrebat
J~hn pe Cristopher in vreme ce i~i ducea la buze paharul cu
vm ro~u. incercarilc Jui de a lncepe o conversatie de cele
mai multe ori e rau zadamicite de atitudinea intransigenta a
intaiului sau nascut.
- Trebuie sii ma intorc in cateva zile.
John a clipit de cateva ori auzind vestea. Cristopher ar fi
putut sa dea lamuriri mai amanuntite, dar continua sa se
poarte cu deosebita raceala ~i indiferenta.
- .Bii~uiesc ca vei putea sa o iei la timp pe domni~oara
Martm dm portul Dover. Andrew ~i Arthurs-au uitat la fratele
lor, foarte interesati de riispunsul Jui . Laird McGregor va veni
sambiita viitoare, a continuat John, are de gand sa o ia Ia
Ruth~encastle. ~a fi musafira Jui in unniitoarele siiptamani .
Cnstopher ~1-a ascultat tatiil :lara sii facii niciun
corn~ntariu. Nu putea sii refuze sii o ia pe domni~oara
Martin, altfel tatiil lui ar putea sa banuiascii adeviiratele
pricini ale lntoarcerii la Loncira iar el dorea ca revenirea sa
ca agent al Coroanei sii ramanii secreta, ca ~i rapoartele ~i
numele posibililor conspiratori.
- Nu am nicio problema sa iau pachetul ~i sii-l due unde
trebuie. De obicei sunt destul de eficient in asemenea soi de
insiirciniiri, a riispuns pragmatic.
Andrew a flu ierat inainte de a-~i duce la gurii o bucata de
fripturii. A mestecat-o ncincetand sii-~i priveasca fratele mai
ma re, care continua sa ta ic bucati de carne pe farfurie
intr-u11 mod atilt de meticulos ca friza scrupulozitatea. ' razbunare care inca ii da.dea fiori pe ~ira spinarii. Cristopher
~ - Pachet? ~ compari pe dornaisoara Martin cu un pachet?
Sa nu te auda sora noastra, i-a spus in vreme ce tua ni~te
mazare in furculit.a , sau vei avea o problema serioasa cu ea.
Din ferici re, Aurora nu se afla la Whitam Hall, ci in a sa
16
1UBE$TE-MA.
carmen• din Granada, impreuna cu sotul ei Justin si copiii
lor.
- Cu Aurora mereu sunt probleme, a raspuns Cristopher
pe un ton detasat. . .
A w
Incruntarea Jui 1-a racut pe John sa n d1ce o spranceana. I
se parea de neinteles parerea dura pe care o avea 1ntaiuJ Jui
nascut despre sora sa Aurora si despre spanioli in gcn ~ ra l.
- Cristopher mi a trecut, cred, peste faptul ca sunoara
noastra s-a maritat cu eel mai bun prieten al lui, a spus
deodata Andrew, cu scopuJ de a-1 stanjeni, dar fara succes.
Era limpede ca fratele lui mai mare avea gbeatii In vene.
Cristopher a recunoscut in sinea lui ca Andrew avea
dreptate . Ce! mai bun prieten al lui, Justin C l ay tor~ Pe~wor~
devenise un las de cand pusese ochii pe sora IUJ . $ 1 dupa
nunta sta rea de prosteala in care se afla nu se imbunatatise
catusi de putin. Continua sa fie catelustll ei. Oare toti barbatii
se prosteau cand se lnsurau? ,,Nu cand se i~su~au, . cand se
indragosteau", ~i-a spus, dar el nu va mgadu1 ca. ~n
sim\iimant atat de daunator sa se nascii in pieptul sau. Ntc10
femeie nu-I merita, Cristopher stia mai bine decat oricine..
John II privea in continuare fix. Atitudinea lui distanta $1
rece il ingrijora mult. De cand se crezuse indragostit de
Ophelia O 'Sullivan nu mai avusese nicio r~Ia1i.e cu a.It~
femeie si asta ii nedumerea. Avea aproape tre1zec1 de anr $1
niciun interes sa-~i intemeieze 0 familie si sa aiba un
mo~teni tor care sa-i ~u ca succesiunea 1:1ai departe. ~r:m~
de ani s-a i'ntrebat ce 1-0 fi spus ea de se mtorsese hotarat sa
faca rost de-o anna. Veselia ii fusese inlocuita de nevoia de
se transformase dintr-un biiiat plin de viata ~i bucurie intr-un
barbat inchis in el. Dispretul pe care 11 oglindeau ochii lui
' Locuintll i1.olata cu tum, cu pepiniera, 1nconjurata de un zid (n.a.)
17
 ARLETTE GENEVE
cand se uita la femei ii dadea mult de gandit, i se parea
irational. Atata indi ferenta era de neexplicat. Nicio femeie
nu ii tulbura catu$i de putin, nici nu-i trezea interesul
masculin $i erau multe celc care incercasera fara succes.
John a lasat ochii in farfurie $i a incercat sa se concentreze
asupra cinei, cu un nod apasator in stomac. I$i iubea fiul, dar
Cristopher nu-i ingaduia sa ajunga pana la el.
2 prietena de suflet! Cu toate acestea, cand vaporul a ajuns in
Agata Martin a inchis ochii in fata placerii n~teptate pe
care i-a provocat-o blanda briza marina. Ancorau in portul
Dover $i nerabdarea o cople$ea. Drumul de la Le Havre fusese
greu. Marea se dovedise agitata in timpul zilelor de navigare
$i majoritatea pasagerilor suferisera urmanle, dar asta nu a
contribuit la mic$orarea starii ei de bine, chiar daca se simtea
istovitii. Si-a pus ochii lntunecati pe pasagerii care se apropiau
de balustrada de la tribord ca sa priveasca Ia$ia de pamant
englezesc ce se zarea In departare. Cateva femei i$i tineau
palariile voluminoase cu amandoua mainile, tematoare ca
vantul le va smulge din acele cu care erau prinse $i le va arunca
in mare, unde se vor pierde dar nu diideau atentie poalelor care
li se umflau in jurul picioarelor, piirand ca in orice moment i$i
vor lua zborul lasand la vedere rutaria de corp. Agata $i-a tntors
atentia catre Anglia, care era tot mai aproape. Era nerabdatoare
s-o imbrati$eze pe prietena ei Marina $i sa-i povesteasca o
multime de lucruri. Fusese o adevaratii surpriza sa primeasca
scrisoarea ci, in care o ln$tiinta ca se casatorise cu un scotian
$i ca locuia la capatul lumii, dar Agatei totul i se parea o
18
IUBE$TE-MA
aventura nemaipomenita. Avea ocazia sa cunoasca o tarii urata
de ciitre francezi, dar care ei ii.stamea rnulta curiozitate, de~i a
regretat, pret de o clipa, minciuna pe care i-o spusese tatalui ei
ca s-o lase sa piece; o chinuia, pentru ca niciodatii nu ii mintise
In mod deJjberat. Jean Michel Martin credea cu tiirie case afla
in drum spre Cordoba, ca sa-~i viziteze bunicul matem, pe
Gines de Lucena. Dar ea scbimbase toate planurile ~i, odata
ajunsa 'in Paris, a putut sa schimbe ruta ~i sa-~i continue
calatoria in Anglia. Sa giiseasca un bilet pe Sfanta Elena nu
fusese greu, dar scump da. Aproape i~i epuizase resursele
bane$ti pe care le avea dar nu ii parea rau, avea sa-~i vada
port, persoana care o a~tepta nu era Marina, ci un englez intepat
~ i arogant care a fiicut-o sii regrete pomirea de a caliitori
singura intr-o tarn straina $i despre care auzise o infinitate de
pove~ti ingrozitoare.
Cristopher era furi bund . Niciodata in viata lui nu se
simtise atat de suparat $i furios pe o fem eie - s-a corectat -
nu femeie, vipera veninoasii. ~i-a intors privirea reci spre
persoana care ii scotea din sarite cu fi ecare vorbii care ii
ie~ea din gura. Cum putuse sa accepte cu supunere sa o ia
din Dover ca s-o duca la Whitam Hall ? Ei bine, pentru ca
fusese singurul care era disponibil ~i, in plus, avea de
rezolvat ni$te treburi insemnate pe care nu putea sa le
amane, dar, chiar in momentul in care femeia a atlat ca nu se
duceau direct la i'ntalnirea cu Marina, ci in tumultuosul Ora$
Londra, 1$i aratase firea peste masura de razboinicii.
Caracterul acela spaniolesc indisciplinat il deranja foarte
mult, iar ostilitatea cu care ii privea ii inver~una.
lntoarcerea la Whitam Hall se dovedea prea lunga. Agata
Martin s-a uitat cu du~manie la englezul intepat care o luase
19
 ARLETTE GENEVE
din port ca s-o lnsoteasca In caliitoria catre Portsmouth. Era
contrariul a ceea ce trebuia sa fie un domn, caci se purta ca
un om al cavemelor, morocanos, iritabil §i de o aroganta fiira
margini. in scrisoarea pe care i-o trimisese prietena Marina
nu se spunea cine unna s-o duca pana la ea. Odiseea ei de a
merge de la Paris pana in Anglia fusese 1ngrozitor de
obositoare ~i simtea o nevoie uria~a sa se scufunde 1ntr-o
baie calda vreme de ceasuri. Oasele o dureau ~i mu~chii ii
erau J'ntepeniti; traversarea cu vaporul se dovedise o
experienta pe ca re nu dorea s-o mai repete. Din nou ~i-a
trecut privirea lntunecata peste chipul barbatului, peste ochii
Jui precum cerul, care ariitau o stralucire disprep.titoare ce a
tulburat-o de tot. Avea buzcle fine stranse intr-o linie care
arata neplacerea ce ii stapanea ~i un rictus de plictiseala, ca
~i cum nu ar fi putut sa lndure prezenta ei 1n trasura stramta;
dar era tocmai ce simtea !;)i ea.
- Ai putea sa a rati un pie de bunavointa. i-a spus deodata.
Agata nu dorea sa ii lase prietenei ei o impresie gre~ita,
pentru ca ii tratasc pc cnglez cu dispret ~i de aceea voia sa
nctezeasca asperitliri lc inainte de a ajunge la destinatie.
Cr istophe r s-a stapanit d in nou. S-o poarte dupa el prin
Londra la rezo lvarea fc luritelor lui treburi fuscse o gre~ea la
tota la, dar abso lut necesara. Sa- i asculte pJangeriJe
pe rmanente despre vremca pie rduta fusese un supliciu, iar el
nu putea sa se Jaude ca avea prea nmlta rabdare cu femeile,
mai ales ca nd erau ca domni$Oara Martin. intre ei se nascuse
o dusman ie ~i o Iimpede antipatic. fncordarea di11 trasura
devenise sufocanta.
- M-a~ duce In iad chiar acum, nurnai sa nu te mai aud.
Agata s-a uitat la el cu chipul contractat din p1.icina ji.gnirii.
A lasat ochii In jos inainte de a scoate un oftat adanc. Cand
coborasc pl ina de iluzii de pe pasarela vaporului, sperase
sa-~i lntalneasca prietena de sufle t, In schimb daduse peste
20
]UB~E-MA
ghetarul eel mai dur ~ i mai rece dintre toti. Salutul truf~ P.~
care i 1-a acordat domnul ·Beresford de indata ce-a pus ochn
pe ea a fiicut-o sii se simta ca ultimul om ~i , ca ~i cum asta nu
ar fi fost de ajuns, o purtase prin Londra de parca ar fi fost un
bagaj stanjenitor. Agata putea sa treaca peste .asta, dar c~ea :e
umpluse paharul antipatiei era cape drum, p1erduse vahza m
care se afla darul pentru Marina, ca ~i lucruri personale de o
valoare incalculabila 9i pu!inii bani care ii ramaneau. Nu 9tia
cand o pierduse dar intr-una dintre opririle pe care le-au fiicut
ca sa rezolve el ni~te treburi intr-unul dintre cele mai sarace
ca11iere din Londra, a vazut ca mica valiza disparuse. La
inceput lord Beresford a refuzat sa o caute, argumentand ca va
fi cu neputinta s-o recupereze, ca poate cazuse pe drum sau
fusese furatii de hoti dar pana Ia unna a acceptat sa faca
drumul inapoi, in incercarea de a da de ea.
Lord Beresford nu daduse importanta pierderii dar Agata
da. El nu putea sa-~i inchipuie nenorocirea pe care o
presupunea pierderea aceasta. To~ i, chiar daca .pier~~era
multa vreme intorcandu-se in fiecare dintre locunle v1z1tate,
valiza nu a aparut. Agatei ii venea sa planga din pricina
pierderii dar ~i-a fiicut curaj ca sa se stiipaneasca. S-a folosit
de suparare ca de un aliat pentru ca el sa nu vada cat de
adanc afectata se simtea.
- Asta a fost un comentariu dintre cele mai grosolane,
venind din partea unui presupus domn englez, i-a spus
lndurerata ~i pe un ton exagerat.
C ristopher a bombiinit din nou in sinea lui . Uitase
numarul de plangeri pe care le primise de-a lungu l vremii
petrecute impreunii ~i s-a temut ca nu se va putea stapani
daca tanara va continua cu atitudinea aceea ofensiva. Nu
putea sa mai piarda vreme cautand o geantii pe care e~ o
pierduse din neatentie. Londra era un ora~ prea mare 1ar
infractorii urnblau in largul lor cautaod victime u~oare.
21
 1UBF$TE-MA
Banuia chi:r c~ domni~oara Martin ar fi putu1 s-o uite pe
r:·1mana la ei pentru multa vreme, altminteri va srarsi prin
vapor. dar, 111 on ce cnz, cl avea treburi de rezolvat iar valiza
a-i suci gatul. Daca Brandon si Marina vor intarzia sa vina
va trebui sa a~teptc pana cand va putea sa se in~oarca s-o
s-o ia, o va arunca in mare, inapoi in Spania sau in Franta,
recupe~eze. ~u i-~ ~pus totu$i ca avea aceasta intentie; mai dar a continuat s-o priveasca pe furis, ca in ultimele patru
degraba ar ti mgh1f1t ca rran lncins.
ore. In ciuda acelui miros aparte trebuia sa admita ca era
- Predispozitia de a te pune in evidenta continua sa mii
destul de interesanta, chiar daca intratabilii. Avea cei mai
surp~inda,. mai cu seama ca ma deranjeaza pana $i mirosul neoTi ochi pe care ii viizuse vreodata, intr-atat de negri incat
dum1tale, 1-a riispuns.
nul:>era In stare sii deosebeasca pupilele de iris si fiiceau un
Agata a scos o exclamatie de surpriza. ComentariuI
fusese cul~e~ gro.sol.aniei. Nu avusese timp sa se spele! $i
1.:ontrast foarte ciudat cu parul, atat de blond incat parea de
argint topit, mo$fenire rara i'ndoiala de la tatal. francez. ~ra
nu putea sa-l 1mp1ed1cc s-o poarte Ia.ra oprire dintr-un loc
lntr-altul. Era istovita ~i fLUfoasa, dar plina de curiozitate fata
putin mai inalta decat cele mai multe fete sparuole d~r .c~ia~
:;;i 8$3 parea micuta, bine proportionata; firea razbom1ca $~
de cnglezuJ acela care parca plictisit de lume. ,,Di.n cc mot iv
focul din ochi trebuie sa fi fost mostenire din partea mame1
s: P?a.r~ ca un capcaun?'', s-a i'atrebat intrigata, dar nevoind
sa-$1 tma gura. spanioloaice. Hispanicii dovedisera vreme de veac.uri. ~a
traiau prin si pentru a cuceri lumea, chiar de-ar p1en ·~
- 1:1iciodata n-ar trebui sa spui a$a ceva unei doamne.
lncercare. Jar el ii ura! Orgoliul ~i pornirea aceea care 11
~ Cnstopber~s-a uitat In stanga $i-n dreapta, ca $i cum ar fi mana de cele mai multe ori spre dezastn1. ~i datorita acestei
cautat ceva. Ingustimea trasurii racea ca gestul sa para
exagerat. reguli, domnisoara Martin, fiind pe jumatate spanioloaica,
- 0 doamna! Unde? Unde este? era inclusa In aversiunea lui.
$i-a fixat din nou privirea pe peisaj, dar s-a gandit mai
.Agata $i-a inabu$it un strigat a.uzi.nd insulta ncru$inata.
bine, se va preface ca doarme, a~a nu va mai trebui sa asculte
Cnstopher Beresford era un barbat de nesuferit si o bruta.
nicio vorba a... S-a mustrat. El era un domn, nu putea sa-i
- N-am de gand sa-ti mai adresez cuvantu1, a spus.
plateasca cu aceea~i monedii a insultei. Desi credea ca
~.I a oftat adanc usurat auzind-o, ceea ce a sporit izbutise sa-i inchidii gura pentru restul drumului ~i in plus
ost1lrtatea dintre ei.
- Dumnezeu exista ! curand vor ajunge la Whitam Hall. A oftat ~i si-a aplecat
capul pana I-a rezemat de peretele trasurii, $i-a pus palaria pe
Vorbele, rostite spre tavanul trasurii, au facut ca tacerea
fata si a inchis ochii. . ..
care a urmat sa devina inabu$itoare, dar niciunul dintre ei
nu a dat lnapoi i'n atitudinea Jui razboinica. O lmpu~catura 1-a :tacut sa tresara. A desch1s ochn
dezorientat si a vazut lngrozit ca adormise cu adeviirat.
Cristopher s-a mustrat in sinea Jui. fntotdeauna stiuse
Trasura se oprise, iar fata disparuse de pe locul ei ca sa faca...
sa:si stap.an:asca replic_a, si daca insulta primita ar ft fost
Dumnezeu ~tia ce! ~i-a cautat pistolul in haina. Mereu il lua
ne1_nteme1ata, dar feme1a aceea atotstiutoare II scotea din
cu el cand calatorea, fiindcii drumuri le erau pline de
sante. Nadajduia din toata inima ca micuta vrajitoare sa nu
22 rauraciitori, dar a observat stupefiat ca nu-I avea. A auzit alta
23
 ARLETTE GENEVE
ii_npu$catura $i cai care plccau In galop. A rostit o injuratura
$~ ~ inceput sii deschida u~a triisurii dar cruar cand punea
p1c1orul pe treapta, sticla geamului s-a spart. Cristophe r a
simtit o durere ascutita in umar. Datorita forte i impactului,
capul is-a izbit brusc de rama u~ii. S-a uitat in jos $i a vazut
cum haina albastra i se piita de sange la iniiltimea
omoplatului; era ca $i cum un carbune incins i-ar fi intrat in
came $i ar arde-o. A simtit o U$oara ameteala $i chiar daca a
izbutit sa se tina de clanta, a ciizut Ia piimant cu un sunet surd.
. ~ deschis ochii $i a privit cerul albastru. Pentru o clipa s-a
s1mtit confuz. Arsura de la umiir II fiicea sii 'injure $i atunci a
fost con$tient ca ni$te maini se mi$cau pe el. Oare voia sa-l
?moare? Ea i'l impu$case? Cu o mi$Care bruscii, i-a oprit mana
m momentul in care ii injunghia din nou dar nu a putut sii
opreasca un geamiit care i-a ie$it din gatul uscat.
- Ajunge! Daca voiai sa ma omori, ar fi trebuit s-o faci
cand eram inca in nesimtire, i-a spus. Lasa incet cutitul jos
sau am sa-ti rup mana.
Agata s-a oprit un moment auzindu-i vorbele $i deodata
ochii i-au cazut pe cutit, neintelegand. O clipii dupa aceea a
zambit $i Cristopher a inchis ochii din pricina durerii care
i-a strapuns miiruntaiele. Chipul tinerei se transfonnase
complct, datoritii zambetului; parea un inger, nu un demon
batau$.
- Incerc sii-ti scot glontul din umar cu cutitul. S-a uitat la
el $i a conti~uat sa-l Iamureasca. Ne-au atacat doi banditi,
dar nu trebu1c sa te ingrijorezi, noi doi le-am dat ce meritau.
Cristopher.a oftat din nou.
- Noi ... ? a incercat sa intrebe.
Ea a zambit iar $i el a putut sa-i vada $irul de dinti albi $i
desavar$iti. Soarele arunca reflexe aurii in parul ei blond
ciufulit. Fara indoiala, lovitura la cap ii inceto$aSe gandirea
24
lUBF,$TE-MA
pentru ca altfel nu-$i explica schimbarea parerii in privinta
i nlati$lirii fetei.
- Pentru ca dumneata dormeai, mi-am permis sa-ti
folosesc arma ~i sa ii infrunt pe raulacatori. Vizitiul a fost de
mare ajutor, de buna seama. Amandoi talharii au fugit
inspaimantati, pacat ca unul dintre ei, drept razbunare, a tras
asupra trasurii ~i te-a nimerit pe dumneata. Ea continua sa se
ocupe de rana. Vizitiul s-a dus dupa ajutor, cred ca nu va mai
intarzia mult. S-a speriat destul de riiu cand te-a vazut intins
la pamant ca un pre~. Cristopher era suparat. Adormise ~i nu
i$i daduse seama de primejdia reprezentata de atacatori .
intr-adevar i~i pierdea iscusinta $i lll$inea l-a lacut sii fie $i
mai brutal. A incercat sa se ridice, dar mana ei l-a oprit tinan-
du-l la pamant. Nu te mi~ca.
- N-am sli stau intins aici. Sane lntoarcem la Whitam
Hall ~i ma va vedea doctorul Harry. Daca te las sa continui
poti sa-mi provoc i ~i alte riini in plus fata de cele pe care
deja le am, pe Ianga un rau ireversibil, a adiiugat.
Agata a ras cu glas melodios auzindu-i vorbele, dar
Cristopher a stat cuminte sub mana ei.
- Te ingrije$te deja un medic. Cristopher s-a uitat intr-o
parte $i-ntr-alta, dar nu a vazut niciun barbat. Ea a inteles de
indatii. Surpriza! El a oftat simtindu-se din nou injunghiat.
Fae o treaba buna.
- Femeile nu pot fi medici, nu sunt in stare de a~a ceva.
Vorbele lui au lacut-o pe Agata sa se opreasca. ~i-a
indreptat trufa~a umerii, dar nu i-a raspuns cum se a~tepta el.
lntepatura o duruse cu adevarat, insa a reu~it sa se
stapaneasca, spre marea sa satisfactie.
- Glontul nu a atins niciun organ vital, totu$i trebuie sa
scot a~chiile ~i parte din tesutul care a patruns odata cu
glontul. Acum iti acord doar primul ajutor, cand vom ajunge
la ...
25
 ARLETTE GENEVE
- Wbitam Hall, a spus el tara sa-~i desprinda privirea de
pe chipul ei.
- ~and vom ajung_e acasa, voi coase rana ~i o voi bandaja.
Cristopher a dat dm cap doar, caci se simtea putin ametit.
- Ce mi-ai dat? a lntrebat-o deodata.
Agata I-a privit surprinsa.
- Cum ti-ai dat seama?
. El a :latinat din cap neincrezator. Gustul ranced ~i pastos
dm gura era o dovada !impede ca ii daduse un tonic ca sa-i
aline durerea ~i sa-1adoarrna.
- Nadajduiesc ca nu e cianura, a spus pe un ton sarcastic.
Ea a plescait din limba, nevenindu-i sa creada vorbele Jui.
Englezul era chiar insuportabil. Ii salva viata ~i el Ii
multumea cu insulte_. A~tepta momentul sa i-o pliiteasca.
- Ma jigne~ti, I-a mustrat acra. Niciun pacient de-al meu
n~ s-a.p~ans pana.~cum de ingrijiirile mele. El a gemut iara~i
dm pncma dureru provocate de degetul ei apasat pe rana de
Ia umar. Ti-am dat putin laudanum.
,,De ce simt nevoia s-o intarat?'', s-a intrebat ~i a ~tiut de
indata raspunsul, chiar daca nu voia sa-i recunoasca: i se
parea de necrezut ca ea ii speriase pe atacatori in vreme ce
el dormea ca un prune. Lovitura suferita de mandria lui era
prea mare ca sii-$i tina gura inchisa.
- Nu cred nicio clipa ca ai pierdut prilejul sa ma faci sa
platesc pentru lipsa mea de cavalerism, ca sate citez.
Agata a oftat, jignita pana in maduva oaselor. Ea se
aratase iritata ~i obosita, e adevarat, dar englezul nu trebuia
sa-i raspunda cu bruschete ~i exces de egocentrism.
- 0 recompensa meritata pentru o purtare grosolana i-a
spus ea trufa~a. ' pana vor ajunge la Whitam Hall. Cristopher a inchis ochii o
Unele vorbe ale Jui Inca o dureau.
.- Fara indoiala, vorbe$te blandetea intruchipata, a replicat
Cnstopher, dar tara intentia s-o supere.
26
Se simtea cam ametit ~i a $tiut ca multe dintre vorbele
care ii ie$eau pe gurli se datorau Jaudanumului.
- Aveam pricinile mele sli ma simt iritata, i-a miirturisit.
A fost o dezamagire ca prietena Marina nu a venit sa ma ia
din port. Nu dorm de mai bine de trei zile; nici nu-~ lnchipui
cat de rau se pot imbolnavi oamenii pe mare cand sunt valuri
putemice. Am mers printre vomismente ~i am curatat
rcgurgitari, in plus m-am ocupat de ameteli $i le$inuri , toate
astea tara sa pot sa ma odihnesc $i, drept bomboana de pe
coliva, dumneata m-ai purtat cape un bagaj stanjenitor din-
tr-o parte intr-alta a Londrei.
0 scurta tacere s-a Uisat intre ei. Cristopher a fost primul
care a rupt-o.
- Nu $tiu ce ma deranjeaza mai mult, rana de glont sau
mirosul dumitale.
Ea a racut o mi~care brusca $i Cri stopher a gemut din
nou. 0 merita, pentru ca nu se stapanise.
- Ceea ce miroase este un amestec de ardei iute $i
grozamli. Pus pe piele sub forma de alifie alunga cele mai
multe lighioane $i, crede-ma, pe vapor erau cu zecile.
Cristopher trebuia sa fi banuit. Ea nu avea sa marturiseasca
ca singurul bilet pe care il putuse gasi $i plati era pentru o
CU$eta in partea cea mai joasli a vaporului, concret In zona de
incarcamant. Nu mai am nicio rochie nepatata de voma, a$a
ca poti fi recunosclitor ca miros a grozamli ~i nu a altceva.
- Atunci lti datorez o scuza. Agata a apasat bandajul cu
putere ca sa opreasca hemoragia pana vor ajunge la
destinatie. Avea incredere ca stransoarea aplicata ranii va tine
clipa, in vreme ce ea continua sii-$i vada de treaba. imi va fi
greu sa te iert ca mi-ai folosit arma tara sa-mi ceri
perm1smnea.
27
 ARLE17B GENEVE
Agata a ras de 1ngrijorarea lui. Pe Ianga faptul ca era
englez, mai parea $i ingamfat.
-Arma dumitale a fost bine folosita in mainile mele sunt
--
o lragatoarc cxcelenta. Tata a fost ofiter de armata si' m-a
invatat sa trag cand am fost destul de mare ca sa pot tine m1
pis tol tn manii. Cristopher a dat din capul blond ca $i cum ea
ar fi spus o prostie. Ce tata invata o fetita sa traga cu anna?
Acum sa ne intoarcem la trasura $i sa-1 ~teptam pe vizitiu.
Vreau sa ajungem la ...
Agata a Iasat fraza neterminata. I se parea cu neputinta
sa-$i aminteasca nurnele.
- Whitam Hall, a completat Cristopher in vrcme ce se
ridica.
Ea Ii daduse jos haina §i cihna$a $i acum nu putea sa se
imbrace cum trebuie rara ajutorul ei. Cand s-a ridicat in toata
l~i'ilti~ea lui, Agata si-a lnghitit saliva cu greu, cu totul
h1pno~1za.ta de vec}erea torsului masculin. A privit pieptul gol
tarn sa chpeasca. In vreme ce ii dezbraca, nu observase cat de
putentic $i viril era dar acum, cu fiecare mi$care pe care o fiicea
ca sa-$i puna din nou cama$a, muschi i i se vedeau $i ii aratau
ca pe un baroat foarte at:ragator $i primejdios. A $tiut ca drumul
~ana acasa o sa i se para foarte ltlllg; imaginea trupului vanos
1 se intiparise pe retina $i se ruga in sinea ei ca englezul sa nu-
si fi dat seama de interesu l trupesc pe care II trezise In ea. Nu
era singurul barbat pe care JI vazuse pe jumatate dezbracat, dar
eel mai spectaculos, da. Din fericire, cand vor ajunge la
?estinafie, va disparea din via ta ei pentru totdeauna. Acest gand
1-a provocat o senzatie de adanca U$urare.
28
3
Agata era fascinata de John Beresford. Dincolo de
aspectului lui serios ~i matur, se ghicea un barbat fermecator
~i atent. Radia gentilete $i un aer nelini ~tit ~i tainic ce izbutea
sa-i atftte curiozitatea femeiasca. Stralucirea din ochii alba~tri
nu i se stingea niciodata $i nu putea sa nu-I mai priveasca
prostita. Tamplele ii erau putin argintii dar asta nu fiicea sa
para mai in varsta, dimpotriva, ii dadea o infiiti~are distinsa.
Singurul barbat distins pe care ii cuno~tea si putea sa-1
egaleze era contele de Zambra, Alvaro del Valle, ca ~i fiul
acestuia Lorenzo, dar ei nu dovedeau eleganta aceea innscuta
pe care o aveau unii barba\ii privilegiati, printre care ~i gazda
ei. John a intors fila ziarului fiira sa-$i ia ochii din el ~i, prin
acest gest, a atras din nou atentia Agatei. Gesturile ii erau
btande iar fe lul de a da din cap, elegant, ca ~i cum totul la
el ar fi fost masurat dar nu studiat. Amandoi se aflau in
sufrageria ampla, irnpodobita in culori vesele. Prima impresie
a Agatei, dupa ce a vazut casa, a fost ca nu parea o re$edinta
englezeasca. in spatele culorilor frumoase, se aflau ni~te
maini de femeie nebritanice, putea sa jure. S-a uitat la cea~ca
pe care o tinea in maini $i i s-a parut superba. Desenul cu
flori galbene se armoniza perfect cu frunzele verzi. Totul in
casa radia eleganta $i bogatie. A ~tiut, fiira sa-i spuna nimeni,
ca familia Beresford era foarte instarita ~i de neam la fel de
vechi ca al prietenei sale Marina. Aceasta descoperire a lacu-
t-o sa ridice o spranceana; ea era un amcstec destuI de ciudat
29
 ARLETTE GENEVE
datoritii imprejurarilor care au dus la na$terea sa. Fiicii a unui
tata franccz, care lupta impotriva spaniolilor $i a unei
spanioloaice care se razboia cu francezii. ,,Putea o na$tere sa
fie mai extravaganta?". Acest gand a fiicut-o aproape sii
izbucneasca in ras. Dar s-a corectat, nu era un amestec ciudat
ci o femeie cu un piirinte destul de neobi$nuit iar tatiil ei nu
accepta sii renunfe la partea galicii ce Ii revenea, fiindcii ease
simtea cordobeza din cap panii-n picioare dar era foarte greu
sii te simti adeviirat cand toti ceilalJ:i te socotesc o ciudatenie.
Sunetul bohotului refinut l-a fiicut pe John sa ridice ochii
peste marginea filei de ziar, ca sa se uite Ia ea. Agata zambea
cu privirea tintita pe cea$ca pe care o finea in maini, dar filra
sa bea din ea $i imaginea fetei i s-a piirut peste masurii de
fermeciitoare. A impaturit ziarul $i l-a liisat pe coltul mesei
largi ca s-o priveascii mai bine.
- Cafeaua e buna, te incredintez. Ea a tresarit la auzul
vocii lui John. Intotdeauna aduc din Spania o cantitate
indestulatoare ca sii nu lipseascii la Whitam Hall.
- Vizitati des tara mea?
intrebarea fusese rostita cu unreal interes. John a vazut-o
ducandu-$i Cea$ca la buze, fiira sa inceteze sii-1 priveasca. Dar
nu a putut sii-i raspundii din cauza aparitiei in sufragerie a
intaiului siiu nascut. Cristopher s-a oprit in prag, ca $i cum s-ar
fi ~doit daca sa intre sau nu in incapere. A scrutat-o cu privirea
pe Agata. Ea s-a simJ:it privita de parca ar fi fost o catarca scoasa
la vanzare in piatii. A liisat ce3$ca pe masii $i $i-a privit tinuta,
sii vada daca nu era patara sau $ifonatii, dar infiiJ:i$area ei era
imaculara; ma rog, a recunoscut ca nu la fel ca a lui.
Cand In s!ar$it au ajuns la re$edinta, in dupa-amiaza de
dinainte, Cristopher o Iasase lmpreuna cu bagajul pe treptele
de la intrarea conacului $i dupa un salut politicos $i deosebit
de rece, plecase $i disparuse din fata privirii ei pana in
dimineata aceea in sufrageria familiala. Putin dupa aceea, a
30
all at ca doctorul Harry Ii cususe rana $iii bandajase umarul
dar acum, imbracat impecabil, nu piirea defel riinit. Agata a
rcgretat ca nu purta bratul sustinut cu o e$arfii de gat, ca sa-i
\ina umarul imobilizat; astfel, vindecarea ar fi mult mai iute.
Cristopher s-a uitat la fata care tinea in maini o cea$Ca de
cafea $i care ii privea cu sprancenele ridicate, cu o expresie
intrebatoare. Purta o rochie cu flori de culoare purpuriu
intens $i foarte putin potrivitii pentru varsta ei $i parul prins
intr-un coc la ceafii dar atat de strans incat Cristopher s-a
gandit ca va avea o durere de cap groaznica daca nu slabea
acclc. Fara sii vrea, a schiµtt un gest batjocoritor ca riispuns
la privirea ei, ceea ce a fiicut-o sa-1 fulgere cu privirea.
John a observat uluit schimbul de priviri dintre
domni$Oara Martin $i fiul lui eel mare. Exprima amuzament
din partea Jui $i ofensa din partea ei. Era pentru prima oara
in multi ani cand fiul Jui arata o atitudine alta deciit
indiferentii in prezenta unei femei $i acest amanunt 1-a
umplut de un adeviirat interes.
Intrarea intempestiva a lui Arthur $i Andrew 1-a fiicut pe
Cristopher sa ia loc in dreapta tatalui siiu. Arthur s-a a$ezat
chiar in fatii iar Andrew alaturi de Agata. John s-a uitat la fiii
lui mai mici :?i s-a intrebat cum puteau sii fie atat de diferiti
unul de altul. Chiar daca aveau o infi1ti$are foarte asema-
natoare ca inaltime :?i constitutie, la fire $i purtare erau foarte
diferiti.
- Ai dormit bine, domni$oarii Martin?
Agata s-a intors catre Andrew, care ii pusese intrebarea,
cu un zambet pe buze, in vreme ce tinea cea$ca de poqelan
r entru ca lacheul sa i-o umple cu lichidul intunecat. 0
sccunda dupa aceea, au adus de la bucatarie o tava plinii cu
croasante, gogo$i $i biscuiti proaspat copti. Aroma dulce era
dclicioasa $i a lacut-o sa-$i linga buzele, era intr-adevar
flamanda.
31
 ARLETTE GENEVE
- Foarte bine, lord Beresford, i-a raspuns politicoasa.
Rasul inabu~it al lui Arthur a racut-o sa-~i indrepte atentia
spre el. Spusese ceva amuzant? Nu ~tia.
- Sa-i spui lord lui Andrew e ca ~i cum ai spune domn
unui pore.
Dar eel pomenit nu s-a suparat din pricina comparatiei,
era prea ocupat sa mestece jumatatea de gogoa~a calda pe
care ~i-o varase in gura; cateva fire de zahiir i se lipisera de
buza de sus, dar el se ocupa deja de ele. Agata 1-a imitat ~i.
simtind gustul pliicut ~i suav pe cerul gurii, a inchis ochii
inciintata. Croasantele erau aproape la fel de bune ca acelea
de la Paris.
Cristopher statea incruntat. Fiecare mi~care pe care o
facea domni$oara Martin era urmarita de el, abia con~tient
de asta. Ea !acea gesturi iuti ~i deloc elegante cu miiinile de
cate ori vorbea, ca ~i cum ar fi incercat sa intiireasca mtelesul
vorbelor.
-Astazi sunt foarte binedispus $i te asigur ca nimic din ce
spui nu va putea sa schimbe asta, pot sa te incredintez,
i-a raspuns Andrew lui Arthur.
- S-ar cuveni sa o insotiti pe domni~oara Martin Ia
Portsmouth. Poate vrea sa cumpere cateva suveniruri inainte
sa piece spre Ruthvencastle.
Agata a ridicat brusc privirea auzind sugestia lui John.
Ea nu putea sa cumpere nimic, banii i se pierdusera pe drum,
la fel ~i obiectele personale. Si totul din pricina unui englez
lntepat ~i prea arogant ca sii-~i piardii vremea lncerciind sa le
recupereze. Privirea i-a zburat de la chipul lui John la eel al
lui Cristopher apoi a strans buzele de supararea care inca nu
Ii trecuse. Sa-~i aminteasca de colierul de perle al mamei
sale, pe care nu va mai putea sa-1poarte, Ii smulgea gemete
din inima. Ca ~i de cameea in care pastra portretul piirintilor
ei, fiicut la putinii vreme dupii nunta lor.
32
- Multumesc, lord Beresford, dar nu va fi nevoie. Prefer
sa ma odihnesc la Whitam Hall panii vine prietena mea
Marina, a raspuns cu glas tremurator.
John a privit-o cu neobi~nuit interes.
- Dar lord McGregor $i sotia sa vor sosi peste o
saptamana, i-a spus el uimit. Va trebui sa iti cautiim vreo
distractie piina atunci.
Agata ~i-a tnfipt ochii negri pe Cristopher, care i~i pastra
0 expresie oepasatoare pe chipul siiu atriigator. Continua sa
mcstece in ceai $i clinchetul linguritei a izbutit s-o enerveze.
Cum putea sii stea la masa de parca ar Ii stat pe un tron $i
demonstrand atata indiferentli fata de tot?
- Mi-ar pllicea sa ma intorc la Dover ca sa caut ceva...
Nu a terminat propozitia; nodul din gat crescuse pana
ajunsese de marimea unei nuci. John i-a privit chipul rnahnit
neintelegiind pricina. Trecuse de la veselie la tristete cu
iuteala fulgerului.
- Cristopher trebuie sa se intoarca la Londra. John nu
pierdea niciun amanunt din expresia intiiiului siiu nascut
cand a racut sugestia. imi lnchipui ca nu va avea nicio
pricina sa nu te lnsoteascii.
Cristopher deja tagiiduia <land din cap, cand Arthur a
spus:
- Te voi insoti eu, domni~oara Martin.
Oferta lui a tacut ca ochii lui John ~i ai Agatei sa se
lndrepte spre el, cu surprindere.
- Mulpimesc, a izbutit sa spuna, cu desiivar~ire tulburata.
Tacerea s-a liisat deodata in sufrageria confortabilii.
- Te-ai speriat cand ati fost atacati? Nu este ceva obi~nui~
sa dai peste rauraciitori pe drumul principal dintre Londra ~1
Portsmouth, dar uneori se 1ntiimpla. Bine ca te in sotea
Cristopher.
,,Putea intrebarea lui Andrew sa fie mai nepotrivita?"
33
 ARLETTE GENEVE
~i-a spus Agata. Ii era ru~inc sa ad1nita ce se petrecuse dar
nici nu voia sii exagereze pu:rtarea unui englez intepat care
nu merita asta. Totu§i, a liisat ca intelepciunea sii vorbeascii
prin gura ei, chiar dacii era manipulata de diavol.
- Din fericire ma insotea lord Beresford ~i m-am simtit
permanent aparata de el, a spus fiira sii-~i ia privirea de la
Andrew. Doar Cristopher a simtit batjocura din vorbele
rostite de spanioloaica dar chipul nu i-a triidat nicio emotie.
A dov~dit un curaj nemaipomenit infruntandu-i pe bandifi,
a contmuat ea. Este visul oricarei fete de cincisprezece ani:
sa se simta in siguranta in compania unui adeviirat domn
englez, a incheiat Agata cu aceastii fraza sarcastica.
John ~i-a privit fi ul, care continua sa-~i mentina atentia
asupra ce~tii de ceai, strain de comentariile fals magulitoare
ale domni~oarei Martin, dar zvacnetul u~or din ochiul siiu
d!ept~ ariit~ ca nu se simtea la fel de nepasiitor precum parea
\il tatal lu1 s-a lntrebat ce naiba s-o fi petrecut intre ei care
sa justifice acea aparenta ostilitate ~i frazele cu lndoit i~teles
ale tinerei.
- Daca e cineva in stare sa puna pe fugii ni~te raufiicatori
pur \)i simplu doar cu o privire, acesta es te Cristopher al
nostru, a raspuns Andrew in gluma. Nu-i a~a, frate?
Agata era foarte nedumerita; intepaturile ei nu avusesera
unnarile la care nadajduise. Pesemne, englezului ii curgea
otet prin vene.
- Diseara vom cina la palatul Casterham, i-a fn$tiintat
John. Am lncredere ca veti fi punctuali. Atentionarea catre
cei trei fii nu admitea discutie. Agata a racut ochii mari
lngrozita. Ea nu putea sa asiste la o cinii atat de insemnata'.
S~~ da? De buna seama ca nu! Era un musafir impus, cu
mcmn chip nu putea sa-i punii pe Beresforzi intr-o asemenea
situafie. Se intelege, domni$oara Martin, dumneata ne vei
insoti In calitate de oaspete special. Contele Casterbarn
34
a~teaptii prezenta dumitale.
Trebuia sa refuze de indata.
- Ar fi foarte nepoliticos sa nu riispund la o invitatie
tacuta intr-un chip atat de binevoitor? s-a aventurat sa
intrebe, neluandu-~i privirea de pe chipul gazdei ei.
Nu avea nicio rochie potrivitii, in afara de una.
- Foarte nepoliticos, i-a raspuns John cu un zambet in
~oltul buzelor fine. Agata s-a gandit ce scuzii. sii invoce ca sa
fie scutita de prezenta la acea ilustra cina. Vei merge insotita
de Arthur. Andrew a ridicat cu interes o spranceana, auzin-
du-1pe tatal Jui. S-a gandit ca domni$oara Martin va muri de
plictiseala in compania fratelui sau. Nu trebuie sa uiti ca e~ ti
o taniira debutanta. Ea nu intelegea vorbele Jui John. 0
tanarii debutanta? Chipul i-a aratat nedumerirea pe care o
simtea, dar marchizul a incercat sii-i lamureasca indoielile.
Fiecarui invitat i se acorda un insotitor, in cazul unei
doamne, sau o insotitoare in cazul unui domn. Pentru ca nu
cuno~ti regulile noastre engleze~ti, am socotit nimerit sa iti
dau dinainte un insotitor care sa nu-ti fie strain $i care sa
poata sa te conducii cu succes pe durata serii.
Acum intelesese. Agata s-a uitat la Arthur, cares-a inro~it
sub privirea ei. I s-a parut un amiinunt ind.ntator, nu mai
vazuse niciodata ro~eata pe chipul unui barbat. Sa creascii
inconjurata de veri, cei mai multi dintre ei talhari, ii daduse
o imagine asupra biirbatilor foarte destinsii ~i diferita ~i de
aceea i se parea foarte greu sa ~i- i inchipuie pe varul Lucas
sau pe guralivul de Felipe inro~indu-se din pricina privirii
unei femei.
- Onoarea ar fi trebuit sa ii revina lui Cristopher, pentru
ca este eel mai mare.
Andrew a lasat vorbele sa cadii ca din lntamplare. Cel
pomenh ~i-a fulgerat fratele mai mic cu privirea, din pricina
lndraznelii lui. Ultimul lucru pe care ii dorea la o cina
35
 ARLETTE GENEVE ]UBJlfTE-MA
plicticoa~a era sa-i tina companie unei femei ca domni§oara t\vca parul strans lajumatatea capului §i liisase ca~eva ~uc_l.~
Man in . Agata nu voia sa lngaduie ca sugestia Iui Andrew sa
libcre pe umeri. Agata a considerat potrivit sa nu-~1 faca grtJ1
fie Iuata in seama §i s-a grabit sa lncuviinteze hotan1rea p1.:ntru pierderea unor ace de par in timpul cinei, dar tacer~a
patriarhului Beresford.
din interiorul trasurii o racea sa fie ~i mai nervoasa decat vo1a
- v,i ti o placere, lord Arthur. Nadajduiesc ca voi fi o
si1 admita.
companie potrivita Ia masa.
Cristopher era con~tient de stanjeneala fetei. Stiitea chiar
- Domni~oara Martin, placerea va fi a mea, a raspuns in fata Jui §i era imbracata nepotrivit pentru o cina de gala,
taniiruI cu timiditate.
dar nicium.il dintre Beresforzi nu i-a ar iitat-o, ca sa nu se
Glasul Ii sunase prea trist dar nimeni nu a dat insemnatate ru ~ ineze. Lumina felinarului trasurii smulgea scant~i ~ri
§i au continuat micul dejun vorbind despre lucruri banale.
parului ei blond care, pentru o clipa, i-a amintit de ~ndm~tl~
dunelor de pe o plaja. Buclele se loveau de urecbtle m1ci,
Iara cercei. Singura bijuterie pe care o purta, in afara de un
inic pieptene din sidef §i perle pe care ~i -1 pusese intr-o parte
4 a cocului, era un crucifix simplu din aur agatat la gat cu un
lant fin. ~i-a Ia.giiduit sa se intereseze de valiza care se
pierduse cu cateva zile in urma, cand se va int.~arce In
agitatul ora~; macar acest mic gest de compe~s~re 11 dator~ .
Trasura i se p~rea prea mica. fi lips ea aerul din pricina
Andrew se uita cu mare interes la frantuzoa1ca sau trebuia
nervozitatii care o stapanea. i~i petrecuse toata ziua alegandu-
sa spuna spanioloaica? Avea ~alul strans peste piept ca §i
§i toaleta cea rnai potrivitii pentru cina, dar nicio haina nu i se
cum ar fi fo st un scut de aparare. Pentru ca in vebicul nu
parea indicata pentru eveniment. Siujnicele de la Whitam
incapeau decat patru persoane, J~hn h~ta~se~sa ~earga cu
Hall fusesera foarte cumsecade §i toate hainele ii erau curate
Devlin Penword in trasura acestuia. Ce1 do1 barbat1erau, pe
~i ciilcate de parca nici nu ar fi indurat vreodata neajunsurile
langa prieteni, rude §i profitau de orice ocazie ca sa
traversarii pe mare. in cele din urma, alesese o rochie de
vorbeasca despre nepotii lor, pe care ii adorau.
culoare albastru turcoaz §i cu dantelii de culoarea filde§ului
- Nu ai de ce sa fii agitata. Glasul Jui Andrew a rasunat
la decolteu. Matasea era noua, iar croiala acceptabila, dar
in tacerea din trasura ca un aleluia de speranµi. Sir Arthur te
acum regreta ca nu acordase mai multii atentie modei. In
va apara de orice rau.
ultimii ani, principalul ei interes In viata fusese sa studieze.
Agata a !ncetat sa mai priveasca peisajul ca sa-~i puna
Dar studiul se dovedea destul de costisitor, iar tatal ei nu inota
ochii pe cl dar pe drums-au intalnit cu cei ai lui Cri stoph~r.
In bani; so lda ca ofitcr in retragere era derizorie. S-a hotarat
Avand spatele rezemat de spatarul din catifea, _o pa~e dt~
sa-§i completeze tinuta cu un §al spanioI din dantela toledana,
chipul acestuia era in penumbra dar a putut sa it vada ochn
mo§tenit de la bunica matema. II cumparase bunicul Gines
stralucitori care o priveau indescifrabil.
inainte ca razboiul sa distruga economia farii §i pe oamenii ei.
36 - Multumesc, a izbutit sa baiguie cu timiditate. \Oi
37
 ARLEITE GENEVE
1UBE$TE-MA
incerca sa nu-ti uit sfatul 1n legiiturii cu insotitorul meu.
- Lady Isabella Kelly este fiica unui conte sciipatat, dar
- E nemaipomenit ca trebuie sa faci o gluma din orice,
w o dotii generoasii. Chiar daca nu aurul pe care_ ii posed~
1-a mustrat Arthur cu glas sec pe fratele sau mai mic. Intr-o
cste partea cea mai stralucitoare a persoanei sale, ct un sugh1t
zi iti vei da seama ca lumea nu se invarte in jurul tau §i al
ideilor tale. deosebit pe care $i-I face auzit cu fiecare silabii pe care o
roste$te.
Izbucnirea i-a luat prin surprindere pe cei din trasura.
- Isabella este destul de frumoasa, a liimurit-o Arthur pc
Arthur nu-$i pierdea niciodatii cumpatul, pentru nimic.
Agata, ca $i cum ar fi fost nevoie ca ea sa cunoasca acest
Chipul lui Andrew continua sa fie zambitor in ciuda criticii
ami:inunt.
dure primite $i Agata $i-a spus ca nimic nu izbutea sa n
- Iar Julie Freeman, a continuat sii spunii Andrew, este
necajeasca sau sa ii strice buna dispozitie celui mai mic
cea mai tenace vanatoare de soti din dite am cunoscut. S-a
dintre cei trei Beresford. Era eel mai vesel $i mai nepasator.
oprit o clipa ca sa traga aer in piept. fl urmiire§te $i It
Pe ea o incanta sa-i asculte glumele.
hartuie$te cu neru$inare pe Cristopher $i uneori intr-u.n mo~
- Invidia ma face sa ma exprim a§a, a recunoscut pe un
de-a drcptul vulgar. Andrew a tiicut un moment. De$1, daca
ton atat de frustrat incat a sunat patetic. Tu eel putin vei purta
c sa aleg, prefer sughitul Isabellei dedit tertipurile Juliei ..
o conversatie pUicuta §i interesanta multurnitii domni§oarei
- $i nu puteti si'i faceti schimb sau sii-i dati o s ~g=s~•=
Martin; dimpotriva, Cristopher §i cu mine vom fi nevoiti sa
gazdei despre insotitoarele voastre? a intrebat, cam zapac1ta
ascultam vreme de ceasuri nesfilr§ite cat este de greu sa
de lamurirea Jui Andrew.
fixezi florile din stora pe borurile paliiriilor de dama. Sau §i
- Un domn englez nu $i-ar jigni niciodata gazda
mai bine, a continuat, cat de greu este sa stapcine§ti o iapa
punandu-i sub semnul 'intrebiirii bunul ~ust in. ale~erea
cand faci o plimbare prin Hyde Park, pf in cu desavaf$ire de
insotitorului sau insotitoarei Ia masa. Agata $•-a mfipt
annasari condu§i de mainile pricepute ale domnilor
pupilele pe figura aproape ascunsa a Jui Cristopher, care ~e
londonezi, dar straini de fiumoaseJe amazoane care incearcii
mentinea intr-o tacere desi'ivar§itii. Oare el detesta compama
sa respire un pie de aer curat $i singurul lucru pe care 11
domni~oa rei Julie la fel de mult cum o detesta Andrew pe
izbutesc este sii inghita praf murdar.
cea a Isabcllei? Dar iubitul meu friitior Arthur va avea
Agata era uluitii. Andrew nu putea sii vorbeascii serios ori
da? enormul privilegiu de a sta de vorba cu o fata abso lut
nonnalii $i fermeciitoare, despre vreme, politica din Spania,
- Sa dea Dumnezeu sa-ti .fi picat Isabella, i-a spus Arthur,
serbarile campene$ti pline de fete frumoase $i chiar despre
nlzbunator. Geamatul Jui Andrew a sunat foarte adevarat In
pasionantele lupte cu tauri. .
urechile ei; nu piirea sa se prefaca. Merifi asta $i chiar mai mult.
Agata $i-a astupat gura cu mana inmi:inu$ata ca sa-~1
- 0 prefer pe Julie decat pe Isabella, i-a replicatAndrew
amuzat. iniibu$e rasul. Ea nu vorbea despre vreme, politica sau taun.
Putea sii vorbeascii despre cum se disecii un cadavru sau cum
- Cine sunt Isabella $i Julie? a lntrebat Agata foarte
curioasa. sa re cuno~t i febra tifoida, de~i, cu siguranta, acest subiect
38 de conversatie nu ar fi potrivit pentru o cina festiva.
39
 Alu.Em GENEVE
- ~i inteligenta, a adaugat deodataArtbur Nu uita Andrew.
di domni~oara Martin, pe langa faptul ca este o fata ~onnala '
cum :>pui ru, este prima femeie medic pe care o cunosc.
.lnjma Agatci a mceput sa-i bata nebune~te 'in piept. De ce
0 lmgu~eau? Si de.ce Cristopher ramanea in afara discutiei?
Absent Ia tot. Ca ~1 cum rcstul lumii prea putin l-ar interesa.
- Foarte frumoasa $i interesant:a, a fost de acord Andrew.
A:111ur, te vor invidia toti domnii de la cina $i pentru asta te
urasc.
_Agata $tia ~a ~narul nu vorbea serios cand spunea ca 1$i
ura~te fratele. In c1uda scurtei vremi petrecute la Wbitam Hall
putuse sa observe enonna camaraderie care exista intre ei. '
A Multu~1~sc, ~ r: plicat, ~n fata nea~teptatu lui elogiu.
-
I~telesese ~a d1scutia fusese pnlejuita ca sa o scape de o parte
drn ne~oz1tatea care o stapanea 1n fata unui even.iment pe
c~re ~u ti c?n~ro~a. A fost un gest foarte frumos sii incercati
sa ma facet1 sa u1t ceea ce am de infrumat In seara asta.
- Dar n-ai de ce sa-ti faci griji. Noi, fratii Beresford te
vorn apara de orice, altminteri lady McGregor va c~re
capetele noastre pe o tava de argint.
Ochii Agatei s-au lacut mici la auzul nurnelui de femeie
maritata al prictenei sale. I-ar fi placut atat de mult sa asiste
la nuntii, sa-i fie na~a...
- \Oi putca sii vorbesc In ftancezii pe timpul cinei?
i'ntrebarea nevinovata 1-a fiicu t peArthur s-o priveascii uJujt. La
randu l siiu, Andrew s i-a relinut un inceput de zambet. Nu
stapanesc prea bine limba engleza $i presimt ca spaniola nu
~ste o limba foartc cunoscuta aici, nu-i a$a? a adaugat cu
mteres.
- InvAn?lia uram tot ce are legaturii cu francezii, a spus
de~data Cn stopber s.i cu aceste vorbe acre a participat pentru
pnma oara la discutie. Ar ft bine sii nu uiti, a avertiza-
t-o. Dar vei putea sa vorbe~ti in spamola cu fratii mei dacii
nu atragi prea mult atentia asupra persoanei dumitale.
40
,,Mai sa fie! Ascuti~ul vocii lui ar putea sa se ia la
intrecere cu sabiile toledane'-', s-a gandit Agata. L-a privit in
' tatii dar Cristopher i-a oferit o privire inofensivii de zeflemea
sau dispret, nu $lia prea bine.
- Ce vrei sli spui cu a atrage prea mult atentia asupra
persoanei rnele? I-a intrebat cu o anume neplacere pe care nu
s-a deranj at s-o mascheze.
- Spaniolii tipii prea mult, a riispuns el pe un ton
indiferent.
- Cristopher ura~te tot ce are legiitura cu francezii sau
spaniolii, a intervenit Andrew glumet. Dar adu-ti aminte
zicala ,,Cainele care latra nu mu$di".
Ea 1-a privit cu sincerli recuno$tintii. Zambetul larg al
tiiniirului ar putea sii topeascii inima cea mai rece. Era al
naibii de chipe~, ca $i fratele siiuArthur, dar Cristopher avea
un magnetism salbatic $i intr-o anumitii miisurii crud, care ii
atragea atenpa in mod constant rara sii poatii evita asta.
- "Cainele care latra mu$cii pulin", 1-a corectat cu glas
melodios.
Andrew a inclinat din cap in semn de incuviintare dar
Agata nu a apucat sii-i raspundli caci chiar in acel moment
trasura s-a oprit in fata unui conac care a liisat-o cu gura
cascara. Era maiestuos, demn de un rege ~i indatii s-a incruntat
lngrijorata. Ea nu era obi~nuita cu protocolul englczesc dar, ca
sa fim sinceri, nici cu eel spaniol. Singurele ei momente
maiestuoase au fost in palatul Zambra ~i in compania prietenei
sale Marina ~i a fratelui acesteia, Lorenzo. Si atunci, cum o sa
faca fata unei cine cu nobili englezi?
- \Oi incerca sii te ajut in toate, nu trebuie sa-ti fac i griji.
Glasul senin al lui Arthur i-a piitruns in strafw1dul inimii.
Va avea eel mai bun insotitor la masa, nu ar trebui sa-~ i faca
griji pentru fl eacuri, dar i~i racea.
Agata a Juat bratul pe care Arthur i-1 dlidea inainte de a
cobori cele douli trepte ale trlisurii ~i cand a ridicat privirea
41
 ARLETTE GENEVE
d~n ~am~nt'. C~istopher. disparuse din campul vederii ei.
~1-~ mch1pu1t ca probab1! era domic sa se indeparteze de ei
~1 dm nou .s-a in~ebat de ce era atat de singuratic, dar ~i-a
fixat ate~t1a pe t~narul chipe~ c~re o conducea pe scari m
sus, spr: mtrarea m conac. John ~1 Andrew ii a~teptau, alaturi
de un barbat _foarte ~istins, despre care Agata s-a gandit ca
era de acela~1 rang ~1 varsta ca ~i marchizul de Whitam
- D?mni~oara Martin, dii-mi voie sa ti-I prezint pe b~nul
~eu pneten Devlin Charles Penword, duce de Arun ~i socrul
foce1 mele Aurora.
.A_~a~a i-a zambit ilustrei figuri. Avea parul carunt ~i des
~1
maim mari dar moi.
. - Este o adevarata placere, domni~oara Martin. Ducele
1-a luat mana ~i a dus-o la buze cu un gest atat de firesc incat
a fiic_ut-o sa se simta tulburata ~i incantata totodata. Vorbea
spamo!a! Glasu! duce!ui era grav ~i puternic, avea siguranta
?mulu~ mul~mit de viata ~i implinirile sale. Era cu adevarat
1mp~a~r~~1 ~u toate ca privirea ii era mandra, a primit-o cu
?u~a:omta ~1 caldura In ochii alba~tri. Arthur va fi eel mai
mv1,d1at barbat al serii, pot sa va asigur de asta.
. ~~ata a zambit fericita, chiar daca ~tia ca nu era frumoasa
~1 ntct ~u avea ~n. chip de?se?it se simtea bine printre acei
o~neni elegant1 ~1 rafinat1. ~1-a inchipuit ca seara putea fi
mmunata.
5 atacurilor. Hotarase sa riimana in Spania in ciuda infrangerii
Seara se dovedise un dezastru desava~it, dar, din fericire
putuse sa fuga in gradina, unde a~tcpta sosirea Iui Arthur c~
o bautura racoritoare. Scuza rostita era adevarata chiar a~ea
42 '
IVBE$TE-MA
m.:voie de un moment in singuratate. Agata a coborat treptele
spre tufele de trandafiri ~i indata mireasma patrunzatoare a
florilor a invaluit-o cu prospetimea ei dulce. A mers spre
H\ntana rotunda din piatra, cu statuia Jui Neptun sculptata pe
ca. S-a a~ezat pe marginea lucioasa ~i a inaltat chipul catre
noaptea lntunecata ~i instelata.
Se simtea chinuit:a, jignita. Mai multe doamne ~optisera
vorbe neplacute ~i usturatoare cand Arthur o conducea
inspre sufrageria fina ~i eleganta. La inceput, nu daduse
insemnatate dar sranjeneala ranarului a luat-o cape 0 ofensa
personala. in plus, chipurile pline de dezgust ~i jignirile
st:aruisera pe toata durata cinei, provocandu-i o stanjenitoare
senzatie de rau fizic. De ce naiba spusese ca era pe jumatate
frantuzoaicii? Nu era ea vinovata ca era un amestec ciudat,
de~i recuno~tea ca ii transmisese stinjeneala ei ~i lui Arthur,
t:are inrautatise totul incerciind s-o ajute. Oare numele ei
frantuzesc nu o trada drept o invadatoare? Fir-ar sa fie! Era
nevinovata de razboiul care avuse Joe intre cele doua patrii
ale sale iar tatal ei nu era vinovat ca se nascuse de partea
gre~ita . A oftat intristata, simtindu-se impartita intre
simtaminte. i~i iubea din suflet tatal, pe Jean Michel, ~i
putuse sa vada cu ochii ei iubirea pe care o avea pentru
mama ei, Maria Isabel. in ciuda absentei ei, faptele ii
dovedeau convingerile ~i taria inimii. Jean Michel indurase
vreme de ani jignirilc ~i atacurile spaniolilor care urau tot
ce avea legatura cu francezii; dar niciodata nu raspunsese
suferite in razboi. Faptele lui de iubire neconditionata nu ii
rascumparau in ochii lumii? $i cine erau blestematii aia de
englezi ca sa se erijeze in judecatori ai radacinilor ei? Ca sa
i~i dea cu parerea cu atata libertate, rara sa cunoasca pricinile
~i imboldurile sale?
Totu~i, nu trebuia sa-i ti raspuns lui lady Margaret intr-un
43
 ARLErrE GENEVE
mod atat de brusc, fn ciuda acuzatiilor voalate. Ea era doar
u~ mu~afir .$i n~ avea niciun drept sa se arate aqagoasa sau
sa puna la mdo1alii bunavointa familiei Beresford, al carei
oaspete era. Se simtea atat de suparata incat inima fi batea •
ta I · · m
mp ~cu un c1o~an1t nei'ncetat. $i In starea aceea de furie $i
~esenttment~, c:1sto?her a venit dupa ea ca s-o duca inapoi
m palat, cu ob1$nu1tul sau dispret $i aroganta. Cu toate
~ce~te~ •• d~ca -~ e ~eva era sigura Agata era ca nu va mai
mgadm m~a o 31gn~re in noaptea aceea infemala l?i $i-a varsat
P_e eel ~at ~are dintre fratii Beresford neputinta pe care 0
s1mtea $1 funa care o stapanea.
. - Frat~le _m:u se simt~ atat de tulburat ca ti-a ingaduit
sa-1 convmg1 sa te lase_ smgura, lncat $OVaie sa vina dupa
dumneata. De aceea, mt-am luat libertatea de a 0 face eu in
• h' Jui.
locul . Ochii Agatei s-au redus la o Jinie' auzind u-1 . lffil•
9
Ill~ .1pu1 . ca firea dumitaJe fndriizneata trebuie sa fj fost
pncma $1 nu te1?1peramentul moale al lui Arthur, dar oricum
a fost o gre$eala pe care trag nadejde ca n-ai s-o mai faci. o
fata nu poate r~mane n~insotita, chiar daca piitime$te de un
~aracter U$~rauc. Ea_voia sa-i raspundii, dar mana Jui a oprit
mceputu l raspunsulu1. Te rog, data viitoare stiipane$te-$i firea
asta spaniol~asca_ la o _masa unde se atla oameni inteligenti.
Spatele Agate~ s-~ mcordat aidoma corzilor unei ghitare.
A. l~a~ vorbel~ lu1_ ~~1st~~her in eel mai riiu chip cu putinf.a.
~g1d1tatea atitudmu Im 1 s-a parut peste poate $i nelalocul
e1, purtarea severii a indignat-o $i, impotriva oriciiror
a~te~tii~i, i-a replicat jignita pana in maduva oaselor $i tara
sa-$1 masoare vorbele.
- E plac~ut sa :ad ca ai a$a o pretuire deosebita pentru
firea_noastra spamoleasca. Noblete invidiara de catre englezi
de cand: lumea lume, nu-i 3$a? a raspuns pe un ton sec. $i,
~pro~o, m afara de tatal dumitale, nu am vazut niciun om
mtehgent la masa.
44
Sprancenele blonde ale lui Cristopher s-au ina.ltat deodata
intrebiitoare in fata insultei neru~inate.
- la te uita! a exclamat, surprins ill parte de izbucnirea
sa. 0 femeie care ~tie sa-~i foloseasca limba ~i pentru
altceva decat sii umezeasca firul de ata ca sii it bage in ac.
Agata a rasutlat arat de putemic incat aproape s-a inecat.
Sa umezeasca ata... !
- Ia te uitii! a repetat cu ochii ca ni~te pumnale. Un biirbat
care i~i dii aere folosind vorbele in fata unei femei fiira
aparare.
,J~i da aere?'', s-a intrebat Cristopher, dar ea m1 era
dispusa sii se opreasca din acel razboi verbal pe care ii
incepusera $i nici el nu ii va ingadui vreo pauza.
- Fara indoiala, e~ti suparatii ~i nu ~tii ce spui, i-a rlispuns
cu condescendenta. Dar, daca englezii invidiaza ceva la
spanioli - ma mlirginesc sii-ti citez vorbele - , este
capacitatea acestora de a nu face nimic in cea mai mare parte
a timpului.
Ochii Agatei s-au deschis cat farfuriil e. ~ i atunci toata
incordarea acumulatii, nepllicerile $i insultele din noaptea
aceea au alcatuit un vulcan care a erupt inauntrul ei. Un
blestemat de englez indraznea sa 0 insulte! 0 fiicuse
trantorita? Ma rog, pe ea ~i pe spanioli in general.
- Parere care difera, fiira nicio indoialii, de cea a lui sir
Francis Drake'. Nu a existat i;;i nici nu va exista un jefuitor
englez care sa fi asudat atata furand rodul muncii spaniolilor.
Cu greu poti sa-mi acuzi compatriotii de lene cand voi sunteti
cei care ati izbutit sa va umpleti cuferele tarii sa vii spetiti.
Cristopher se bucura s-o scota din siirite. 0 englezoaica
mai degraba $i-ar fi mu$cat limba decat sa ii riispunda pe un
ton critic, dar pasiunea pe care o arata domni$oara Martin i
Corsar. navigator, negut3tor de sclavi si om politic englez; In l 580, regina Eli-
1
sabeta I 1-a tacut cavaler (n.t.).
45
 ARLErrE GENEVE
se parea foarte atragatoare. De multa vreme nu se mai
amuzase ccrtandu-se cu o alta spanioloaica in afara de sora
lui, Aurora.
- Stii proverbul ,,Cine fura de la un hot..."
Nu a tenninat fraza, dar Agata era pe punctul sa le~ine
de suparare. S-a uitat la el cu atata sfidare incat Cristopher
s-a temut serios pentru integritatea sa fizica. Niciodata nu
mai vazuse o femeie atat de furioasa ~i totodata atat de
adorabila.
- Ne-ati scufundat galioanele, ne-ati furat posesiunile. Ati
luptat impotriva lui Napoleon pe pamant spaniol, e adevarat,
dar numai din interes, ca sa conspirati ~i sa puneti la cale
nenorociri . Ma in ~el oare, lord Beresford?
, Ca ~i cum ~i-ar fi dat seama de absurditatea apara1ii ei,
Agata a tacut brusc dar cu o stralucire razbunatoare in ochi.
infierbantata cum era, uitase ca era o simpla musafira In casa
lui. El ii era gazda ~i ea tocmai ii daduse o grarnada de
motive ca s-o arunce in strada.
Cristopher se apropia foarte incct, fara sa-~i ia ochii de pe
cbipul fetei, schirnonosit de suparare. Agata a detestat
stapanirea de sine pe care o arata englezul; tinuta impecabila,
parul bine pieptiinat spre spate, rara niciun fir nelalocul lui.
Si deodara a simtit impulsul sa strice aceasta ordine atat de
con~tiincios alcatuita. A coborat ochii pana pe batista perfect
lnnodata de la gat, de proportii exacte la ambele capete, ~i a
dorit sa rupa acel echilibru desavar~it pe care II arata el 1n
aparenta. Sa-I fa ca sa se clatine in forta lui masculina, dar
cum sa izbuteasca? Dandu-i un pumn!
- Un barbat ar fi simtit duritatea caracterului meu in fata
unei asemenea desra§urari de lipsii de bun simt. Poti sa fii
recunoscatoare ca e~ti o frantuzoaica supusii, fiindcii noi,
englezii, obi~nuim sa fim marinimo~i cu invin§ii.
Spatele Agatei s-a lncordat $i mai mult. O filcuse supusa?
46
i11vinsa? Cu ce drept se erija in invingator asupra ei? Ca
r;ispw1s la provocare, a racut ceva de care se va cai mai tarziu,
dar pe care in acel moment, orbita de furie, indure~ata de
privirile pline de prejudecati ale doarnnelor englezo~1ce~ nu
I-a considerat nepotrivit. Sufocata de ofensa, nus-a gand1t la
urmiirile faptelor ei. Cristopher statea in locul eel mai bun,
chiar Janga marginea fiintanii rotunde, foarte aproape de ea.
Agata a racut un pas ca sa ajunga in fala Jui. Cristopher s-a
rasucit putin ca sa n-o piarda din vedere, ramanand cu sp~tele
ta fiintana. Atunci ea a ridicat tocul botinei ~i l-a lov1t cu
putere in picior. Exclama\ia lui de surprindere ~i durere a avut
gust de miere topira pe buzele ei. Cristopher a racut un pas
inapoi dar pantoful i s-a lovit de piatra ~ntanii. ~i a ra~a~ un
moment dezechilibrat; ea a profitat de hpsa lui de stab1htate
ca sa-1 impingii cu putere. lntentiile ei au fost cu totul
nea~teptate pentn1 el. Cristopher a simtit cum cade pe spate.
Marginea de piatra a fiintanii era prea joasii, abia ii ajungea
la inaltU:nea butonilor. A batut aerul cu mainile, cautand sa
m
se \ina de ceva 'incercarea de a nu cadea in apa. Pentru ~
Agata era at.at de aproape, a izbutit s-o apuce de bra\ ca sa
lncerce s a-~i recupereze echilibrul dar contragreutatea
nea~teptata a racut tocmai pe dos: a tarat-o cu el in cadere.
Chiar dacii adancimea nu era mare, amandoi s-au udat de tot.
Ea a inceput sii tu~easca ~i sa scuipe apa pe gura de parca
ar fi fost noroi infierbantat de caldura iadului. Cum
lndraznise s-o traga in f'antiina? I-a infipt genunchiul drept In
stomac ~i I-a afundat ~i mai mult in rnalul de pe fund. Cu
degetele ca ni~te gheare, 1-a apucat de buclele blonde, ~acum
nu tocmai lngrijit pieptanate, ~i i-a bagat capul sub apa. Dar
forta lui Cristopher era mult peste a ei, a izbutit sa-i pun~
genunchiul intre picioare ~i a ~runcat-o pe deasupra capulu~
in partea cealalta a f'antiinii. Agata a zburat pe deasupra lu2
A
Cristopher ~i a cazut cu gura in apa, cu poalele sumese pana
47
 ARLETTE GENEVE
in talie. Amplitudinea flintanii ii impiedicase sii-$i faca un
rau mai mare in lupta. Cand a reu$it sa scoata capul din apa,
el statea deja in fata ei. Cu un gcst brusc, a prins-o de brat $i
a lasat-o in picioare in mijlocul flintanii.
- Badaran blestemat! Cum indrazne$ti ... , 1-a insultat, dar
nu a fost in Stare Sa Siar$easca propozitia vazand gestu) de
durere pe care I-a fiicut el cand $i-a atins umarul.
Agata uitase ca era ranit. S-a rugat ca rana sa nu i se
deschida din pricina izbucnirii ei.
- Vrajitoare neru$inata! Daca nu $tii sa prime$ti o insulta,
fcre$te-te sii le roste$ti. Ea I-a privit cu dll$miinfo. Se ruga
pentru el $i golanul o insulta. Daca amandoi erau uzi pana la
oase era doar vina ei, pentru ca nu $tiuse sii-$i stapaneasca
pomirile, dar mai degraba $i-ar lasa pielea la saramura decat
sa recunoascii. Si atunci, un tu$it i-a luat pe amandoi prin
surprindere. Au i'ntors capetele la un ison $i au vazut mai
multe perechi de ochi care ii priveau de parca ar fi fost fiinte
din alta lurne. Singurul care avea un zambet panii la urechi
era Andrew. Arthur era profund afectat de spectacolul
lamentabil pe care ii ofereau amandoi uzi. Marchizul avea in
mana o cupa de $ampanic $i o strangea nefiind con$tient de
ce fiicea. Figura lui serioasii 1-a racut pe Cristopher sa injure
printre dinti. Lui John abia daca ii venea sa creada
spectacolul ru$inos pe care il ofereau fiul lui eel mare $i
domni$oara Martin. Se uita la chipurile lor cu o surpriza
desavar$ita. Nu era in stare sa lnteleaga pricina pentru care
amandoi erau uzi $i se certau in picioare in apa. Ce ii
scapase? Cristopher a ie$it din fantana $i, odata afara, i-a
intins ei mana cu un gest galant ca s-o ajute sa iasa. Agata a
primit de parca ar fi fost o regina care ii ingaduie Jacheului
sa o ajute sa coboare dintr-o trasura. Se simtea suparata pana
intr-un punct de neconceput $i incapabila sa spuna ceva
inteligent. Dar Cristopher a fost mai iute in a lamuri situatia
48
1UBE$TE-MA
in care se giiseau. Domni$oara Martin a cazut in iantanii $i
dtnd am incercat s-o ajut am alunecat $i eu. Ede necrezut cat
de impiedicate pot deveni femeile cand sunt langa apa.
S-a uitat la el cu desavar$ire depa~ita de emotii. Daduse
l<imurirea de parca ar fi fost ceva firesc ca o femeie sa fie atat
de impiedicata incat sa cada intr-o iantana. A observat ca el
isi netezea parul intr-o incercare de a scurge apa $i de a tine
'
buclele '
rebele spre spate. Agata a racut ceva cu totul
nca$teptat $i nelalocul sau: cu mana dreapta i 1-a ciufulit din
nou dar s-a cait o secunda mai tarziu. ,,Ce-am fiicut?", s-a
'
intrebat. Dar nu putea sa raspunda la intrebare, pentru ca nu
~ tia ce o impinsese sa-1 atinga dupa tot ce spusese despre ea.
Cristopher a privit-o uluit dar nu $i-a mai netezit parul.
- Este o U$Urare sa vezi ca biirbatii nu se dovedesc la fel
Jc impiedicati ca femeile cand se afl a aproape de o fiintana.
$i, Iara sa a$tepte raspuns, s-a indreptat spre Arthur, care
o privea lo continuare jumatate uluit, jumiitate amuzat.
Agata i-a lacut un gest din cap ca sa i i ofere bratul, iar
t£marul a condus-o inapoi la conac, neincetand sa se uite la
dara de apa pe care o lasa la fiecare pas. Comentariul ei
sunase la fel de absurd ca $i lamurirea data de Cristopher.
- Intarziati prea mult, a fost explicatia scurtii pe care i-a
oferit-o Andrew lui Cristopher ca sa justifice prezenta tatalui
lor in gradina. Ar trebui sa te vezi. parca e$ti un ~obolan ud.
Tonul jovial al fratelui sau eel mic nu 1-a deranjat,
dimpotriva. L-a racut sa schiteze un zambet, pentru prima
oara in multi ani. intr-adevar, se simtea ca un $Obolan ud.
Inirna lui John i-a tresarit in piept privindu-i. Sa-~i vada
fiul eel mare intr-o asemenea incaierare i se parea
ncmaipomenit, iar gcstul ei de a-i ravii$i parul i se intiparise
pe retina cu o nadejde care ii mu~ca din maruntaie. Ar fi cu
putinta ca o straina sii fi trezit interesul fiului sau mai mare?
Trebuia sa inceapa sa faca cercetari in aceasta privinta, dar
49
 ARLErrE GENEVE
pres imtirea era prea puternica pentru a o ocoli. Dumnezcule!
~i dacii se in§ela? Acum trebuia sa le ofere gazdelor o scuza
pentru ca plecase in ni~te imprejuriiri atilt de nea§teptate.
6 .~pan i ola in toate ocaziile cand era prezenta. ln plus, o aJutau
II ura! Era eel mai nesuforit barbat din cap cunoscuse. Se
a§t~pta la 0 scuza din partea lui, dar, vazandu-i tacerea, mai
bine ar pune o piatra intr-o colivie §i s-ar a§tepta sa cante.
Canalia o evita cu orice pret. De douii nopti, de cand se
intorsesera de la cina din palatul Casterham, nu-I mai vazuse
§i nu ~tia daca nerabdarea pe care o simJea de a-I infiunta se
datora dorintei de revan~ sau fiindca intr-adevar ii era dor de
el. Ultimul gand a paralizat-o pret de cateva clipe. Cum putea
sii-i fie dor de un om care, in loc de vorbe, scotea §erpi pe gura?
Dar era adevarat, ii era dor de prezenta Juj, de comentariile Jui
taioase. De chipul Jui aspru §i lipsit de caldura, de ochii
stralucitori §i inteligenti. cbiar dacii reci ~j calculati. I~i petrecea
ceasurile gandindu-se la el §i la comentariile Jui usturatoare.
M~ca Precista! Se simtea atrasa de Cristopher Beresford!
l§i pierduse mintile. Pesemne balaceala din rantiinii ii
inmuiase creieru l, era si ngura explicatie plauzibilii pentru
simtamintele pe care le nutrea §i pe care in acel moment nu
le stiipanea. Agata era atat de concentrata pe gandurile ei
!near nu 1-a auzit pe John venind. El a ie$it pe uria$ele U$i cu
gea?1 dinspre gradini $i s-a indreptat spre locul unde se afla
ea. II insotea un servitor cu o tava cu racoritoare. Auzindu-i
pa$ii, Agata s-a lntors spre casa $i a privit gestul amabiJ al
marchizului cand a salutat-o.
50
1UBE$TE-MA
Mi-am ingaduit libertatea de a cere ni$te rlicoritoare
pl'ntru amandoi. Este o dupii-amiaza superba de care sa te
hucuri in gradina. ~ . . .
Ea nu a $tiut sa vada intentia ascunsa in aceasta mv1tat1e
ffu.:uta intr-un chip care i s-a piirut altruist dar o emotiona
dcforenta pe care o arata. La Whitam Ha}' se vorb~a in
s:·1 -~i perfectioneze engleza, care se imbunatatea pe zi ce
ln~ce. Beresforzii erau ni$te gazde minunate.
John piirea foarte interesat sa stea de vorba cu ea. Voia sii-i
vorbeasca despre familia ei; scopul lui, la urma unnei, era sa
n .:rceteze. Sa cunoasca. I-a oferit brattil ca s-o insoteasca in
foi$or, unde servitorul lasase tava. Agata s-a lasa~ condus~ cu
l'timbenil pe buze. Frumosul foi$Or era folos1t uneon ca
pavilion $i era situat lntr-un colt al superbei gradin~, foart~
aproape de iaz. Era acoperit de o planta agiit.~itoare cu m§t~ tlon
asemanatoare iasomiei, dar, privindu-le mai de aproape, Agata
a vazut ca nu asta erau. Constructia era U$Oara, dar rezistenta
~ i pastra esenta locului in care se gasea. Cand s-au ~flat in
primitorul salona$ de vara, au Juat toe unul in~fa~a celuilalt.' _
- Este superb, i-a spus lui John cu desavar§Ire cople$1ta.
Din colti$orul acela se putea bucura de lini$te mult mai
mutt. Yn departare, putea sa vada inceputul labirintului.
Arthur ii vorbise despre partea cea mai frumoasa a gradinii
din spatele conacului. .
- Dupa aceea vom face o plimbare prin sera. Am izbuut
sa cultiv fl ori exotice aduse din alte parti ale lumii. Ma fac
sa ma simt foa11e mandru.
- \a fi o placere sa vii insotesc In sera, lord Beresford.
- Spune-mi John, te rog, i-a zis pe un ton foarte corect.
Ea a primit incantata. Marchizul a umplut un pahar cu
limonada $i i 1-a oferit; 1-a luat recunoscatoare, ne'incetand sa
priveasca flori le mici ~i albe ale plantei agatatoare.
51
ARLErrE GENEVE
- Trebuie sa-mi cer scuze, a inceput Agata, pen
lamentabilul spectacol pe care I-am oferit in seara aceea I
palatul Casterham . A fost o purtare neingaduitii $i
copilareascii din partea mea.
John a studiat-o diteva momente inainte de a-i raspunde.
- Nu te invinovati intru totul, domni~oarii Martin, $i fiul
meu a fost riispunziitor pentru spectacolul pe care 1-ati oferit.
Erati amandoi In fiintana.
Ea a tagaduit dand din cap.
- Eu I-am impins rarii sa gandesc. M-a infuriat a$a de rau
!neat nu mi-am masurat faptele. Simteam o dorinta enonna
sa ma riizbun.
Cam la asta se a~tepta John, dar ce o fi racut Cristopher
de a infuriat intr-atat o fata?
- Am incredere ca purtarea lui a fost cea a unui cavaler.
Ar fi de neiertat sa te fi jignit in chip voit.
Agata $i-a mijit ochii negri, gandindu-se la vorbele lui.
- De fapt, nu m-a jignit, dar mi-am varsat nervii pe el.
John a $tiut ca ii lua apararea lui Cristopher $i acesf
amanunt i-a pliicut.
- Fiul meu este un biirbat extraordinar: Un domn, chiar
daca un pie cam rezervat. Iti cer scuze in numele lui daca a
spus vreo vorbii nepotrivitii care te-a j ignit.
Agata a strambat din gura auzindu-l. Cristopher nu era
rezervat, era inuman .
- ii urii$te pe spanioli $i pe francezi, a zis, ca raspuns la
comentariul lui John ~i de parca ar fi fost o taina pe care
tocmai o descoperise. ~i din pacate sau din fericire, eu sunt
$i una ~i alta.
El a schitat un zambet. Tonul ei fusese de mahnire
adeviirata. Domni$oara Martin era extraordinarii. Naivii, dar
totodata vioaie, isteatii. 0 undii de aer proaspiit in stiituta
ambianta englezeasca.
52
Cristopher nu ii urii$te pe spanioli, a replicat $i Agata
,i-;1grabit sa-1 corecteze, sii-l scoata ~n ~e$ea~a, dar John n~
1 ,1dat voie. lar daca intr-adevar ar stmp avers1unc fa~ de e1,
11
r ti numai vina mea. Ea L-a privit atenta ~i el i-a dat ~
tnmurirc scurta. L-am lasat s ingur in Anglia cand avea ma1
111ulta nevoie de m ine, ca sa ma due in Spania sa lupt
11 11 potriva lui Napoleon. Tocmai i~i pierduse mama. Nu m -
11111 ga ndit la urmarile faptelor me te, nici la raul pe care ar
putca sa i-1 faca absenta mea. . .
Agata a oftat u~or. Razboiul din Spama se te_rm1~ase de
mul\i ani dar riinile pe care le provocase nus: c~ca_tr~~asera
im:f1, nici in tabara engleza, nici in cea franceza $1mc1 m cea
!ipaniolii. .
In strafundul privirii lui are un d1spret pe care nu
11
butesc sa-1 inteleg ~i care m i se pare neobi$nuit.. . Nu ,
111 tcresant, a spus Agata intr-o $Oapta, nefiind con~tientii ca
John o manipula ca sa-~i exprime sentimentele. ~ .
in candoarea ei tinereascii ~i pasiunea iberica nu 1$1
111f1sura tonul nici semnificatia vorbelor. . .
-o femeie l-a ranit adanc acum multi ani, a martuns1t
deodata John. Agata a clipit de mai multe ori, incercand sa
usi mileze revelatia. $i de aceea se dovede~te uneori cam
trufa$ ~ i rece.
Ea nu era in stare sa faca sau sa spuna ceva. I se parea
11 eobi~nuit ca domnul Beresford ii povestea ~$a ce:a d~spre
11 nul dintre fiii sai !?i ~i-a inchipuit ca respecttVulm nu 11 I-~~
1:·1cea ca ea sa cunoasca partea aceea emotional a a pove~t11
11
l11i . La urma urmei, o considera du~mancii.
- Nu toate femeile sunt la fel, a spus deodatii.
John a observat ca ea nu se inclusese in exprimare.
De buna seama, dar abandonul meu ~i purtarea din
t recut a doamnei i-au hotarat firea de acum.
Agata ~i-a baut dintr-o inghititura limonada care ii mai
53
 ~amasese In pahar, straina de tot ce nu era interesul pe c
i-1 trezea trccutul Jui Cristopher.
- Si mama lui Cristopher?
John a baut o lnghifitura scurta din riicoritoare 1nainte de
a-i raspunde.
- A murit dupa na~terea lui Andrew Ni~te fierbinteli au
doborat-o. La scurta vreme, m-am lnrolat in armata ca sa
lupt lmpotriva lui Bonaparte.
- Si mama mea a murit. A luat-o riizboiul, ca pe multe
mame pe vremea aceea.
- .St~u, am fost acolo $i am vazut groziivia care Ii lovea pe
spamol1. John a p.rivit cbipul mahnit al fetei cand ~i-a amintit
de. m~artea mamei sale ~i atunci ~i-a <lat seama de pierderea
una~a pe care au suferit-o cei trei fii ai Jui. A simtit ca parca i
se lua un val de pe ochi. Agata $i-a m~cat giinditoare buza.
Chiar daca nu-$i amintea de chipul mamei ei, pentru ca era
doar un bebelu$ cand ea a murit, avea In schimb o multime de
amintiri daruite de tatal ei, care o iubise din tot sufletul. Jar
in~-un jurnal scrisese tot ce ~i amintea despre ea, felul ei de a
pnvi, de a zambi. Cateva versuri ale unor cantece pe care le
lnvatase pe de rost. Zicatori populare spaniole$ti care o amuzau
pentru cam ele erau insultap frantuzii. Si atunci, sentimentul
de singuratate a devenit prea profund $i dureros. imi pare rau
ca ti-am ?"ezit amintiri triste, s-a scuzat John oarecum ru$inat.
Dar Agata a zambit $i durerea a disparut din ochii ei
ciiprui.
- Am atatea lntrebari pe care mi-ar placea sa i le pun - a
tacut un moment inainte de a continua - incat mi-e teama sa
recunosc. John i-a umplut din nou paharul cu limonada $i
Agata i-a mulpnnit cu un gest al capului. Este chiar foarte
buna, a admis simplu.
- In sera, pe Janga flori exotice, avem un Jamai $i un
portocal pe care fiica mea Aurora s-a lncapatanat sa-i aduca
54
1mume din Spania. Agata a racut ochii mari de surpriza. Nu
\'Sle chiar asa de neobi$nuit.
- Dar aici trebuie sa fie al naibii de frig , a spus surprinsa.
I se parea foarte ciudat ca fructe originare din Spania
p11lcau fi recoltate de pe pamant englezesc.
- De aceea le cultivam in sera.
Dar Agata nu a mai apucat sa spuna nimic fiindca in
foi ~or au sosit Arthur si Andrew, ca sa li se alature pentru
µustarea din gradina.
- Mai e limonada?
Privirea Agatei s-a imbliinzit ciind Arthur s-a asezat langa
ca. Gasise in el un prieten bun. Ce-o avea Beresforzii de ii
t rczeau un asemenea interes?
Cristopher ii privea in tacere pe Robert Jenkinson Sipe
Arthur Wellesley. Amandoi barbatii stateau fata in fata langa
birou iar el statea In picioare foarte aproape de uriasa
biblioteca plina cu caqi vechi. Pre1 de cateva secunde, si-a
luat privirea de pe tomurile luxoase din piele gravata ca sa-
~i fixeze atentia pe pergamentele pe care Robert le inramase
ea si cum ar fi fast tablouri. Indiscutabil, contelui Ii place~
sa se inconjoare de istorie; biroul Jui era o dovada a acestm
lucru. Existau objecte de o valoare incalculabila pe frumosul
birou si pe diversele mese si rafturi care impodobeau
incaperea. .
- Richard Moore a fast poftit la cina pe care o va ofen
contesa Grant la conacul ei din Soutbsea. Southsea era o
statiune balneara din Portsmouth, situata in extrema sudica a
insulei Porsea si apaqinea comitatului Hampshire. Centrul
sta\iunii se afla la doar o mila de centrul orasului Portsmo~~'.
foarte aproape de Whitam Hall, locul de re~edinta al fam.1he1
Beresford. Contesa a extins invitatia pentru tatal dumn1tale
John s i pentru restul familiei . Cristopher a inclinat din cap.
55
 ARLETTE GENEVE
Dar este de importanta capitala sa nu-I pierzi din vedere p
Moore. Un agent 'ii urmiire~te p~ii dar $tim ca la cina v
incerca sa ia legatura cu informatorul lui.
- Ii voi supraveghea fiecare pas. a fost raspunsul lui scurt
- Am lncredere ca in aceste zile de dinaintea plecarii i
Spania, vei lua miisuri ca sa redevii acela$i agent antrena
de altiidatii ~i cu acelea~i rezultate.
Cristopher nu a clipit auzind indoiala din glasul lui Arthur
Wellesley.
- Jeffrey Anderson $i Frank Kenner fac o treaba
excelenta, abia pot sa donn noaptea de cat sunt de obosit.
Jeffrey Anderson ~i Frank Kenner erau vechi agenti deja
pensionati, care se ocupau de instruirea diferitilor membri
pe care ii recruta Coroana pentru serviciile secrete.
- Bine, a incheiat Robert. A$teptam mult de la act:astA
noua misiune. lar acum, o sii Iamurim cateva amanunte
inainte de plecarea dumitale In Spania.
Cristopher a li'isat locul de langa bibl ioteca pentru a se
apropia de Robert $i de Arthur. A luat unul dintre scaunele cu
spatar imbracat in stofii ~i s-a a~ezat comod intre cei doi cei
mai de seama biirbati din Anglia.
7 salon. Candelabrele straluceau in spatele stjclei transparente
Agata era dezamagita. Prietena Marina amanase
intalnirea cu ea cu cateva siiptamani. In scrisoarea pe care o
primise chiar in dimineata aceea, o in$tiinta ca treburi
insemnate o retineau la Ruthvencastle. Chiar dacii Agata se
simtea foa11e in largul ei la familia Beresford, o deranja sa
56
________ ___ _ ___ _ ___ _ ___ _ _
....
1UBE$TE-MA
Ii~ considerata o povara sau un musafir nepoftit. Arthur
lkresford devenise protectorul ei ~i lncerca prin toate
mijloacele sa o faca sa se simra bine .,in ~ijl?cul lor: ~ inv_it~
la plimbari lungi pe camp, prin ora~ ~l ch1ar la p1ata. Et II
placea timiditatea lui, felul in care rO$~a cand Ii _a~re~a vre~
lauda meritata. Era un barbat foarte ch1pe~, cu o m1ma calda,
n fire placuta, respectuos; ar putea sa fie tovara~ul ideal d~c~
ca nu ~i-ar fi pus ochii pe barbatul eel mai putin potnv1t
dintre toti: fratele Jui, Cristopher. Ahia daca 11 vedea la
Whitam Hall. De la incidentul din rantana lui Neptun, din
palatul Casterham, nu mai §tia nimic despre el.
A respirat cu p!acere aromele gradinii. Co~tesa ~ra~t s:
ariitase foarte binevoitoare ~i educatii cu ea d~1 era o mv1tata
surpriza. Incuviintase prezenta ei la cina cu o deosebi~
politete. Iar ea era dornica sa nu se mai simtii o intrusa. Ochi1
i-au strabatut frurnoasele tufe de trandafiri, luminate de razele
lunii. Nu era o intfunplare ca se afla singurii in gradina din
spatele casei, trebuia sii respire un pie de aer. Cun?$tintele ei
de cngleza erau foarte putine $i, chiar daca in ult1ma vreme
putuse sa exerseze mult, inca ii era greu sa se fa~a .inteleasa,
din pricina accentului putemic. ~i-a fix.~t p~1v1re~ pe o
sculptura dintr-un colt al gradinii; propoqule s1_lu~te1 g~ale
i-au smuls un zambet §i a hotarat sa arunce o pnv1re ma1 de
aproape. A coborat in grabii treptele dar s-a oprit pe ultirna :a
sa-~i intoardi fata spre u~ile deschise care !aceau accesul m
iar era s-a indoit o clipa daca sii se indeparteze, caci ii
fiigaduise lui Arthur ca va lipsi doar cateva minute ca sa ia 0
gura de aer inainte de a se intoarce in salo~ul de d~ns.
Gradinile engleze§ti erau frumoase. F1ecare dmtre cele
pe care le vedea i se parea mai frumoasa d:cat .ce~ de
dinainte iar cea a contesei Grant era spectaculoasa. D1fentele
figuri din mannura situate in mai multe colturi laceau ca
57
, --
 ARLEITE GENEVE
locul sa para un muzeu in aer liber. Cand aproape ajunses
Janga figura care ii atrasese atat de mult atentia, a auzi
glasuri in spatele ei. S-a intors cu iuteala ~i a vazut spcriata
ca o femeie $i un barbat se indreptau chiar spre locul unde
se afla ea. Din fericire, rochia albastru inchis o fiicea aproape
nevazuta In ochii lor. S-a ascuns dupa statuia uria~a ~i ~i-a
tinut rasuflarea ca sii nu fie descoperita. Ultimul lucru pe
care II dorea era sa spuna ce facea neinsotita in gradina, caci
asta ar putea sa-l puna pe Arthur intr-o situatie destul de
neplacuta pentru ca o Jasase iara~i singura.
Femeii ~i barbatului Ii s-a alaturat un al treilea, care a ie~it
dintr-un loc ce scapase atentiei ei $i cand 1-a auzit vorbind
intr-o engleza la fel de proasta ca a ei a zambit dar o secunda
mai tarziu $i-a ciulit urechile. in tacerea noptii, rasunase un
nume ~i era un nume pe care ea ii cuno$tea foarte bine. Un
moment dupa aceea, conversatia clandestina a continuat dar
intr-o spaniola fortata, Agata a banuit ca din pricina ca unul
dintre participanti era spaniol. A indraznit sa se apiece un
pie ca sa vada fetele persoanelor care vorbeau in $Oapta ~i a
putut sa observe un barbat. Parea spaniel. Era slab $i avea
piirul negru, purta haine bine croite dar in niciun caz nu se
puteau compara cu cele ale englezului cu piirul ro~u. Un
moment dupa aceea $i-a pus ochii pe femeia frumoa sa $i
elegantii care din cand in cand intervenea in discutie. I se
parea o doamna de neam mare $i foarte sofisticata pentru ca
era i'mbracatii ca pcntru a seduce barbatii. Valurile ~i
dccoltcurile ei scandaloase nu urmareau decat un scop. J-a
viizut buclele ncgre priose In ace cu diamante ~i rocbia din
atlaz de cu loarea filde~ului, care sub razele lunii parea de
argint. A vazut cii Ii dadea uo sul de hfui:ie spaniolului ~ i (j
atragea atcntia sa nu ii piarda. Buzele ro~ii abia daca i se
depih1au cand vorbea $i sasaitul anumitor vorbe a deranjat-
o imediat.
58
1UBE$TE-MA
Sulul de hartie continea informatii foarte insemnate, si
llC\.!St amanunt a racut-o pe Agata sa ridice 0 spranceana. Ce
11aiba se petrecea? Intelesese perfect numele regelui Spanici:
l'crnando. De asemenea, pe eel al unui francez, Claude
Iknoit si pe eel al lui Carlos de Lucena y Moreno, viiru~ ei
~1 pc al unuia dintre consilierii secretarului d.e Stat s~a~~ol,
Manuel Gonzalez y Salmon 1• A intuit ca contmutul hartulor
11 nplica probleme pentm varul ei. Trebuia sa faca rost de ele,
oricat ar costa $i de aceea s-a hotiirat sii-1 urmiireasca pe
spaniol de indata ce acesta s-a despiif1it de femeie $i ~e
cnglez. Nadiijduia sa nu intarzie prea mult, nu d~rea ~sa- 1
ingrijoreze fara rost pe Art~ur Beresford, dar ~t1a. ca ~c
pctrcce ceva de insemnatate. In vreme ce a~:ep~a ~a~ f eme1~
~i englezul sa piece din griidina ca sa poata sa-$1 mcea?a
urmarirea personalii, a auzit discutia lor particulara. Chiar
daca engleza ei nu era prea buna in practica, a putut sa
inteleaga cele mai multe dintre vorbe. ~i surpri~a ei a fo~t
majora cand a auzit numele Jui Cristopher de ~a1 mult~_on:
J\u pomenit de o capcana. Despre recuperarea m cred~rn IUJ
~i a unei parti dintr-o mare mo~tenire. Cand in slar§tt s-au
indepartat de griidina, Agata s-a pregatit sa-1 unnareasca pe
spaniol pana in ascunzatoarea lui. Nu a fost anevoios sa-1
unncze, ci istovitor; sa urmareasca un barbat imbracatii de
ocazie ~i cu pantofi cu toe era un supliciu.
Oe~i spaniolul a intors capul de mai multe ori ca sli vada
daca nu era urmarit, ea a dovedit aceea~i iscusin1ii in a se
ascunde. Strada strlibatuta de marinarii care intcseau multele
taverne din apropierea portului fusese un obstacol pe care
I-a depa~it cu chiu cu vai. Din fericire, carticrul spre ca~e se
lndrepta la era la fel de el~gant ca acela In care ~ra s 1t~at
conacul contesei Grant, §i Agata ii cuno~tea. Cu cateva ztle
1 Secretar de stat spaniol din anul 1826 (n.a.)
59
 ARLErr£ GENEVE
in urma Arthur ii aratase imprejurimile zonei castelul
Southsea. 11 11 11 11ul lucru la care se ~tepta era sa dea nas in nas cu
c'nstopher Beresford, care o privea cu ochii mijiti.
Inca i~i amintea liimuririle lui amanuntite. Castelul fuses
~ocu I o liisase rara rasuflare dar el a izbutit s-o prinda. de
construit in anul 1544, ca parte a unei serii de fortificatii
rnqloc ~i sii n-o lase sii cadli. Pret de cateva clipe nesla~1te'.
Regele englez Henrie al YIU-lea poruncise construirea Ju
Agata nu a $tiut ce se petrecea dar sim~ea rasuflar~a Im
in jurul coastelor Angliei, ca sii apere in feJul acesta tara d ( '11stopher pe frunte, mainile lui putem1ce care 0 t1~eau
invadatori. Arthur 1i mai spusese ca un vapor foarte lnsemna
1111 11 n ~i posesiv, prelungiod atingerea intr-un fel care 1 s-a
numit Ma1y Rose se scufundase in chip tragic in fat
rnrul duke, chiar daca scandalos.
castelului Southsea, la putinii vreme dupa construirea sa. Cu
Tc-ai ratacit?
amiinunte precise, i-a spus cii nava fusese construitii in portul
Tutuirea a luat-o cu totul prin surprindere.
Portsmouth ~i ca l~i datora numele celei mai apreciate surorl
Da, voiam sa fac o plimbare ~i m-am riitiicit, a spus ea
a regelui Henrie, Maria ~i emblemei dinastiei Tudorilor,
rnmul lucru care i-a trecut prin m~te. . . .
trandafirul. Arthur ~i cu ea strabatusera cheurile, parcul ~i
in lumina felinarelor cu gaz ch1pul lm Cnstopher t se
castelul ~i de aceea i-a fost acum atat de u~or sii-1 unnareasca
pe spaniol prin aceasta zonii. pOrca al naibii de atragator $i nu ~ ~ti~t s~ int.erp~eteze
priv irea pe care a vazut-o in ochu Im st~aluc1t?n.• E!a
Agata s-a oprit la un colt de strada ~i s-a uitat la
h111jocura? Interes? Deodata, el a strans-o ma1 t~re $1 ~ tarat-
necunoscut, care scotea o cheie din buzunar ~i o baga intr-o
11 in josul strazii, spre port, unde cateva perech1 se phmbau
broascii. De~i se simtea obositii a strabatut distanta care o
1mhrati$ate sub lumina lunii, schimband vorbe drligastoase.
despArtea de cliidire. Dupii cateva minute, o ia~ie de lumina
c';i n<l s-au indepartat indeajuns de cladirea pe care ea o
a scaldat una dintre incaperile de la primul niveJ al cliidirii
~p 1 onase cu ne~inare, Cristopher i-a dat drumul ~i a ~rivit­
~i ea s-a deplasat pe trotuar panii la partea din spate, unde o " c..:u ochi de gheata. Agata fusese atat de cople$1ta de
poartii din fier, mica ~i ruginitii dar deschisa fiicea accesul
, 1·111.atiile pe care i le trezea atingerea mainilor lui incat
in gradina din spate. Fara sii stea pe ganduri, a intrat
111tasc sa nascoceasca o scuzii buna.
rugandu-se sii nu o atace niciun animal. A socotit distanta
Sunt un barbat inteligent. Pot sii accept orice explicatie,
dintre fereastra de la primul nivel $i piimant, unde se afla ea;
,. 1, c..:onditia sa fie plauzibila $i sii aibii o oarecare coerenta.
iniiltimea nu era mare ~i In plus castanul uria~ ar putea sa-i
nun dar ea nu avea o explicatie pe care sii i-o dea. Avea
doar b~nuieli $i nu se gandea sii implice o familie atat de
foloscasca de rcazem cand va i'ncerca sa se catere. Convinsa
de ceea ce avea de fiicut in zileJe urmatoare, s-a pregal"it sa
111sl.!mnata, precum familia Beresford, In concluziile ei, eel
faca drumul lnapoi ciitre conac, la bal. Va trebui sa gaseasc~
o Himurire pc care sa i-o dea lui Arthur Beresford pentru 1111\ in panii nu avea dovezi de netagliduit. .
( 'ristopher s-a uitat uluit la emotiile pe care le oglmdea
lipsa ei prelungitii dar ingrijorarea pe care o simtea pentru
d iipul fetei in fata stiiruintei lui: vinli, ru$ine, incliplitanare ...
ceea ce descoperise a miqorat vina de a ft plecat tara sa
\Oiam sa fac 0 plimbare ~i m-am ratacit, a repetat
spunii nimic. Cand a inchis cu grija poarta $i s-a lntors,
60 dn.: laratia de mai inainte.
61
L.
 ARLETTE GENEVE
Era s ingurul lucru pe care avea de gand sa-1 recunoa
in fata lui .
- ~ot sa fiu orice, Gata 1, dar nu prost.
- Agata, 1-a corectat ea, numele meu este Agata.
Tacerea Jui Cristopher i-a sporit nervozitatea. Era •
tr-a~evar stanjenitor sa-i sustina privirea, sa rama
neclmtita In fata scrutarii Jui dar nu racuse nimic rau d
fugise de la o cina o vreme, indeajuns pentru ca barb~tii
guste un pahar de coniac in saloanele amenajate In ace
scop.
- Tata era foarte ingrijorat de lntarzierea ta.
Auzind asta, obraji i i s-au racut TO$ii ca focul. Voia
Jipse~s~aA cat m~i putina vreme cu putinta dar sa mearga .
tocun $1 m roch1e de ocazie nu fusese U$Or.
- imi pare rau, s-a scuzat mahnita. Cristopher a cerce
~-o. $i_ mai amanuntit. Stateau fata in fata. inaltimea lui
mtim1da dar a incercat sa n-o arate. Se simtea de parca ar
fost prinsa racand vreo pozna. Starea de stanjeneal
~da~ga.ra la_ ~ngrijorarea in legatura cu ce descoperise,
1mp1e~1ca sa mventezc ceva care sii para convingator. Nu
va mat repeta, fagadu iesc, a adaugat.
El a hotariit sa nu mai staruie asupra subiectului.
- Ne vom intoarce la petrecere. Fratele meu Arthur es
suparat ca a cedat capriciilor tale U$Uratice. O doamna n
tre~uie sa se plimbe neinsotita, este una dintre regulile eel
mat elementare ale etichetei.
. Ea Ince.pea sa urascii toate vorbele care aveau legatura c
ettcheta $1 normele. Era obi$nuita sa ia hotarari de un
singu~·a, sa nu trebuiasca sa dea lamuriri $i de aceea i$i uitas
daton~ .ca musafir: sa nu-$i supere gazda cu fapte
nepotnv1te.
' Joe de cuvimc, in limba spaniolii gata insemnand pisica. (n.t.)
62
lUBF.$'TE-MA
A fost v ina mea, i-a raspuns intr-o ~oapta.
Sunt intra totul convins de asta, a spus el pe un ton sec.
l>ar intr-adevar nu se va mai repeta, a avertizat-o. Chiar
1lc-ar trebui sa te leg de piciorul unei mese ca sli nu-i mai
pri ci nuie~ti neplaceri lui Arthur.
Agata nu a putut sii-~i inabu~e geamatul de pe buze
1111zind avertismentul. S-o lege de piciorul unei mese? Ma
rog, scapase din alte noduri mai stranse, numai ca el nu avea
de unde sa ~tie iar ea nu avea de gand sa-i spuna.
- N-am tacut niciodata nimic cu intentia de a-I supara pe
Arthur, i-a raspuns, in parte indurerata. Ooar ca nu stapanesc
prca bine limba engleza ~i ma siint nelalocul meu. De aceea
simteam nevoia sa fiu un pie singura, ori in gradina ori
plimbandu-ma pe strada. Am actionat dintr-o pomire ~i lmi
pare riiu.
Cristopher s-a oprit brusc ~i s-a uitat la ea uluit.
- Fratele meu se simte responsabil. Ea 1-a privit la randul
ci neintelegand ce incerca sa-i spuna. Nu voi ingiidui sa ii
foci riiu, a adaugat el.
Asta fusese culmea impertinentei.
- Niciodatii nu i-a$ face rau. ii port o afec\iune sincera, a
rcplicat cam iritata.
- Nu te juca cu el, altfel vei avea de-a face cu mine.
,,Sa se joace cu Arthur? Ce incearca sa-mi spunii?", s-a
inrrebat indignata.
- Nici nu-mi trece prin minte, a spus ea indureratii .
Fratele dumitale este un barbat extraordinar $i meritii toata
pretuirea $i admiratia mea.
Ochii Jui Cristopher au scanteiat auzind-o. A privit-o atilt
de patrunzator !neat Agata a simtit nevoia sa-~i faca cruce.
Och ii lui a lba~tri aveau o unda de crispare care a zapacit-o,
ca ~i cum aceasta din urmli declaratie ar fi fost pentru el ca
l> piciiturii de venin ce ii ardea maruntaiele. Dar nu ~i-au mai
63
 ARLETTE GENEVE
s~us nimic pe drumul de intoarcere la conac. Agata putea
s1mta supararea Jui Cristopher, dar nu era ill stare
lnteleaga pricina care dusese la cre~terea racelii dintre ei.
8 N11 llctul Jui de tatii chinuit. Stiitea teapan in fata lui dar tara
Cristopher era iritat. De~i cuno$tea pricina supariirii lu
nu p~tea sa f~ca n~mic in legiitura cu asta. Statea departe d
ea dm propne vomta, dar crisparea Ii cre$tea intr-un rit
accelerat. ~tia ca fata ascundea ceva ~i de aceea o urmare
din ochi tot timpul, nu scapa nimic atentiei Jui dar se simte
neputincios In a obtine un raspuns convingiitor Ia intrebiiril
Jui. Din noaptea In care o prinsese iscodind aceea~i cladir
pe care o pandea ~i el , Agata statea cate de departe putea d
el; nu o vazusc niciodata a~a de apropiata de Arthur ca ~
uJtimele z ile. Acum, cand ii cuno~tea sentimentele fata d
fratele lui, se simtea mai lini~tit dar ~i suparat in acela~i timp
Intrarea In birou a tatalui sau I-a racut Sa inceteze Sa ma
faca spec ulatii.
- Zilele a stea imi pari cam absent.
Repro~ul Jui John I-a luat prin surprindere.
- Am trcburi lnsemnate de rezolvat, a fost riispunsul Iu'
scurt.
- lntr-o z i va trebui sii nu ma mai ignori i-a spus John
~m dureral. ' John a ~tiut ca gre~ise vorbele. Fiul lui se retriigea din nou
Tata ~i fiu ~i -au sus1inut privirea, sfidandu-se reciproc.
- !'I~ te-am ignorat niciodata, a replicat Cristopher pe un
ton nd1 cat.
John a oftat adanc in vreme ce inainta spre fiul Jui eel
mare.
64
A venit vremea sa uiti trecutul ~i sa-mi iefli atitudinea,
11 spus tatal lui , cu ochi stralucitori. Cristopher a strans
huzcle transformandu-le intr-o linie finii. Tot ce-am racut a
li>st pentru binele tau.
Ochii taniirului au fulgerat manio~i.
. Nu doresc sii vorbesc despre asta, a riispuns sec.
John ~i- a privit fiul ~ i durerea a crescut ~i mai mult in
Nit piarda controlul. ii sustinea privirea de parcii ar fi fost un
rival primejdios, un du~man caruia nu trebuie sa-i intorci
spatcle. Si stralucirea dispretuitoare din ochii lui alba$tri i
s-a infipt in stomac ca un pumnal ascutit.
- Stiu ca e~ti implicat intr-o nouii misiune, sub
rnnducerea Jui Robert, a spus John dupa cateva clipe
nt.:sffir$ite, dar a venit vremea sa-ti indepline~ti datoria de
inlai nascut $i sa dai un mo~tenitor familiei.
Nari le Jui Cristopher s-au dilatat auzindu-1.
- Arthur poate sa continue cu linia succesorala, 1-a
infruntat cu amaraciune.
Tatal Jui a oftat obosit Fiecare vorba pe care o rostea ca
s5 se apropie de fiul siiu avea efectul opus: ii despaf1ea $i
111ai mult.
- Este datoria ta sa oferi un IDO$tenitor familiei, a repetat
\:ll chipul sever. Sa cauti o so tie demna ...
Cristopher 1-a intrerupt pe un ton glacial.
- Singura pe care am iubit-o nu ti s-a piirut potrivita, iti
aminte$ti? a scuipat cu ranchiunii.
~ i punea $i mai multa distanta intre ei.
- N-am sa cad in gre~eala de a-ti aminti amiinunte pe care
lc-ai uitat dupa cum ti-a convenit, a replicat autoritar. Ar fi
o dovada de intelepciune din partea ta sa tii cont de ele.
Cristopher a crispat pumnii peste masa.
65
Alu.EITE GENEVE
- Si ce femeie ti se pare demna ~i potrivita de a p
ilustrul nume de Beresford? Poate insipida lady Kelly? S
scorpia de lady Freeman?
John I-a privit furios. Nu era tocmai cavaleresc sa
refere la doua doamne lntr-un mod atat de nepoliticos.
- Chiar daca ti se pare de necrezut, nu ma gandisem I
niciuna dintre ele. Si n-am sa te mint, domni~oara Martin m
a fiicut sa regandesc anumite amanunte ale acestei chestiun
Cristopher a facut ochii mari, uluit. Cateva clipe m
tarziu un putemic hohot de ras cinic a rupt tacerea din biro
dar a incetat la fel de repede cum incepuse. Tatiil lui nu pute
sa vorbeascii serios.
- Ymi spui ca ti-ar placea sii vezi ca viitoare marchiza d
Whitam pe o femeie de neam atat de prost? John 1-a privit c
adanc dezgust. Care este cuvantul spaniolesc? A , mi-a
amintit! 0 mahalagioaica, a incheiat pe un ton veninos.
- Nu este nevoie sii te striiduie~ti s-o descalifici, i-
raspuns tat.a l lui cu glas de gheata. Am crezut ca vad la tin
un anume interes fata de ea, a recunoscut oarecum tulburat.
John era suparat ca interpretase gre~it purtarea fiu lui sau
- Din fericire, domni~oara Martin, a subliniat Cristopbe
vorbele, a pus ochii pe Arthur.
Nu putea sa-~i retina repulsia fata de tat.al Iui. Nu conta
cata vreme trecuse, durerea era tot vie ~i ll chinuia.
- Stii ceva ce eu nu ~tiu ~i ar trebui? l-a intrebat John.
Cristopher s-a gandit un moment dar In cele din urma a
riispuns:
- Doamna a miirturisit interesul pe care 11 are pentru
Arthur.
Tata! Jui a ~ovai t daca sa-1 creada sau nu. Experienta 'ii
spunea ca domni~oara Martin nu era interesatii sentimental
de fiul sau mijlociu. Vazuse cu ochii Jui privirile pe care i le
arunca lui Cristopher cand credea ca nu o observa nimeni ,
66
IUBE$TE-MA
•l1uc\ia pe care o simtea, chiar daca incerca s-o ascunda. Nu,
111111i\ia nu il in$ela.
Continui sate porti ca un prost, i-a spus John. Surd in
ihsprc\ul tau, orb pentru ca starui~ti pe ceva ce s-a intamplat
f111 n.:cut.
( 'ristopher I-a privit indurerat $i dispretuitor.
Nu voi lua niciodata in calcul posibilitatea de a o curta
rl' domni$oara Martin. Nu are clasa $i nici titlu. La urma
111111ci, nicio inSU$ire vrednica de pomenit.
John se simtea cu adevarat stanjenit auzindu-1 pe fiul lui
rd mare $i disprettil acestuia fata de sexul feminin.
imi pare rau ca ai 0 parere atat de proastii, fiindca , spre
1koscbire de tine, am putut sa vad cu ochii mei cat de
lnimoasa...
( 'ristopher I-a intrernpt cu asprime.
Este necioplita, neindemanatica. Mi$carilc Ii sunt
"rcoaie $i atat de neatente incat intr-o zi o sa-l dea jos pe
l\nhur cu 0 lovitura a mainii.
()eamatul unei femei 1-a racut pe John sa inchida ochii $i
pl· Cristopher sa expire zgomotos. Agata $i Arthur stateau
ill pragul U$ii deschise a birouJui. Ea t$i \inea mana la gura,
p11alc pentru a inabu$i un \ipat de groaza in fata criticilor pe
,·arc tocmai le auzise in legiitura cu persoana ei.
Arthur i$i privea fratele cu desaviir$ire uluit, dc$i dupa
~11rpriza de inceput pe care i-au provocat-o vorbele lui, chipul
1 a dipatat treptat culoarea cenu$ie a furiei, dar credincios
f1 ri i lui lini~tite, i-a aruncat doar 0 privire mahnita inainte de
11 pleca luand-o pe Agata de brat ca s-o scoata din casa.
Cristopher regreta vorbele jignitoare pe care le rostise,
d:1r nu mai putea sale retraga. S-a uitat la tatal sau , care i-a
rnspuns cu o privire dezamagitii.
- De multe ori mi-a fost ru$ine de purtarea ta. Din pacate,
usl<izi este unul dintre acele prilejuri.
67
 AR.LEITE GENEVE
John nu a mai spus nimic. Cu mi~ciiri incete, dar elega
s-a sculat de pc fotoliu $i s-a indreptat catre vestibul rara
intoarca pri virea. Avea o multime de scuze de cerut
numele fiului sau.
Cristopher $i-a trecut miina prin par, dezgustat de el insu
Vorbise sub efoctul durerii provocate de vorbele tatalui s
iar domni$oara Martin fusese tapul ispa$itor pentru izbucn ·
lui; acum regreta profund. Se purtase atat de proste$te cu
spus~se tatal lui. ~i daca era sincer cu el insu$i, trebuia
adm1ta ca vorbelc lui dispretuitoare fusesera provocate
sentimentul de nemultumire pe care i-1 producea interes
dornni$Oarei Martin pentru fratele lui, Arthur. De la prima I
intalnirc, in portui Dover, fusese fascinat $i dezgustat totoda
de navalnica fata care ii furase stapanirea de sine, insu$ire
care $i-o desavar$ise in multa vreme, ca $i cum ar fi fost
armura protectoare. Vreme de ani, $tiuse sa-$i controlez
simtamintele. I$i inchisese voit sufletul dar sosirea ei
provocase o revolta a simturilor pe care nu putea $i nici n
$tia sa o stiipaneasca. ~i acum, ce naiba sa faca?
Tacerea dinauntrul bisericii St. Thomas era ca un bals
pentru ranile ei suflete$ti. Simtea nevoia sa fi e singura
Arthur refuza sa o lase intr-o asemenea stare de nervi
Credea ca era foarte suparata, dar nu era a$a. Cu toat
rabdarea din lume, Arthur incerca sa-i povesteasca amanunt
despre biserica $i insemnatatea ei. Din secolui al XII-le
catedrala avusese un rol insemnat in dezvoltarea ora$ul u
Portsmou th. f-a mai povestit ca i'n anu1 1449 fusese inchjsl
~i parohul excomunicat din pricina incidentului Iegat de
uciderea episcopului de Chichester, da.r pe ea nu o interesa
niciunul dintre aceste amanunte, 11 asculta vorbind dar nu
era arenta. De$i ii venea sa tipe, ramanea neobi~nuit de
calma. Compania placuta a Jui Arthur o lini$tea dar in acela~i
68
11111 p o impiedica sa dea frau liber adanci i dureri care o
d1111ui a. Fiecare vorba rostita de Cristopher i se infipsese in
1111111:"\ ca un cui ascutit. Putea sa il ierte pentru insultele
ndr l·sate daca nu le-ar fi rostit in fata lordului Beresford. Asta
rr 11 <.:eva ce nu putea sa uite ~i nici nu voia. $tia mai bine
drl':"11 oricine ca era un musafir impus la Whitam Hall $i,
1w111ru un moment chinuitor, i-a venit sa injure dar s-a
-111p:init cu o vointa de tier pe care nu $fia ca o are.
C ristopher i$i va cere scuze, i-a spus Arthur deodata.
Agata I-a privit indurerata.
Nu are de ce; s-a marginit sa spuna adevarul $i acesta nu
iorn.:~te. Dimpotriva, ne pune la locul nostru cand uitam care
,·stc, a raspuns cu glas retinut.
Nu avea nicitm drept sate jigneasca, i-a spus pe un ton
rntic dar nu a consolat-o ca~i de putin. De la povestea cu
1'Phelia O'Sullivan, Cristopher nu a mai fost acela~i.
Pupilele Agatei au stralucit cu un anume interes.
Ophelia O 'Sullivan? a intrebat, chiar daca nesigura ca
voia sa asculte o aparare a lui Cristopher.
( 'analia, i~i merita toate ~i fiecare dintre blestemele ei.
Fratele meu o iubea ~i de aceea I-a infruntat pe tata cu
11ilhicararea unei inimj indriigostite. In ciuda amenintarii cu
damo$tenirea, a fost neclintit in convingerile lui dar
tl11amna nus-a dovedit Ci.5a fidela cum o credea el. L-a in$elat
, rL·me de saptamani fiicandu-1 sa creada ca il iubea. I-a spus
va dorca mai mult decat orice pe lume sa devina sotia lui,
111111fttoarea lady Beresford.
Dorinta de a-$i uni vietile prin casatorie este de obicei
111 marea fireasca atunci cand doi tineri se 1ndragostesc, a
1·orncntat ea.
Arthurs-a gandit o clipa inainte de a continua.
O' Sullivan era cu doisprezece ani mai in varsta decat
1 ·ristopher. in plus, vaduva ~i ambitioasa. Agata s-a uitat la
69
 ARLETTE GENEVE
el surprinsa. J-a spus ca era singurul biirbat pe care i'1 iubi
cu adeviirat, dar nu era a§a.
- L-a tacm sa creada a§a ceva, mintindu-l? a intrebat, m
interesatii decat voia sa recunoascii.
- 0 minciuna neru$inata. Cand Cristopher a ajuns la
acasii ca sa-i spuna ca trebuiau sii fugii la Gretna Green ...
Ea I-a intrerupt:
- Gretna Green? a repetat cu un fir de glas.
- Este un sat din sudul Scotiei, vestit pentru casatoriil
celebrate acolo cand tinerii nu au binecuvantarea parintilo
!or. Dar n-a apucat sii-i spuna nimic fiindca, atunci cand
ajuns la conac, lady O'Sullivan nu era singura. Toate acestc
capatau ni§te proportii gigantice. A auzit-o razand de el
Agata era peste masura de uluita-. Era cu ultimul amant d
servici u. Amandoi radeau de cat de naiv se dovedise a
mo~temtorul de laWhitam Hall. De cat de U§Or fusese sa-·
marupuleze ardoarea tinereasca.
Ochii Agatei au aratat toata groaza pe care o simtea.
- Si ce a facut Cristopher?
Era tot mai interesata.
- S-a lntors la Whitam Hall ca sa caute o anna. Era
hotarat sii-1 omoare pe barbatul pe care ii credea vinovat
pentru tot dar tata I-a impiedicat sa comitii o imprudenta care
ar fi putut sa-l coste foarte scump. Discutia care a avut Joe
intre ei a fost monumentala. Cristopher era convins ca
Ophelia era nevinovata, sau eel putin a~a cred, a trecut at.at
de multa vrcme ca abia imi mai amintesc. Atunci, tata i-a
luat o data pentru totdeauna panza de pe ochi. I-a miirturisit
ca el insu~i fusese amantul ei cu !uni 1n urrna. Agata ~i-a
stapani t o exclamatie de surpriza. Din dupa-amiaza aceeaj
relatia dintre ci nu a mai fost la fel. Si de atunci Cristopher
nu mai are lncredere in nicio femeie, le considera ni§te
manipulatoare fara inimii. Agata putea sa inteleaga mai bine
70
t"motiile contradictorii pe care le sirntea Cristopher dar asta
IHI ii dadea dreptul sa fie mu~cator. ~ i despot. Crede ca toate
Hllnl perverse, manipulatoare ~i nedemne de incredere.
- Ce s-a intamplat cu doamna?
- Cu Ophelia O'Sullivan? Nimic.
- Nu a primit o inva\jtura de minte?
Agatei nu-i venea sa creada.
- invatatura de minte? a repetatArthur, uirnit de vorba.
- Vreau sa spun, o pedeapsa pentru viclenia ei. Tanlirul a
datinat o singura data din capul blond. Cineva ar fi trebuit
s:i i-o dea, a rostit ea.
- ~n ultima vreme II pande§te ca sa incerce sa reinnoade
n.:latia pe care au avut-o in trecut. Dar Cristopher se arata
ntat de rece incat imi vine greu sa cred cum de doamna nu
s lUr~c~te inghetata in incercarile ei.
- Lady O'SuUivan dore ~te sa se intoarca la fratele
dumitale?
- Cel putin incearca, dar nu cred sa izbuteasca. Participa
adcsea la acelea~i evenimente ca ~i el ~i cand nu este poftita
vine ca insotitoare a cuiva care este. De aceea Cristopher
ocole~te cu orice pret astfel de evenimente sociale. Agata
s-a ridicat de pe banca din lemn ~i Arthur a racut la fo l.
Amandoi au i e~ it in lumina dupa-amiezii ~ i s-au intors la
Whitam Hall. Aveau un drum lung pana acasa, care era
situata in afara ora~ului . Trag nadejde ca vei ~ti sa pastrezi
t:lcerea in legatura cu ce ti-am spus despre trecutul
1.buciumat al frate1ui meu.
Ea I-a privit cu atentie ~i o scanteie de malitiozitate. in-
tr-adevar, lamuririle lui Arthur o ajutasera mult. Acum putea
sa inteleaga mai bine pricina pentru care Cristopher se purta
a~a cum o fiicea: era un mecanism de aparare.
- Nadajduiesc sa nu dau vreodata nas in nas cu acea
O' Sullivan ...
71
 ARLETTE GENEVE
9 t11li11ma- torului.
Cristopher se hotiirase sii treaca la fapte. Vreme de dou
zile 11 urmarise pe Gonzalo Perez, informatorul nobilul,
englez care conspira cu bonaparti~tii ca sa-1 dea jos pe regel
Span iei. Dar Perez nu mai avusese nicio lntalnire c
complicii Jui ~i acest amiinunt il mgrijora. S-a uitat din no
la ceasul de buzunar, arata ora unsprezece fiira un sfert a
noptii.
A coborat din trasura ~i i-a dat instructiuni lui Simo
sa-i'I a$tepte pana cand se va lntoarce. Pentru un moment,
regretat ca nu luase o trasura inchiriata dar nu avea incredere
In angajati striiini, care obi~nuiau sii-~i dea drurnul la gurii,
iar Simon lucra pentm familia Beresford de peste zece ani,
de aceea tacerea Jui era garantatii. A traversat strada
margimta de copaci $i a deschis poarra din fier, care a scartait
cand a aj uns la jumatate. Tiicerea ~i mtunericul strazii a u
racut ca zgomotul si'i fie ~i mai puternic dar dupa ce a
a$teptat ditcva momente in deplinii lini$te, a intrat In gradina
din spa te. A cercetat con~ti incios fiecare dintre ferestrele
inchise; nu se vedea lumina. la niciuna dintre el. Era Iara·
putinta de tagadii ca singurul chiria$ din casa se atla mcii la
clubul Adams, ca in ultimele doua seri. A ales foreastra de la
unul dintre donnitoarele de jos pentru ca i s-a parut eel mai
putin accesibil $i eel mai probabil sa contina informatia pe
care o cauta. C lactirea era un han vecbi nefolosit care unna
sii fie refacut in scurta vreme, de aceea era nelocuit, in afara
72
1UBF.$TE-MA
111111crei pe care o ocupa Gonzalo Perez. Nu fu sese greu
_,, i atle identitatea. Ambasada spaniola i i ajutase In
n ·1Tctarile lui $i relatiile bune dintre Arthur Wellesley $i
h :111<.:isco Cea Bermudez' lacusera cu putinta gasirea
<'ristopher i$i dadea toata silinta sa afle pentru ce nobil
rnglcz Jucra individul dar cautarile lui nu dadusera Inca
111adc. Din buzunanil interior al redingotei a scos un soi de
~pl:racl u ca sa forteze deschiderea ferestrei dar inainte de a
111rcpe s-o forteze, ceva greu a cazut chiar langa el, la cativa
n·1 1t imetri de locul unde se afla. Iarba deasa din gradina a
1111io11izat zgomotul. S-a uitat uimit la casa de bani care se
11dihnea la picioarele lui. Doar cativa centimetri au lips it ca
\:l ·!:ii piarda capul de pe umeri . A facut un pas inapoi ~ i a
1Hlicat privirea ciitre locul de unde cazuse, iar ceea ce a vazut
1 a lasat cu gura cascata. Un flacaia$ cobora cu destula
11gilitate de la fereastra deschisa. L-a vazut apucandu-se cu
m:iinile de creanga cea mai groasa a castanului $i lasandu-
·~1 corpul sa se legene in gol pana cand a reu$it sa urce un
p11.: ior $i apoi pe celalalt pe creanga, ca sa ramana lipit de ea
c1 o maimuta. Cateva momente dupa aceea I-a vazut
1:iriindu-se ca un ~arpe pana la trunchiul gros dar pcscmnc nu
:1 socotit bine fiindca una dintre crengile mici $i rasucite i
\ ·:i prins de $apca $i i-a smuls-o de p e cap. Intr-o clipa o
l'ascada de par blond i-a dezvaluit identitatea hotului . A
111 chis ochii ;;i $i-a stapanit o injuratura. Trebuia sa-$ i fi
111chipuit.
Coborarea se dovedea mai anevoioasa decat urcu$ul.
Agata s-a prins de creanga groasa inainte de a-~i da dnimul
de pe pervazul ferestrei . De$i ramasese atarnata in gol, nu
i\ inbasador spaniol in Anglia intre anii I 828 ~i I 832 (n.a.)
73
 ARLETTE GENEVE
~-a fost fricii. De copila coborase $i urcase in copaci, ca
JOC. Ceea ce o ingrijora era cum sa due.a o cutie de bani
de grea panii la Whitam Hall. S-o arunce pe fereastra in fa
neputintei de a o ciira, fusese cea mai mica dintre rele d
• v '
$1-a spus ca pentru moment, eel mai grabnic era sa se dea j
din copac $i sii piece de acolo, apoi va vedea cum s-o tarns
pana la o triisura inchiriata. Si-a luat un nou avant $i a izbuti
sii se prinda de creanga cu amandoua picioarele. Acum u
partea cea mai complicatii: sii se forteze sa rarnana deasup
crengii $i nu dedesubt. Cand a vazut ca aluneca $i nu putea s
se tinii, a ales sii se tarasca pana la trunchi; sarcina s-a dovedi
foarte grea $i inceata pentrn ca propria greutate 0 tragea i:
jos, dar a izbutit $i deja pusese un picior In golul in forma d
.,V" care impiiftea trunchiul in mai multe crengi.
- Ai nevoie de ajutor?
Glasul cunoscut a Ia.cut-a sa se dezecbilibreze $i sii alunece.
Nu a fost indeajuns de iute ca sii se tina $i greutatea corpului
i!
!acut sa scape una din maini; panii la urrna, i-a sciipat §i
cealalta. Agata s-a pregatit pentru loviturii dar nu a cazut pe
pamant. Un corp tare $i puternic a impiedicat-o. A tras in piept
parfumul biirbatesc pe care ii cuno$tea atat de bine $i s-a
pregatit sii-1infrunte pe eel mai mare dintre fratii Beresford
Cristopher a tinut-o in bratele lui mai mult decat cerea
bunacuviinta $i ne$tiind sa spuna dacii s-o tina a$a
imbrati$atii se datora surprizei de a o revedea sau placerii de
a o atinge. Fata era foarte U$Oara.
- Multumesc, a fost singura vorba chibzuita pe care a
putut sa o spuna. El continua s-o tina in brate rarii sa piarda
niciun amanunt de pe chipul ei imbujorat, In ciuda
intunecimii noptii. Poti sa-mi dai drumul, nu mai e nic io
primejdie sa cad. $i Cristopher a ascultat: i-a dat drnmul
deodata, rara menajamente. Agata a cazut cu fundu l de
pfuuant. Vaietul ei I-a tacut sa zambeasca. Ochii fetei I-au
74
lUBESTE-MA
f\t lgcrat. S-a ridicat, masandu-$i fese le dureroase. Nu era
lll'VOie Sa ma la~ i Sa cad a$a de bruSC, ai fi putut Sa-mi faci
111ult rau, I-a mustrat cu glas ~optit.
tar tu ai fi putut sa ma omori.
Vorbele lui erau lipsite de repro$, amanunt care a racut-o
pc Agata sa ridice o spranceana, caci se a~tepta la un
prnnclnic de insulte. Dar era adevarat, dacii ar fi ciizut cut ia
1k bani in capul lui Cristopher, acum ar avea o mare belea.
I>ar nu avea de unde sii ~tie ca el era dedesubt, fiicand
l>umnezeu $tia ce!
imi pare rau, dar in apararea mea voi adauga ca nu
~I iam ca te aflai sub mine.
Cristopher a rasuflat auzind-o. Vorbele ei i s-au parut
srnzuale ~i piiciitoase, de bunii seama ca i-ar placea sa fie
11u h ea. Ce dracu era cu el?!
imi inchipui ca nu este cutia ta.
A incercat ca vocea sa:..i sune neutra.
- 0 concluzie corecta.
- $i nu ai de gand sa-mi spui cui apartine.
Adevarul este ca nu ~tiu, a recunoscut ea tematoare.
- Furi o cutie de valori tara sa $tii cui apartine?
Lui Cristopher nu-i venea sa creada ~i nu putea si'i nu se
111ai uite la intati$area ei.
. Daca mai stam aici in picioare certandu-ne pentru
lkacul asta, autoritatile vor avea vreme sii ne aresteze.
- E ciudat ca nu au !acut-o deja, te vezi de la o pO$tii;
1·:qrnl tau e ca o torta arzanda ~i cu hainele astca pari un
'krbedeu sadea.
Ea ~ tia ca se referea la culoarea parului ei care, rara
rc\inerea $epcii, i se reviirsa in valuri pe spate.
- Mi-am pierdut ~apca la coborare. $i-apoi, in clipa asta
m1ma ingrijoreaza autoritatile de vreme ce nu sunt singura
in aceasta misiune.
75
 ARI.BITE GENEVE
Vorbele ci ii implicau In mod direct pe el.
- Eu nu am nimic de-a face cu acest furt $i n-ai sa m
amesteci, a raspuns amenintator.
Ea continua sa-~i maseze fundul, dornica sii se riizbun
pentru ca Ii diiduse drumul ~a de lle<l$teptat dar recW1oscato·
ca era acolo ~i astfel putea s-o ajute cu cutia de bani. Cristoph
Ii unnarea mi~carile mainii cu prea mu1t interes.
- De buna seama! a spus ea. Domnia ta fiiceai Jinistit
plimbare prin zona, nu-i a~a?
- Te supravegheam. Ochii Agatei s-au deschis cu gro ~
~tiam ca pui ceva la cale in locul asta unde te-am gasit seril
trecute ~i dupa cum sc vede, intuitia nu m-a in~elat, a continua
el. Tanara ramanea tacuta. Si cum aveai de gand sa o cari?
Cristopher se referea la cutia de bani.
- N-am avut vreme sa ma gandesc la asta.
- Neajunsul de capatai al femeilor, niciodata nu gandesc,
tree direct la fapte.
Agata a plescait din limba,jignitii de vorbele lui. El parea
iritat dar ea era obosita ~i dorea sa ajunga la Wbitam Hall.
Aventura 1$i cerea polita. Sa mi$te cutia grea de Ia dulap
pana la fereastra o lasase aproape fiira puteri.
- Pierdem vreme pretioasa. Ai adus o trasura?
Nelini$tca din glasul ei I-a fiicut pe Cristopher sa
bombiine printre dinti.
- Ceea ce ai fiicut este considerat un delict, a mustrat-o cu
glas aspru.
- Stiu, dar doresc .a protejez pe cineva. El nu se mi~ca
din Joe. Ai cuvantul meu ca iti voi lamuri lotul cand vom fi
intr-un loc sigur.
Cristopher s-a aplecat ca sii ia cutia si cand a avut-o in
maini, i-a fiicut semn cu capul sa-1 urmeze. Cutia era mai
grea decat banuise dar nu i-a fost greu s-o care, avand
destula grija sa nu se pateze de iarba strivita.
76
IUBE$TE-MA
. Mergi In spatele meu ~i nu mai face nicio imprudenta.
Sl rada era pustie a~a ca au putut s-o traverseze ffira nicio
problema. Agata a deschis porticra trasurii $i a tinut-o pentru
cu cl sa poata sa lase cutia. Un moment dupa aceea a urcat
dintr-un salt cele doua trepte inauntru. Cand amandoi au fost
n ~czati confortabil in trasura, cu cutia la adapost sub
pil:ioarele lui Cristopher, Agata ~i-a lngaduit sa scoata un
uftat adanc. Chiar daca chipul Ii ramanea senin, avea un nod
in stomac de care nu va putea sa scape eel putin pentru o
vrcme. El statea in fata ei ~i o privea cu imensa neru ~ i nare.
fmi 1nchipui cui apaqin pantalonii ~i cama ~a pe care le porti
~a un adevarat talhar. Agata $i-a privit hainele un pie
ru~inata, dar nu avea de gand sa marturiseasca de unde le
imprumutase; numai ca nu a fost nevoie, Cristopher a ghicit.
Pot sa afinn ca au fost luate din garderoba mea personala, nu
c a~a? Tacerea ei a fost confirmarea banuielii lui. Este una
dintre cele mai bune cama~i ale mele.
Agata a izbucnit In srar~it, suparatii ca fusese descoperita.
- Nu puteam risca sa stric hainele Jui Arthur sau ale Jui
Andrew, nu mi se parea drept, ~ i nici nu puteam sa cer
imprumut de la personal, fiindca ar fi putut sa ma dea in
vileag dupa aceea.
Cristopher a ridicat o spranccana formand un arc perfect.
- in schimb, nu ti-a pasat daca 'imi stricai hainele in
infruntarc, a~a-i?
Obrajii Agatei au capatat culoarea cire$elor. L-a privit cu
ochii m ijiti, fiirii sa ~tie daca vorbele luj crau de batjocura
sau de supiirare. Cristopher statea in fata ei cu toata eleganta,
cu redingota impecabil incheiata, $iretul batistei de la gat
perfect innodat ~i fiira un singur fir de par nelalocul lui. S-a
intrebat cum naiba izbutea sa fie mereu impecabil, rara 0
cuta pe haine, fiira un fir de praf pe pantofii stralucitori. Nu
exista niciun fir de iarba pe hainele lui, de~i luase cutia de pe
77
 ARLEITE GENEVE
solul gradinii. Intr-adevar, era un barbat care se cvidenri
prin eleganta ~i rafinament, dar in momentul acela ea J-a
caci o facca sii se simtii mai mahalagioaica decat oricand.
- Haincle nu au suferit nicio striciiciune, a riispuns cu u
zambet nevinovat care nu I-a piicalit defel. $i vor fi repus
de indatii la locul !or.
Cristopher a ~tiut ca niciodatii nu va mai putea sa s
i'mbrace cu cama~a pe care o purta ea fara sa-~i aduca amiot
ca mangaiase pielea ei aurie. Ca parfumul ei patrunsese i
fiecare fir al t;esaturii. Hotomana nu-~i pusese vestii de acee
curbele moi ale sanilor erau cu desiivar~ire vizibile pe sub
panza; a putut sa observe aureola intunecata ~i sfarcuri le
drepte. $i dorinta a pus stapanire pe el rara mila, zapacin..
du-I. A cli pit de mai multe ori, incerciind sa-~i controlezc
rasuflarea, care devenise garaitoare dar Agata nu era
con~tienta de stanjenea!a lui fizica, se uita pe geamul
triisurii .
$i-a pus un picior peste celalalt ~i a inceput s-o observe,
pe cat de zapacit pe atat de interesat de fiecare gest al ei.
Dorinta II biciuia in continuare rara control, dar era un barbat
obi~nuit sa ~i-o stiipaneasca.
10
Sos irca la Whilam Hall a dezlantuit o discutie aprinsa
intre ci. Agata voia sa duca in odaia ei cutia dar Cristopher
s-a impotrivit cu hotarare. Tn cele din unna, ea cedase, chiar
daca Iara voie, $i acceptase ca el s-o duca In apa rramentele
lui. Cristopher ii spuscse ca nu va putea s-o deschida fara
78
lUBE$TE-MA
11jutorul lui, adaugand cu aroganta ca ajutorul avea un prei.
<'utia de bani va fi deschisa in odaja lui, departe de privirile
pcrsonalului ~i de posibili curio~i nepoftili, pr-ecum tatal sau
fratii Jui. Agata a fost de acord pana la urma.
Tacerea din conac i s-a parut ciudata dar nu nea$teptata.
< 'ristophcr i-a spus ca tatal lui, Arthur $i Andrew se aflau la
11 intalnire cu ducele de Arun, la Crimson Hill $i ca aceste
1111alniri de obicei se prelungeau multe ceasuri, fapt pentru
rare nu se vor intoarce decat spre dimineata, imprejurare
rare ii avantaja. Ea s-a abtinut sa ii spuna ca deja $tia ~ i ca
de aceea se hotarase sa intre in cladire $i sa fure cutia de bani
a unui necunoscut tocmai in noaptea aceea.
Agata s-a uitat cu multa curiozitate la lncaperile private
11k Jui Cristopher; era pentru prima oara cand vedea o
locuinta barbateasca atat de curata $i de ordonata. U$a de
sticla care dadea in terasa particulara era inchisa, dar cu
draperiile din catifea albastra stranse, liisand sa intre lumina
l11nii. A privit mobila eleganta de cire~. Dormitorul avea un
,,tlona$ privat care continea o comoda cu sertarele inchise $i
t:ira cheic ~i un scaun tapitat intr-un bleumarin pal, asortat cu
draperiile. Mai era ~i o biblioteca micutii, cu fel urite carti in
cngleza; a putut sa observe $i una in fra nceza $i alta in
spaniola. Peretii nu erau acoperiti cu tapet, ca in rcstul
locuintei, ci zugraviti in tonuri aurii care se asortau perfect
cu mobila $i cu a$ternuturile de pe pat.
Cristopher a pus cutia pe comoda, ca sa se tlezbrace de
n.:dingota $i sii-$i desfaca batista de la gat. Agata ii urmarea
atenta fiecare mi$care. Canalia, nu-$i pierdea eleganta nici cand
s~ dezbraca. A vazut cum lasa haina $i batista pe scaun. 0
si.:cunda dupa aceea a deschis unul dintre sertara$ele din partca
de sus a comodei $i a scos un soi de cheie. Ea a hotarat sa nu
stca dcoparte dar inainte de a ajunge liinga cl, u~a cutiei fuscse
deschisa cu deplina ll$Urifltii. Si 0 intrebare a lnceput sa-i
79
ARLETTE GENEVE
sfredeleasca creierii: de ce era interesat lordul Beresford d
continutul ei? De unde avea abilitatea asta de a deschide cutiil
de bani ale altora? Ei i-ar fi luat foarte multa vreme, trebuia s
recunoasca, dar el izbutise aproape fara sfortare. Ce ii
ascundea? $i-a ridicat ochii din cutie spre chipul lui Cristopher,
stralucirea din pupilele lui cre~tea pe masura ce scotea
feluritele documente, de parca s-ar fi simtit mandru de el.
- Ma intercseaza doar unul dintre aceste documente, a
spus Agata cu un fir de glas.
A scotocit cu degetele inauntru pana ce a dat de
pergamentul racut sul dar inainte de a-1 putea lua, Cristopher
i 1-a smuls.
- Poate fi primejdios, i-a spus pe un ton autoritar. Ea n
i-a inteles vorbele. Se poate dovedi riscant pentru tine sa
cuno~ti continutul, a adaugat. El a destacut pergamentul ~i a
citit numele de pe el. lndata s-a incruntat ca ~i cum s-ar ti
gandit la feluritcle posibilitati care se deschideau. Ce nume
vrei sa aperi? Si de ce?
Cele doua intrebari le rostise cu glas sec, nelncetand s-o
priveasca. Agata a hotarat sa fie sincera.
- Cand, acum cateva seri, am cinat la Southsea, am
descoperit ceva ce mi s-a parut semnificativ ~ i foarte
insemnat. in vreme ce ma plimbam prin gdidinile conacului
Grant, un barbat ~i o femeie s-au lntalnit cu un al treilea intr-
un loc retras din gradina $i i-au dat aceasta hartie.
- Te-au vazut? a lntrebat-o.
Ea a cllitinat din cap.
- Am izbutit sa ma ascund In spatele unei statui.
Cristopher ~ i - a amintit la perfectie ansamblul de statui
care impodobea gradinile Jui lady Grant.
- Unul dintre ei era spaniol, nu-i a$a? De data asta a
confim1at cu un gest. Trebuie sa aflu ce $tii ca sa pot sa te
protejez.
80
-· Adevarul este ca nu $tiu nimic.
S-o protejeze? De ce? Sau, mai bine zis, de cine? s-a
inlrebat.
- Ji cuno$ti continutul?
Ea a negat din nou cu o expresie grava.
Este o lista, s-a aventurat sa afirme cateva clipe mai
1;·1rziu. Si contine numele unei persoane pe care o iubesc
111ult.
Cristopher a recitit numele dar Agata i-a luat-o inainte:
- Carlos de Lucena y Moreno.
- De Lucena este unul dintre consilieri i lui don Manuel
de Gonzalez y Saltn6n, nu-i a~a?
Ea $i-a mU$Cat buza inferioara, dar a confirmat.
- De Lucena este vlirul meu. Cristopher a dat drumul
uerului pe care ii retinuse de la marturisirea ei anterioara. Sa
nuda ca iubea un barbat ii provocase o emotie pe care nu $tia
rnm sa $i-o explice. Nepotul mamei mele Maria Isabel.
- Dar numele tau de familie este Martin, i-a spus U$Or
ll'itat.
- in Spania, copiii poarta douli nume de familie, eel
patern ~i eel matem.
Cristopher $i-a blestemat superficialitatea. Dacli ~i-ar fi
:11nintit acest amanunt, ar fi putut sa afle cu mult inainte de
kgatura de rudenie care o unea pe domni$oara Martin de
t ·arlos.
- Cred ca exista o conspiratie pentru rasturnarea regelui
vostru, Fernando. Agata a clipit surprinsa. Numele varului
1.·1u este vehiculat printre posibilii conspiratori.
Ea a negat cu hot!iriire acuzatia lui !impede .
.. Familia mea este credincioasa coroanei spaniole.
. Trebuie sii piistrez acest document, intelegi? Este
11.:cesar, pentru ca incerc sa-i descopar pe posibilii tradatori.
Varul meu nu este un tradator. Apararea sa era
81
AR.LEITE GENEVE
previzibila, chiar daca inoportuna. Cristopher regreta c
familia ei era amestecata in posibila conspiratie caci incep
sa simta o oarecare simpatie fata de ea. Agata a simtit
fior de teama. Toate piesele incepeau sa se a$eze la locul I
A inteles ca lordul Beresford era foarte implicat in chestiun
De ce e$ti a$a de interesat de problemele Spaniei? I·
intrebat brusc.
Cristopher a $OVait sa-i raspunda, dar pana la urma s-
hotiirat sa-i spuna adeviirul.
- Sunt agent al coroanei engleze. Ea a dat capul pe spa
ca $i cum marturisirea ar fi fost absurdii. insarcinat c
aceasta misiune.
-Agent al coroanei? Ce insemna asta? Nu avea de uJJd
sa $lie.
- Daca vrei un vinovat, cauta-1 In casa dumitale, nu i
tr-a mea, I-a infruntat cu glas intretaiat.
- E adevarat ca sunt amestecati englezi dar $i spanioli.
- Varul meu nu este unul dintre ei! a rostit cu inflacarar
Cristopher a studiat cu atentie chipul fetei. Obrajii ii er
aprin~i $i rasuflarea grea. Nu a $tiut daca asta se dato
nervozitatii sau posibilitatii ca familia ei sa fie amestecat!
complot, dar functia pe care o indeplinea Carlos de Luce
ii facea potrivit pentru urzirea unei lovituri de stat, alatu
de sustinatori ai lui Bonaparte. Era foarte cunoscut faptul
nobili spanioli ii ajutasera pe imparatul francez, Napoleon
supuna cu succes poporul spaniol in razboiul din 1808.
- Ai putea sa-1 recuno$ti pe englezul care s-a intalnit c
Gonzalo Perez?
- Gonzalo Perez? a intrebat curioasa.
Agata nu mai auzise niciodata acel nume.
- Stapanul cutiei de valori, a lamurit-o el pe scurt.
Ea s-a gandit pret de un moment.
- Da, ~i a~ putea s-o recunosc $i pe femeia care ii lnso\
82
1l11cl a$ avea-o in fata, a admis convinsa.
Atunci, poti sa fii de mare ajutor.
Pupilele Agatei s-au redus la un punct cand a devenit
\'1111~! ienta de ceea ce presupuneau vorbele Jui.
N-am sa te ajut sa-mi spanzuri varul.
I ·:I a oftat obosit. S-o faca sa fie rezonabita era ceva
11proa pe cu neputinta.
N-am de gand sa spanzur pe nimeni, fie el varul cuiva
"'" nu. In orice caz, coroana spaniola se va ocupa de asta
1l11ra va fi nevoie.
De ce vor englezii sa-1 rastoame pe regele nostru? a
r11s111 pe un ton imperativ.
Asta incerc sa aflu. Anglia mentine relatii bune cu
N111111ia iar Coroana nu dore~te sa fie intrerupte de conspiratii
h1111apartiste.
t\gat.a nu $tia ce sa creada. Cand in seara aceea a auzit
1111111clc varului ei, a ~tiut ca trebuia sa puna mana pe listii $i
aA i111:crce sa-1 ajute. Avea obligatia sa-1 previna dar din
t1&1lnicire nu putea s-o faca pentru case afla In Anglia.
Ilonaparte nu mai reprezinta o problema pentru
1f111111oli, a afirmat cu hotarare.
I >ar sunt $i nobili francezi amestecati in conspiratie, de
11·1·1·a sunt dispus sa fac tot ce depinde de mine ca sa
1h•/\alui complotul.
A111 auzit doua nume, ~i-a amintit Agata brusc. Adolphe
U11•11k ~i Claude Benoit.
)1 a trecut degetele peste frunte incercand sa-~i mai
•1111111casca ~i altceva dar nu a izbutit. Cristopher a adoptat
"""·'· 11 atitudine blanda fata de ea, care a prins-o cu gardajos.
F~1i istovita, ar fi mai bine sate intorci in odaia ta ~i sa
lti 11d1h ne$ti.
< \ : se va intampla cu cutia de bani?
Nu ai de ce sa-ti faci griji pentru asta, ma voi ocupa eu
83
 ARLErr£ GENEVE
de tot. Si ragaduiesc sa nu fac nimic care sa ii ciaune
viirului tau. Ai cuvantul meu.
Agata s-a intrebat daca putea sii aiba incredere in el, d
nu avea altii solutie decat sii-i accepte ragiiduinta. Inca nu
putea intoarce in Spania ca sa ii avertizeze pe Carlos, dar
putea lncerca sii-i trimita o telegramii. Da, asta va face
doua zi. A oftat, mahnitii. Trebuia sa se intoarcii dar nu ave
bani pentru asta, va trebui sii a$tepte sosirea Marinei ca sa o
roage sii-i cumpere un bilet pe urmiitorul vapor. Totul i se
piirea descurajant. Dar deodatii sii lase responsabilitatea in
mainile lui Cristopher a racut ca U$Urarea sii fie instantanee.
E l a observat emotiile care ii brazdau chipul: istovire,
hotarare, durere ~i u~urare. Jnstinctiv, i-a luat 0 mana ~i i-a
strans-o intr-ale lui ca s-o lini~teascii. Ea 1-a privit uimitii de
gestu~I lui nea~teptat dar rarii sa se retragii din stransoare.
- Imi datorezi o scuzii, i-a spus pe negandite.
Cr istopher i-a adresat un inceput de zambet care i-a
schimbat complet inrati~area. Chipul sever cu triisiituri dure
~evenise foarte atriigiitor. Radia un fannec coplc~itor. Inima
Agatei a tresarit in piept. ii gasea irezistibil, dar totodata de
neatins.
- 0 rnie ~i nu ar fi de ajuns, i-a spus el. Recunosc ca c~ti
o permanentii durerc de cap dar in niciun caz nu e$ti
mahalagioaica. A tiicut un moment ca sa-~i plimbe ochii
deschi~i la culoare peste figura ei. De~i, viizandu-te
imbracarii in hainelc mele, nu sunt convins lntru totul de
vorbelc acestea.
Agata a rasuflat adanc $i ingrijorarea s-a mi C$Orat
!ndcajuns ca sa descopcre ca era ingrozitor de obositii.
lnco rdarea o istovise, mental $i fizic. Teama e ra eel mai
mare du$man care exista dar a hotarat sii nu aratc car de
speriata se simtise in ceasuri lc de dinaintea furtului cucie i de
bani , nici In fata vi itorului nesigur care se deschidea pentru
84
IUBE$TE-MA
voru I ei Carlos ~i bunicul Gines daca documcntele gasite se
1lovedeau a ft adevarate.
Nu l-a~ da niciodata jos peArthur cu o lovitura a mainii,
1 n ami ntit
in $Oapta.
Cristopher a izbucnit 1n ras din pricina tonului indurerat
pl· care putuse sii-l perceapa in glasul ei.
Pe mine nu m-ai da jos, de asta te asigur. Cum naiba
p11tca sa ia aceasta afirmatie, spusa pe un ton atat de arogant?
'-·a intrebat Agata, negasind raspuns. N-am intalnit niciodatii
11 kmeie care sa primeasca ni$te insulte nemeritate intr-un
rhip mai demn. Purtarea mea nu are justificare. imi pare
foarte rau.
Vorbele lui Cristopher erau sincere $i ea le-a interpretat ca
11tare.
- iti accept scuzele.
$ i atunci el a tacut ceva cu totul nea$teptat ~i lipsit de
hunacuviinfii. A aplecat capul spre ea $i i-a atins U$Or cu gura
buzele pline, care s-au deschis a~a cum se deschide o floare
dind o saruta soarele dar atingerea a fost atat de scurtii incat
Agata s-a intrebat daca intr-adevar existase sau, dimpotriva,
l:;;i inchipuise. A insotit-o pana la U$a odaii, a deschis-o $i
i-a racut loc sa iasa. Ea a tacut asta ca un automat; abia se
tinea pe picioare. Cristopher a condus-o pana in iatacul ei,
care se afla in capatul celalalt al coridorului. I-a deschis U$a
ca un cavaler $i, cu mana intinsa, a poftit-o sa intre. Fata a
ascultat supusii dar inainte de a intra de tot, s-a intors ca
sii-~ i ia riimas bun. Zambetul barbatesc ii provoca gadilaturi
in stomac $i ii punea aripi inimii sii zboare.
- Vise placute, Gata!
Pret de o c lipa nes!ar~ita , amandoi s-au privit cu
sinceritate ~i rara ranchiuna. '
-Agata, 1-a corectat din nou . Numc]e meu cste Agata.
Si a inch is U$a in unna ei.
85
 ARLETTE GENEVE
Cristopher a ramas cateva secunde in fata ~ii inchise ta
ca mintea sa inceteze sa-i lucreze cu toata iuteala. Cutia d
bani continea mult mai multa informatie decat prevazuse
Trebuia sa-i inmiineze Jui Robert Jenkinson o parte di
documente ca sa le pastreze la Joe sigur.
11
Carlos de Lucena nu putea fi amestecat lntr-un compJot
pentru rastumarea monarhului Spaniei. GiinduJ la o
asemenea pos ibilitate ii producea fiori de teama. Era prea
bine cunoscut ternperamentul regelui Fernando $i pedepsele
Jui exempl!lre pentru tradatori, dar varul ei mereu se aratase
respectuos $i fide! legii, atunci de ce numele lui era trecut pe
lista suspectilor? Cui ii era adresata lista aceea? Sa se
giindeasca la multele variante ii prilejuia o cumplita durere
de cap. Agata nu putea sa afinne sau sa dezminta nimic, dar
avea obligatia sii-1 alerteze pe Carlos in legatura cu ce se
punea la cale In Anglia, eel putin, cu ceea ce credea ea ca se
urzea. Trebuia sii-1convinga pe Arthur s-o insoteasca pentru
a trimite o telegrama. S-a oprit brusc. Daca agentul
insarcinat cu misiunea era Cristopher, cercetarile Jui nu se
vor margini doar la Anglia. Daca crau amestecati ~i spanioli,
logic ar fi sa se duca in Spania ca sa cerceteze... A fiicut ochii
mari in fata ideii care ii venise: ea ar putea sa ii ofere
posibilitatea de a lua legatura direct cu Carlos ~i cu
secretarul de Stat spaniol.
Era o idee extraordinara! Ar putea sa se lntoarca la
Cordoba. Dar deodata s-a dezumflat. In cazul In care
86
1UBE$TE-MA
t 'ristopher avea de gand sa piece curand, nu va pu~e~ sa ste~
4°11 Marina cum voise cand a inceput aventura e1 $1 atunc1
' .
clllfltoria in Anglia se va dovedi in van. Inima i s-a impart1 t
1r11rc doua emotii limpede deosebite: dor inta de a-$i vedea
pridena de suflet $i iubirea care o lega de fam il ie. Nu ar
putca sa-$i ierte daca viirului ei i se intampla ceva grav
pc111 ru ca i$i satisfiicuse un moft trecator. Marina va ~~mane
in Scotia ani de zile $i va putea sa o vada intr-un v11tor nu
foarte indepartat. A oftat ganditoare. I se parea
111.:111aipomenit ca intarzia atata sa vina dupa ea dar nu avea
11 11ccva de racut decat sa a$tepte. Agata nu s-a mai gandit la
11sta ~ i a parasit foi$orul ca sa se duca sa-1 caute pe Arthur.
/\ presupus ca ii va gasi in birou $i intr-acolo s-a indreptat.
Cristopher statea pe un colt al biroului tatalui sau, ~ u
hratele incruci$ate peste piept $i o expresie tainica pe chip.
l> impotriva, Arthur statea comod pe unul dintre fotol iile
11sczate in fata mesei luxoase. I9i privea fratele mai mare
d:·cpt, cu chip senin. Tinea in mana registrul de socot~li al
fomi liei $i tocul pe care ii folosise ca sa corecteze cateva
dintre uhimele intrari ~i ie$iri de capital. Cand a tem1inat de
11otat ultimul numar, a lasat tocul in calimara de pe masa $i
s-a $ters pe maini cu o batista pe care a pus-o dupa aceea in
huzunarul de la pantaloni.
- E mare pacat ca talentul tau se risipe:;;te numai in folosul
fomi liei. Ai fi un avocat grozav in Londra, i-a spus
( 'ristopher.
Arthur a schitat un zambet; auzise plangerea asta vreme
de !uni, pana ce a recunoscut ca nu avea de gand sa piece
din comitatul Hampshire.
- Stii doar ca nu ma intereseaza sa deschid un birou
intr-un ora$ atat de agitat. imi place sa traiesc la tara, lini$tea
care se respira aici.
87
ARLETTE GENEVE
Cristopher a mijit ochii aJba ~ tri auzind aceste vorbe
Arthur era, rarii indoialii, eel mai bun student pe care
avusese Universitatea din Oxford. $i Andrew se dovedis
un student siJitor, cu note extraordinare, dar Arthur avea
capacitate inteJectuala mult peste a amandurora. Inteligent
Jui ii uimea.
- $i ce anume te intereseaza? Ochii fratelui siiu exprima
o indoiala la auzul intrebarii. E$ti un biirbat lini$tit $i im ·
inchipui ca de casa...
Arthur I-a intrerupt, $tia deja unde voia sa ajunga cu
vorbele Jui.
- Mult mai interesat de familie decat tine.
Raspunsul Jui a sunat un pie cam brusc dar Cristopher nu
1-a Juat in seamii. S-a gandit la spusele Jui cateva momente
inainte de a incepe sii vorbeascii iara~i:
- De aceea socotesc cii e$ti eel mai potrivit sii dai un
mo$tenitor familiei.
Arthur I-a privit uluit, se a$tepta la altceva.
- Responsabilitatea asta este doar a ta, n-am ravnit-o
niciodata $i nici n-o voi face.
- E$ti indragostit, Arthur?
- Ce tot spui ... ? Dar nu a reu$it sa termine
Cristopher ii punea ni$te intrebiiri tare ciudate $i nu $tia de
ce. Fugi de obJigatiile tale? J-a intrebat brusc.
Cristopher a izbucnit intr-un hohot de ras care a racut ca
spranceneJe lui Arthur sii se ridice lntrebiitoare. Era multa
vremc de cand frateJe lui nu ii mai diirui e o dovada de buna
dispozipe. Era ca $i cum ar fi redevenit acela$i baiat de acum
zece ani . Ce se scbimbase? Mai binc zis, care era pri cina
acestei schimbari nea$teptate?
- N-am de gand sa ma insor, a recunoscut Cristophci: S i,
ca atare, responsabil itatea de a continua linia succcesora la
cade pe tine. Ai ob ligatia de a da tin mo~tenitor familiei $i
88
1UBE$TE-MA
1•1·cd ca tata nu se va opune alegerii tale. Arthur era tot mai
nnlumerit. El nu alesese pe nimeni; .arunci, de ce fratele lui
11 1inna contrariul? Miirturisesc ca la inceput am avut
111doielile mele in aceasta privinta dar timpul mi-a aratat ca ai
1111 al $aselea simt nu numai pentru studiu ci $i pentru femei.
Asta inscamna ca am binecuvantarea ta?
Arthur incepea sa se amuze de discutia cu fratele lui eel
111arc. Acesta se incurca intr-o sfoarii pe care el va fi incantat
~ a n stranga, dacii i se ingaduia.
$tii doar ca, fiind viitorul cap al familiei, ai nevoie de
nrordul meu pentru o hotarare atat de insemnata.
Arthur nu a stat la indoiaJa nici o clipa sa stranga sfoara.
- imi aminte$ti de tatal nostru de acum zece ani.
Vorbele lui au avut efectul dorit. Cristopher le-a simtit ca
pc un pumnal in stomac. Pupilele i s-au dilatat de surpriza.
·- Asta a fost o lovitura sub centura, i-a raspuns indurerat.
Mai cu seama ca am hotarat sate sprijin in cazul in care tata
s-ar opune alegerii tale.
$i, dintr-o data, a $liut lace alegerc se rcferca. Credea ca
t:ra interesat de domni$oara Martin! Sincer vorbind, trebuia
s(i admita ca ar putea ajunge sa fie. Daca Agata l-ar privi cu
accea$i intensitate $i candoare cu care il privea pe fratele lui
t:cl mare. Cand Cristopher intra in incaperea unde se afla ea,
ochi i ei caprui ciipatau o suava nuanta aurie. lar buzele, ro$ii
aidoma cap$unilor coapte, schitau un zambet pe care
( 'ri stopher nu $tia sa-1 aprecieze $i nici ea nu-i ingiiduia sa
ii observe. intr-adevar, fratele lui era un prost fiira pereche.
I>acii ar inceta sa se mai zvarcoleasca in compasiune pentru
<.:C se petrecuse in trecut, ar putea sa inteleaga cat de ~Ult
valora domni$oara Martin. Cat de special era pentru ea ~· ce
putea lnsemna in viitor. .
- Ma bucur sli aflu ca nu e$ti deloc interesat de aceea$1
persoana ca $i mine, a spus Arthur. Aceste vorbe I-au prins
89
ARLETTE GENEVE
pe Cristopher oarecum nepregatit. Pesemne aceasta e
pricina pcntru care a tresarit ciind I-a auzit. Este o ma
U$urare, lntr-adevar, a continuat fratele lui dar tonul nu e
a~a de serios cum se a$tepta. Cu incidentul de la ffintana, a
ajuns sa cred ca interesul tau pentru ea ar putea depa
razbunarile vizigote la care de vorbele Jui in ultimele zile.
Cristopher a clipit ca sa alunge de nedumerirea provoca
auzindu-1 pe Arthur. Credea ca el era interesat de domni$O
Martin? Incidentul de la Fantana folosise doar la intari ~
convingerii sale. A$a ca s-a hotariit sa $1earga dintr-o lovitu
orice impresie gre~ita pe care fratele Jui mai mic ar avea
despre el. Razbunari vizigote? S-a intrebat unde o fi au
Arthur expresia aceea.
- Nu m-a interesat niciodata domni~oara Martin, a sp
cu glas I impede ~i pe un ton precis. Arthur a mijit ochii pa
i-a transfonnat intr-o linie. Are toate neajunsurile pe care
urasc la o femeie de~i, din fericire, prezenta ei nu mi se m
pare de neindurat ~i, cu vremea, sunt sigur ca voi invata s
suport.
- Am crezut ca...
Arthur nus-a simtit in stare sa continue. Sernnele pe c
le vazuse la fratele Jui cu cateva zile in urma erau fals
Atunci, toti se in~eJau in privinta Jui Cristopher. PanA
Andrew racuse cate o gluma in legatura cu asta. $i i-a pa
cu adevarat rau pentru Agata, fiindca ~tia ca el nu ii o
indiferent, fapt pentru care va avea de Juptat cu ceea ce
mai greu: dezamagirea.
- Cu indrurnarea potrivita, a continuat fratele I
pragmatic, $i o atentie necontenita, va invat:a sa se poartc
sa se mi$te In cercul nostrn in mod cuviincios, dar treb
sa-i dam ragazul necesar.
Arthur a crezut ca, manat de intentii bune, Cristop
90
[UBE$TE-MA
l11t'llrcase lucrurile din ce in ce mai mult.
De buna seama ca pot sa invat sa fiu o adevarata
1luamna, cu indrumarea potrivita. Amandoi fratii au tresarit
1kodata auzind glasul celei pomenite. Au intors privirile spre
11•111 de la intrare $i au vazut-o pe Agata oprita in prag. Spatele
11 trl'mura de cat era de lncordata iar ochii, spre deosebire de
tikk trecute, ariitau o furie arzatoare. Daca a$ fi interesata de
"'ta, a incheiat. Arthur a lnchis ochii In vreme ce i~i inghitea
•ul i\'a. Cato fi auzit? De ce voia el sa-1 inghita pamantul iar
llnll'k lui in schimb, zambea de parca i-ar fi facut un hatar?
l1111t1cipase la asta incercand sa afle ce simtea Cristopher;
1w11111 sc caia, nicio femeie nu merita sa se vorbeasca despre
1111 111!r-un fel atat de lipsit de pasiune $i crud. Cristopher o
~II\ (';1 cu bagare de seama. Ochii fetei ragaduiau 0 razbunare
1 111111;·1. dar el era sigur ca supararea ei nu i$i avea rostul.
1
h111·1l·s11l ci pentru fratele lui era intru totul justificat $i chiar
111 ti -;11s\inuse. Atunci, de ce parea ca ii vine sa-1 omoare?
A1111t;1 :1 tricut pa$ii care o desparteau de Arthur $i cand a ajuns
l11t1~:a d , s-a oprit neincetand sa-1 priveasca. Tanarul s-a
11tl11 at politicos. Arthur, el a privit-o cu o anume ro~eata, a$
\.'11'11 '>:t 1ncrg In Ora$ sa-i trimit 0 telegrama Marinei, pot sa iau
lln·1111.1 fomiliei? Nu ma deranjeaza sa merg pe jos la dus, dar
1h111111tl de lntoarcere este destul de anevoios.
I 11 ·,1an\a care despartea Whitam Hall de Portsmouth era
1h• 111·1 mile.
k voi insoti chiar eu. Agata banuia. Am sa-i cer lui
Nt1111111 sa pregateasca trasura. A$teapta aici un moment, ma
"''"" 111da1a.
t •11 111inut dupa aceea, Arthur a ie~it din biblioteca
~1111 1 11 1c 1 .
Ea se pregatea sa-1 urmeze, dar vorbele Jui
I "'""Phl'r au oprit-o.
I 1.1(·:1 mi-ai ft cerut, te-a~ ti insotit cu placere.
I'"' 11\·a ci ardea cand s-a intors sa-1 infrunte. Si a avut
91

AR/.ETTE GENEVE
acela$i gcst de scarba pe care 1-ar avea privind o insec
strivita pe podea. Repulsie $i inca ceva ce Cristopher nu
$tiut sa interpreteze.
- Niciodata, niciodata sa nu-mi mai adresezi cuvantul ra
ingamfat.
. Tonul ei furios 1-a luat cu totul prin surprindere $i nu a
$11ut cum sa-1 ia. Cateva momente mai inainte, ca sa s
adreseze Jui Arthur, tonul ei fusese dulce, dar acum cl
vorbea cu el , era aspru ca acidul.
-; Am crezut ca imi vei multumi pentru interventie.
Agata a deschis gura ca sii raspunda dar a inchis-o din
nou fiindca nu era sigura cii-$i stapane~te veninul care ar
putea sa-i iasa pe ea. Si-a iuat timp inainte de a putea sa ii
dea un raspuns.
- lertare daca !ti par confuzii, lord Beresford, dar dupa
siirutu l de ieri nu puteam sa-mi lnchipui ca azi ii vei da
sfaturi fratelui dumitale in privinta mea.
- Sarut? a intrebat Cristopher, nedumerit.
~upilele Agatei au stralucit din cauza spaimei pe care o
res ~ mtea. Sarutul nu insernnase nimic pentru el! Si con$ti-
enttzarea acestui fapt i-a provocat o durere ascutita in piept.
~ Tii~aduie$ti? Se intrebase mai degraba pe ea insii$i , $i
ma1 putm pentru a afla riispunsul lui. Se simtea atat de
TU$inata ... Am crezut ca ... ii era foarte greu sa continue sii
vorbe~sca; nodul pe care ii simtea in gat o ineca. Lni pare
rau ... Agata se intorcea ca sa iasa din incapere, dar mana lui
Cristopher i-a prins bratul. Ea a incercat sii scape din
stransoare dar nu a izbutit, de aceea 1-a impins cu amandoua
mainile ca sii se elibereze. Netrebnicule!
Och ii lui Cristopher s-au redus la o linie rau prevestitoare
la auzul insultei dar nu i-a dat drumul. A continuat s-o tina
cu putere. 0 secunda dupa aceea a tras-o spre el $i i-a prins
barbia cu mana stanga ca s-o imobilizeze. Si deodata i-a
92
1UBE$TE-MA
Nlrivi t gura de a lui ca sa amuteasca orice ocara. Siirutul lung
'' pro fund a dezlantuit in ea o furtuna nea~teptata, care ii era
lll'l:unoscutii. Cu un geamat de placere $i cu o indrazneala
1111.:nn$tienta, Agata a atins cu limba lui Cristopher,
pnivocandu-i un riispuns pe loc. Cu un mormait izvorat din
Kii flfundul gatului, $i-a a~ezat mana pe parul ei $i i-a dat
rapul pe spate pentru ca limba sa piitrunda ~i mai adanc;
p:irca ca incerca sa-i taie rasuflarea. Sarutul lui voia s-o
pl·dcpseasca, s-o lnsemne cu foe $i reu$ea pe deplin.
Dar pe nea~teptate, nu a mai sarutat-o. Agata avea buzele
11ml1ate ~i sensibile din pricina asaltului neasteptat dar dorit.
- Nadajduiesc ca acum vei ~ti sa faci deosebirea dintre
un sarut si un gest binevoitor de empatie.
Vorbele lui au lovit-o cu severitate. C1istopher era o fiinµi
111scnsibila. O siirutase ca s-o p edepseasca! Era atat de
111lburata ~i lndurerata incat nu :?i-a masurat fapte le $i I-a
pal muit; loviturile au rasunat in tacerea din birou ca ni~te
1mpu$caturi. Acum inte legea prea multc lucruri.
Te detest , lord Beresford, te dispretuiesc pentru
dl:osebirea pe care tocmai mi-ai aratat-o.
O secunda mai tarziu, Agata alerga pe vestibul spre U$a
1k ie~ ire in stradii.
12
Calatoria la Portsmouth se dovedise lunga ~i anevoioasa.
racerea lui Arthur, adaugata la tristetea care o cople~ea, a
i1.butit s-o descurajeze $i mai mult. Din fericire, putuse sa-i
trimita o telegrama Marinei, in care ii spunea ca trebuie sa
93
 ARLETTE GENEVE
se intoarca neintarziat in Spania ca sa se ocupe de
chestiunc de viata ~i de moarte. Ii trimi sese un mesaj
varului Carlos, avertizandu-1 de conspiratia care se punea I
cale 1n Anglia impotriva rege lui Spaniei, exprimandu-
lngrijorarea ~i rugandu-1 sa fie pregiitit pentru oric
eventualitate. Dar ceea ce Agata nu ~tia era ca, folosindu-s
de influenta Jui, Cristopher daduse la toate oficiile po~tal
din Portsmouth ~i imprejurimi o alertii in legiitura cu toat
mesajele care se vor trimite in Spania. Atentionarea ei nu va
ajunge niciodata la Madrid!
Acum, privindu-se in oglindii, s-a Iasat prada deznadejdii.
0 interesa un blirbat care o considera mai mult decat o
pacoste. Nu exista pentrn el. Putea viitorul ei sa fie mai trist?
D orinta inimii mai nepotrivita? Se indoia, dar trebuia sa
asiste la o cinli de gala oferita de lordul Beresford inainte de
inceperea sezonului monden din Londra. La cina urma sii
participe elita societatii din Portsmouth $i Southampton, ca
$i oameni politici de vaza ~i comercianti bogati din alte
comitate. lnfluenta Jui John Beresford era bine cunoscuta.
Va veni Ja cina ~i ducele de Arun, nobilul care o fennecase
din prima c lipa cand ii vazuse.
Agata a privit imaginea pe care o reflecta oglinda de alama.
Nu avea aJte mai potrivita pe care o avea pentrn un eveniment
de o asemenea amploare. Nu degeaba fusese rochia de
mireasa a mamei sale $i avea pentru ea o afectiune foarte
speciala. Era de un stil foarte pe placul nobilimii celei mai
neao§e din Madrid. De culoarea filde§ului, o acoperea foarte
cast, de§i insinuant, de la gat pana la glezne. A completat
tinuta cu ni §te ciorapi din matase, dar de la tatal ei cand a
lmplinit §aisprezece ani. Chiar dacii in Cordoba nu avusese
niciodata prilejul sa-i poarte. Agata a considerat ca sosise
momentul potrivit. Fileul negru Ii strangea parul cu severitate
§iii scotca in cvidenta intr-un fel incanrator culoarea deschisii.
94
Ni§te batai tn U§a iatacului au racut-o sii se intoarca In
vrcme ce i§i punea cerceii. Cand a deschis, a ramas fiira grai.
<'ristopher statea in prag, imbracat intr-un fel spectaculos.
I >m:a de obicei era un barbat impunator, in costum de gala
(Ii liiia riisuflarea.
Cristopher nu-§i putea lua ochii de la Agata. Moliciunea
slofoi rocbiei lasa sii se g biceasca silueta voluptuoasii §i
~l·nzualii . Femeia cu parul blond care 11 privea nu avea nicio
fon1ma de cochetarie pe trup. Gatul de lebada, Iara podoabe,
scotea in evidenta desavar§ita transparenta a pielii aurii .
<iura provocatoare te atata s-o sarnti, ochii scanteictori ii
priveau cu o sincera curiozitate. Parea atat de vie !neat a
simtit o biciuire in marnntaie care I-a nedumerit.
I >omni§oara Martin nu era o frumusete exceptiona lii dar
:ivea ceva in fe lul de a fi care atragea spre ea priviri le
biirbatilor; s-a corectat, il atragea pe el fiira leac.
- Trebuie sa-ti dau ceva. Agata nu a spus nimic; a ramas
l<icuta, a§teprand. Am izbutit sa recuperez colierul cu camee
pc care 1-ai pierdut in Londra. Ochii ei s-au umezit de
n.:cuno§tinta. Cand Cristopher i-a intins cutiuta de culoare
inchisa, a §ovait daca sa o deschida sau sa o stranga la piept,
atat de emotionatii se simtea. Am putut sa recuperez doar
bijutcriile, fiindca erau amanetate.
- Nu voi putea sa te rasplatesc niciodata pentru acest
serviciu, a spus ea cu glas intretiiiat.
- Este fe lul m eu de a-mi riiscumpara lipsa de sensibilitate
din zilele trecute. Singura mea scuza este ca ma grabeam,
iar rabdarea nu este una dintre calitatile mele cele mai
inscmnate. Agata a strans la piept cutiuta, cu o recuno~tinta
nilscuta din strafundul inimii ei. Da-mi voie. Cristopher a
luat cutia lngusta din lemn ~i a deschis-o. A scos frumosul
co lier de perle §i I-a pus in jurul gatului ei, care s-a lntors
tinandu-§i fileul , ca Sa-i ingaduie lui Sa-J inchida CU U§Urinta.
95
ARLETTE GENEVE
Dorinta de a-~i trece degetele pe gatul ferm l-a lacut
inghita cu greutate. Ce naiba i se intampla? Dintr-o da
dorinta II imboldea ~i ii zapacea. Gata.
Ea s-a intors cu o privire dulce. Era eel mai frumos dar
care putea sa-l primeasca. Si-a infipt pupi lele negre
chipul barbatului ~ i l-a studiat cu atentie. Dorinta de
imbrati~a din recuno~tinta aproape o intrecea pe cea care
chinuia de cand descoperise ca era indragostita de el.
- Multumesc, a izbutit sa spuna cu glas intretaiat, d
Cristopher nu a putut sa-i raspunda la multumiri din prici
aparitiei bru~te a lui Andrew pe holul v estibulului de la e
Agata a putut sa zareasca abia o secunda intunecim
pupilelor lui inainte de a-~i intoarce chipul catre fratele
mic.
- Cristopher! Credeam ca e~ti in sal on intampinandu-i
oaspeti, alaturi de tata.
- Mi-a recuperat bijuteriile, Andrew!
Agata i-a aratat colierul de perle care ii stralucea la gal
cameea pe care o tinea in mana.
Tanarul i-a !acut cu ochiu l complice. Pe Cristopher l
deranjat camaraderia pe care a remarcat-o intre ei, de~i
~tia sa spuna de ce. Unde naiba era Arthur?
- Cateodata, cand iti propui, $tii Sa faci lucrurile bi
Ochii lui Andrew I-au privit ~trengari. Si te ln~tiintez c4,
absenta lui Arthur, eu sunt insotitorul oficial al domni~oa
Martin; a~a a decretat tata. Cristopher s-a scuzat ~ i, cu
aplecare a capului, s-a despartit de ej. Cu pa$i energici,
coborat scarile pana la parter. Agat:a $i-a mu$cat bu
ganditoare. Cel mai mare dintre frati nu i$i pierdea educ
severa nici cand era vorba de o simpla despiirtire. Preg!ti
Ea a primit cu placere bratul pe care Andrew i-l intins
Seara putea sa se dovedeasca interesailta, la urma urmei.
96
IUBE$TE-MA
Whitam Hall stralucea. Conacul era superb, dar in seara
lk'l·ca stralucea intr-o lumina aparte. Agata simtea parfumul
1111nlcnii lor a~ezate strategic prin colturi, aroma lor dulceaga
11111plca fiecare sala. Candelabrele din tavane luminau cu o
lun rc incandescenta incaperile ample ~i pline de oaspcti, iar
l'llta fusese spectaculoasa. Ea nu $tiuse ca la bucatariile de la
Whilam Hall era un bucatar din Salamanca. Dupa cum ii
111111scse Andrew, meritul era al lui John care dorea sa-i faca
~· plac singurei sale fiice, Aurora, ca sa se simta cat mai
hllll' dind se afl a acolo. Orchestra acompania cu muzica
fr l11rilcle conversatii U$Oare dintre participanti. U$i le mari
"11 gl'amuri care taceau accesul in gradinile din spate erau
11'-sc hise catre noaptea caldii ~ i inmiresmata, parfumul
ll111Hlafiri lor $i al iasomiei se intrecea cu mirosul fl orilor
ta1111c dinauntru. Agata privea cu mare interes rochiile
tkgante $i scumpe ale femeilor, care i$i ascundeau mare
rnrtc a chipului in spatele unor evantaie uria~e. 0 atingere
11,uara pe umiir a racut-o sa se intoarca iute. Era John
lkrl·sford, care ii intindea mana in semn de invitatie, pe care
'" 1111 avea de gand s-o dispretuiasca.
I ~ vremea sa inceapa dansul, iar acesta trebuie deschis
tk 1·;·11rc gazda $i invitata specialii a serii.
Vorbele lui amabile o fiiceau sa se simta foarte bine.
Nu cunosc prea bine pa$ii de menuet, i-a spus. John
111 adrcsat o privire tainica, a carei semnifica~e a fost aflata
111 l'I ipu In care notele muzicale au inundat salonul. Nu era
11111m·11 ut, ci un vals. Si, la inceput, ei erau singurii dansatori.
u11 ~pc\ ii le-au liisat un spatiu amplu, inghesuindu-se Janga
~''ll'le ca sa-i priveasca. Dansul elegant, interprctat intr-un
fll111 mcdiu, ingiiduia ca pimetele sa nu fie foarte iuti , ~i astfel
1111 ~r;·1ri le gratioase se intensificau. John o sustinea cu
l~• 1111it a te dar cu mare corectitudine, fi\ra sa-~ i ia ochii de pe
wh1p11I ci, care ii zambea cu o placere neobi~nu ita. Marchizul
97
 ARLETTE GENEVE
de Whit<1m a tacut un gest cu mana ~i mai multi oaspeti
s-au ala tu rat la dans. Dupa cateva minute, care ei i s-au P-
de vis, muzica a incetat ~i in vreme ce continua sa rada d
excitata ce era, unul dintre oaspeti a preluat ~tafeta de la Joh
surpriza ei a fost majora cand a observat prezenta atragatoa
a lui Andre~, eel mai vesel ~i mai petrecaret dintre cei pa
Beresford. Agata a fost neatenta cateva secunde, atat cat i-
trebuit lui sa ii ia mana dreapta intr-a lui, apoi ~i-a pus palm
mare ~i calda pe talia ei ca s-o conduca in mijlocul spatiul
de dans. A a~ezat-o in fata lui, cu trupurile amandurora U$0
aplecate spre stanga. I-a pus mana dreapta pe umar. Agata a
deschis ochii mari, uluita. Andrew doar nu voia sa danseze un
dans spaniol, dar chiar a~a era. Orchestra a inceput ciiteva
note pe care ea le cuno~tea prea bine ~i care in acel moment
i s-au parut minunate. Ii era dor de aratea lucruri din Spanial
Andrew executa pa~ii cu palma rezemata de spatele ei ~i
stralucirea din ochii lui i se parea §trengara $i zeflemitoare
dar Agata s-a concentrat sa mentina ritmul. In momentul
culminant al dansului, bratul lui a invartit-o cu putere §i a
prins-o din nou fiicand-o sa se roteasca de rnai multe ori. Mi
se pare de necrezut ca §tii sa dansezi un dans de-al nostru,
i-a spus glumeata.
Andrew a mai invartit-o o data.
- Cand o vei cunoa~re pe sora mea vei lntelege ca este
foarte greu sa-i refuzi ceva. Sa lnvat sa dansez pe ritmurile
voastrc ca s-o acompaniez, m-a plictisit, dar recunosc ca am
racut-o ca ~a- i ti u pe plac.
M5rturisirca lui sincera a :tacut-o sa ridice o spranceana,
dar nu a apucat sa- i raspunda fii11dca tocmai II vazuse pe
Ciistophe r. Sta tea rezemat negl ijen t de una dintre coloanele
de la intrarea In mare le salon §i parea ca asculta vorbe le
unuia dintrc oaspeti, dar ochii Jui unna reau mi$Ciirile ei ~i
ale lui Andrew; privirca lui parea intrebiitoare $i de o adauca
98
1111.:lnncolie. care a izbutit s-o descurajcze. Parea atat de
lnaccesibil. Piesa muzicala se sfar§ise ~i Andrew a condu-
- o ditre unul dintre servitorii care duceau tavi cu cupe pline
1k ~ampanie. A luat una $i i-a oferit-o. Agata a primit-o cu
clra~. A baut cu placere lichidul racoritor, in vreme ce se
l11ll;rcea ca sa fie in fata lui Cristopher, care continua sa stea
1~1.c mat neglijent in celalalt capat al salii . A$tepta un gest
1k rccunoa$tere din partea Jui dar a inteles ca erau iluzii
1k:;;arte, el nu avea de gand sa-i ofere nicio inten1ie de
1:i111bet. Deodata, I-a vazut privind-o cu o furie care a lasat-o
p~rplexa . Ochii Jui alba~tri au devenit indigo din pricina
dispretului $i Agata $i-a dus 0 mana la gat ca sa-$i lnabU$e
1111 geamat. A observat cum trupul barbatului se incorda $i
klul manios in care i$i strangea pumnii pe langa coaste i-a
:iriitat ca, in starea aceea de nervi, un barbat putea sii devina
• l(,arte primejdios. A putut sa vada cum narile i se dilatau ca
s~ rasufl e mai adanc, intr-o incercare de a se stapani. Andrew,
care se afla langa ea privind dansatorii, era strain de emo\iile
prin care trecea ffatele lui in capatul celalalt al salonului. Ochii
Agatei s-au inecat in lacrimi crezand ca sentimentul de
aversiune ~i respin- gere ii era adresat dar cand i-a unnarit
privirea, care acum se indrepta peste umarul ei, a inteles ca ii
;ilrasese atentia ceva ce se afla in spatele ei. S-a intors ca sa
vada ce trezise In felul acela furia Jui Cristopher. 0 femeie era
(inta furiei lui $i era aceea~i pe care o iscodise ea in gradinile
lady-ei Grant. S-a uitat la barbatul care o insotea $i 1-a
rccunoscut ~ i pe el, era englezul tradator! De indata ~i-a
indreptat ochii de la ei spre Cristopher, care statea tot in
picioare, nepierzandu-i din vedere pe niciunul dintre ei.
Agata s-a lipit ~i mai mult de Andrew.
- Cine este femeia din spatele meu? 1-a intrebat in $Oapta.
Tanarul a vrut sa se intoarca spre unde ii arata, dar ea 1-a
\inut de brat ca sa-1 impiedice. Andrew a !acut un gest de
99
ARLETTE GENEVE
incuviintare ~ i a aruncat o privire peste urnar, cu discretie
- E ste lady Ophelia O 'Sullivan, iar insotitorul ei es
Richard Moore, conte de Cray.
Agata a bombanit intr-un mod abia inteligibil.
englezoaica aceea care i~i batuse joc de Cristopher in tree
cea care ii pricinuise o durere atat de adanca ~i cu nepuri
de vindecat. Si in momentul acela a urat-o din toate puteri
cu aceea$i intensitate ca $i e l.
13
Sa raspunda la i'ntrcbarilc Jui Andrew in vreme ce urma
din ochi toate ~i fiecare dintre mi~carile lady-ei O 'Sulliv
s-a <loved.it o treaba anevoioasa. Femeia vorbea cu glas a
de ~optit ~i cu un accent atat de pronuntat cu insotitorul
incat i-a fost cu neputinta sa inteleaga ce spunea.
- Tata a pregatit o surpriza. De fapt, intotdeauna ne of
wia, cand da o cina Ia Whitam Hall.
- 0 surpriza? a intrebat dar !ara sii piarda niciun aman
din mi~ciirile englezoaicei, in spatele ei.
Dar Andrew nu a putut sa-i raspunda, tocmai intraserl
salon doi barbati pe care ea nu-i mai vazuse niciodatli
z ilele de cand se afla acolo.
- Sunt Rafael ~ i Franc isco, i-a explicat Andrew. Au ins
t-o pe sora mea in ciilatoria ei in Anglia ~i de atunci
s-au mai intors. Au o taverna in Farlington nurnita Blood Sfl
Coniacul pe care 'il servesc este eel mai bun din toatii tara.
Amandoi barbatii aveau piirul negm ~i pielea oache~~\. E
imbracati cu multa eleganta, iar perciunii ~i tunsoarea ii t
100
IUBE$TE-MA
l 11
1
li i11d spanioli in mai mare masura decat ghitarele pe care le
ll11n .·au. Au strabatut i'n caperea pana ce au ajuns in fata lui
J11h11. Cativa servitori au pus doua scaunc din papura in
11111lrn.:ul salonului ~i ea a ~tiut ca cei doi vor desrata oaspetii
''" llluzica din tara ei. Aplauzele entuziaste ale oaspetilor au
111111 o cu totul prin surprindere; !ara indoiala, erau foarte
''llllOSCUti de catre nobilii din Portsmouth ~i Southampton.
Agata 1-a cautat din priviri pe Cristopher, dar nu mai
all\ll'a rezemat de coloana, disparuse din dimpu l ei vizual.
A11dn..: w a luat-o de brat ca s-o duca intr-un loc mai bun, mai
•proapc de cei doi ghitari~ti. Ea s-a impotrivit un pie, fiindca
1111 voia sa fie atat de departe de englezoaica ~i de tradator,
dn1 s:"1 stamie sa ramana unde era insemna sa ii dea lamuriri
h11 l\ 11drew de ce nu voia sa se mi~te .
I a urmat rara sa i'mpotriviri ~i cand au fost a~ezati rnai
hl11l'. ~ I a i'n~tiintat-o despre muzica pe care urmau s-o auda.
A~ala a ascultat atenta ce ii spunea §i Iara sa piarda ni ciun
111111111unt. Ea cuno ~tea instrurnentul; ghitarele erau de obicei
ra1uh.: din lemn de castan sau de nuc §i calitatea lor depindea
1k h-111peratura ~i umiditatea din momentul fabri carii; orice
•111111 io l cuno~tea aceste amanunte. Cand unul dintre ghitarititi
11 111n:put sa ciupeasca corzile, a fost semnalul pentru ca
lft1 1·1~·a sii inundc salonul de dans. in a~teptare, s-a intins
r111 1111a rca printre oaspeti, care mmmurau in $Oapta, incantati.
1\ ,:ata a continuat sa-1 caute cu privirea pe Cristopher $i
h1.. 1ar~ it I-a zarit foarte aproape de tatal Jui, marchizul de
Wh 11 arn; Ii desparteau doar cativa centimetri. A observat cu
•"'"l'l' discutia pe care pareau ca o poarta. John ii tinea de
1111 lil·idura mainii pe fiul sau eel mare, in vreme ce fiicea
11111 ' ;1p un semn de tagaduire. Cristopher a strans buzcle cu
1111 1·1·s1 de manie ~is-a eliberat bmsc. Niciunul dintre oaspeti
1111 11 p:irut sa-~i dca seama de ceea ce se petrecea 'lntrc tata
ti I111. (·and marchizul a ridicat privirea ~is-a uitat in spatele
LOI
 ARLETTE GENEVE
ei, Agata i-a vazut expresia de durere ~i nu a mai fost nevo
de altceva ca sa ~tie ca pricina infruntarii a fost prezen
lady-ei O'Sullivan in casa. S-a rasucit un pie ca sa se uitc
femeie ~i a vazut-o urmarindu-1 cu privirea pe Cristooh
care mcepea sa se indeparteze de salonul de dans. A. ~ttut
avea de gand sa se duca dupa el ~i s-a hotiirat s-o urmeze.
- Iarta-ma, Andrew, s-a scuzat, trebuie sa ies un Thome
Acesta i-a oferit un inceput de zambet care i-a fiicut ini
sii bata mai tare. Fratii Beresford erau prea chipe~j pent
l ini~tea unei femei.
- Nadajduiesc ca nu vei intarzia prea mult. Ar ti pacat
pierzi spectacolul.
Agata a racut ctoi pa~i in spate inainte sa se intoarca §is
iasa aproape In fuga in vestibulul de la intrare. Fo~netut un
rochii i-a dat de veste incotro se indrepta femeia c
mergea cativa metri inaintea ei, dar s-a oprit inain~e s
ajunga. A observat zona de intrare in casa §i a vazut
majordomul tinea capa ~ i palaria lui Cristopher in vreme
el i~i punea manu~ile de piele. Fara i'ndoialii, avea
paraseasca petrecerea.
Lady Ophelia a izbutit sa-1 ajunga din urma can
Cristopher era pe ultima treapta a scarii ce cobora in gradina
din fata conacului. Agata s-a apropiat incet iar majorctomul
a vrut sa-i deschida u~a dar ea a refuzat dand din cap. A dat
la o parte ca~iva centimetri draperiile de la fereastra, ca sa se
uite. Tonul implorator al femeii era limpede auzibil, de~i nil
putea sa-i inteleaga vorbele. Cristopher nu s-a oprit ci a
mers mai departe spre tufele de trandafiri. Agata ' ' ~i-a
inchipuit ca nu ~ti a prea bine incotro se i'ndrepta. Lady
Ophelia 1-a urmat iar ea a hotarat sa-i urmareasca.
Cristopher se simtea atat de furios ~i plin de manie incal
a ~tiut ca trebuia sa piece, ca sa nu faca vreo prostie. Tata! lul
102
11 maedintase hotarat ca nu $tia ca printre oaspeti s-ar fi aflat
ti lady Ophelia, dar el nu putea sa creada. Mica discutie pe
L'1irc o avusesera fusese grozav de taioasa. Cand deja atingea
ul lima treapta de la coborare, a auzit glasul femeii, care ii
d1crna. A grabit pasul, caci, daca se oprea, ar putea face ceva
ilras1ic, ca de pilda s-o loveasca. A pornit catre tufele de
1rnndafiri , pentru ca de acolo sa se duca la grajduri. Voia sa
111~cueze un cal ~i sa dispara, dar Ophelia a izbutit sa-1 ajunga
1(111 unna $i sa-1 prinda de brat.
Te porti ca un copil mofturos. \Qrbele au izbutit sa-1
oprcasca. Whitam Hall era plin de oaspeti, iar el nu voia sa
t1l·:t un spectacol in onoarea ei, lucru pe care il urmarea ea.
1111.:cpe sii ma oboseasca jocul asta de-a ~oarece le ~i pisica.
(ertare, dar ma grabesc.
-lntr-O zj va trebui sa incetezi Sa ma mai pedepSe$ti.
Cristopher a pufnit suparat. S-a intors spre ea cu ochi
11r1iltori.
- Scute$te-ma de deranjul de a trebui sa-ti fac vreo figura,
ra ultimele cinci dati.
Lady Ophelia a respirat adanc ~i a racut o strambatura
rocheta la vedcrea careia Cristopher a inceput sa bombane
111 sinea sa.
- $tiu ca e~ti Inca suparat pe mine fiindca nu ai putut sa
111:i uiti, a continuat ea, dar, daca. te consoleaza cu ceva, nici
cu nu am putut s-o fac. $i de !uni de zile incerc sate conving
de asta, in ciuda reticentei tale. Cristopher a injurat cu
v1olenta $i i-a prins mana ca s-o ia de pc braµil lui. Dar
<>phelia nu I-a lasat. A profitat de plimbarea sub clar de luna
a catorva oaspeti la cina ca sa se lipeasca ~i mai mult de el.
~lia ca viitorul marchiz nu se va da In spectacol la petrecerea
1a1alui lui. Era prca orgolios $i educat pentru a face a$a ceva.
M-am in$elat $i vreau sa repar gre$eala. Cristopher a privi-
t-o de parca deodatii ar fi innebunit. Te iubesc, i-a spus cu
J03
 ARLE1TE GENEVE
glas mieros. N iciodata nu am incetat sa te iubesc ~ i
caiesc foarte muJt pentru raul pe care ti I-am facut dar era
confuza ~i ma temearn de tineretea ta. Erai atat de pasional
El a crezut ca nu auzise bine. Era confuza? Sc temea d
tineretea Jui? Era o prelacura!
- Poartii-te ca o femeie ~ i nu te mai da in spectacol.
- ~tiu cii nu ai putut sa ma uiti, altfel ai fi deja insurat ~
tata a o droaie de copii nesuferiti. Dar uite, e~ti Inca singu
rara pereche. Atitudinea ta este mai mult decat graitoare ~i n
~tii cat ma bucurii acest fapt, chiar daca purtarea ta di
ultimele saptamani ma scoate din m inti. Da r sunt incl
singura femeie din viata ta, acceptii asta!
Amintirea vicleniilor puse de ea la cale ca sa-1 prindii in
cursii inca ii lacea greata. Cum a putut sa creada candva c
era indragostit de ea? Cao iubea? Era rece, interesata ~ i cea
mai mincinoasii femeie din lume.
- Mereu vei fi pentru mine singura femei e nedemna sa se
numeasca doamna, a infruntat-o cu glas de gheata. Ophelia a
scos un geamat la auzul insultei. $i acum, scuzii-ma, am de
rezolvat chestiune grabnica pcntru care este nevoie de
prezenta mea.
0 umplea de o imensii multumire ca mo~ ten i torul de la
Whitam Hall nu o uitase. Furia care ti consuma era o dovada
!impede a acestui fapt ~i avea de gand s-o fo loseasca in
avantajul ei.
- Te-am invatat sa fii biirbat, i-a amintit cu venin in glas.
Cristopher a privit-o cu ochi ce prevesteau furtuna. Avea
intipiirite cu foe in memorie vorbele pe care le-a auzit In dupa-
amiaza aceea blestemata, care i-a schimbat viata cu totul. Da,
existau atiitea lucruri pentru care trebuia sa-i multumeasca ...
- Dar nu m-ai invatat sa fiu un amant mai bun decat tatal
meu, nu-i a$a?
Ophelia a regretat vorbele spuse in trecut. lntr-un acces
104
lUBE$TE-MA
ik furie hotarase sa reia relatia cu mo~tenitorul ~i sa-i dea o
1111uii ~ansa; averea lui era una dintre cele mai mari din Anglia
lnr ca prea ambitioasa. intr-o incercare de a obtine iertarea
lu i. declinase numeroasele propuneri de protectie oferite de
11 ubili care cautau alinare in bratele ei dar ea stabilise ~tacheta
li>arte sus. ii voia pe el! ~i nu-i pasa de anii scur~i de atunci. .,,,I.
I >aca trebuia sa-l um1iireascii aidoma unei stricate, ova face.
I >ar blestematul de Beresford nu se dadea invins.
- Iarta-ma, te rog, n-ar fi trebuit sa spun niciodata ceva
111:i1 de grosolan ~i nelalocul sau. A tacut un moment ~i a oftat
ra sa dea mai multa greutate vorbelor mieroase. Eram
111durerata $i biiusem prea mult...
El nu i-a ingaduit sa continue. Dintr-un s ingur gest, a
11.butit sii se desprinda de ea, dar Ophelia a reactionat intr-un
mod foarte diferit, ~i-a aruncat bratele pe dupa gatul lui ~i ( t
i-a cautat buzele ca sa-l sileascii s-o sarute. Cristopher a
m.tors fata ~i i-a dat scarbit bratele la 0 parte.
- Dispari dracului o data din ochii mei! Nu doresc sii mai
am de-a face cu tine ~i nadajdui esc sa nu uiti asta niciodata.
lnainte de a se putea 1ntoarce, ea 1-a lovit cu furie. Palma
a rasunat in tacerea gradinii dar Cristopher nu a facut niciun
J!.CSt. A rarnas nemi~cat, privind-o deta~at $i rece.
- Te vei intoarce la mine, Cristopher, pentru ca nicio
k meie nu va insemna pentru tine ceea ce am reprezentat eu.
Niciuna nu a reu$it sa-ti stameasdi interesul ~i nu ~tii cat ma
hucura asta.
£n cele din urrna, Ophelia s-a lntors ~ i a plecat razand.
El ~ i-a trecut foarte furios mana prin par. Se simtea de
pa rca ar fi sustinut pe umeri toata greutatea lumii. A aruncat
o ultima privire inspre Whitam Hall ca ~i cum ar fi fost
ultima oara cand mai vedea conacul ~i o secunda mai tarziu
a inceput sa mearga spre el de parca ar fi fost urmarit de
di avol.
105
 ARLETTE GENEVE
Un barbat intr-o asemenea stare de suparare era in s
de orice. lar el nu avea de gand sa ingaduie ca o muieru~
precum ea sa-1 dea afara din propria casa. Cum putea sa
arate fericita penttu raul pe care i-1 racuse cu ani In mma?
se considere singura femeie din viata lui? Blestemata, ii
da o lectie!
14
Rafael ~i Francisco Ii desratau in continuare cu arta I
pc oaspeti, straini de comentariile pe care le isca felul !or d
interpretare. Agata privea cu atentie chipul sumbru
marchizului, care statea de vorba in chip foqat cu ducele
Arun. Cand s-a intors in salonul de dans pe unna pa~il
lady-ei Ophelia, nu se a~tepta sa dea nas In nas cu Artb
Beresford.
-Arthur... ! a exclamat. Ai ajuns la vreme!
- Cred ca niciodata nu m-am grabit atata sa ajung la u
bal. ll caut pe Cristopher...
- Aplecat.
Arthur a tras-o langa un perete ca sa-i poata vorbi, tara s
ii deranjeze pe cei care ascultau concertul lui Rafael ~t
Francisco.
- A plecat? a intrebat-o.
Agata a confirmat <land din cap.
- A avut o intatnire cu lady Ophelia in gradina.
Tanarul a mijit ochii auzind-o.
- Lady Ophelia se afla aici, la Whitarn Hall ? Ea a facut
un gest din cap ca sa-i arate unde se afla femeia. Arthur a
106
1VBF.$TE-MA
lntors privirea spre locul pe care i-l arata. Cine a poftit-o?
Agata banuia. Barbatul care o insotea era acela~i care ii
diiduse inforrnatii le spaniolului.
- A venit cu sir Richard Moore, con le de Cray.
Arthur a clipit ca sa asimi leze informatia. I se parea
m:maipomenit ca doamna avusese neru~ inarea asta, dar de
luni de zile lncerca sa reinceapa relatia pe care a avut-o in
lrccut cu fratele lui ~i nadajduia ca nu va izbuti.
- Cum a reactionat Cristopher?
Ea a prefcrat sa nu-i raspunda. Inca avea infipta in suflet
privirea lui mahnita $i pierdut1 cand femeia I-a lnfruntat.
Deodata a auzit un ras fals in salon $i a dorit s-o faca sa
plateasca pentru tot raul pricinuit lui Cri stopher. Ochii celor
doua femei s-au intfilnit dar Agata nu a intors privirea,
dimpotriva, i-a s ustinut-o cu toata neobrazarea pe care o
nvea. A observat gestul de dispre~ pe care i 1-a adresat
rcalalta ~i rasul batjocoritor cand Ii spunea cateva vorbe
biirbatului care o lnsotea. A $tiut ca vorbeau despre ea, ciici
1:ontele de Cray a cautat-o din priviri pana a gasit-o. Gestul
l' i de batjocura $i rasul au racut-o sa incordeze spatele $i sa
ridi ce o spranceanli. Fara nicio indoia!a, petreceau de
minune dar ea suferise afronturi mai grave decat acesta $i
'
rare o fiicusera mai putemica.
- Arthur! Acesta a lasat chipul tn jos spre ea. Am nevoie
sfl-mi tii isonul.
- Sa-ti tin isonul? a repetat ~i Agata a vazut ca nu
intelesese.
- Vreau sa zic sa ma aprobi In ceea ce fac, chiar daca ti
sc pare neobi$nuit sau nepotrivit.
In capul lui a 1nccput sa sune alarma. Tocmai sosise la
Whitam Hall cu un mesaj urgent de la Robert Jenkinson
pentru fratcle lui.
- Cred ca n-o sa-mi placa sa-~ dau dreptate daca n-o ai.
107
 ARLETTE GENEVE
Ai o privire care ma infioara.
Agata I-a luat de mana ca sa-1 duca inspre ghitari~ti.
- \Om dansa o zambra mora.
Arthur s-a oprit brusc. Nici mort! Era un dans spani
obi~nuit la nun tile tigane~ti.
- Este un dans pacatos, a spus ingrozit.
- Este un dans senzual, nu pacatos.
- E~ti nebuna! Nu am de gand sa dansez cu tine.
Agata a ras scurt auzindu-1. ii vedea intr-adevar stanjeni
- Nu ma giindesc sa dansez desculta ~i nici cu castanict
Voi folo si batista ta, ca sa fie mult mai u~or. Oaspetilor le v
placea. Arthur se temea de un dezastru. O vazuse d
nenumarate ori pe sora Jui dansand acest dans, impreuna c
Justin ~i s-a gandit ca daca prietenul lui putea "sa-i tin
isonul", cum spusese Agata, ~i e l ar putea s-o faca, de~i n
ave~ niciun chef. imprumuta-mi batista ta, i-a spus.
lncerca sa-1 rarasca, dar picioarele Jui Arthur ramanea
nemi~cate; parca ar fi fost infipt in podea.
- Nu se cuvine sa-ti imprumut batista mea. Asta ar pute
sa-i scandalizeze pe oaspeti, i-a raspuns in vreme ce !ncerc
sa dea un pas lnapoi. Agata a profitat ca sa-i dezlege batista
alba pe care o purta la gat. Gesturile ei iuti i-au racut pe unii
oaspeti sa-i priveasca mirati dar ea le-a oferit un zambct
dulce. incalca nonnele etichetei engleze~ti dar de cand le
pasa de asta spaniolilor? Ca o femeie sa ii dezlege unui
barbat batista era cu totul scandalos dar Agata nu ~tia. N-am
sii dansez cu tine, s-a impotrivit Arthur hotarat.
- Nu numai ca vom dansa dar ii vom da unei scorpii
ven inoase o lectie pe care n-o va uita in viata ei.
El se tot impotrivca cu inver~unare ~i Agata a pufnit
privindu-1. Nu putea sa-1 sileasca sa danseze dar voia s~
atraga atentia lady-ei O'Sullivan ~ i pentru asta avea nevoie
de ajutorul unui Beresford.
108
IUBE$TE-MA
\Qi dansa eu in locul lui. \6rbele Jui Cristopher i-au stfunit
11 surpriza neobi~nuita ~i s-a 1ntors grabita spre el. Nu a$ putea
.ti·mi iert daca Arthur le~ina In fa\a atator persoane pentru ca
1-ai impins sa pacatuiasca dansand un dans scandalos.
( 'ristopher nu a $liut cum sa interpreteze expresia fratelui lui
~· 1ind ii privea, era ~urare sau resemnare? I-am viizut pe sora
111ca ~i pe sotul ei Justin dansand aici de ciiteva ori $i cred ca
voi putea sa-ti unnez p~ii. Agata a putut sa observe tncordarea
pl' care Cristopher $i-o stapanea. Era rezultatul intalnirii
nc<lorite pe care o avusese cateva minute mai inainte cu
1>phelia. A schitat un zambet de recuno$tinta. Sa danseze cu el
era o adevaratii delectare. 0 vei folosi pe a mea.
in vreme ce spunea asta, $i-a desracut batista din matase
~ri pc care o pm1a lnnodatii la gat $i i-a dat-o e i, iar fata i-a
inapoiat-o lui Arthur p ea Jui. .
Agata a profitat de pauza g hitari$tilor ca sa se aprop1e d~
ci ctt o cerere. Cand s-a intors ca sa ramana in fata IU1
( 'ristopher, a vazut agitata ca acesta i~i descheia cama~a. Cu
mi~cari 'incete, calculate, $i-a desfiicut cativa nasturi, ceea
cc le-a entuziasmat pe cateva doamne mai tinere de la
pctrecere, cc II priveau prostite, iar pe ea a racut-o sa scoata
o exclama~ie. Barbatul ala o va ucide cu magneti~mul lui.
Mi~cari le i i erau ca de felina, privirea arzatoare. Agata s-a
indoit ca va putea sa se concentreze la dans fiind atat de
aproape de el. ..
Francisco i-a tacut un semn sa se indrepte spre mtJlocul
salonului. Cand a luat bratul lui Cristopher, ~i-a dres glasul
ca sa atraga atentia oaspetilor.
- Doamnelor ~i domnilor, in semn de mulµimire pentru o
gazda perfecta, si r John B eresford, doresc sa va daruiesc
putin din muzica tarii mele, pe care el o admira arata, $• care
adesea este ascultata aici, la Whitam Hall. Am lnteles ca
uneori fiica sa Aurora a lnveselit unele c ine de la conac, iar
109
 ARLETTE GENEVE
eu doresc sa dansez in seara aceasta pentru domnii le voas
Francisco ~i Rafael ma vor acompania cu ghitarele, lord
Cristopher Beresford va fi partenerul meu de dans.
Exclamatia zgomotoasa a lui Andrew a aj uns pana la
printre munn urele celor stran~i i'n jurul lor ~ i care
r,eactio na t cu entuziasrn in fata spectacolului nca$tept
Agata ii vorbise lui John din priviri .si acum i-a ce
ingaduinta sa lnceapa. Lordul Beresford i-a dat-o, cu
straluc irc tainica :in ochii senini.
John nu -§i putea Jua privirea de la chipul fur ios, d
hotarat al fiului sau eel mare .si i se parea o adi ere de a
proaspat sa-1 vada pe Cristopher fiira indi fe renta d
totdeawia. E ra rezervat, introvertit, $i de accea voia sa vad
influenta pe care o avea spanioloaica asupra lui. Poate Aga
nu $tia ca Andrew .si nu Cristopher accepta uneori s-
acompanieze la dans pe Aurora, dar faptul ca intaiul lu
niiscut primise sa danseze cu ea era un semn limpede a cee
ce simtea pcntru tanara, chiar daca incerca sa tagaduiasca
observat striilucirea ochilor lui cand o privea a.sezandu-se,
atitudinea relaxata a umerilor .si aerul degajat pe care ll avea
tara batista ~i cu ciima~a descheiata.
- N-am mai dansat niciodara o zambra mora, dar voi
incerca, i-a spus cu glas $Optit $i privind intr-un fo e anume
din sala.
Agata a urmarit direcfia ochilor lui $i a vazut ca obiectul
interesu lui lui Cristopher era englezoaica; pentru ea se afla
acolo. Ca sa-i faca pe plac I-a a$ezat in fata, foartc aproape de
unde stateau lady Ophelia $i sir Richard Moore. I-a cerut sA
tina de capatul batistei. El a facut-o de parca ar fi fost obi$nuit
cu as ta; a apucat capatul panzei fine cu varful degetelor.
- Trebuie doar sa ma urmezi. Batista va fo losi ca sa
ramai aproape de mine la rotiri. in mod normal se folose$te
un evantai dar va fi buna :;;i batista ta.
110
l
Amandoua ghitarele au inceput sii sune la unison.
St;ind intr-unul ctintre colµuile salonului, Andrew se bucura
1 11 pli n viizandu-1 pe mandrul de frate-sau mai mare dansand
11
111 Agata. Privea cu ochi intrebatori mi$carile ei senzuale,
111t1rile mainilor $i zfunbetul care ii lumina chipul. Cristopher
1111 sc descurca deloc rau, chiar daca abia departa picioarele la
1111sl.'.:irile in cerc darurma cu u~inta ritmul Agatei. I se parea
n1·1~1aipomenit sa-1 vada in centrul atenfiei $i s-a intrcbat ce o
11 111ksnit aceasta schimbare de atitudine. Era pcntru prima
11 11rt1 cand U vedea dansand pe ritmuri spaniole $i privind o
krm:ie intr-un fel atat de inflacarat ~i patima$.
( >aspetii se bucurau de spectacol. Era cu adevarat o
privcli$te unica. In uncle momente, mi$carile Agatei erau de
\'\ altare, ca $i cum o stiipanea o fi erbintealli, ca $i cum ar fi
111sl posedata de o forta straina; dadea drumul batistei $i apoi
• 11 prindea iar<1$i. Ochii ei negri ardeau iar chipul exprima pe
1:111d o fericire nestiipanita $i o durere chinuitoare. Gesturile
11 l:rau expresive $i emotionate, pareau mai degraba urmarea
1111ui sacrificiu decat un dans.
Cand amandoua ghitarele au tacut, aplauzele oaspetilor
1111 fost asurzitoare dovedind ca erau obi$nuiti cu acest fel de
' .
~ pl:c tacol la conacul Whitam Hall. Pieptul Agatei suia $i
rohora cu iuteala din pricina efortului flicut. Gura ii zambea
ni tericire adevaratii, panii ce a auzit comentariul dispretuitor
al lady-ei Ophelia. L-a rostit cu glas atat de tare incat a fost
:iuzit de cei mai multi dintre spectatorii adunati in jurul ei.
Venise vremea razbunarii ! Nimeni nu putea · sa-$i
111t;hipuie ca purtarea ei avea acest scop: sa atraga atentia
kmeii asupra ei iar Cristopher o ajutase, fiira sa $tie, cu mult
11iai multa eficienta.
Stia ca dansul cu ea va fi o provocare pe care englezoaica
1n1 ova ignora. O 'Sullivan era furioasa din pricina dispretuirii
de acum cateva momente din gradini a mo$tenitomlui $i, dupa
lL l
 ARLETTE GENEVE
cum putuse sa auda, din pricina neincetatelor Jui respinge Fiindcii se crede doamnii vrea o coroana,
De aceea, Agata a inchis ochii $i a cerut tacere restul dar un marchiz e prea mult pentru una ca ea.
oaspetilor. Si-a i'ndreptat privirea lini$tita catre cei d
Merila o spadii ruginitii.
ghitari$ti.
rn s-o foloseascii la Coso def Baratillo'
- Don Francisco, don Rafael, o tonadilla, va rog.
Cristopher a privit-o uluit de cerere. Statea tot in picio Exclamatia generalizata i-a smuls un zambet Agatei, care
in mijlocul salonului dar s-a indreptat spre ea, care i-a I 1111 ~ i -a oprit mi~carile unduioase in vreme ce ca nt~.
din nou bratul. Tonadi/la era o muzicii veselii $i sprint ( ihilarele sunau vesele, ca $i versurile, dar ciind lady Ophelia
care In general era fnsotita de versuri zeflemitoare desp
11 i ntelcs ca tonadilla avea un dublu talc, i-a dedicat o
dragoste. Cantecelele acelea fiiceau furori la curtea spanioJ
111rt11nbatura dispretuitoare. In intregul Portsmouth nu se
De cate ori Aurora se intorcca din Spania, obi$nuia sa can vorbea despre altceva decat despre frumoasa fatii care ii
ultimul repertoriu fnvatat; unele versuri 11 puneau pe regel vr;'1jise pe Beresforzi. Facuse cercetari imboldita de
span iol intr-o situatie foarte staajenitoare.
n11:iozitate ~i vazand-o acum unduindu-se lfinga obiectul
Agata $i-a innodat la brau batista Jui Cristopher, Iasand dnrintei ei, a macinat-o invidia. De aceea a incercat s-o
capat sa-i atarne pe $Old. A apucat de poala rochiei $i
hlameze in ochii Iui Richard Moore, insoiitorul ei, pe care I~
ridicat-o pana la jumatatea genunchiului, apoi I-a luat de b
v:t-~use urmarind evolutia fetei cu prea multa placere, ca $1
pe Cristopher cu un zambet $i $i-a indreptat pa$ii spr.e lad
l't'stul domnilor.
Ophelia. Amandoi s-au oprit in fata ei $i,
- Este o femeiu~ca necioplita ~i ordinara, dar la ce poti sa
$1rengareasca, Agata i-a spus:
re a ~ repti de la o oarecare. .
- E des pre domnia voastra.. ., doamna.
Vorbele spuse Jui Moore au fost auzite de foarte mu lt1
Soviiirea de a rosti aceasta vorba, spusii intr-o spaniol
oaspeti. . .
perfecta, a fost ca o ocara neru$inatii $i a$a a $i socotit-
Agata a urmat notele ghitarei biitand din pal~e,. iar
englezoaica, privind-o cu urii adeviiratii. Nu $fia de cc
rcilalti oaspeti au inceput s-o imite, straini de versun ~1 de
spanioloaica o transfonnase in tinta tuturor privirilor.
pcrsoana careia ii erau dedicate.
Cristopher a riimas uitandu-se la furia pe care Ophelia nu
- Masoara-ti vorbele cand te adresezi musafirei mele, a
izbutea s-o ascunda. II deraajase foarte mult sii spuna ca nu
; 1vertizat-o Cristopher cu o privire tainica dar Ophel ia nu a
putuse s-o uite, ca era Inca singura femeie din viata lui.
dal inapoi din atitudinea ei ofensiva de femeie j ignita.
Simtise pomirea de nestapanit de a se razbuna §i a-i arata
Agata a fost foarte fericitii ca el 0 apara, ca Ii ur~area din
cat de mult se ln~ela, dar nu s-a mai gandit la ea cand a
ochi mi~carile ~i bataile din picioare dar in sch1mb nu o
inccput sa auda versurile tonadillei interpretate de Agata.
innebunise! ingrijorau deloc insultele englezoaicei, fiindca erau s.ta~ite
de dorinta ei nesatisracuta. Pentru un moment, s-a s1mt1t o

' i\ rcnii pentru lupta cu tauri in Sevilla la 1733 (n.a.}.

11 2
I L3
 ~TTEGENEVE
fe1:1eic pe dcpl in fericita ; se bucura de loata atcntia I
Cn st<:>pher, chiar daca era din pricina altcia
Doamnii, nu-mi ajungi cu vicl~ugurile
nie i la ta/pa din piele a sabofil01:
Si prefer cu mull siifiu mahalagioaica
de cat sii mii v<ind pentru aur.
G~amiitul englezoaicei a umplut-o de incantare.
bucul'ase sii constate ca doamna $tia limba ei matemii, fiin
altmit'.leri cantecul nu ~i-ar fi avut rostul. Datoritii parerii
c~r~ () aveau britanicii despre francezi, multi nobili refuza.
sa 10 vete limba lui Bonaparte, fapt care favori zase lim
spaniQta. Agata ~i-a infipt ochii pe marchizul de White
cai:e () privea uluit, neputand sii-i creada indriizneala, dar
sa int~rvinii. Fiica lui, Aurora obi~nuia sa inveseleasca un
cu dansurile ~i cantecele ei unele cine oferite la Whitam H
dar i ~~e pruea
A · •
x- · da •
cm t ca musafi!fa 1m. o cuno~tea pe .t-1eme1a
•
11 1
?
stl"usese viata lui Cristopher $i nu a $tiut cum sii ia ace
~ica l"azbunare din partea ei, in complicitate cu primul
nasct.t t . Acesta, de obicei serios $i morocanos, cu Agata
trans{'orma intr-un biirbat hotiirat, vorbiirct ~i cu o undA
umor pe care el nu $lia ca o are. Da, fata era o intl uenta b
pe~tr\..) Cristopher, dar oare el i~i va da seama? Chiar ac
~nve<::t una dintre piruetele tinerei cu o stralucire de
mteres in ochi, care liisa foarte putin Joe pentru inchipui
Al"thur era stupefiat. 0 vedea pe Agata dansand intr-un
A Ni, ·1 11oroiul ei nu pateaza, nici insultele nu dor.
atat d~ incantiitor. Crezuse ca o fiicea ca sii distreze oas
dar ~and a auzit prima strofii a tonadillei a ~tiut
s~an 1 (Jloaica i~i ascutise pumnalele la adresa lady-ei Oph
~ 1 ca l e arunca la tinta dar s-a simtit un pie ingrijorut
spectc::tcol in privinta lui Cristopher. S-a gandit ca fratclc
nu m~rita asta ~i a vrut s-o lntrerupa dar a vazut ca oas
114
1UBF,$TE-MA
tr hucurau de dansul ~i de cantecul explozive. Nu era in
ltllrl' sa descifreze privirea fratelui siiu la auzul versurilor.
~rn wmplicitate? Nu putea fi sigur. Piirea ca se bucura eel
111111 mult de versurile cantecului .
Andrew era multumit. Niciunul dintre ei nu o pusese la
kk'tll sau pe lady Ophelia in trecut, nici in prezent ~i o
lltrnnoscuta, prin patru vorbe o fiicea sa se inverzeasca la
ffl l'a frunza unui lamai, cum spunea adesea Eulalia. E l
1••1t l1L"ipase impreuna cu Aurora la cateva petreceri tiganc~ti
•Oaiba o doica de acest neam fusese un factor insemnat ca
• I wnvingii - ~i se bucurase de ele fiindca absenta
11111111l'lor ~ i rigiditatii era ceva pentru care era recunoscator.
t 'h1111 daca Agata nu avea un ton atat de putemic ca sora Jui,
'' rnrca destul de bine; glasul ei melodios captiva deopotriva
I llll'i le ~ i barbatii. Fetele mai tinere erau uluite de
d1 ·l11voltura Agatei ~i de mi ~carile ei vesele ~i, mai cu
.111111 111 ocbii barbatilor, atiit de aparte. Cristopher nu piirea
1111 du11111 englez, ci un destrabalat in toata legca. Oare ea era
"" 11c11ta de influenta pozitiva pe care o avea asupra fratelui
1111 .1 Ni1dajduia ca nu, fiindca atunci Cristopher era pierdut.
Mcri\i sa fii aruncatii in strada in ~uturi , a protestat cu
,1.1 ~11 p tit Ophelia.
S1· 11 i la cu o antipatie zdrobitoare la spanioloaicii. Stia ca
• 11 11·\11 nu intelegeau versurile cantecului aceluia stupid ~ i
11.1 1;·11.:ut-o sa nu se simta atat de ru~inata.
11111.1:11ri(o, intoarce-te la treburi/e tale,
1 , ,, ·1 i11 iubire o$i riizboi
, ,.,,., ',\'(('(/ spune ca
111111 / 1· ii1gaduit... .folosindu-te de talent.
11111 , , sii-i ceara lamuriri marchizului de Whitam pentru ca
1lt111.1id11 isc unei muieru~ti s-o insulte la o petrecere datii in casa
11 5
 ARLErrE GENEVE
lui. Rasetele Jui Andrew la auzul ultimei strofe au racut-o
Ophelia sa se inro~easca la fel ca focul eyi sa se infierbante,
muzica vesela eyi versurile batjocoritoare In s~it incetas
Ea nu a aplaudat, ca restul oaspetilor, ~i nici nu a zamb
Spanioloaica ii aruncase manu~a simbolica a razboiului ~i
a ridicat-o incantata. S-a indreptat spre locul unde se a
Fata era cu spatele, primind felicitarile catorva oaspeti c
ramasesera incantati de interpretarea ei, ca eyi ale celor d
ghitarieyti spanioli, care o secunda mai tarziu eyi-au ocupat d
nou locul in sala ca sii cante mai departe.
Contele de Cray se uita nepasator la Agata. Interpretar
strainei i se paruse mai degraba ciudata, dar se temea
Ophelia se va da in spectacol ~i mai tare in seara ace
dezastruoasa. $tia de respingerea din partea mo~tenitorului
la Whitarn Hall, dar era coneytient ca actiunea Opheliei fuse
nelalocul ei. Trecusera prea multi ani pentru ca puiul Jui Jo
Beresford sa mai fie ioteresat de ea. S-a uitat la marchiz, c
ramanea senin, departe de locul unde se afla interpre
cantecului , impartind zambete ~i comentarii cu ducele
Arun. Fratii Beresford o felicitau cu inflacarare pe taniira. L
Richard Moore i se parea intolerabil ca John lngaduise
spectacol de aeya prost gust la o cina la care participau oas
ilueytri, apartinand celor mai bune famil ii din sudul Angliei.
Sunetul aplauzelor Opheliei a racut-o se intoarca rara cad
pe chip sa-i piara zambetul, chiar daca a mijit ochii c
s-o priveasca. De atat de aproape a putut sa vada ca fata
englezoaicei nu mai avea prospetimea tineretii; ridurile adanci
de la ochi ~i gura nu se puteau ascunde cu praf de orez, nici cu
fard. Pielea palidii ii era ofilita eyi rara stralucire. Parul vopsit
cre~tea imprcsia de maturitate a trasaturilor, de~ i , pe de altA
parte, izbutea sa ascunda firele albe. Dar, Agata a trebuit sa
recunoasdi, era irnbracata superb, de~i nu a invidia-t-o deloc.
Cristopher a venit foarte aproape de ea eyi a prins--0 de cot.
116
1UBE$TE-MA
Frumoasa interpretare, dar nu putea fi altfel din partea
tllll'• aniste a strazii, 1-a infruntat lady O'Sull ivan sarcastica.
Agata nu a raspuns la insulta. Credea cu tarie ca
, n~lctoaica nu cuno~tea semnificatia cuvintelor folosi te.
\111 sta a strazii, ha! Nici nu-~i inchipuia cat de artista pulca
•n lie ~i avea de gaod sa-i faca o demonstratie cu primul
pn lcj. ~
Lady Ophelia, a intervenit Cristopher cu glas mghetat,
~~le o adevara surpriia sa va vedem la Whitam Hall, cand
''sle Iimpede ca nu ati fost poftita.
Arthur ~i Andrew ~i-au infipt privirea pe Richard Moore,
l'Ure parea cam nervos eyi domic sa piece. Amandoi ~i-au dat
lll'allla ca fratele lor cauta 0 infruntare.
Am venit ca 1nsotitoare a lordului Cray, a raspuns ea ~i
1 cl pomenit a devenit ~i mai nervos. lar ccea ce a fost cu
mlcvarat o surpriza a fost sii descopiir ca marchizul de Whitam
11c ocupa, 1n prezent, cu strangerea femeilor de pe strada .
Cristopher a facut un pas inainte, amcnin\Iitor dar Agata
I a prins de bra\ ca sa-l opreasca.
- Retrage-ti vorbele sau am sate fac sa le inghiti!
Tonul Jui Cristopher prevestea declan~area furtunii.
- Cere-\i scuze, lord Beresford!
Richard Moore a intervenit pentru prirna oara in schimbul
de cuvinte dintre Ophelia eyi Cristopher. ,
Arthur a crezut ca vede alta intentie in gestul Agatei de a
\-: interpune intre Moore eyi Cristopher. $i Andrew ~i-a dat
-;euma de incordarea care era intre fratele Jui, Ophelia eyi
Richard ~i nu a lasat ca posibila altercatie sli dcgenereze.
Arthur a prins-o cu putere pe Agata ~i a dus-o in gradinile
din fata cooacului, in vreme ce lua o cupli eyi i-o dadea. Din
politete, ea nu I-a refuzat.
La randul siiu, Andrew ~i-a pus bratul peste umerii lui
( 'ristopher ~i l-a 1ndepartat de lady O' Sullivan eyi de Richard,
117
 ARLETTE GENEVE
care il privea cu autentic dispret In ochii de corb.
- Nu merita, Cristopher, sa plecam de-aici.
Dar el voia sa se razbune ~i nu s-a mi~cat din loc.
- Da-mi drumul, Andrew!
Insa frate le eel mic nu I-a ascultat ~i I-a dus in afi
salonului incercand sa-l lini§teasca.
- Nu sunt de acord sa-i dai satisfactie scorpiei aleia, n
sa dai un spectacol in onoarea ei.
Prin vorbele Jui incerca sa obtina renuntarea fratelui s
care se impotrivea sa piece de Ianga doamna. Cand In sfa11
a cedat, Andrew a rasuflat U§urat. Disputa aparenta trecti
practic neobservata de catre ceilalti oaspeti, care continu
sa asculte muzica celor doi ghitari~ti.
- Bea, i-a poruncit hotaratArthur Agatei. Ea a vrut sa
elibereze din stransoarea Jui dar a baut cupa rara
cracneasca. Mi se pare de necrezut ca te-ai folosit
ospitalitatea tatei ca s-o pui intr-o situatie ridicola pe lad
Ophel ia, i-a repro~at. Ea ~ i-a ars gatul cu lichidul din cup
Era coniac, nu vin ~i J-a baut dintr-o inghititura. A tu~it d
cateva ori, lncercand sa u~ureze arsura pe care o simtea. C
au mers prin sala, Arthur a mai luat o cupa. Cand au ajuns
terasa din fata, a pus-o sa treaca de ~ile cu geam deschis
care dadeau in gradina ~i sa mearga spre uri a~e le ghivec
din teracota care impodobeau laturile frumosului glasvand
dar s-a oprit lnainte sa ajunga la balustrada groasa din piatr
aproape de o baoca din Jemn. Bea, a spus din nou dar ea
refuzat dand din cap. Ai fost foarte ~ireata. Agata a confinna
cu o mi~care a capului. Nu ai fost 'invatata sa te porti la t
bal plin de oaspeti?
- 0 merita, a raspuns cu glas sec.Arthur era de acord dar
nu i-a dat satisfactia sa i-o spuna. Spectacolul pe care ii
oferise ca va fi comentat de toti participantii la cina pana in
118
[ UBE$TE-MA
: '/Ollll l urrnator $i poate chiar $i in urmatoarele. Cineva
t1i·h11ia sa faca ceva in privinta asta, a afinnat Agata !ara sa
,• lt pt:a~ca. ~
Dar nu tu, a spus cu glas mahnit. Dansul scandalos lasa
ru1111 loc inchipuiri i. Te-ai pus in evidenta .iar fratele meu nu
II II\ lit precautia sa te protejeze. Reputat1a ta a .fost foarte
11ln :1ata.
Nu-mi pasa de reputatia mea, vrei sa $tii de ce? 1-a
l111n:bat ea.
Arthur a confinnat <land din cap.
Dar mai lntai termina-ti vinul , i-a spus din nou cu glas
li111t1rat.
l ~a tinea cupa in maini dar tara s-o duci:i la buzc.
Bunul meu nume este pe mai departe nepatat in locul In
rnn.: ma intereseaza, casa mea. Iar la Whi tam Hall pur ~i
~implu am inveselit seara cu incuviintarea tatalui vo~tru:
Arthur voia sa-i raspunda dar deodata s-au auz1t m§te
\ipcte In salonul de dans. Era Jordul Cray care sAc ~dresa
111ajordomului. Arthurs-a uitat la ea cu rcsemnare mamte de
11 -~ i intoarce ochii spre ferestre.
- Nu te mi~ca de-aici. Nu mai vreau niciun spectacol. Ma
intorc indata, astfel vei avea vreme sa te lini$te~ti. Am sa
v;kl ce se petrece 1n casa.
15
Se simtea atat de frustrata incat a lasat cupa cu vin pe
banca ~i s-a uitat la ea de parca ar fi fost v inovata p e ntr~ to~
De ce se lncapatana Arthur s-o faca sa bea? Ca s-o convmga
119
 ARLETTE GENEVE
sa renunte la dorinta ei de razbunare, dar ea nu terminasc
lady O 'Sullivan, mai avea polite pe care voia s-o faca sa
~l~teas_ca mai devreme sau mai tarziu. Si se parea ca so
u 1m~lrnea dorintele, oferindu-i prilejul.
. - \a sa zica aici te ascunzi, stricato! Glasul Opheliei
aJuns~Ia :a s~s dar plin de venin. Agata s-a intors $i a priv
o la~~ sa chpeasca. Purtarea dumitale a fost grosolana
menµ un raspuns din partea mea, a continuat englezoaica,
glas strident.
Acum ca erau amandouii singure, a profitat de ocazie
sa incerce_s-o int}mideze. Richard insistase sa piece de
pe trecere iar ea fu sese de acord dar rnai inainte voia sl
scoata fumurile din cap spanioloaicei neobrazate si ova fa
d~ !~data. Din fericire, lordul Moore acceptase ~a se du
sa-1 ia capa, dandu-i astfel posibilitatea sa razbune un afro
~ - Arata ~ii pentru un cantec oferit in onoarea gazdei?
mtrebat-o Agata cu glas bland, Iipsit de dusmanie sau
lngiimfare. Ophelia $tia ca fata mintea. Intcntia ei fu se
s-o facii de ru$ine $i ar fi izbutit daca oaspetii ar fi Intel
scandaloasele versuri ale tonadil!ei. O femeiusca vulga
me~ta asta. ~gata nu se a$tepta la palma pe car~ a primit-
dupa ~ceea. ~1-a dus mana la obraz ~i, pentru o clipa, nu a $fiu
c~sa react1oneze, dar credincioasa firii ei piitirna$e, a ho ~ A
sa-1 mtoarca ofensa. Si $tii ce fac artistele strazii cu tarfele
d~mneata? a ~trebat p.e un ton necioplit, nea~teptand rasp
dm partea cele1~alte. Dmtr-odatii $i :Iara $tire, $i-a izbit pumnu
cu pofta .ct: chipul Opheliei. Socul Ioviturii a impins-o pe
englezoa~ca pe spate $i femeia a cazut incurcandu-se i'n
P?a!ele dm ~atase ga lbena. Atunci, Agata s-a aplecat asupra
e1 $1 ~. a~e~t1zat-o cu ochii ca ni$te pumnale: Sa nu te mai
apropn m~1~data de. vreun~I dintre Beresforzi sau vci simp
puter~~ dmplor me1; te as1gur ca fac mai mult rau dccat
pumn11.
120
l
1UBE$TE-MA
t\rthur privea uluit scena. Tanara era aplecata peste
a
111111.:la cazuta lady-ei O'Sullivan ~ i o ameninta clar.
t(11gkzoaica avea pe chip o expresie de groaza.
Agata! Glasul lui Arthur a fiicut-o sa ridice chipul de
lk' li1ta Opheliei. El o privea cu totul uluit, incapabil sa
f\'lll'.\ioneze. Daca Whitam Hall s-ar fi naruit chiar in acel
n111111ent nu s-ar fi simfit atat de confuzii $i de suparata. Fir-
1r s;i fi e! De ce alesese Arthur tocmai momentul acela ca sa
k' lnloarca? EI a reactionat in sfar$it $i a apucat-o de brat
lntr-o incercare de a nu o mai lovi pe lady O ' Sullivan. Apoi,
1 njutat-o pe aceasta sa se ridice de jos, gemand neajutorata.
Aw1ta s-a uitat la el cu buzele stranse. Se biigase intre ele
11p1trand-o pe englezoaica! 0 supara ca vazuse razbunarea
1!11r nu avea de gand sii se caiasca. Oare nu vazuse palma pe
,·nrc cealalta i-o diiduse? Acea Ophelia o !acuse artista a
•tr:izi i, femeiU$Ca $i o lovise cu neru$inare; ea nu putea sa
prirneasca asemenea insulte !ara sa raspunda hotarata. Daca
11 nr fi aflat in Spania $i nu in Anglia, doamnei nu i-ar mai fi
!'Amas niciun fir de par pe cap. Cere-ti scuze, te rog ! i-a
11.\>runcit Arthur cu glas hotarat $i porunca Jui a jignit-o.
· lnima ranita a lui Cristopher merita din p lin razbunarea
rnnsumata $i riispunsul primit. Dar nu putea sa uite ca se
ulla In casa Beresforzilor, bucurandu-se de ospitalitatea lor,
1lt: aceea a dat inapoi in atitudinea ei razboinicii, de$i nu s-a
~rnzat in felul cum se <i$tepta Arthur.
- Scuzele mele, lady Ophelia, data viitoare voi fi mai
hotarata.
Nu a dat atentie oftatului tanarului la auzul vorbelor ei.
Ophelia nu a catadicsit sa raspundii $i a luat bratul pe care
i -I dadea lordul Beresford ca s-o ajute sa-$i recapete firea.
I{ ichard Moore tocmai sosise pe terasii, unde se aflau toti
trci $i nu pricepea ce se petrecuse de se simtea o ostilitate
palpabila intre cele doua femei. A a$ezat capa pe umerii
12 l
 ARLE1TE GENEVE
insotitoarei sale ~i au parasit casa cu capul sus dar inainte
ajunga in pragul u~ii cu geam ~i sa intre in salonul m
s-a intors spre Arthur.
- Scuzele mele Jui s ir John Beresford, a spus lor
Moore. 0 sii-1 revad la club saptamana viitoare.
Tac_erea care a unn~t a fost destul de stanjenitoare.
- At obrazul ro~u. Agata ~i-a mu~cat buza, dar inainte
poata sii-i dea un raspuns la comentariul lui, s-au a
glasuri in marele salon. Piireau strigate, unnate de des
zarva. Arthurs-a uitat !ntr-acolo intr-o incercare de afla ce
petrecea ~i ~i-a inchipuit ca Brandon McGregor avea vr
legatura, caci putemicul Jui accent scotian nu tree
neobservat. Un mare zgomot de sticle a rasunat
continuare. Vino cu mine, sa vedem ce se intampla.
Dar Agata a refuzat invitatia, dorea sa mai stea o vre
in gradina.
- Prefer sa te a~tept aici, am nevoie sa respir un pie
aer ~i sa-mi treaca ro~eata din obraz. Nu vreau sa-i d
lordului Beresford o lamurire despre ce s-a intamplat.
muri de ru~ine.
Arthur a ~ovait pret de un moment dar ea avea dreptat
riicoarea noptii va ajuta la atenuarea loviturii pe care o primi
- Mii intorc indata.
~i s-a dus catre marele salon. Agata a fost recunoscatoa
pentru prilejul de a se lini~ti ~i a-~i incetini ritmul rasuflan i
Acum ca avea un moment ca sa se gandeasca, a regreta
P~rnnul pe care i-1 daduse lady-ei Ophelia, dar niciodata in
v~at~ ei~ nu se simtise atat de furioasa. Fusese cu neputin
sa~~t masoare fapte le ~i unnarile lor. A luat din nou cupa din
~ns tal care ramasese uitata pe banca din lemn ~i, privind
ltchidul inch is la culoare pe care il continea, a ~ovait dacii sA
bea o inghititura, caci nu voia sii aibii mintea tulburata de
alcool. In cele din urmii, a hotarat sa n-o faca, fiindcii $i-a~a
122
lUBE$TE-MA
w simtea destul de ametita de la coniacul pe care ii bause cu
dl1.:va minute mai devreme.
C 'ristopber devenise un spectator ne~teptat in intunericul
nop\i i. Cand Andrew a izbutit sa-1 convingii sii incerce sa se
1111 i~teasca in gradina, nu se a$tepta sa se afle arat de aproape
1k Agata; ii despartea doar balustrada din marmura de
1kasupra $i feti~cana aceea ii daduse o lectie pe care nu o va
llllil in viata lui. El ii adresase doar vorbe sarcastice $i
1dkmitoare, se purtase ca o adevarata canalie, dar in seara
11r1.:ca, domni~oara Martin ii racuse un dar pe care nu 1l
1111.:rita defel. De cate ori i~i amintea de scandaloasele versuri
nlc tonadillei, ii venea sii radii dar aparitia Opheliei care o
1·1l11ta pe Agata cu intentii rele ii prinsese cu garda jos. Cand
11 auzit insultele $i a vazut palma pe care i-a dat-o Ophelia,
lih:use deja mai multi pa~ i ca sa iasa din locul in care se afla
tlar raspunsul Agatei 1-a tinut pe loc nemi$Cat ~i privind
111111 it altercatia. Sa o vadii pe mandra $i aroganta lady
<>phelia trantitii la picioarele domni ~oarei Martin dupa ce
prin~ise un pumn, a fost un balsam pentru sufletul lui. Traia
11i~te· emotii care il duceau intr-un loc de unde nu era cu
p11lintii sii se intoarca. Nimeni niciodatii nu mai racuse ceva
nt ;it de generos $i de dezinteresat pentru el, chiar daca
11 rnploarea fusese disproportionatii, fiindcii pumnul ar fi
1111tut sa-i rupa nasul. A ramas ascuns cat a durat infruntarea
dintre femei $i fu sese cea mai buna hotiirare din viata lui,
diiar daca ii costase un adevarat efort. El cuno~tea mai bine
dccat oricine trucurile ~i josniciile la care putea sii recurga
< >r helia, dar Agata ~tia sa se apere destul de b ine singura ~i,
dupii zece ani, a descoperit ce putea sa insemne iara~ i o
ti.:meie in existenta lui: necazuri; dar nu i-a pasat,
dimpotrivii. Cu aceasta noua perspectiva, se simtea din nou
viu. Inima ii batea plina de proiecte ~i de teluri pe care din
123
 ARLETTE GENEVE
nefericire nu putea nici macar sa le ia in considerare.
Fo~netul rochiei Agatei 1-a scos pe moment din gand
lui. A observat pa~ii ei fenni ~i a auzit foarte bine murm
care ii insotea. A auzit-o injurandu-1 pe Arthur, blestema
pe Ophelia ~i hulind impotriva tuturor ganditoritor din isto
inclusiv sfiintul Pavel. De cate ori ii cadeau ochii pe ea i
infierbanta sangele dar simµimintele fratelui lui mai mic fata
tanara ii puneau stavila batailor inirnii.
Stiitea mai departe ascuns sub balustrada din marmu
Alesese acest loc fiindca nu se simtea in stare sa ramanA
ace~i incapere cu lady Ophelia. De fapt, gandul lui fusese
piece de acasa dar sa faca asta ar fi insemnat sa-~i umileas
tatal, iar el nu actiona cu o asemenea la~itate ~i de aceea
hotarase sa ramana in gradini la sfatul anume al fratelui
Andrew, pana se va lini~ti. U~ile cu geam deschise lasau sii
auda muzica interpretatii in salon ~i putea sii auda
conversafiile unor oaspeti indrazneti care ridicau glasu1 ca
se facii auziti printre lumea care radea. Cristopher ~i
indreptat din nou atentia ditre Agata. Din locul unde se atl
putea sa-i vada pclrul blond ~i tenul auriu; expresia de sup1m-~ ....
de pe chip ~i frumo~ii ei ochi negri. Era cea mai navalni
femeie din cate cunoscuse ~i cea mai atriigatoare. A vazut
privind cateva secunde inspre salonul de dans inainte de
intoarce capul spre unde se afla el; era limpede ca nu put
sa-1 vada. Daca ar ti coborat privirea, ar fi vazut cine era su
balustrada din piatra. Cristopher a vazut ca intorcea capul spre
~ile de acces in salon, ca pentru a se lncredinta ca nu o vedo
nimeni ~i, indata dupa aceea, a golit cupa pe care o tinea in
maini, dar ghinionul a tacut ca a cazut tocmai in capuJ lui.
Lichidul caldut i s-a prelins pe fata $i piirea cii piciiturile
de alcool i~i bateau joc de el ~i de uluirea lui. Era nedumerit.
Se indoia ca o racuse dinadjns, fiindca era incredintat ca nu
$tia ca el se afla acolo dedesubt. Dar acest fapt i-a dat ocazia
124
u111:i apropieri farii sii poata sii scape iarii$i. Tocmai cand
Aw1ta se intorcea ca sa se duca in salon, a intrebat-o cu eel
11111i puternic glas cu putinta:
lntotdeauna ataci pe la spate? Ea s-a intors iute inspre
Jlns ~i atunci a coborat ochii ciitre tufele de trandafiri de unde
u privea un Cristopher cu ochii mijiti; parea :furibund dar din
rricina intunericului noptii nu putea fi sigur a. Avea parul ud
•• acum nu parea blond, ci roz. Pe barbie i se prelingea un
l1d1id inchis la culoare care ajunsese deja la gulerul camii$ii
ulhe. ,,Ce !acea acolo, ascuns ca un hot?", s-a intrebat Agata.
( khii lui aruncau flaciiri ~i ea a tacut un pas inapoi din
precau~ie, dar stapanindu-!?i rasul. Era pentru prima oarii cand
1111 ariita impecabil. Nu purta batista Ja gat, fiindca era
i1111odatii pe talia ei, cam~a ii era incii descheiatA, ardtand un
lriunghi de piele $i ni~te piir blond cret, care i-au grabit batiiile
111 imii. Priveli$tea i-a pliicut mult, dar a incercat sa ascundii
usta. Este de eel mai prost gust sa ver$i vinul dintr-un pahar
111 capul unui barbat, nu ti s-a spus niciodata? Glasul lui
< "ristopher ardea iar ea nu putea sii spunii dacii era din pricina
s11pararii sau a surprizei. Poti sa fii recunoscatoare ca e$ti
li:m.eie, altfel acum nu ai mai avea capul pe umeri.
Agata continua sa taca, ingrozita sa vacta ca lichidul din
. paharul ei nu ciizuse peste tufele de trandafiri. Licoarea pata
treptat in culoarea cire~elor ciima$a lui alba $i viizandu-1 a
fost gata sa izbucneasca in ras, dar s-a stiipanit la vreme. Stia
c<i daca radea de acest accident putea sii-$i piardii dintii dupa
aceea, dar ceva mai puternic decat ea a !acut-o sa-~i batii joc
de situatia comica in care se vazuse bagata. Coniacul pe care
ii bause mai inainte ii daduse o putere de necrezut ~i era de
vina intr-o masura pentru ilaritatea pe care o simtea.
- Dacii nu te-ai fi ascuns ca un hot ordinar, vinul nu ar fi
cazut in capul dumitale.
Cristopher a pufnit uluit $1 s-a minunat de seninatatea
125
 A.RLEr1E GENEVE
inrati~iirii ei, in ciuda u~oarei ~oviiiri a picioarelor.
strabatut cu iuteala distan1a care ii despaf1ea. A urcat
~ase trepte care duceau de pe terasa in gradina, atat de p
de nerabdare incat i-au scra~nit dintii. Ea a mai dat inapoi
pas, cu bagare de seama, dar Iara respectul la care se a~t
el. Dumnezeule! Femeia aceea il innebunea.
Agata 1-a privit cu pliicere. Cristopher se protapise in fi
ei ca o panterii in fata priizii. S-a indoit de gandurile Jui,
ochii nu ii aratau ce va face mai departe. in ce o privea,
se simtea cam ametita ~i cu curajul trecator pe care ti-I dA
obicei alcoolul.
- De la o doamna educatii ar fi de a~teptat macar o sc
~i o batista, dar aici nu se afla nicio doarnna, nu-i a§a? P
o mahalagioaica?
Agata ~tia ca ii datora o scuza dar felul lui de a o ce
revoltat-o. 0 racuse iar~i mahalagioaicii? Asta nu avea
gand sa uite. Se luptase pentru el, se varase intr-o luptl
sa-i apere onoarea; ~tepta macar o dovada de recuno~ti
nu tonul acela superior.
- Scuzele le-a~ oferi unui domn, nu unui rac englez
e mereu prost dispus.
Cristopher a mai tacut un pas spre ea. 11 amuza. trufin
care ii privea.
- Nu ~tiu ce ai impotriva englezilor de ii nume~ti in
acesta atat de dispretuitor ~i am obligatia sa te avertizt?i
am sa te trantesc pe genunchi ~i am sa-ti dau atatea bice
trebuie ca sa te fac sa-ti schimbi piirerea.
Ea a ridicat nasul mic, intr-o atitudine sfidatoare. Toe
gestul pe care nu ii suporta el la nicio femeie dar pe cart
Agata II gasea irezistibi I.
- Ar fi o purtare tipica a unui domn englez, nu-i a~a'/
Vorbele au sunat ca o insulta voita. Cristopher a oftat
nou.
126
I)aca nu ar fi fost domnii englezi, a folosit acela~i ton ca
fl l'll. dar cu o anume batjocura in strafund care a deranjat-o
ti 111ai mult, acum spaniolii ar vorbi franceza §i ar canta
M11rscilleza.
Agata a deschis gura uimitii. Asta fusese o lovitura sub
lf111t1ra.
( 'um indrazne§ti sa vorbe$ti a§a despre compatriotii
ll\l11?
( 'ristopher ~i-a pus mainile in §Olduri ca sa llU le puna Ill
,,11111 ci. Dorinta sa o sarute ii scotea din minti. De cand ii
hll'l'rcase gustul, nu putea sa mai doarma noptile. 0 sarutase
111 s ·o pedepseasca $i nici nu-$i inchipuia chinul care
111 ~1 111na pentru el sa se stapaneasca.
I >aca nu-ti place sa prime$ti insulte, incearca sa nu le
l•Hk~ti, a sratuit-o. Agata 1-a privitjignita pana in maduva
'"' l'lor. Este un fapt demonstrat ca spaniolii nu §tiu sa- ~i
11111u lc biitaliile dar, Dumnezeule, aici sunt racii englezi ca sa
•• 11urn castanele din foe.
< 'rislopher ~tia ca ataca voit sentimentul patriotic al tinerei,
• .. , ,. Sl' simtea mai mult spanioloaica decat frantuzoaica, dar
- 11o l111111 sa-i scoata fumurile din cap de indata, ori va face ceva
•It,, 11t·. ca de pilda s-o tranteasca pe spate ~i sa se bucure de
~· la dracu cu pretentiile lui Arthur!
Ap.ala care nu suporta sa se vorbeasca dispretuitordespre
fltln1·111ilc ei materne, a interpretat vorbele lui in chipul eel
111111 111i:nsiv cu putinta. Adora Spania, chiar daca primul ei
t•U1111· de familie era frantuzesc. A mijit ochii negri §i i-a
•11t11rn1 Jui Cristopher o privire inflacarata.
I .ovi-te-ar diareea!
l·l u privit-o surprins de ocarii ~i i-a intors-o incercand
,, slapaneasca zambetul.
Spanioloaica alunecoasa.
Av,111 a a ramas cu gura cascara, dar ~i-a revenit iute.
127
 ARLErrE GENEVE
infliti$arii ei, in ciuda U$Oarei $Ovairi a picioarelor.
strabatut cu iuteala distanta care 1i despaqea. A urcat
$ase trepte care duceau de pe terasa in gradina, atftt de p
de nerabdare incat i-au scrfr$nit dintii. Ea a mai dat inapoi
pas, cu bagare de seama, dar ffira respectul la care se a~t
el. Dumnezeule! Femeia aceea 11 innebunea.
Agata 1-a privit cu pliicere. Cristopher se protiipise in
ei ca o pantera in fata priizii. S-a indoit de gandurile Jui,
ochii nu 1i aratau ce va face mai departe. in ce o privea,
se simtea cam ametita $i cu curajul trecator pe care ti-1 di
obicei alcoolul.
- De la o doamna educata ar fi de a$teptat macar o sc
$i o batista, dar aici nu se afla nicio doamna, nu-i a$a? P
o mahalagioaica?
Agata $tia ca ii datora o scuza dar felul lui de a o ce
revoltat-o. 0 racuse iarii$i mabalagioaica? Asta nu avea
gand sa uite. Se luptase pentru el, se varase intr-o lupt&
sa-i apere onoarea; a$tepta macar o dovada de recuno~ti
nu tonul acela superior.
- Scuzele le-a$ ofcri unui domn, nu unui rac englez
e mereu prost dispus.
Cristopher a mai racut un pas spre ea. II amuza· trufia
care ii privea.
- Nu $tiu ce ai impotriva englezilor de ii nume$ti in fi
acesta atat de dispretuitor ~i am obligatia sa te avertizcz
am sii te trantesc pe genunchi $i am sii-ti dau atatea bice
trebuie ca sa te fac sa-ti schimbi parerea.
Ea a ridicat nasul mic, intr-o atitudine sfidatoare. Toe
gestul pe care nu ii suporta el la nicio femeie dar pe onrt
Agata il gasea irezistibil.
- Ar fi o purtare tipica a unui domn englez, nu-i a$&'f
Vorbele au sunat ca o insuJta voita. Cristopher a oftat
DOU.
126
[UBFJTE-MA
Daca nu ar fi fost domnii englezi, a folosit acela$i ton ca
fl l'll , dar cu o anume batjocura in strafund care a deranjat-o
ti mai mult, acum spaniolii ar vorbi franceza $i ar canta
Mnrscilleza.
Agata a deschis gura uimita. Asta fusese o lovitura sub
"111ura.
( 'um indrazne~ti sa vorbe~ti a$a despre compatriotii
fll\•I'!
( 'ristopber ~ i-a pus mainile in $Olduri ca sa IlU le puna in
••\1111 ci. Dorinta sa o sarute i i scotea din minti. De cand ii
1111 r1case gustul, nu putea sii mai doarma noptile. 0 sarutase
111 s ·o pedepseasca $i nici nu-$i incbipuia chinul care
tu-1 11 111a pentru el sa se stapaneasca.
I>aca nu-ti place sa prime~ti insulte, incearca sa nu le
,.. k~ti. a sratuit-o. Agata I-a privit jignita pana in maduva
I .. l'lor. Este un fapt demonstrat ca spaniolii nu ~tiu sa-~i
I"' 111c batiiliile dar, Dumnezeule, aici sunt racii englezi ca sa
11 1111111 castanele din foe.
I 'rislopher ~tia ca ataca voit sentimentul patriotic al tinerei,
"" sc simtea mai mult spanioloaica decat frantuzoaica, dar
'" 1111111 sa-i scoata fumurile din cap de indata, ori va face ceva
th 1 I ll". ca de pilda s-o tranteasca pe spate ~i sa se bucure de
1;'1 la dracu cu pretentiile lui Arthur!
Ap,11 1 ~1 care nu suporta sa se vorbeasca dispretuitor despre
1•.t c111i le ei mateme, a interpretat vorbelc lui in chipul eel
ti••tl nll:nsiv cu putinta. Adora Spania, cbiar daca primul ei
"'"'"' 1k familie era frantuzesc. A mij it ocbii negri $i i-a
•11111rn1 lui Cristopher o privire inflacarata.
I.ovi -te-ar diareea!
1-1 11 privit-o surprins de ocara $i i-a intors-o incercand
,, 1'1<tpaneasca zambetul.
Spanioloaica alunecoasa.
Av.11ta a ramas cu gura cascara, dar ~i-a revenit iute.
127
ARLETTE GENEVE
- Gagauta! Dobitocule... !
Cristopher a mai inaintat un pas pana a prins-o in
balustrada ~i el.
- A~tept o scuza, a tunat, jumatate amuzat, juma
uimit.
Tocmai descoperise ca ii placea sa o provoace. Insul
ei ii biciuiau simturile.
- Nu! a raspuns Agata cu mandria unei regine.
- $tiu cum sa te fac sa-ti inghiti insultele. Ea 1-a privit
parca ar fi fost un co~ar slinos ~i s-ar fi temut sa nu
murdareasca. iti dau o ultima ~ansa sa te scuzi. Tana
refuzat din nou hotarata, <land din cap. Agata era o fe
grozav de orgolioasa iar englezul intrecuse marg
ingaduintei. Avuscse de gand sa-i ofere o scuza pentru
varsase vinul in cap dar atitudinea lui nepasatoare a pas
defensiva. Fusese gata sa-i scoata ochii unei englezoaice
raul pe care i-1 racuse in trecut, iar el ii mulµunea insul
incordarea dintre ei scotea scantei. Ai cautat-o cu luman
Cristopher a fos t atat de iute incat ea nu a putut !JI
impotriveasca. A luat-o pe sus, a cobocit cele ~ase trepte
tufele de trandafiri ~ i a pornit spre frumoasa sera. Di
lovitura cu piciorul a deschis u~a ~i aromele ·exotice I
patruns in nari dar nu a dat atentie pacii care se re
inauntru, avea ceva mult mai insemnat de fiicut ~i care
atentia lui grabnica. A ajuns la banca din piatra ~i a trantit
genunchi cu fata 'in jos, de parca ar fi fost o fetita. A 'inc
s-o bata la fund, tacticos, infuriind-o. Agata era atat de n
ca nu putea sa scoata o vorba. Asta e pentru vaicarelile
De data asta ea nu s-a vaitat. Asta, pentru ca mi-ai luat
fiira sa-mi ceri ingaduinta! A continuat sa taca dar nA
uita ca multumita acestui amiinunt putuse sa-i puna pe fi
hoti. Asta, pentru ca mi-ai varsat vinul in cap! Agata
m~cat buzele, nu era vinovata ca el se ascundca
128
!UBE$TE-MA
'-lustradii. $i asta pentru ca m-ai tacut dobitoc. Orgoliul de
l1t11cic ii era ranit dar nu a scos o vorbii. Cristopher a ridicat-
11 1lin nou ~ i a privit-o in ochii care fagad uiau razbunare
1h1111luta. Era cu adeviirat frurnoasii! Pe buzele lui s-a ivit un
' tnht.:t pe care a reu~ind sa-1 reprime la vrerne; daca Agata
l111 1·a ta 'indeplinire amenintarea din ochi, gatul lui chiar era
~1 p1im~jdie. $i deodatii, fiind con~tient de vulnerabilitatea sa,
ili•t1n\a de a 0 saruta i-a perforat maruntaiele. Ce j se intampla! ?
11 \'l'dea atat de furioasa incat se bucura de asta. Tanjea sa-i
11111 hr1 supararea de pe buze ~i atunci $i-a pierdut ratiunea,
ti 11 strecurat degetele pe sub bratcle ei, deslatiindu-se cu
1t111liri11nea pielii. Parea satin 1ncalzit de soarele primaverii. Ea
ltll - 11 dcpartat. Purtarea Jui bruscii 0 paraJii.ase ~j nu putea Sa
"'1111oncze. Ru~inea o cople~ea, furia o consuma ~ i ~i-a jurat
rl uvca zilele numarate. Iar asta, pentru ceea ce ma faci sa
lutl dt· d\Le ori te privesc.
t iura lui a coborat peste a ei de parca ar fi fost a unui lup
n•11111 11d, jefuindu-i locurile sfinte, sorbi ndu-i gemetele
"111 l(l iatc pe care le scotea fiira sa vrea. Sarntul era la fel de
.. 111 111 t:a simtiimintele traite de amandoi dar Agata nu a
pt11h 'll11t. Dupa surpriza de inceput, ~ i -a relaxat membrele
lit t1111\dc lui; Ii placea sarutul pe care i-1dadea chiar daca era
p.11,1111 it de razbunare ~i branit de dorinta. ii iubea pe
ft• k11 il ii la arogant ~i in momentul acela in care se afla in
ti.o1t• k lui. a crezut ca totul era cu putintJi.
I '11s1opher i-a mu~cat buza inferioara, ea i-a intors sarutul
1 "' r1·a:;;i dorinta ca ~i el ~i deodata a devenit mult mai
~l 1 n1111·t. 1-a suit o mana pe spate, lntr-o mangaiere u~oara .
I i1 p1111-; n;afa ca sa adanceasca siirutul ~i atingerea iar Agata
p11 11 11 simtindu-se devorata. Dupa momentul de desfrau
f'•• 111 111 d~ alcool, ~ i-a amintit cu o limpezime precisii ca el
11 111l 1111a pentru ca o dorea; dimpotriva, o tacea ca s-o
~ 11 l'lt.... t:a. ~ j dezamiigirea i-a maturat iluziile, ca 0 tornada.
129
ARLETTE GENEVE
El era atat de absorbit de sarut ca nu a simtit rigidi
bratelor e i intre ale lui ~i deodata o durere de nesuporta
paqile lui intime 1-a las at Iara rasuflare; il lovise
genunchiul. Numai printr-o minune nus-a frant in dou~
putut s-o tina inainte sii piece. Ca sii scape, Agata 1-a pal
cu mana stangii ~i lacand asta 1-a zgariat pe obraz cu in
pe care ii purta.
- Mai sarutii-ma o data ca sa ma pedcpse~ti :?i vei fi un
mort.
Cristopher i-a dat drumul ca sa-~i duca mana la obr
ranit; 0 picaturii de sange i-a manjit varful degetelor. t
timp, ea s-a intors ~i a ie~i t din sera cu spatele la fel
incordat ca o coarda de ghitara gata sa se rupa. II tut
pentru prima oarii! Cand durerea a sciizut indeajuns ca
poatii merge, Cristopher a sfidat-o cu glas tare, inainte
se intoarce in salonul de dans.
- \Om vedea daca iti \ii promisiunile, Gata!
Si a ie~it din serii cu pas hotarat.
Cand a ajuns la scara care ducea in salon, 1-a vazut
tatal lui stand pe o banca din piatra, langa un ghiveci plin
flori care l~i raspandeau parfumul in noaptea calda; parca
se bucura de un moment de singuratate. L-a privit
oarecare indoiala fiindca nu ~ti a ce lacea stand singur
intuneric. Avea un picior pus peste altul, chipul inexpresl
in maini o cupii de ~ampanie de care nu se atinsese. Atu
s-a ridicat in picioare ~i a mers drept spre el. Ajungand I
Cristopher, i-a pus o mana pe umar ~i l-a privit in fat~.
- Arthur nu este intercsat de dornni~oara Martin.
- D e ce imi spui asta?
John s-a uitat la fiul sau eel mare cu o privire scrutat
Cristopher nu ~tia ca tatiil lui o viizuse venind pe domni
Martin cu cateva minute inaintea Jui; am andoi veneau
acela~ i loc, din sera, ~i nu i-a fost greu sii adune doi cu
130
Am crezut ca te intereseazii sii ~ tii.
~ i <lupa aceste vorbe ciudate, a disparut din gradina in
1l111·t:1ia marelui salon.
16
A lmbrati ~at-o cu putere. Nu-i venea sii creadii ca o avea
111 li11a ocbilor pe M arina. Era ca un vis, nu o vazuse de ani
tl1 1,ilc. Sosirea cuplului la Whitam Hall fusese o surpriza
••·4tll' placuta.
l ~~ ti foarte frumoasii.Aerul Marii Britanii iti prie~te foarte
f!lt11'. i-a spus. Marina a scrutat-o pe Agata cu Wl ochi critic. Era
14 • ;11~i guraliva dintotdeauna, iar greutiitile nu ii schimbasera
fh, 11 vcsela ~ i nepasatoare. Era cea mai buna prietena pe care
11 1\'l·a. Dar sunt foarte suparatii pe tine. Ma aflu de prea multii
h Im.: la Whitam Hall. Am obosit sa fiu o povarii.
l~ l·pro$Ul sunase trist.
/\ m fost foarte ocupata sa-1 aduc pe lume pe fiul meu,
'"' phcn McGregor. Aceasta fusese pricina intarzierii ei. La
tt 111111 vreme dupa ce Agata a ajuns in portul Dover, Marina
• lllhrut ~i nu a putut veni s-o ia. Din fericire, prietenia ~i
1111li·111a care ii lega pe sotul ei, Brandon de fiica marchizului
I. Whitam Hall, Aurora, racuse ca acesta sa se lngrijeasca de
111 de un oaspete drag. in ce o privea, Agata nu avea de ce
•w planga. Se simtise grozav printre Beresforzi, in afara
11ll i111ului incident cu lady Ophelia, despre care nu avea de
, 1111 s:-1-i povesteasca prietenei sate. Si deja irni doresc sa
••• 111111rc langa el, i-a rniirturisit cu glas matern.
I k ce nu 1-ai adus cu tine? a intrebat-o curioasa Agata.
13 1
ARLETTE GENEVE
- Estc inca prea mic ca sa calatoreasca ~i voiam sa
personal sa te iau; de aceea nu am ramas cu el. Iubi
frateascii pc care o simtea Agata pentru Marina a fiicut
imbrati$eze cu $i mai mulca putere. Era cea mai speci
femeie din lume iar ea o iubea din tot sufletul. Maine v
pleca la prima ora, va fi o calatorie de o zi.
- Nu pot sii te insotesc la casa ta din Scotia, i-a s
deodata. Trebuie sa ma intorc de indata la Cordoba. M
s-a uitat la ea de parca nu ar fi auzit-o bine. Sa se intoarc
Cordoba? Familia mea se afla intr-o mare incurcatura.
- Vrei sii-mi poveste~ti?
- Este o conspiratie pentru riisturnarea regelui Fernan
Exclamatia Marinei era previzibila. Sunt implicati engl
9i francezi, dar $i spanioli.
- Dumnezeule! a spus ingrozita. Dar trebuie sa anun
Coroana.
Agata a negat dand din cap de mai multe ori.
- Sunt in joc reputatia ~i bunul nume al varului
Carlos de Lucena, a explicat mahnita.
Marina a crezut ca nu auzise bine. Carlos de Lucena
unul dintre consilierii secretarului de Stat spaniol. Nu p
fi amestecat intr-o intriga politica. Ea ~i-1 amintea ca pe
barbat crcdincios $i cu principii.
- in joc? a izbutit sa intrebe rara sa creada t
dezvaluirea Agatei. " Te rog sa ma ierti ca nu vin cu tine. Ai lacut degeaba o
0 conspiratie intemationaJa pentru rastumarea rog
Fernando? I se piirea nemaipomenit.
- Exista o listii cu mai multe nume, printre ele eel
varului meu. Coroana engleza o tine la loc sigur
cerceteaza complotul.
- ~i de unde $lii ca ii cerceteazii coroana cnglct.I
intrebat-o nedumerita.
- Sir Cristopher Beresford este agent al Coroanei ¥1
132
1UBE$TE-MA
111 nrcinat sa dema~te conspiratia impotriva intereselor
•1111 niole.
<iura Marinei s-a deschis complet, formand un cerc de-
• \ ti~i t.
$i tu de unde ~tii toate astea?
Pentru ca am furat lista.
I >e ce nu o surprindea aceasta marturisire? Agata era
• pcrta in luarea de hotarari rara sa conteze pe nimeni. $i
,,, obicei intra in mai multe belele decat putea sa evite.
Nu te-ai schimbat deloc, i-a spus zambindu-i complicc.
10tta furase lista, lordul Beresford era agent al Coroanei,
110 ca a ~tiut ca ii scapa ceva. Ai nevoie de ajutorul lordului
tl11csford.
Marina intelesese! Agata a respirat ~urata.
Trebuie sa-1 conving sa vina cu mine in Spania.
Marina s-a gandit ca prietenei ei ii era foarte greu.
I 1l~topher era un barbat enigmatic, rezervat ~i rece. in
111111nele ocazii in care s-au intalnit, se aratase amabil, dar
It lant. Era atat de diferit de fratii lui, Arthur ~i Andrew!
$i dore~ti sa-1 convingi cu ajutorul meu?
Marina ~tia ca nu va fi nevoie. Daca intr-adevar era agent
•I roroanei engleze, datoria Jui era sa urmeze toate pistele,
lege toate capetele. S-a uitat la prietena ei ~i i-a vazut
. l1 ii care straluceau de dor.
11,\torie, fiind incii nereracuta dupii n~terea recenta .
. Agata! a intrerupt-o indignata. Trebuie sii-1 anunti pe
11 ul tau. inteleg prea bine, nu trebuie sii ceri iertare pentru
11 111. Nodul pe care ii simtea Agata in gat s-a desfacut tncetul
•I mcetul. Spune-mi ce ai de gand sa faci, i-a cerut Marina,
,, \'Oi vedea cu ce te pot ajuta.
Atunci am sa-ti povestesc, dar eel mai important lucru
h· sa-1 convingi pe sotul tau de scbimbarea de planuri.
133

Marina a fiicut un gest de incuviintare cu capuJ.
- Vreau sii fii sincer cu mine.
Arthur s-a uitat intrigat la fratele sau mai mare. Ul ·
dintre oaspeti plecase acurn o ora. Agata ~i Marina stiiteau
vorbii cu lnfl aciirare In incaperile destinate ei Ia Whit
Hall. Brandon bea un coniac cu John Beresford
bibliotecii. Laird de Ruthvencastle era intotdeauna bineve '
in casa. Andrew o insotea pe lady Isabella inapoi aca
Indispozitia mamei ei, cu cateva ceasuri inainte de incepe
balului, o Iasase fiira compania parintilor ei $i In grija J
John Beresford, care iI delegase pe fiul lui eel mic o
responsabilitatea de a se ocupa de ea. Iar fratele Jui eel m
se incapatana sii aiba o discutie cu el.
- fntotdeauna am fost sincer cu tine, i-a riispuns pe
ton, sdizut.
Noaptea fusese Junga, stanjenitoare $i foarte incordat!
Sosirea Marinei $i a lui Brandon starnise multa agitati
printre oaspetii care inca nu plecasera $i cand el s-a intors in
griidina cautand-o pe Agata ca s-o duca la Marina McGregor,,
taniira dispiiruse. Arthur nu $tia ca in vreme ce el o cau
Agata se Jasa siirutata de Cristopher intr-un colt al serei.
- Nu este femeia potrivita pentru tine, i-a spus deodati
fratele Jui.
Arthur a $tiut ca se referea la domni~oa~~ Martin. ~i sil
descopere brusc interesul lui Cristopher pentru ea, impotriva
oriciirei a$teptiiri, 1-a fiicut sa se irite. Oare nu tagaduise el cu
cateva zile in urmii atractia pe care ar fi putut s-o simta?.
L-a deranjat u~uriitatea lui.
- Si de ce crezi ca nu este femeia potrivitii pentru mine?
imi amintesc de o discutie asemiiniitoare, de acum ni$te ani,
i-a riispuns hotariit.
Arthur ~tia ca Agata avea sentirnentele foarte profunde
134
1UBE$TE-MA
lkml ru fratele lui. Dansul $i cantecul ei avusesera ca scop
IA -i <lea o lectie femeii care ii fiicuse atata rau in trecut, dar
t i 1H1 se va liisa a$a U$0f.
Ma sfidezi? a intrebat Cristopher cu o spranceana
rlilicatii.
Da, i-a raspuns Arthur cu glas srapanit $i hotarat.
Cristopher I-a privit cu atentie. ii viizuse dansand cu
A).(ata, insotind-o vreme de zile tarii o replica. Devenise
11pi1riitorul $i confidentul ei $i regreta enorm ca ii supara prin
vorbele $i il ranea prin faptele lui dar ceea ce simtea pentru
1lomni~oara Martin ii hotarase atitudinea.
- Nu e$ti interesat de ea, tata mi-a spus asta intamplator.
/\ crezut nimerit sa $tiU.
Pupilele lui Arthur au stralucit auzind miirturisirea.
/\~adar, tatal Ior jucase in favoarea lui Cristopher. Atunci
uv1..:a de vorbit cu el despre manipularile lui. Daca era
llllCresat Sa incline balanta in favoarea intaiului nascut, de ce
ii desemnase pe el drept escortii $i companion al
1lomni ~oarei Martin vreme de zile?
- Ea va alege $i vei fi foarte surprins, a rostit.
- Domni$Oara Martin nu este pentru tine.
- incerci sii-mi spui ca iei in calcul posibilitatea de a
ridica la rangul de viitoare marchiza de Whitam o
mahalagioaicii?
Cristopher a bornbanit in sinea lui. El insu~i spusese
:iceste vorbe cu cateva zile in urrnii. Cum indriiznea Arthur
sa le repete?
- Pur $i simplu doresc sa $tii parerea mea in aceasta
privinta $i iti ~mintesc, in caz ca ai uitat, ca nu sunt obligat
sa aleg o femeie de rang nobil ca viitoare marchiza. Tata s-
a aratat foarte intelegator in legiitura cu asta. Lui Arthur ii
venea sa radii dar $i-a stapanit irnpulsul. In cele din urma,
fratele lui i$i stransese funia injurul gatului rarii ajutorul sau,
135
 ARLETTE GENEVE
dar ii deranja nestatomicia lui. Dar imi cunosc datoria
mo~tenitor $i voi actiona in consecinta. intotdeauna
folosu l familiei, a adaugat Cristopher.
- Care a fost pricina unei razgandiri atat de bru~te in
0 priVe$te pe domni$Oara Martin? Cristopher nu i-a rasp
doar a zambit, chiar daca gestul Jui i s-a parut lui Arthur
mult o ocheada zeflemitoare decat o expresie magulito
Iti amintesc ca pleaci'i maine la prima ora la Ruthvencas
Daca Arthur voia sii-i strice momentul de siirbatoare fratel
Jui, nu a izbutit. Iar eu ma gandesc serios s-o insotesc,
adi'iugat. Sunt multe locuri interesante pe care sa i le arat.
- Domni$Oara Martin nu va pleca in Scotia.
$i Cristopher nu i-a mai spus nimic.
17
ii venea sa blesteme. Uhima altercatie cu Cristopher,
gradina, din noaptea aceea, o intrista $i o indispun
totodati'i. in situatia asta, nu avea cum sa-i ceara ajutoru
Trebuia sa aleagi'i vorbele potrivite ca sa-1 faca sii lntelea
ca el avea nevoie de ea $i nu invers. Cu tot curajul pe care a
izbutit sa-1adune, a mers pe coridor, desculfa, pana a ajutll
la U$a odaii lui. Toti cei de la Whitam Hall dormeau $i Agata
voia sa profite de momentul de lini$te ca sa-i vorbeasca flirt
intreruperi, inainte de ziua unnatoare. Se purta pe dos do
cum ar fi fost de a$teptat de la o domni$oara educatii, dar
viata varului ei era in primejdie $i asta a hotiirat-o.
~tia ca el nu dormea dupa lumina palpaind care se vedea
pe sub crapatura de jos a u~i i din lernn. S-a uitat peste umarul
136
!UBE$TE-MA.
'" ng. ~i apoi peste eel drept ca sa se incredin\eze ca nu o
\il1use nimeni. Nu a ciocanit1 a fost mult mai indrazneata: a
11 1n:-at clanta $i a impins ~or U$a groasa. Cu U$Urare, a vazut
1
tA l'ra descuiata. Cristopher statea la birou, cu spatele I~ e~;
l\'ca o penita in mana dreapta dar zgomotul caracten stic
jklni\ei care aluneca pe foaia de harti~ s-a oprit br~sc. _ .
Nu se cuvine sii intri in inciipenle mele. Vre1 oare sa-t1
cumpromiti definitiv reputatia? , _
S-a riisucit putin ca s-o priveasca. Agata era desculta,
IHIfcl ca materialul fin al capotului roz se tara cativa
~cntimetri pe covorul persan in culori inchise. Avea parul
tkstacut $i cam ciufulit, amanunt care lui Cristopehr i-a
rl:fout foarte mult ~i 1-a racut sa simta un _go.l in st~mac. Nu
\'i)zuse niciodata o femeie atat de naturala ~1 de atatatoare.
Trebuie neaparat sa vorbim, i-a spus ea cu o voce
picrita. Cristopher s-a uitat la acele ceasomi~ul.ui ~~ pe
110 ptiera $i a vazut ca era trecut de ora doua a d1mme\11. Ca
pricteni, a continuat ea. Nadajduiesc ca in noaptea asta vom
fnce abstractie de parerea pe care o avem unul despre
l'clalalt, ca sa vorbim ca ni$te oameni civilizati.
El nu putea s-o vada ca pe o prietena, cu neputinta, ~
vdea ca pe o seduciitoare plina de viata care ii indemna sa
piicatuiasca cu gandul. .
- A fost o noapte foarte lungii, a raspuns el dar nu a poftit-o
si"1 piece.
Oaca o vedea cineva ie$ind din odaia lui in pnuta aceea,
rcputatia ei va fi distrusa dar ingrijorarea pe care i-a citit-o in
ochii negri 1-a flicut sa se ridice $i sa-i vina in lntampinare'. A
incuiat U$a $i, luand-o bland de cot, a dus~o pana la fotohul
comod din fata ciiminului, acum stins, dar Agata nu a luat loc.
- iti ofer prilejul sa vorbe$ti personal cu varul meu Carlos
de Lucena $i cu don Manuel de Gonzalez y Salmon in casa
mea din Cordoba, i-a spus deodata $i poticnindu-se.
137
 ARLETTE GENEVE
O~~rta I-a luat prin·surprindere. Sa vorbeasca personal
consilierul secretaruJui de stat spaniol era mult mai m
decat putea sii nadiijduiasca.
_ - Ai face asta? Agata a confinnat <land din cap. Casa
sa cercetez fiira sii trezesc banuieJi, don Carlos de Luc
nu ar trebui sii $tie ca sunt un agent al coroanei engleze $i
ma aflu in Cordoba ca sa-1 iscodesc.
Agata a plescait din limba auzindu-1; vorba "a iscod
nu-i placuse deloc.
- fnfeleg ca, pcntru a nu alerta du$manii, este nevoie
prezenta ta in casa familiei mele sa fie justificatii, de ac
m-am gandit ca a$ putea sa te prezint drept logodnicul me
Nu a $tiut cum sa interpreteze U$Oara clipire a ochilor Jut
- Sa-ti in$eli famiJia? Spus a§a, intr-un fel atat de rec
par~a prea calculat. Ar trebui sa fim foarte convingiitori.
.Agata a fost de acord. S-a gandit mult la vorbele lui
Cnstopher. Sii-l prezinte familiei ei cape un logodnic era fi
primejdios; abia i'J cuno$tea, chiar daca simtea in adancuJ fun
c~ putea sii aiba incredere in el. Avea nevoie de ajutorul Jui
fimdcii viirul ei era intr-o mare i'ncurcatura $i de aceea Agata a
fost de acord in ciuda indoieJilor pe care le simtea.
- Putem sa lncerciim, i-a spus cu glas convingator.
~ Asa ne purtam ca o pereche de i'ndragostip, a continuat
el $1 m acel moment ea s-a viizut descoperitii. Agata nu $tia
cum se purtau perechile de indragostiti. Am avea nevoie de
o insotitoare pentru tine ca sa nu isciim banuieli dar atunci
ne-am da in vileag.
-:_ Cu famil~a n:iea nu va fi nevoie, a raspuns ea In s:tar$it,
dupa ce s-a gand1t mai multe minute la feluritele variante.
De cata vreme ai nevoie ca sa afli necunoscutele cazului §i
sa-1 rezolvi?
~ristopher s-a gandit Ia posibilul riispuns i'nainte de a-I
rosti.
138
I >oua, trei saptamani eel mult.
f>rea bine! Ii voi trimite o scrisoare tatiilui meu In care
II voi in~tiinta ca am de gand sii fug din C6rdob~ cu
ill·i;1 inatia Anglia, ca s-o vizitez pe Marina. Va lua pnmu!
\'upor din Le Havre ca sa ma impiedice. Oricum, crede ca
111111 in casa bunicului meu.
< >chii lui Cristopher au stralucit auzind-o.
Vrei sa spui ca tatal tiiu nu ~tie ca locuie~ti la Whitam
111111, cu noi?
Agata a confinnat, cople~itii de ~ine. .
in Le Havre am schimbat biletul cu altul pentru Angha
clur nu ma caiesc. Voiam foarte mult sa-mi vad prietena, dar
urum nu pot sa raman, s-a plans. Dar in vremea cat i.i ~e~uie
1111ci sa soseasca, va fide ajuns ca sa poti descopen mtng~.
Hunicul nu va banui nimic iar minciunile mele nu vor fi atiit
de grave ~i nici intru totul minciuni. Ii voi spune ca am plecat
111ai devreme.
- Este nevoie sa-i scrii tatalui tau? Ar fi mai bine sa nu
~ l ie.
Ea a negat cu un gest u~or.
- Bunicul ii va scrie de indata ca sa imi verifice spusele.
I )aca tata este in ciilatorie spre Spania nu va putea fi la Paris
dnd va ajunge scrisoarea bunicului. ~i cand va sosi la
<'6rdoba, tu deja vei fi rezolvat totul iar eu ii voi spune de ce
am mintit.
Cristopher s-a gandit ca, daca bunicul credea cu adevarat
di el era Iogodnicul nepoatei lui ~i ca aveau bine~u~antarea
ginerelui lui, ar putea sa iasa bine. Ar avea un pnleJ de aur
sii se mi~te printre conspiratori. .
- Dar lady McGregor trage nadejde sa o insote~t1 la
Ruthvencastle.
Zambetul ei larg I-a nedumerit.
- Ma bucur sii te in~tiintez ca aceste lucruri sunt deja
139
 ARLE7TE GENEVE
re~olvate. Agata ~i-a cantiirit vorbele inainte de a le spu
Laird McGregor trebuie sa puna Ia punct ni~te treburi
Crimson H ill, casa unchiului sau. Cristopher cuno~tea fo
bine conacul prietenului lui, Justin Penword, soµiJ sur
sale Aurora. Marina ii va propune ca noi doua sii pJec
mai ina inte spre Ruthvencastle. Dar va ti o mica schimb
de planuri: eu nu voi merge in Scotia, ci in Spania. Aici,
Whitam Hall nu va biinui nimeni nimic. Voi putea sii iau
bilet in Dover cu destinatia Cadiz...
El a intrerupt-o:
- Te vei i'mbarca pe Diavolul negru; este un mic veli
proprietate a tatiiJui meu. De obicei este ancorat In port
Portsmouth in a~teptarea poruncilor lui .
Agatei ideea nu i se parea nebuneasca. In felul aces
putea sa i~te mai putine banuieli despre directia plecarii ei.
- \Oi fi incantata daca lordul Beresford i~i
incuviintarea.
Cristopher a ramas ganditor un moment.
- Tata nu va refuza iar eu voi fi mult mai Iini~tit dacl
oamenii mei te aparii pe drumul spre Spania.
Agata a consimtit Iara o replica ~i cu o anume ~urare.
Era franta dar panii la unna va putea face ceva bun penrru
viirul ei ~i pentru Cristopher.
Velierul cu trei catarge fusese inciircat cu tot necesarul.
Michael Carter, ciipitanul Diavolului negru continua sa
impartii porunci In vreme ce desla~ura in fata lordului
Beresford harta de navigatie. Cristopher ii convinsese pe
tatal lui sa ii dea vaporul. Fusese o treaba anevoioasii fiindcii
John dorea sa ~tie mai intai direqia ~i poruncile dar, dupa
lamuririle lui Robert ~i cu ajutorul Jui Arthur, renuntase sii se
mai impotriveasca.
De la iniiltimea prorei velierului, Cristopher a privit
140
IUBF.$'I'E-MA
1ra~11ra cu blazonul familial care era oprita in fata pode~lui
~Ill lier. Agata cobora in ace) moment din ea; a inalta~ chtpul
fl ~1-a infipt ochii negri peel, care o privea cu mare m.teres.
Ix a <lat ordin la doi dintre marinari s-o ajute cu bagaJul pe
''"n: lacheul care ii insotea pe Simon incepea sa-1 coboare.
,.,,,..i sa stea pe ganduri nicio clipa, ea a inceput sa parcurga
,.11 pas sigur pasarela, Iara sa se uite la apa care lovea
rn111 ccele vaporului ~i il legana in ri~ cadentat..
Bine ai venit pe Diavolul negru, 1-a spus Cnstopher cu
1111 zambet ce nu se mai sf'ar~ea.
Este un vapor superb, a raspuns ea cu glas timiditatc.
El a insotit-o pana inauntrul cabinei ce ii fusese des.ti~~t:a.
f11 ciuda dimesiunilor mici, avea toate comod1tat1le,
1m:luzand o cada din alama ~i un mic ~emineu, ocupat de un
rnllir inchis cu cheia. Agata s-a uitat la fotoliul din catifea
rn~ie dintr-un colt ~i a profitat ca sa lase capa ~i plilaria pe o
pcma de culoare grena. ~
- Este cabina pe care a ocupat-o sora mea, Aurora cand
11111 luat-o din Spania ca s-o aducem in Anglia. Tata era foarte
holnav pe vremea aceea ~i nu a putut sa vinii c~ noi. Mai
piistreazii inca unele lucruri de-ale ei pe care nu ~t le-a luat,
11;idajduiesc sa nu te deranjeze.
Agata a negat de indata. Cabina era desiiva~ita.
- Sunt incantata, serios.
Cristopher a riisuflat adanc inainte de a vorbi d~n nou~
Avca unele indoieli, dar nu voia sa i le impartii~easca, ca sa
n-o ingrijoreze fara rost. .
- Trag nadejde ca, la sosirea mea, familia ta va fi pregattta
sa ma primeasca. Ea urma sa piece singura cu Diavolul
11 egru. Cristopher trebuia sa rezolve ni~te lucrur~ in ~ond:a
~ i apoi, la Dover, se va imbarca pe Valiant m direc~1a
ora~ului de coasta Huelva. Agata avea. s~-1. a.~tept~ la
Cordoba. Trebuie sa verific anumite cheshun1 a1c1 ca sa nu
141
 ARLETrE GENEVE IUBE$TE-MA
las nic iun fir necercetat $i daca plec cateva zile dupa ace Oa-mi voie sa-ti pun asta. Cristopher §i-a scos un inel
fami lia ta nu va banui nimic.
rn pecete de pe degetul mic §i i-a luat mana ca sii i-l punii:
- Sa nu pierzi adresa pe care ti-am dat-o. EI a tacut rra sigiliul familiei Beresford. Agata s-a uitat cu gura casc~ta
gest din cap . Casa bunicului meu, La Alameda se afla i In bijuterie. Gestul fusese cu totul nea$teptat. Acum ch1ar
muntii Homachuelos, foarte aproape de mo$ia marchizul puri o fatii logodita. Dar ea continua sii nu scoata nicio
de Z ambra, tatal Marinei.
vorba . Ai grija de tine, s-a <;lespliftit el. Ne vedem curand.
- Nu va fi greu sa gasesc locul $i casa. El a paras it cabina ca sa-i dea ultimele porunci
- \Qi incerca sii trimit pe doi dintre verii mei pana i rf1pitanului ~i Agata s-a Uisat sii cada pe patul mic prins in
Cordoba ca sa te ia. podea.
- Nu va fi nevoie, a raspuns el.
- A$ fi mult ma i lini$tita.
Dar Cristopher a staruit in refuzul sau.
- \Qi putea sa inchiriez un cal cu care sa ma depJasez?
Ymi inchipui ca drumurile nu vor fi potrivite pentru a le
strabate cu calea$ca.
- Bunicul meu are cai la mo~ie.
El era familiarizat cu cuvantul ,,IDO$ie". Sora lui Iocuia la
una, foarte aproape de ora$ul Ronda. Cristopher fusese
gazduit acolo mai demult.
- Nu uita, i-a spus pe nea$teptate, este de foarte mare
insemniitate sa nu banuiasca nimic Carlos de Lucena altfel v~
fi cu neputinta sa ii aflu pe adevaratii vinovati. E~ti sigura ca
va ~leca din Madrid spre Cordoba la data pe care ai spus-o?
Agata a confinnat. Viirul ei, ca un bun cordobez, se
intorcea mereu in sat in luna mai, cand se celebrau Crucile
din M ai.
- Daca varul meu se afla in Cordoba, conspiratorii vor fi
pe aproape, a comentat ea.
~i Cristopher credea la fel. Facuse mai multe cercetiiri
despre Gonzalo Perez dar individul nu se mai afla in
Portsmouth, i$i inchipuia ca s-o fi intors in Spania cu
infonnatie pretioasa inlesnita de ciitre englezi §i ca, posibil,
va a$tepta in C6rdoba.
142
143
 ARLETTE GENEVE
18
Cum putuse sii uite de dildura infemala din Spania?
nu era decat luna mai; nici nu voia sa-~i fnchipuie ce va fl
Iunile unnatoare. 1$i simtea batista de la gat uda de sudo
~i haina groasa iI stanjenea intruna. Simtea cwn piinza fl ·
a cama$ii i se lipea de spate dar chiar $i a$a Cristopher
tacut o figu ra onorabila in fata bunicului Agatei $i
examenului Jui amanuntit. Gines de Lucena y Castro state
1n fata lui privindu-1 fioros. Parul sur ii era amestecat c
§Uvite negre. Perciunii lungi care Ii acopereau barbia patra
erau Iati $i de$i $i ii dadeau chipului matur o expresie seve
dar ceea ce ie$ea in evidenta era negrul ochilor, ca $i privirea
patrunzatoare $i treaza.
Gines de Lucena se uita la englez, care ii sustinea privirea
cu hotarare. Strainul era imbracat rara cusur. Haina inchis4
la cuJoare se asorta cu desenele vestei, desavaf$it incheiata,
pantalonii erau fiira pata. Tinuta lui era potrivita pentru o
serata aristocratica intr-un palat de la Ora$, dar nu ca sA
umble prin munti. Tinea in maini jobenul $i fl rasucea din
cand in cand, de parca ar fi vrut sii-$i tinii degetele ocupate.
Era inalt $i cu o conformatie atletica, ~i-a i'ncbipuit ca nu
obi$nuia sa trandaveasca, dar concluzia aceasta, de~i i-a
placut, nu a schimbat expresia critica de pe chipul sau. O
fata cordobeza avea obl igatia sii se indragosteasca de un
cordobez, sa se marite cu un patriot $i nu sa-$i piarda capul
dupa un afurisic de strain. ~i atunci amintirea singurei lui
146
lhcc I-a lovit cu putere. Maria Isabel, mama Agatei, se
1111lragostise, impotriva oricaror a~teptari , de un fran~z
lnvadator. Oare femeile din familia lui sufereau de nebume?
~rnu blestemate? El le iubea dar nu putea sii le inteleagii.
Cei doi barbatii stateau intr-unul dintre saloanele mo~iei
/.a Alameda. Cristopher incerca sa raspunda la toate
f111 rcbarile pe care i le adresa pe un ton scazut don Gines.
- Este ceva neobi~nuit ca nepoata mea a sosit singura la
n io~ie, neinsotita de tatal ei. Iar aceasta logodna atat de
nca~teptata ma nelini~te~te peste miisura.
Acesta era unul dintre obstacolele de care trebuia sa
lrcaca pentru a inlatura biinuielile.
- Tatal Agatei este in$tiintat despre vizita noastra in
( 'i>rdoba, ca sa obtinem aprobarea logodnei noastre dar
chestiuni insemnate il retin la Paris deocamdatii; va fi insa aici
cu noi peste cateva zile, a r.lspuns Cristopher cu glas sigur.
Iar lui Gines i-a placut hotararea pe care o arata biirbatul;
nici nu clipea, in ciuda dezavantajului !impede in care se
una.
Vreme de ceasuri il bombardase cu intrebari intime,
personale $i el ii daduse raspunsuri precise, limpezi ~i lipsite
de ~ovaire.
- Bunicule, nu-I mai speria pe Cristopher. Glasul Agatei
la spatele lui I-a umplut de o imensa U$urare. Vremea
petrecuta departe de ea i se paruse nesffir~ita. imi pare rau
pentru intarziere. In cateva secunde ajunsese alaturi de
Cristopher ~i s-a aplecat lndeajuns ca sa-i dea un sarut
dragastos pe obraz, nu !ara o oarecare ~udo~re, ~a~
incercand Sa intareasdi impostura in fa~a OCht!Or VJCJem at
lui Gines. Bine ai venit la La Alameda, nu-i a~a, bunicule?
i-a spus Agata. . .
Cristopher s-a relaxat un pie simtind atingerea e1 ~ 1
auzind tutuirea dragastoasa a bunicului. Ochii negri ai
147
 ARLETTE GENEVE
biirbatului au fulgerat auzind declaratia nepoatei.
- Binc ai venit, a spus $i el pe un ton destul de foqat,
1-a nelini$tit pe Cristopher. Si ma bucur ca vorbe$ti atat
bine limba noastrii, ceva neobi$nuit la un englez.
- Sora mea, Aurora, este spanioloaicii, a explicat pe
ton neutru. Nepoatii a unui conte spaniol. E firesc sa vor
limba fluent.
- Remedios iti va arata odaia care va fi a dumitale cats
aici.
El nu s-a indoit ca aceasta se a.tla cat mai departe
putinta de apartamentcle presupusei Jui logodnice, dar nu
a pasat. Mulrumitii ajutorului Agatei, va putea sa-i vane
pe conspiratori cu mult mai U$Or decat crezuse. In plus,
placea tot ce vazuse pana in acel moment.
Mo$ia era situata pe un versant insorit $i, chiar daca
afarii piirea foarte austera, interiorul era foarte practic
functional. Mo$ia era in acela§i timp agricolii $i zootehni
cu o intindere de teren de vreo treizeci de pogoane, dupa c
ii spusese Agata. Pe traseul scurt, putuse sa observe c
locuinta muncitorilor se afla foarte aproape de cliidire
principala. Avea doar doua incaperi, una dintre ele era
bucataria, cu un ciimin mare cu clopot §i rezemiitoarc
laterale, tnciiperea principala era pentru salahori, iar cealaltA
era salonul, destinat iatacurilor comune, cu un total de zece
paturi. Toate cliidirile de pe mo$ie, in afara de cea principal~
~rau de u~.etaj cu un singur culoar ~i acoperi$ in doua ape.~
Jurul curt11 centrale se aflau construqiile pentru animale,
precum grajduri, cotete de giiini, de porci, ca $i hambare. Pe
drum, Cristopher vazuse o fierarie $i ateliere de tot felul.
Ansamblul de locuinte era unit printr-o griidina interioara,
inchisa pe o latura de o poarta mare din lemn de castan.
Mo~ia se autoaproviziona, nu era nevoie sa se mearga la
C6rdoba pentru alimente. Agata il lamurise cu cateva zile in
148
IUBE$TE-MA
1.1111fi ca mo ~ ia bunicului ei numara un total de trei sute de
fllpdc de vite, cele mai multe dintre care le vindea Ia piatii,
dnr le dadea ~i unor mo~ii vecine. in plus, aveau vitei de tiiiat
ti folurite animate pe care le diideau pentru reproducere la
1l1c mo~ii din apropiere. Vreo cincisprezece iepe de rasii pura
ti 111ai multi armasari arabi pentru montii completau ~epte lul.
Vino, am sii-ti arat odaile care s-au pregatit pentru tine.
Gines de Lucena i-a urmarit cu privirea pe cei doi tineri.
. Rona, cina se va servi la ~apte , sa nu uiti, a spus.
Agata a aplecat u~or capul spre bunicul ei, fara sa
fn ccteze sa-1conducii pe Cristopher spre incaperile de la etaj.
- Rona? a intrebat-o el curios.
- Am doua nume, Agata dupa bunica matema $i Rowena
du pa cea patema $i cand bunicul este supiirat pe mine
ooi~nui e$te sa-mi spuna Rona, crezand ca ma deranjeaza, nu
~lie ca nu-mi pasa defel. Pentru mine este o mandrie sa port
nurnele bunicelor mele.
Cristopher piirea surprins.
- Ymi place rnai rnult numele tau spaniol.
Ea a schitat un zambet candid.
- Stii ca era numele unei fecioare $i martire italiene. 0
t:inara de o mare frumusete ~i caracter virtuos, care a respins
iubirea unui consul roman, Quintiliano. Povestea spune ca,
in fata refuzului ei de a-i raspunde la sentimente, acest
consul a supus-o la chinuri grele.
- Nu ~tiam partea asta a pove~tii despre numele tau.
Ea a continuat sii-i zambeasca panii cand au ajuns la u~a
odaii. Remedios a scos o cheie din buzunar ~i a descbis
lncuietoarea. Dupa aceea, i-a dat cheia Agatei.
- Este singura incapere care are incuietoare pe dinafara.
Vazand ca el nu intelegea, a incercat sa-i explice: In felul
asta nu se atinge nimeni de lucrurile tale cate vreme stai la
La Alameda.
149
ARLErrE GENEVE
Cristopher s-a suparat.
- Dar nu era nevoie... , a inceput insa Agata 1-a intrerup
glas ~optit.
- Nu vreau sa-~i bage nimeni nasul printre lucrurile tal
Casa bunicului meu prime~te prea multe vizite ale un
persoane straine ~i am gasit de cuviinta sa iau masuri
precautie; pentru orice eventualitate. Cristopher a ram
uimit de intuitia ei. El nu inlatura ipoteza nevinoviitiei I
Carlos de Lucena, de aceea masurile i s-au parut potrivit
Niidajduiesc ca te vei simti bine aici.
Dintr-o data, lumina a scaldat incaperea ~i Cristopher
ramas Iara grai. Remedios stransese draperiile ~i deschise
ferestrele. Era o incapere foarte luminoasa, cu o salitii c
putea fi folositii ca birou. 0 baie independentii de res
incaperilor i-a placut cu deosebire datoritii intimitiitii pe c
i-o oferea. Patul cu baldachin era mare ~i piirea comod, iar
lenjeria de pat era in culori deschise ~i riicoroasa. A mers
cativa pa~i panii in balconul mare ce dadea in ni ~te curti
interioare; rantana scotea un sunet caracteristic, care nu era
suparator.
- Nu mi-am mchipuit niciodatii ca o mo~ie poate sa fie
atat de mare ~i de confortabila.
Remedios a rostit pentru prima oara un pomelnic de
vorbe pe care Cristopher nu le-a inteles.
- Remedios zice ca sa nume§ti mo~ie ferma La Alameda
este o insulta grava care meritii un raspuns hotarat.
El s-a uitat la cheliireasii cu mult respect ~i atentie.
Ferneia, cu par sur ~i bogat, avea ochi de vultur ~i zarnbet de
dihor.
- De ce imi vine greu s-o inteleg cand vorbe~te?
Acum, Cristopher a auzit cu toatii lirnpezimea vorba
"fartucco".
- Din pricina intonatiei, a raspuns Agata.
150
1UBE$TE-MA
A intonatiei? a repetat el cam surprins.
Intonatia cordobeza. Este accentul propriu unei regiuni.
( 'ristopher a inteles. Remedios.vorbe~te cu intonatia proprie
( '(Jrdobei .
. lnteleg. Si in Anglia avem rnai multe accente, dupa
dusa ~i zona.
Agata a confirmat. Era un barbat foarte inteligent,
ntragator ~i seducator, o problema neconten.ita pentru ea ~i
11imiamintele ei.
- Hainele tale sunt deja a~ezate la locul lor, i-a spus
deodata, ca sa-$i indeparteze gandurile ce devenisera
primejdioase.
A deschis ~ifonierul mare cu patru u~i ca sa-i arate, in
vreme ce arunca o privire iniiuntru. A parcurs cu vederea
imbracamintea pana ce s-a oprit la ni$te batiste pe care
domnii englezi le purtau innodate la gat. Cu.torile variau de
la o gama de griuri la alb ~i s-a intrebat de ce o avea nevoie
<le atatea, cand toate erau la fel.
- Multumesc, atata eficienta tna surprinde, a raspuns
Cristopher.
Ahia erau doua ore de cand sosise la ferma $i toate
hainele lui erau perfect impiiturite §i a~ezat~.
- Remedios i$i face treaba intr-un mod extraordinar, a
spus ea iar chelarea~ a !acut o grimasa hatjocoritoare pe
care a vazut-o doar Agata. Cristopher continua sa se uite
curios pe fereastra. Nu mai avem nevoie de ajutorul tau,
Remedios, multumesc mult pentru tot.
Ferneia a !acut o plecaciune inainte sa Plece, dar a lasat
t1$a deschisa.
- O sa fie mai greu decat credeam.
Prin aceste vorbe, Cristopher a rezumqt calvarul care
fusese interogatoriul stapanului ferrnei.
- Bunicul se simte dezamagit, i-a explicat ea intr-o
151
 ARLEITE GENEVF.
~oapta. Dupa parerea lui , voi face aceea~i gre~eala ca
mama.
El nu i-a observat tonul melancolic.
- Bunicul tau uita ceva foarte insemnat:
du~manul.
Inima Agatei a tresarit auzindu-I, dar ~i-a dat seama cl
n-o spusese ca s-o jigneasca. Nici macar nu era con~tient
0 racuse.
""' Tata ~u a fost niciodata du~manul meu, a raspuns
~oapt:a. Cnstopher a privit-o surprins. EI nu voise sa sp
ceva atat de ofensiv sau da? A renuntat la tot pentru ma
A ramas intr-o tara care ii ura, pentru mine. Cristopher ~i­
dat seama atunci ca o ranise cu comentariul lui dar cand
vrut sa se ~cuze, Agata nu i-a ingaduit. Ne vedem Ia cinl,
s-a despart1t pe un ton cam dezamagit.
Pentru prima ~ata, el nu a ~tiut ce sa spuna. S-a marginit
sa dea din cap. Agata a disparut In spatele u~ii, pe care a
lnchis-o )n tacere.
19
- Lorenzo! Strigatul Agatei a atras atentia lui Cristopher
care, tocmai in ace! moment, trecea pe sub arcul care racea
accesul in elegantul salon din frumoasa curte a prunilor. Ce
bucurie sate vad! Nu ~tiam ca e~ti in Hornachuelos.
- Bunicul tau m-a anuntat ca vii ~i nu ~tii cat doream sa
te vad, au trecut ani de cand te-am vazut ultima oara.
Lorenzo del Valle a primit cu placere imbrati~area fi reasca
a Agatei. Ea i-a ciu fu lit cu drag paruI, ca de atatea ori in
152
1UBF.$TE-MA
ttccut. Avea acest obicei din copilarie ~i nici verii ei nu
1Ci1pau de asta. Stomacul lui Cristopher s-a strans ca ~i cum
ar Ii primit un pumn dar a ramas tacut privind scena. Cine
nniba era barbatul ala?! Dar ce frumoasa e~ti , mon chiot1!
Raspunsul vesel al Agatei i s-a infipt lui Cristopher ca un
rumnal in inima. Acum intelegea ca gestul ei de a-i ciufuli
prirul cand au ie~it din flintana de la conacul Grant fusese
ccva negandit ~i nevoit. El il luase ca pe ceva personal ~i il
sii
dcranja profund afle ca nu era a~a.
Gines de Lucena a observat cu placere supararea pe care
rwpoata lui i-o starnea strainului imbrati~andu- 1 atat de intim
re mo~tenitorul contelui de Zambra. Mereu dorise ca
fomiliile del Valle ~i Lucena sa se uneasca prin ciisatoria lui
Lorenzo cu Agata. Baiatul era cea mai buna partida din toata
t '6rdoba. Poate daca el dadea o mana de ajutor...
Tusea lui Cristopher a oprit zarva Agatei, care stea pe mai
cleparte foarte aproape de Lorenzo, privindu-l cu prea multa
familiaritate, dar mo~tenitorul Zambra ~i-a amintit la vreme
cele mai elementare reguli de politete. S-a depiirtat un pas de
fata ~i i-a intins mana lui Cristopher, care era incruntat ~ i cu
gura striinsa intr-o linie.
- Lorenzo del \alle y Linares, i-a spus pe un ton
prietenos.
- Lorenzo este fratele prietenei mele Marina, I-a lamurit
Agata.
Ochii Jui Cristopher s-au indreptat spre ea, intelegand. A
primit mana spaniolului in vreme ce 11 scruta cu real interes.
- Cristopher George Beresford, i-a raspuns. Logodnicul
domni ~oarei Martin.
Agata s-a uitat la el, surprinsa. Tonul lui i se paruse prea
sec cand i-a adresat lui Lorenzo. Trebuia s a- ~ i arate
' Cafelu~ul meu, In limba franceza (n.a.)
153
 ARLETTE GENEVE
lntotdeauna partea nesuferita'? ~i pentru prima oara m d
amiaza aceea i-a observat tinuta ~i I-a privit cu oare
suparare. Era imbracat ca pentru o audienta regala,
~c~pea nicio mdoiala. Parul era pieptanat spre spate,
mctun fir nelalocul Iui. Batista innodata cu un nod desav
la gat ~i sustinuta de un ac cu rubine. A mijit ochii pentru
neplac~rea ei sa nu fie observata de ceilalti barbati aflati
salon. Incepea sa urasca atata perfectiune.
Lorenzo continua sa-1 priveasca cu interes pe strainul c
nu i~i lua ochii de la Agata. Era imbracat ca un adevar
dandy englez, dar hainele lui nu erau cele mai potrivi
pentru torida caldura cordobeza. Spusese ,,logodnic"? S-
uitat la cea mai buna prietena a surorii lui ~ii-a tacut un ge
intrebator care in ochii Jui Cristopher a parut protector.
- Logodita? Nu poate fi adevarat!
_Exclamatia vesela a tanarului I-a deranjat profund pe.
Cnstopher, chiar daca ~i-a pastrat umerii incordati ~i gura
incbisa.
- Credeai oare ca am sa te ~tept toata via ta, fartucco?
I-a intrebat ea cu umor.
Lorenzo continua s-o priveasca cu interes; micuta
crescuse.
Cristopher ~i-a tinut riisuflarea, uimit. Cum putea sa
admita o fata ceva de o asemenea dimensiune? Era oare
mdragostita de Lorenzo del Valle? $i de ce dracu nu ii
spusese? Acum mergea din nou pe orbecaite In privinta ei !
~i senzatia aceea nu-i placea deloc.
- Nepoata mea nu vorbe~te serios, nu-i a~a. fetito ?
Glasul unei femei pe care nu o vazuse panii atunci I-a
fiicut sii se lntoarca spre ea ~i surpriza lui a crescut cand a
observat ca era vorba de o calugaritii. Aceasta s-a prezentat
cu excesiva corectitudine:
- Eugenia de Lucena y Castro. Cristopher a luat mana pe
154
1UBE$TE-MA
1 4rc i-o intindea femeia ~ii-a sfuutat-o politicos. ~i pupila mea,
~osa de Lara y Guzman, a continuat calugarit.a, care se d!duse
•11r-o parte spre stanga pentru a face loc novicei care o insotea.
Frutele ei, Alonso, duce de Alcazar obi~nuie~te sa cum~ere
armasari crescuti de fratele rneu Gines, pentru ~coala_ lm de
~·nliirie din Sevilla, a spus calugarita pe un ton pragmatic. .
Alonso de Lara y Guzman ~i-a Ia.cut intrarea in salo,n ca ~1
cum ar fi fost anuntat. ii insoteau doi dintre verii Agate1,
Manuel ~i Ram6n. Jar ambianta a devenit grozav_ de
Ml<injenitoare. Alonso ~i-a mfipt ochii pe Cri~topher. ~1 1-a
11 crutat cu buna ~tiin\a. Gines a racut prezentanle de n goare
dar cand ducele a auzit nurnele englezesc a mijit ochii biinuitor.
- Ce mica e lurnea, lord Beresford! Cristopher nu ~tia de
cc folosise un ton critic cand i se adresase. Unchiul surorii
dumitale ~i cu mine suntem vechi prieteni, a adaugat cu
oarecare dispret care 1-a luat pe nepregatite. A inaltat o
spranceana blonda intr-un gest intrebator dar nu a riispuns la
tonul razboinic cum se ~tepta spaniolul. Am incredere ca ne
vom vedea in Sevilla, este un o~ superb in aceastii perioacla
a anului, a spus Alonso Iara sa-~i ia privirea de la el.
_ Ma indoiesc, i-a raspuns Cristopher rara sa renunte la
atitudinea hotaratii ~i pastrandu-~i simturile in alerta. Ma
aflu aici ca sa cunosc familia materna a logodnicei mele,
dupa aceea ma voi intoarce in Anglia. Nu pot sa-rni neglijez
obliga\iile prea multii vreme.
A lonso a racut un gest zeflemitor care nu a trecut
j
neobservat pentru nimeni, dar nu a putut sa-i raspunda din
pricina interventi,ei oportune a lui Gines. .
- De Lara, ramai la cina? Aceste vorbe 1-au facut pe
Cristopher ~i pe Alonso sa-~i ia privirea unul de la celalalt.
Nepotul meu, Carlos trebuie sa soseasca. . _ .
- AI fi o placere dar imi este absolut cu neputmµ. Trebme
sii fiu in Sevilla la primul ceas al diminetii. Alonso s-a
155
 ARLETTE GENEVE
indreptat catre calugarife. Transmitep-i cele mai bune
din partea mea nepotului domniei voastre, i-a spus Eugen'
ne vom vedea peste cateva saptamani Ia Madrid, dac4
intervine nimic neprevazut. Femeia a racut din cap un g
de incuviintare. Atunci Alonso s-a uitat la sora lui, Rosa.
incredere ca te vei purta cum este de a~teptat din partea t
~i, dupa aceste vorbe, ~i-a Juat riimas-bun de Ia ceilalfi cu
~oara ~plecare a capului. Dupa plecarea Jui, unnatii de cea
verilor Agatei ~i a bunicului, salonul a ramas deodatii mta
Lorenzo ~i Cristopher au profitat pentru a incepe sa
studieze rcciproc. Agata s-a uitat la novice, care nu scos
nicio vorba. Statea deoparte, in eel mai indepartat colt d
salon, cu inrati~area senina dar mandra, dovada
netagaduit aneamului ei ales.
Gines s-a lntors putin dupa aceea ~i a primit paharu]
vin ro~u pe care i 1-a dat Lorenzo. Cristopher a profitat c
sa-l scmteze ~i mai mult. Parea foarte familiarizat cu fe
~i cu familia Agatei ~i de aceea a simtit fata de el o
respingere brusca. Ce naiba i se intampla? El i~i ascundea
mereu emotiile sub masca riicelii de aceea simtamintele de
furie ~i protecfie pe care le simtea acum 11 lasau perplex.
- Dacii nepotul meu intarzie, vom i'ncepe sa manciim Iarl
el, a spus Gines, dar rara sa a~tepte vreun raspuns din partea
oaspetilor.
, - Matu~a, ramai multa vreme la La Alameda? a rntrebat-o
Agata §i Eugenia s-a uitat cu interes la nepoata ei.
I se piirea nemaipomenit sa urmeze exemplul mamei ei
~i sa se logodeasca cu un strain, nici mai mult nici mai pufiq
decat ury englez, ~i nobil.
- lndeajuns cat pupila mea sa se instaleze la manastirea
Santa Isabel. S-a hotarat sa lase ordinul Surorilor augustine
din Sevilla.
Agata nu ~tia nimic despre viata religioasii a miitu~ii
156
lUBEfTE-MA
~ugcnia. Aceasta se hotarase sii-$i dedice viata lui ~~e~e~
dupa moartea sottllui ei in batalia de la Bailen. C~1 dot fit_at
ei. Manuel $i Ramon respectau hotararea mame1 lor, ch1ar
dm.:a nu o incuviintau. Gines de Lucena fusese ca tat.al pe care
nu I-au avut niciodatii ~i de aceea locuiau la ferma ~i 11 ajutau
In Lot ce avea legiiturii cu munca $i cu argatii.
Bunicul pierduse trei fii in razboiul Spaniei cu Franta $i
1k aceca sa ii accepte pe biirbatul ales de fiica lui a
rcprezentat pentm el o loviturii grea din care nu i$i revenise
Inca iar acum ea, prin logodna ei ii oferea un al doilea pabar
cu venin. Agata a incercat sa nu se gandeascii la asta $i ~i-a
concentrat atentia pe novice. S-a intrebat de ce o fi voind sii
intre intr-un ordin atat de diferit de eel din Sevila. De$i
ciilugiiritele din Cordoba trebuie sii fi fost foarte
impresionate; s-o aiba ca pupilii pe sora unui dvce atat de
insemnat presupunea venituri mari in vistieria lor $i influente
foarte pozitive la curtea din Madrid. Alonso de Lara era unul
dintre oamenii de incredere ai regelui Fernando.
Dar ivirea in salon a lui Carlos de Lucena, urmat de
Rodriguez Lesma, secretarul siiu a flicut-o sii schiteze un
1.ambct care i se nii~tea din adancul inimii. Nu il vazuse de
multi ani ~ i era la fel de impresionant.
Spatele lui Cristopher s-a incordat la sosirea spaniolului.
Carlos de Lucena era un barbat impuniitor $i nu a scapat
auzului lui oftatul de placere pe care I-a scos Agata cand l-
a viizut. Fir-ar sa fie! 0 sa tresara la fiecare oftat al ei?
- Unchiule, este o bucurie sii fiu din nou la la Alameda.
Gines a acceptat bucuros strangerea de manii a nepotului lui
preferat. O secundii dupii aceea, Carlos s-a intors ciitre
Eugenia. Miitu$ii, respectele mele. Este o placere sii iau masa
cu dumneata in aceastii searii magnificii. Femeia i-a adresat un
zambet sincer. Ca nepotul ei sa fi ajuns sii ocupe un post atat
de insemnat tara sii aiba sange nobil era un adevarat succes de
157
 ARLETTE GENEVE
care erau peste masura de mandri. Noul venit a salutat pe
pe fiecare dintre cei prezen~ in salon, cu corectitudine
bucurie, pana cand ochii i-au cazut pe Agata. Dar 0 avem aici
pe micuta noastra franµizoaica. Poreda dragiistoasa a lacut-o
i sc arunce in brate tara sa se gandeasca de doua on. Carl
acceptat cu naturalete imbrati~area. Nadajduiesc ca tatiil t4u
bine. Nu I-am mai vazut de mult.
Cristopher era cu adevarat stanjenit de situatie. Cu toate
avea o sora spanioloaica, nu se obi$nuia cu dragostea efuzi
pe care spaniolii $i-o aratau in public; i se parea prea patim
- Trebuie sii-ti prezint pe cincva foarte insemnat pen
m ine, a spus atunci Agala $i 1-a condus in fafa lui, ca
ramanea atent la tot, ca un ~oim vigilent. Vere, ti-l prezint
logodnicul meu, lordul Cristopher Beresford.
Ocbii Jui Carlos au zburat inspre Lorenzo $i acest luc
I-a alertat pe Cristopher.
- Este o placere, lord Beresford. Stralucirea de recuno~tin11
care s-a ivit i'n ochii consilerului secretarului de Stat spaniol
nu i-a scapat ~i i s-a parut ca situatia se imbunatatea pe
moment. De~i gasesc nemaipomenit ca veri~oara mea sa fie
logodita ~i noi sa nu fi ~tiut nimic pana acum.
Agata s-a hotarat s-o ia pe calea de mijloc. $tia ca va trezi
banuieli dar trebuia sa le inlature in chip convingator.
- Singurul care are dreptu] ~i privilegiul de a ~ti in primul
rand este tatal meu.
Carlos a ridicat sprancenele auzind replica orgolioasa a
veri~oarei luj, dar nu a mai spus nimic despre asta.
Rosa de Lara privea prezentarile succcsive cu mare
interes. Dintre toti cei prezenti, singurul pe care nu 1J
cuno$tea era logodnicul englez al nepoatei Eugeniei, care i s-
a parut peste miisurii de rigid, ii arnintea prea mult de fratele {
ei Alonso. Era imbracat fiirii cusur, chiar daca nepotrivit ~
pentru un eveniment familial lipsit de o eticheta riguroasa.
158
1UBE$TE-MA
Cum a primit vestea tatal tau? a intrebat-o Carlos P~
A~ata. Toti ~tiau case referea la logodna ei cu englezul. Im1
lnl'hipui ca mai bine decat bunicul, nu-i a$a? . .
Agata a ro$it la auzul intrebarii , iar Cristopher s-a s1mt1t
tulburat. 1n afara lui Gines de Lucena, logodna lor era
nrccptata de ciitre toti cu destula naturalete $i o unda de
ll'rnuscare l-a lovit cu severitate. il deranja profund sa 'in$ele
) • A
tutr-un fel atat de neru$inat ni$te oamem care se purtau atat
de cinstit cu el.
- Recunosc cii la inceput s-a aratat destul de contrariat,
tlar imi dore$te fericirea, ca $i Cristopher. Amandoi ma fac
foarte fericita.
- Trag nadejde ca nunta va avea loc la Cordoba, a adau~at
( 'arlos racand-o pe Agata sa fO$easca pana la radacma
piirului. Si ca vei alege o data potrivita. .
- Nu am stabilit data Inca. A~teptam parerea lm Jean
Michel in aceasta privinta.
Ea a oftat U$uratii de interventia iute a lui Cristopher.
- Sa trecem in sufragerie, cina este gata de mult.
Tonul autoritar al Eugeniei nu admitea discutie. Toti au
urmat-o in sufragerie.
20
Manuel $i Ramon s-au intors cand mesenii incepusera
deja al doilea fel. S-au a~ezat la locurile rezervate lor intr-o
tacere desavar$ita. II insotisera pe ducele de A1cazar la hanul
Las Ventas. Ducele i~i avea acolo trasura, care il a$tepta ca
sa se intoarca la Sevilla. Alonso refuzase invitatia Jui Gines
159
 ARLEITE GENEVE
de Lucena de a riimane la serbarile Crucilor din Mai c
~ '
vor mcepe in curand. Avea treburi insemn3te de rezol
care nu puteau sa a$tepte.
- Cum merg treburile la Madrid, fiule?
Intrebarea lui Gines 1-a lacut atent pe Cristopher.
- Regina Marfa Cristina a$te3pta un copil. \estea
Carlos a fost o adevarata surprizii pentru toti. Rege
nadajduie$te sa fie un biiiat.
- Daca a§a va fi, sa nadajduim ca va fi altfel decat ta
Tonul Jui Gines l-a lacut pe Cristopher sii-1 priveas
atent. Prin acele puJine vorbe ariitase !impede ce gand
despre politica regelui Fernando.
- Nu putem sii uitam di cei $ase ani de riizboi cu F ran
au fost devastatori pentru tara, a spus Lorenzo in contin
- Nestatornicia guvernului este necontenita iar e$ecuril
cand vine vorba sa se rezolve cum se cuvine problemele due
la nes:filr$ite schimbari ministeriaJe, care nu sunt bune pentna
popor, a riispuns Ramon flira sii-$i ridice ochii din farfurie.
Lui Cristopher i se parea nemaipomenit ca se vorbea
despre politica 3tat de liber la masii $i cu femei de faf3. In
Anglia in niciun caz nu s-ar face 3$3 ceva.
- Fernando a trebuit sii-$i tina ragaduiala fata de cei care
~u ocup~t posturi in administratia lui Jose Bonaparte 1, a
mterverut Manuel, a§a $i-a atras ura muJtora.
- 0 tara care nu are presa liberii se i'ndrepta spre dezastru!
a exclamat Lorenzo.
- Dar s-au inapoiat proprietiitile care fusesera luate
Bisericii, a spus Eugenja cu glas hotiirat.
- E greu. ca sa nu spun cu neputinta, sii poti sii
multume$ti tot poporul la fel. Trebuie !acute multe refonne
Jo~eph-Napo!eon Bonapane( I 768-1844),conte de Survilliers, fraLele mai mare
1
al 1mpAratul~1 ~~poleon I! pc care acesta I-a numit rege al Neapolelui ~i Siciliei
rege al Spamc1 ~· al Indulor. (n.I.)
160
fW tll ru ca tara sa functioneze, a comentat Carlos in_ vreme ce
ltl ducea la gura o bucata de p~ine. Dar sa nu vorb1m despre
politica. Sunt neriibdator sa vizitez C6rd~ba. .
Strazile sunt superbe, vere, a spus Agata. lar m1rosul
llorilor lti imbata simturile.
De ce se nume~te Crucile din Mai?
i ntrebarea lui Cristopher a lacut ca toti mesenii sa se uite
In cl.
- Daca vorbim despre esenta sa religioasa, a inceput
1:ugenia, i~i are originea in crucea pe care a murit Hri.stos.
- Dar originea sa este romana, nu-i a~a? a intrebat Agata.
Spun asta din pricina pove$tii care a ajuns pana in zilele
noastre despre imparatul Constantin eel Mare.
- Astea sunt legeode, i-a raspuns Lorenzo cu o unda de
um or.
- Cum a aparut legenda? a vrut Cristopher sa $tie.
- Povestea spune, cu multe inflorituri, de buna seama, ca
imparatul Constantin eel Mare, in al ~ase~ea an al ~o?1niei
lui s-a )nfruntat cu o~ti le barbare pe malunle Dunam, intr-o
hatalie in care victoria piirea cu neputinta din pricina miirintii
armatei du~mane. Dar intr-o noapte, Constantin a avut un
vis in care i-a aparut crucea domnului nostru Iisus Hristos,
striilucitoare ~i deasupra ei ni~te vorbe, "In hoc signo vincis",
care tradus din latina inseamna "sub acest semn vei
invinge". Toti ascultau cu atentie explicatia lui Lorenzo del
Valle. Impiiratul a poruncit sa se faca o cruce ~i a pus~o in
fruntea annatei sale care, spre surprinderea lui ~i a
generalilor lui, a invins tara greutate o$tile ctu~man~. lntors
In ora~. a simtit multa curiozitate sa afle semmficatia crucii
~i cand a aflat-o, s-a botezat in religia cre$tina ~i a poruncit
sa se ridice mai multe biserici de-a lungul Imperului.
Privirea lui Lorenzo s-a oprit pe ciilugaritii, cu o jumatate de
'
zambet. Am explicat bine, maica?
161
ARLETTE GENEVE
- Un invatat nu ar fi povestit mai bine, a raspuns ea.
nu trebuie sa uitam rolul insernnat pe care I-a jucat m
imparatului, Elena, trimisa de catre propriul fiu in o
sfiint, lerusalim, in ciiutarea adeviiratei cruci a lui Hrist
adaugat.
- 0 poveste frumoasii, a remarcat Cristopher.
Eugenia a confirmat cu o U$Oara inclinare a capului.
- Va rugam sa ne scuzati, pupila mea $i cu mine
retragem ca sa ne facem rugaciunile zilnice. Ne insot
draga Agata? Va fi o placere sa contam pe prezenta ta.
Tanara a refuzat hotarata. Cristopher a privit-o, uluit
refuzul ei sincer la sugestie. Nu putea sa refuze o invl
racuta atat de subtil de a-i liisa singuri pe barbati sa dis
despre chestiuni care nu le priveau pe femei. in fata ta
bunicului ei, s-a hotiirat sa preia el initiativa.
- Iertare, logodnica mea a uitat un lucru foarte inset
$i pe care voi fi incantat sa i-1 arat. Spre surpriza tut
Cristopher a luat-o de cot pe Agata $i a poftit-o
insoteasca; ea nu a avut incotro ~i a trebuit s-o faca. E ug
$i Rosa s-au dus in directia odailor lor, iar Lorenzo del
$i Carlos de Lucena au schimbat o privire foarte grait
in fata plecarii grabite din sufragerie a Agatei ti
logodnicului ei. Gines a schitat un zambet viclean. Poa10
ii judecase gre$it pe englez. Cu un gest, aratase ca nu
dispus sa ingaduie ca nepoata Jui sa se poarte ca de obi
Acum ca era o tanarii logodita, trebuia sa se poartc
maturitate $i inteligenta. Cristopher practic o tarase
curtea interioara spre unul dintre saloanele mici care scrv
de loc pentru lectura sau odihna. A inchis U$a in unna lui
privirea stralucitoare. Agata l-a privit rarii Sa inteleagA.
unnatoarele zile te vei purta ca o logodnica supusa.
Ea $i-a aratat dezacordul racand ocbii mari. Logodn
supusii? Si asta ce insernna?
162
IUBFJTE-MA
l 'and e$ti poftita cu amabilitate sa pleci de la masa ...
Agata nu i-a ingaduit sa continue.
Nu m-a poftit nimeni cu amabilitate sa plec de la masa,
11rutcstat energic.
I'. I a $tiut ca nu abordase bine chestiunea.
(·a logodnic, a~tept o oarecare cooperare din partea ta.
•11.1klc ei s-a incordat. Familia ta a$teapta o schimbare a
1"11 lflrii tale, a liimurit-o atunci. Acum nu mai poti sa te
"""" fo~ti ca in trecut. E$ti o fata logodita.
Purtarea mea a fost f'ara cusur, i-a raspuns un pie cam
M111nrata de comentariul lui.
<'hiar nu cuno$ti regulile pe care trebuie sa le urmeze o
~111~· H! logodita?
N-am fost niciodata logodita, s-a aparat ea.
<'and exist:ii un angajament intre doi oameni, lucrurile
... "rhimba pentru amandoi, darmai cu seama pentru femeie,
11u• m1 trebuie sa actioneze in mod independent.
A~ata l-a privit drept neintelegand intru totul ce incerca
1 spuna.
Acum ca sunt logodita, trebuie sa plec de la masa ca
111sotcsc ni$te calugiirite la rugaciune, cbiar daca eu nu
11111 1 dlugiirita?
Spus a$a, piirea cam invechit, s-a gandit Cristopher.
'in Anglia, cand o fata este logodita, faptele ~·
••lllll'lllariile trebuie sa-i fie intotdeauna aprobate de
l 11111dnicul ei.
0
ha atat de uluita de aceasta lamurire incat daca ar fi fost
t1111rn cu un cutit toledan nu ar fi varsat nicio picatura de sange.
N-am spus nimic la masa care sa cearii aprobarea ta,
I 11 pliins lndurerata.
< 1 fata logodita nu se agata de gatul unui barbat, nici nu
1l11111r~tc cu neru$inare cu altul. Este o regula elementarii de
fl'llllll'C.
163
 A Agata a racutun pas lnapoi, prea uimita ca sa reacpon
Imbrati~ase un prieten din copilarie $i glumise cu un var.
- Regula asta mi se pare absurdii, i-a riispuns cu b -
inaltatii i'ntr-un gest de sfidare. Lipsita de bun simt. Sunt
familia mea, Cristopher!
- Spune-mi, Gata, cum o sa-i convingem de adev
logodoei noastre dacii te porti ca ~i cum nu a~ exista? Tre
sa actionam de comun acord ca sa para autentica.
- Numele meu este Agata, i-a replicat suparata. O de
ca ii amintea de logodna pe care amandoi o acceptasera $i
responsabilitatile pe care le presupunea dar a recunoscut
sinea ei ca el avea in parte dreptate. Pe viitor, trebuia sa
uite ca dovezile ei de dragoste se indreptau ciitre sin
barbat care nu voia sa le primeasca: el. Putea fi
sc~im~ator. d~ atat? Mai lipsit de niidejde viitorul apropi
irrn VOi ammt1 vorbele tale, dar nu pot sa-ti ragiiduiesc ca I
voi indcplini mereu.
Tonul glasului ei era t.aios ca lama unui briceag. Agata
pregatea sa piece cand Cristopher i-a spus:
- Nu poti sa apari in sufrngerie cu fata asta acrii.
De n-ar fi fost stralucirea ciudata din ochii lui alba~tri, ea
ar fi crezut ca vorbea serios.
- Fata asui acrii este numai meritul tau, i-a raspuns.
El se apropia foarte incet de ea ~j Agata a dat inapoi
cafiva pa~i ca sa puna distanra intre ei. Cand o privea in felul
acela atat de hotarat o facea sa-i tremure genunchi i.
- Atunci, va trebui sii rezolv asta, de vreme ce eu sunt eel
care a racut ca ace~ti fiumo~i ochi sii striiluceascii furio~i. Agata
nu se ~tepta sii o prinda de coate ca s-o impiedice sa fuga. A
observat ca ochii Jui se lnchideau ~or la colturi §i asta diidea
expresiei Jui o nuanta de primejdie care a alertat-o. Nu ai ce sa
faci, i-a spus intr-un fel tainic. Nici ea nu a ~tiut la ce se reterea
dar Cristopher nu a mai tinut-o de coate ci i-a 1nconjurat
164
111ijlocul subtire, in vreme ce cu mana dreapta ii ridica ?arbi~
~n; buzele lui. Contactul celor doua guri i-a provocat Agate~
,, scnzatie ametitoare. Cristopher i-a dat capul pe spate ca sa
!Msc vederii barbia ~i gatul fin, dar nimic nu il pregatise pe~tru
1rsura violenta pe care a simtit-o cand a sarutat buzele e1, ce
I s-au parut dulci ca mierea. Ca un explorator curajos ~i-a
l111rodus Jimba in cavitatea umeda ~i satinata ca s-o exploreze
llupa voie. Deodata, saru~l a dev~nit p~sesiv, e~~gent,
hu.:itand-o sa ii riispunda. Agata se p1erdea m senzatule pe
rnrc i le trezea el. Simtea pe piele reactia pe care i-o provoca
( 'ristopher cu sarutul ~i, pe data, un torent de caldura i-a
Htriibatut prin vene ca o lava licbida. Pulsul i s-a accelerat pana
lntr-un punct primejdios. Fierbinteala celor douii trupuri a
lTcscut pana la un nivel de infarct Ea a gemut, cop1~$ita de
cmotiile senzuale care ii trezeau trliiri necunoscute. Cnstopher
nuzea gemetele pati~e ie~ite din gatul fetei $i a a~rofun~t
s:"1rutul ~i mai mult, cerandu-i o capitulare pe care ea 1-a ofent-
0 bucuroasa. Cand ~i -a plimbat limba calda pe gatul ei arcuit,
Agata nu a putut sa-~i stapaneasca o exclamatie de placere dar
1.:are pentru el a fost ca un ulcior cu apa rece viirsata pe capul
lui. Daca ar fi continuat, ar fi srar~it posedand o fata ~are nu
avea habar de primejdia ce o pandea in bratele Jui . Incet, a
intrerupt sarutul $i contactul care ii tinea unit~-. Agata a
intarziat cateva clipe pana sa-~i recapete fiea ~l JUdecata.
/\cum nu mai fa13 acra.
Cum puteau ni ~te vorbe sa fie atat de zdrobitoare? Sa~tul
rusese doar un mij loc prin care s-o faca sa nu ma1 fie
suparata $i lumea i-a cazut 1n cap ca un _deza~t~ b:usc: ~
scuturat-o pana a Iasat-o fara vointa, dar a izbuht sa-~1 revma
indeajuns ca sa-1 priveasca cu ocbi ca ni$te p~~ale.
- intr-o zi, nu ~tiu cand, iti voi intoarce leclule pe care cu
atata bunavointa mi le daruie$ti prin sarutarile tale.
Privirea ci lacoma patrunsa de durere 1-a invaluit de parca
165
 AR.LEITE GENEVE
3r fi fost un nor de furtuna greu $i intunecat, dar Agata n
simfea indeajuns de in stare sa ramana $i Sa a$tepte
raspuns din panea lui. A parasit micul salona~ul $i
indreptat catre curtea cu pruni, unde probabil barbafii c
interesau cu adevarat beau cafea ~i stateau de vorba. ~i
dracu cu Cristopher Beresford!
21
- Saruta-ma!
Lorenzo s-a uitat la ea cu totul uluit. Cererea Agatei
nelalocul ei ~i nu $tia ce o starnise. A dat drumul mijlocul
ei $i a facut un pas inapoi, cu precautie. Incerca s-o ajute
urce pe iapa, cand ea i-a spus acele vorbe tulburatoare.
privit-o cu chip serios.
- Vrei cumva sa provoci un duel intre mine ~i IogodnicuJ
tau? a intrebat pe un ton zeflemitor. Agata s-a intors brusc 11
realitate. La ce naiba se gandea cand i-a cerut 3§3 ceva
fratelui celei mai bune prietene a ei? Nu putuse sa doanni
toatii noaptea din pricina Jui Cristopher $i a Jectiilor lui despre
normele $i regulile engleze$ti in privinta logodnei. Siitula sA
se tot zvarcoleasca in pat, s-a gandit sa iasa la o plimbare
calare. Lorenzo se hotarase sa i se alature, ca de atatea ori t1
trecut. Abia era or3 $ase a diminefii. Se lntalnisera Ia
raspantia drumului care ducea la Los Encinares. Agata statea
pe un trunchi uscat cand a auzit tropotul Jui Sultan, superbu}
cal al prietenului ei. V-ati certat?
Intrebarea Jui, rostitii intr-un fel nevinovat, i-a racut piirul
sa i se ridice.
166
O m ica nepotrivire in privinta rugliciunilor $i
111vitatiilor, a raspuns ea. Lor~nzo nu $t!a la ce se referea.
imic ingrijorator, a adaugat Agata, de$1 el nu era de acord
111 nprecierea ei. . ._
Cand ceva te face sa-i ceri un sarut unm barbat mat m
vnrsta decat tine, crede-ma, este ceva ingrijorator.
Ea i-a aruncat o privire fioroasa.
Ti I-am cerut ca prieten, a raspuns ru~inata, insli
ncvoind sa recunoasca. Dar am racut-o rara sa ma gandesc .
.. Iar eu ti I-am refuzat, nu ca prieten, ci ca un barbat care
ll" pretuie~te mult. Agata a mijit ochii auzind~~I. In plus:
logodnicul tau nu pare cineva cu care sa te pot1 JUCa. Daca
dore~t i, poti sa iei asta ca pe o avertizare. . . _
Lorenzo a ~ovait daca s-o ajute sa sme pe iapa dar
inlati~area ci distrata i-a spus mult mai bine dccat vorbel~ ,
ca mintea ii era concentrata pe ceva ce se petrecuse az~­
noapte. A luat-o din nou de mijloc ~i a ridicat-o pe crupa,
nproape rara efort. . .
_ \bi obtine un sarut de Ia tine, Lorenzo, cb1ar de m1-ar
trcbui toata via13.
S-a uitat la el in vreme ce se stramba zeflemitor.
- Si de ce naiba ai vrea un sarut de la mine? a intrebat-o
d. fii -
Agata s-a gandit la raspunsul pe care putea sa i-1 dea ara
sa II alarmeze prea mult.
- Pentru cii e$ti foarte frumos. Lorenzo a pufnit, suparat
de rlispunsul ei. Si fi indcli, prin atitudinea mea, te enervez.
Nu ~tii cat imi place sa am aceastli puter~ asu~ra ta. tn.d ur de
prea multa vreme comentariile tale batJoCon toare ~ 1 am o
pofla grozava sa ma razbun.
El a pufnit cu o anume bii$ciilie.
- Eu nu-mi propun sii siirut toate femei le frumoase p:
care le intalnesc, a llimurit-o cu glas stapanit dar glumet. Si
167
ARLETTE G ENEVE
sa ~tii ca e~ti frumoasa de ma dai pe spate. Si nu, nu
enervezi, ma superi, ceea ce nu este acela~i lucru.
Dumnezeule! ii adora. Nu exista pe lume un barbat
firea ~ i umorul prietenului ei. 0 invidia cu adevarat pe
care va izbuti sa-i cucereasca inima, fiindca va fi cea
norocoasa femeie din lume. Lorenzo nu se supara nici
avea mereu o vorbii buna pentru o fata sau pentru o vadu
Nu conta varsta sau statutul, era dintre acei barbati care I
urme adanci In sufletul femeilor.
- Este cu neputinta sa nu te iubesc, i-a spus cu
mieros.
Iar Lorenzo a avut decenta sa para suparat. Vor
acestea le auzise de cand avea Agata zece ani ~i ~tia cl I
spunea ca o sora fratelui ei.
- $i eu te iubesc, mon chiot, dar acum nu se cuvine sl
spui lucrurile astea. Poate ca logodnicului tau nu-i place.
a fiicut un gest afirmativ din cap, pentru ca Lorenzo 11
dreptate. Si daca mai continui sa ma distragi vorbind de
siirutiiri ~i laude, nu vom ajunge la schit nici la caderea
Agata se pregatea sa dea bice calului dar el a luat baturilo
s-o impiedice. Aminte~te-ti ceva foarte insemnat, d
prietena, a adaugat cu glas foarte serios. Un logo
nutre~te anumite nadejdi despre logodnica Jui ~i are anu
prerogative pe care ai face bine sa nu le uiti .
Agata s-a gandit la vorbele Jui . 0 deranja ca fusese ol
nu ea cine i~ i daduse seama de aceste amanunte dar a sch
un zambet complice.
- Cine ajunge ultimul, e.fartucco!
$i Iara sii mai a~tepte , a dat pinteni iepei ~i a 1nceput
galop care I-a liisat pe Lorenzo cu cativa metri in unnA.
Cristopher i$i propusese sa aiba o discutie cu Agata
prima orii a diminetii, dar surpriza Jui a fost maj ora cand
168
[ UB£$TE-MA
t ll1h1l-o in sufragerie la micul dejun. Domnul de ~~ce.na
I·• 111~1iintat, pe un ton oarecum vesel, ca nepoata Jui 1e$1~e
ri"d<"1rcasca irnpreuna cu mo$tenitorul Zambra $i o geloz1e
t11t111 iva a inceput sa-l tortureze pana la intoarcerea lor. Ea
I ,,·11i1 cu parul in dezordine, obraj ii imbujora\i $i o
t1tnl11cire In ocbi pe care Cristopher nu a $tiut s-o dcscifreze.
pa 1rn foarte fericita $i asta I-a tulburat de tot.
1·111ar inainte sa treaca pragul sufrageriei, i-a spus cu glas
"',., fost o impolitete din partea ta sa nu ma a$tepti, mi-ar
!\
"pliil'lll sa te insotesc. ..
A}\ata nu s-a mai uitat la Lorenzo, ca sa-$i lnfiga och11 pe
ti Ml'rita din plin repro$ul dar inca o usturau buzele de
llt ulltl wnditionat pe care i-1 diiduse cu o seara inainte. Cu
~11111· accstea, a dat inapoi din atitudinea defensiva.
l:i rla-ma, dragule. S-a indreptat spre el $i i-a dat un sarut
... 1111 11:"1 dimineata. Nu am vrut sate supar.
I 11slopher a prins-0 de lncheietura mainii ca S-0 silcasca
. . •11' apiece $i a privit-o cu nerabdare.
l'rag nadejde cii aceasta abatere nu se va mai repeta.
111 rxpresia gurii, U§Or stramba, nu era nici eel mai mic
11111 de ingaduinta.
\pnta $tia ca nu fiicuse bine, fiind logodita, ca ie~ise sa
I 11... 1sd i cu alt barbat dar ii era foarte greu sa-$i aminteasca
11 111 plus, Lorenzo era prietenul ei din copilarie, cu el
111~ l\\llSC sil calareasca, sa Injure ~i chiar sa danseze .. Fuscse
'" 11•'4 trul pe care ea nu putuse sa-1aiba pentru ca nu-1 curgea
i•t111 H'llC sange nobil. 0 invatase multe lucruri care Ti erau
1uh 111 :-.\: prin na$tcre. Marina ~i cu el fusesera fratii pe care
,, 1 dmisc. O tncurajase mereu sa-$i atinga visuri lc. Pentru
I 1 hutflrase sa studieze, sa aiba o pregatire care sa-i dea o
'"""ii Ill viata dar cand a aflat ca trebuia sa piece in F~ant~
"" •11 1 ~i faca studiile, s-a prabu~it chiar daca era con~t1enta
169
 ARLETTE GENEVE
ca in Spania o fata nu avea posibilitatea sa-$i faca un vii
demn . Lorenzo, prin sfaturile lui, a fost eel care a conv
~-o sa faca saltul ~i sa piece intr-un loc necunoscut.
Agata Si-a amintit totu$i ca farsa cu logodna fusese pus!
cale ca sa prinda un ticalos.
- Nuse va mai repeta, 1-a incredintat ea pe Cristopher.
Un minut dupa aceea, a luat loc aliituri. El a servit-o
cafea si cateva felii de paine priijita pe care ea nu a fost
stare sii le mestece. Purtarea Jui o tulbura. Dintr-o dat!
purta ca un cavaler desiivarsit, atent la fiecare nevoie a ei
apoi se ariita atat de rece incat ar putea sii-i inghete sange
In vene insusi diavolului pe tronul lui fierbinte. Agata ar
dat orice numai sii-1vada cii-si pierde cumpiitul un momen
Mes~nii si-au terminat rand pe rand micul dejun si a
plecat dm sufragerie, ca sii-si vadii fiecare de treburile lor
zi cu zi. Agata era cu desiivarsire ciizutii pe ganduri .
- Ne veti insoti la siirbiitoarea focului purificator din aceas
searii, lord Beresford? intrebarea lui Lorenzo a racut-o sa sc
uite la Cristopher. Sunt convins cii vii va pliicea mult.
- Foe purificator? a repetat el interesat.
. - Nu .cr~d ca se poate bucura de ceva ce nu cunoaste, a
111terven1t Agata ~i prin vorbele ei a facut sa-i creasca si mai
mull interesul. Lordul Beresford nu este omul care sa se
bucure de evenimente pagaoe.
- Dar nu va sti niciodatii dacii nu participa, a afirmat
Lorenzo.
Ca~los piirea cii se distreazii de minune viizand privirile
amenmtatoare pe care i le arunca verisoara lui
mostenitorului Zambra. Logodna ei cu englezul fusese o
adevarata surpriza. Mercu crezuse ca familiile de! Valle si
Lucen~ se ~or uni pana la urrna. ~i privind-o acum pe Agata,
nu a sttut sa s.ptma cat de indriigostita era de strain. Englezul
era opusul e1: corect, cu bune maniere, un domn din cap
170
1UBE$TE-MA
sa
1, 11:)-n picioare, dar putea inteleaga ce vazuse el la
wori~oara lui: pasiune pentru viata!
Este un obicei vechi printre mosieri, 1-a instiintat
C'nrlos.
Se aprinde un foe mare si se ard haine vechi in sunetul
1hi1arelor, care plang ca sale ofere un demn riimas bun, a
allougat Lorenzo dedicandu-i Agatei un zambet tainic. Unele
li.•mci danseaza in jurul focului, in vreme ce barbatii beau
hnpreuna o sticlii de vin ~i le privesc.
Ea s-a gandit ca Lorenzo fusese foarte zgarcit in
lnrnuririle lui. Purificarea focului era cea mai frumoasa
11oapte din tuna mai in acele locuri. Pretutindeni erau focuri
mari ~i familii stranse injurul lor. Erau momente pliicute, de
rnmuniune intre vecini.
- Mica noastra Agata va dansa din nou, sunt incredintat
d\ anul asta ne va deslata cu arta ei incii o data.
Vorbele lui Carlos au lacut-o sii roseascii de tot ~i nu
puteau fi mai nepotrivite. Cristopher s-a uitat la ea intr-un fel
indescifrabil, ceea ce a sfii~it prin a o exaspera. 0 obosea sa
tot umble cu picioare de plumb de cate ori se afla langa el.
Sa se gandeasca la fiecare vorba si la fiecare gest ca sa nu-I
dcranjeze i se piirea o munca de titan.
- Oar pot sii participe doar aceia care doresc sa elimine
ceva din viata lor trecutii iar anul iista eu nu am nimic pe
care focul sa-1 poatii purifica.
- Eu am cateva perechi de miinu~i vechi pe care nu m-ar
deranja sa le ard.
Rasul lui Lorenzo Ia auzul comentariului lui Cristopher i
s-a parut Agatei ca o inghititura de cucuta. Voia sa se bucure
de noaptea aceea speciala Iara rigiditatea ~i intoleranta
englezului ~i dacii el era de fatii nu avea nici cea mai mica
lndoialii ca va fi nevoita sii le vadii pe alte fete bucurandu-se
de foe. Iar acum, multumita ma$inatiunilor celui mai bun
171
 ARLE1TE GENEVE
prie~e_n al ei,_ Cristopher se gandea la posi~i}i~atea
part1c1pa iar Agata nu va avea incotro dedit sa i.1 ~nsote
la o sa~b~toare pe care el nu o va 1ntelege ~i nic1 ea nu
putea sa 1-0 explice.
- \Oi dansa daca vei fi tu partenerul rneu: domn~Ie
Valle, I-a provocat atunci pe Lorenzo cu tJ1l zarnbet ~iret.
Tusea Jui Cristopher i-a amintit ca nu era defel de ac
cu sugestia ei.
- Poate lordul Beresford dore~te sa-ti {Je partener in I
meu, a spus Lorenzo pe jumatate in gluJ)')a· . ~rca. Stransul cirezilor era o treaba anevoioasa dar el nu avea
Ea a dorit sa-J puna pe prietenul ei Ia 1ocul care I
cuvenea: sa sarute pimantul.
- Cristopher a dansat minunat la Wbjtam H.arr. A fo
partenerul desavar~ it.
Ocbii lui Carlos ~i ai lui Lorenzo s-au afi~tit cu
curiozitate neobi~nuita pe englez, necreza11d-o pe Agata. ~·
deodata, ea s-a sim~t cu adevarat b. ~I . 1nchisese gura I
L me. J C .
o~enzo ~i scosese la lurninii o lnsu~ire ll lui r~s~op~er
donnta de a-i face pe plac. Pentru ca, In cii.Jda rfJaniei 1~.u d
a .vrea _sa se poarte corect in orice moment, era un barbat
bmevo1tor §i foarte atent.
- V-ar placea sa ne i'nsotiti la stransul taura~ilor, lord
Beresford?
D~ca invitatia lui Carlos I-a luat pe C~stopber prin
su~nndere, nu a aratat-o niciun pie. A p~r:rut-O cu multi
pohtete.
- Vci fi o pliicere.
Striilucirea din ochii lui Lorenzo i-a aJtat ).gatei ca Ii
scapa ~eva ~i a hotiirat sa nu riimanii deoparte·
- $1 eu voi fi lncantata sa vin cu voi, a sptJS cu gJas vesel.
Car~os a fulgerat-o cu ochii lui negri.
- Cand vom dori compania ta ...
Si a liisat restul frazei in aer.
172
<iura Agatei s-a crispat jignita. Varul ei fusese prea brusc.
Rcstul zilei s-a scurs incet ~i plictisitor. Barbatii au fost
plcrnti cea mai mare parte a vremii iar ceasurile la ferma i
1·1111 parut lungi ~i monotone, in afara de un amanunt. Agata
I Ht:hitat un zambet larg cand ~i-a amintit tinuta lui Cristopher
ti privirea uimita a lui Carlos cand a venit sa-i insoteasca la
atriinsul taura~ilor. Era atat de elegant incat mai degraba ai fi
~rczut ca se pregatea pentru un bal ~i nu pentru o zi de munca
tic unde sa ~tie. ~i deodata o idee a prins riidacini in mintea ei,
nproape sufocand-o. Ar indrazni? De buna seama! Ce putea sa
ri~te? Ca el s-o ~eze iarii~i pe genunchi ~i sii-i dea lectia care
i sc cuvenea. Dar ar merita daca izbutea sa ii smulga inveli~ul
neela demodat cu care i~i acoperea personalitatea cople~itoare.
Si Agata a trecut la fapte. A plecat din curtea cu pruni cu
pa~i mari, de parca ar fi urmarit-o diavolul. A urcat la nivelul
de sus ~i a traversat coridorul pana a ajuns in fata u~ii odaii
lui Cristopher. Si-adus aminte prea tarziu ca era incuiata dar
nici una nici doua ~i-a scos un ac din par ~i s-a apucat s-o
deschida. Rezultatul merita efortul.
22
Cristopher era frant dar multumit, chiar daca mc1
antrenamentul eel mai dur ca agent al Coroanei engleze nu
putea sa se asemene cu chinul de a mana cirezile pana la
adapatoare. Totu~i, putuse sa stranga relatia cu varul Agatei,
principala pricina a prezentei lui la La Alameda.
173
 ARLETTE GENEVE
Simtea nevoiea enonna sa faca o baie ~i sa se trante
in pat pana a doua zi dar in Seara aceea ragaduise ca va I
parte la sarbatoarea focului. Blestemata sa-i fie soarta!
avea puterc decat sa-~i intinda oaseJe in pat dar baia
~regatita iar hainele a~ezate pe pat. S-a intrebat ce o fi fa
Agata toata ziua. Dorea foarte mult s-o vada, sa se asi
ca era bine ~i ca ii fusese dor de eJ ca §i Jui de ea.
. .Du~a ce s-~ imbaiat ~i s-a uscat, s-a uitat cu o spnlnce
nd1cata la hamele intinse pe pat. A racut o socoteala a for
a bagat de seama ca lipsea o batista din acelea pe care obi§nu
sa le poarte la gat, innodate tarn cusur, dar nu a dat importan
pesemne Remedios nu a putut s-o aleaga pe cea mai potrivi
cu culoarea vestei. S-a indreptat spre ~ifonierul lnchis ~i c
a deschis U§a dubla, surpriza lui a fost majora: in §ifonier n
se afla nicio batista. A cautat in sertare, pe diversele raft
dar nu erau. Nu §tia ce se intamplase cu ele. S-a indreptat sp
U§a ca s-o intrebe pe chelareasa daca vreun servitor le pus
In alt loc dar s-a razgandit; avea vreme doar cat sa se imbr
§i sa ajunga in locul de care ii spusese Carlos. Cand a tenni
de incheiat cama~a alba de in, s-a hotarat sa nu-~i rnai pu
vesta §i nici haina. Apoi, s-a incaJtat cu cizmele de calarie in
loc de pantofi. Era pentru prima oara in viata lui cand nu se
i~braca aidoma unui adevarat domn, dar judecand dupA
tmuta celorlalti barbati de la fenna, nu va atrage atentia. A
ie~it ~e coridorul de la etaj ~i a luat-o pe scari injos; la unna
unne1, seara putea fi interesanta.
Atmosfera festiva i s-a parut nea§teptata. In fata unui foe
de dimensiun i destul de considerabile, erau adunati barbatii
din casii, aceia~i cu care rnuncise cot la cot In dimineata
aceea. Intr~un colt indepartat, Carlos de Lucena bea un
burduf de vin ~i glumea cu vecinii; singurii absenti era
bunicul Gines ~i nepotii acestuia, Manuel ~i Ramon, care se
174
IUBE$TE-MA
l1111i'1 r;-1serii sa riimana sa se odihneascii. Lorenzo stlitea pc un
11·111111 din stuf, inconjurat de mai multe ghitare ce pareau ca
_.. odi hnesc rezemate unele de altele. De$i a strabatut cu
111 1vi rca pe cei prezenti in jurul focului, nu a ziirit-o nicaieri
111· Agata; crezuse in mod gre$it ca ii va a~tepta. Oeodatii, o
1·or t.:la trasii de doi miigari s-a oprit la cativa metri de unde se
1111:1 cl. Din ea au coborat mai multe femei imbracate ciudat.
l11:11c purtau rochii asemiiniitoare $i parul lasat liber pe
11111cri . Doua dintre fete s-au apropiat de Carlos, mi~can-
1111 -sc cu cochetarie $i aruncandu-i priviri $irengare.
Unele sunt foarte frumoase.
<ilasul Jui Lorenzo 1-a racut sli intoarca privirea de la fete
'' sfi se uite la el. Lui Cristopher i se parea nemaipomenit sa
k vadii imbracate arat de neglijent, chiar dacii senzual, ~i nu
p111ca sa nu le mai arunce priviri furi~e.
- Cine sunt? a intrebat neincetand sa se uite la careta cu
rnv iltirul din partea din spate lasat, ca $i cum ar ascunde o
111ina.
- Fiice de-ale vecinilor fennieri $i mo$ieri . Cristopher a
11nnarit cu privirea o fatii cu parul negru $i pielea foarte alba.
<>bi$nuiesc sii inveseleasca seara dansand Ianga foe. Este o
pl;icere sa le vezi.
- Un dans pagan, i-a spus lui Lorenzo, care a schitat un
1:imbet $trengar, pentru un ritual pagan.
- iti va placea, pot sate incredintez. Cristopher se simtea
1111 pie nelalocul lui printre oarnenii aceia ciudati. Radeau $i
glumeau unii cu altii cu un firesc care ii nedumerea. Pentru
d 1 in fata focului era cald, s-a hotarat sii-$i ridice manecile
cf.unii$ii $i sii le sumeata in jurul bratelor. Se bucura ca nu
purta vcsta ~i haina, fiindcii s-ar fi simtit cu adevarat rau. Ia
o inghititura, meri\i. A fost o zi foarte grea. Cristopher a baut
din paharul pe care i-1 diidea Lorenzo ~i arsura i-a parjolit
gatul o secunda rnai tarziu. Este rachiu fiert, i-a spus celalalt
175
 ARLETTE G ENEVE
~i este de preferabil sa-1 bei cu inghitituri mici.
- Nu-mi diidusem seama ca e fierbinte, a spus, ince
sa j ustifice iuteala cu care bause $i a tacut o sfoqare sl
tu$easca.
Mai multi baieti veniti de Ia alte ferme s-au alat
barbatilor, cu ghitare pe care au inceput sa le acord
umpland de note noaptea caldii. Atmosfera era lini~ti
vesela ~i Cristopher s-a lntrebat daca Andrew s-o fi buc
vreodata de o asemenea sarbatoare in multele calatorii.
care le tacuse in trecut in Spania.
- Vino cu noi, de acolo imaginea focului este surprinza
~i le vei putea vedea mult mai bine pe fete dansand. Cristop
1-a urmat fara sa piardii nimic din conversatiile pe caro
purtau unii cu altii, din rasetele $i vinul care circula printre
Una dintre fete i-a atras cu putere atentia. Tocmai sarutase
obraz o fomeie mai In varstii $i, dupa mi~cari, a ~tiut ca
vorba de logodnica Jui; de presupusa lui logodnicii, s-a core
in gand. Cand Agata s-a intors spre el, a riimas stupefiat.
imbracata intr-un fel scandalos, foarte asemanator ace)
tiganci care i~i instalau corturile in imprejurimile Londrei.
vrut sa sc ridice $i sa se ducii Ia ea dar bratul lui Lorenzo I
oprit. Noaptea asta este speciala. Vorbele Jui au fost ca
avertizare ~i a~a le-a luat Cristopher. Fetele au ingiiduin
rudelor sa se bucure de cantec $i de dans $i Ii Se da voie sa
imbrace cu haine comode $i U$Oare.
- Ca logodnic al ei ... , a inceput el, dar Lorenzo nu i-a
ingaduit sa continue.
- Agata a dansat In seara focului purificator de cand avea
zece ani. Un obicei atat de inradacinat nu ar trebui luat cu
u$urinta.
C~istopher a ascultat porunca deghizata in sugestie po
care 1- 0 racea eel mai bun prieten al ei. Dar nu i-a tacut deloo
placere.
176
1UBP$TE-MA
• l·:ita purta o bluza care ii acoperea umerii, innodata la
t11nl111nea sanilor umflav. ii acoperea tocmai partea de unde
hi11·pea inchipuirea unui barbat. Cristopher s-a gandit ca arata
,..,.a multii piele. Bluza fina era din satin ~i ingaduia n:ecerea
h1111111ii focului cu toata libertatea, desenand trupul e1 zvelt.
l 'uloarca ~i mi~carea materialului pofteau la un festin de
M'11111alitate. Batista ro~ie care ii acoperea in parte parul lasat
llh1·r 'ii cadea pana la brau, unde se inti:ilnea cu fusta larga.
,\n·asta avea un volan intr-o nuanta mai deschisa $i i'i ajungea
1111 11 :1 la gleznele frumoase, unde se tennina c_u danteluta alba:
Agata purta un brau din piele striins pe $Old $1legate d_e el mat
11 1ultc batiste din matase de diferite culori, dar pe Cn stopher
111 surprins cat de anoste ~i stinse erau in comparatie cu alte
hnt iste care impodobeau $Oldurile celorlalte fete.
Mi se pare scandalos ca fetele se imbraca intr-un fel
111:·11 de nestanjenit.
Astazi se respira libertate in muntii Homachuelos.
Lorenzo a luat o ghitara ~i a a~ezat-o pe genunchiul drept.
Alli baieti I-au imitat. Deodata, notele pe care le scotea cu
111strumentul puteau sa se auda la mai multe leghe in jur.
t 'ristopher s-a pregatit sa se bucure de spectacol dar cu
I lllntca incruntata.
Unul dintre barbatii care era langa un grup mai retras a
111 ccput sa cante cu glas putemic ~i grav. Cantu! avea o not~
trq>idanta, plina de dor dar vioaie. Pe parcursul canteculu1
J'. hitarele acompaniau glasul care, dupa ciiteva clipe, a tacu~.
1:1.: meile au inceput sa se a$eze in apropierea focu lm ,
formand un cerc in jurul lui. in mijlocul unei taceri
desaviir$ite, au stat nemi$cate pret de cateva clipe, dar
deodata au inceput sa se mi$te $i ghitarele s-au g.rabit sa le
awmpanieze. Dansul nu semana cu nimic din ce mai vazuse
( 'ristopher In trecut $i a fost subjugat cu totul. Felul de a se
mi$Ca al fetelo r era patima~ $i ingenios totodata. Spre
177
 ARLETTE GENEVE
surprinderea Jui, unele dintre dansatoare au fiicut sii s
castanietele in aer, de parcii ar fi cerut lini~tea, pe
barbatii le-o ofereau supu~i.
Dansul era atat de senzual incat Cristopher abia in -
sii clipeascii, ca sii nu piardii niciun amanunt din bra
iniiltate, din rotirile mainilor ~i ale trunchiurilor care
unduiau. rutmul muzicii ~i puterea erotica a dansuJui
izbutit sii-l tulbure panii i'ntr-un punct de nebiinuit, au ati
fibrii sensibila in el, despre care nu ~tia ca existii. A pri
profilul frumos al Agatei ~i i-a urmiirit mi~carile. I s-a parut
sfida focul cu un zambet pe buzele dulci. Cu mai~ile
castaniete parea ca incearca sii mangaie flacarile dar nein
nind s-o faca, de parca le-ar fj provocat, mandrii, S-0 atingL
Deodatii a smuls una dintre batistele pe care le pu
innodate la brau ~i a aruncat-o in foe in vreme ce se invart
Celelalte batiste au avut aceea~i soarta dar inainte de a
desface pe ultima, stralucirea panzei i-a atras atentia I
Cristopher. Avea o culoare neobi~nuita ~i era foa
asemiiniitoare cu una dintre batistele pe care le avea e
cumpiirata dintr-unul dintre cele mai exclusiviste magazi
din Londra. Pe data a ridicat intrebiitor o sprancean
incercand sii socoteasca cate batiste aruncase ea in foe·, da
nu se in~ela, fuseserii nouii, iar cea pe care o tinea in man
era a zecea. Cristopher a ~tiut ca o parte din garderoba Jui
topea in ace! moment injarul aprins al rugului uria~. Pentru
o clipii, furia i-a stralucit in ochi. Agata nu avea niciun drept
sa-i scotoceasca printre lucruri ~i sa ia hotarari in privinta
acestora ~i s-a gandit Ia cea mai buna fonnii de a o face sl
plateasca, la momentul potrivit.
Taniira continua sa se unduiasca In jurul focului iar
celelalte fete au imitat-o: au inceput sa arunce haine in foe,
una dupa alta, ~i cand au sfiir~it, au izbucnit aplauze
puternice in noapte, ca ni~te impu~caturi .
178
1UBE$TE-MA
Sunetul palmelor era asurzitor dar fetel e dansau mai
It pnrle in jurul focului cu o energie deboranta.
Sunt sigur cii te bucuri de spectacol.
<ilasul lui Lorenzo a ajuns la el ca prin ceata. Cristopher
ern in continuare vriijit de dansatoare ~i urrnarea in tiece
1t111ment mi~carile Agatei.
Este foarte instructiv ~i cu totul altfel decat ce am viizut
pRnn astii.zi, a riispuns, rara sa-~i ia ochii de la fliicari.
Aceasta este o parte a talentului nostru, a spus Lorenzo.
l>nnsul unei femei cordobeze ~i cantecul cu glas sra~iat de
thirere, alcatuiesc o sumii de expresii intense, emotii care se
nnsc in inima ~i mor in notele unei ghitare.
Trebuie sa marturisesc ca m-a surprins in chip foarte
rll)rnt, a recunoscut Cristopher, incetand pentru.o ~ecund~
1nmai priveasca femeile care incii dansau, ca sa-~1 atmteasca
or hi i pe barbat. Acesta lasase gbitara jos ~i Ii oferea Inca un
rnhar de rachiu; din fericire, lico.area nu ~ai_ ardea, 0 ra~ise
rncoarea noptii. Mi se pare foarte mteresanta tmuta biirbaplor,
ilnr imi vine greu s-o calific, a continuat Cristopher.
in acel moment se uita la unul dintre tineri, care se
hotarase sa se alature unei fete la dans; fata a accept cu o
,·xdamatie de placere compania biiiatului.
- Este tinuta cordobeza, i-a explicat Lorenzo.
- Cum se numesc podoabele acelea cu franjuri, care
111:lmii de vesta? Apropo, n-am vazut niciodatii o vesta cu
1rn1neci.
Cristopher a vorbit mai mult pentru el insu~i decat pentru
hf1rbatul care statea aliituri de el. Lorenzo s-a uitat incotro ii
11rata englezul.
- Se numesc ciucuri ~i folosesc la prinderea capetelor
hainci.
El 1-a privit cu o oarecare nemcredere.
l79
 ARLETTE GENEVE
- \.e~mantul acela atat de stnlns pe corp ~i care nu
de talie nu se poate numi haina, a remarcat pe un ton sc
Lorenzo a ras de concluzia la care ajunsese Cristop
Amandoi imparteau bautura ~i glume. Palariile nu s
foarte deosebite dar imi plac.
Biirba1ii purtau palarii cu bor mic, cu panglici ne
asortate cu cingatorile si cizme groase de calarie.
- Este o arta s-o porri fiindca trcbuie sa fie cu desav-
aliniata de la spranceana st:angii panii la ureche si un pie in
parte, dar rara ca borul sa atinga umarul. Un cordobez $tie
perfeqie cum. Cristopher asculta liimuririle lui Lorenzo
sa inceteze s-o priveasca pe cea care il interesa cu adev
Agata. Fata continua sa danseze neglijent dar cu acee~i ti
ca la lnceput. Doi dintre barbatii care statusera mai re~i
grup au incurajat-o cu palmele si la un moment dat au prin
intre foe si ei, iar rasul fetei I-a nedurnerit. Parea ca
cunoaste dintotdeauna, desi vazand fami liaritatea cu care
luau de mij loc si o sprij ineau cand se rotea, Cristopher
hotarat sa intervina ca s-o scape dar mana lui Lorenzo I
oprit. Intoarcerea la La Alameda pe firul paraului Rabil
este spectaculoasa. in noptile cu luna plina stelele se rasfran
In apa si par niste mici sirene din argint.
Cristopher i-a primit sugestia cu multa placere.
- In ce directie trebuie s-o iau? a intrebat cu deosebi
interes.
Agata se uita pe furis la Cristopher, care statea com
Ianga Lorenzo. II vedea cum bea rara grija, urmarind din
priviri fetele care o insoteau la dans. Nu avusese niciun gest
de suparare cand a vazut-o cu toate batistele Jui la brau si asta
a racut-o sii se intrebe daca i$i daduse oare seama. Palmelo
celor prezenti au atins punctul culminant cand toate femeilc
au star~it de aruncat ultima haina in foe. Lucas si Felipe s-au
hotiirat sa danseze i'mpreuna cu ea dar nu se invartise de douA
180
111 1 c;ind mana putemica a lui Cristopher a prins-o de cot ca
, 11 indepiirteze de foe $i de compania barbatilor. Ea a clipit
.. lumerita si Felipe a racut un pas catre Cristopher intr-~
111111dine amenintatoare, dar el le-a sustinut privirea celor do1
tlnrhati cu o avcrtizare pe care ace$tia au inteles-o la perfectie.
( 'hiar in acel moment, Lorenzo a hotarat sa le dea burduful
dl' vin lui Lucas $i Felipe, care nu puteau sa-1 refuze, pentru
L'R ar fi putut fi considerat un gest de dispret $i nimeni nu-1
dlspreµiia pe fiul unui conte.
Beti cu mine.
lnvita1ia !impede nu admitea replica.
Lucas, Felipe, a inceput Agata, vi-I prezint pe
l11godnicul meu, Cristopher Beresford.
Amandoi biirbatii au privit-o banuitori $i cu sincera
11dncredere, dar au primit invitatia tacuta de mostenitorul
/'.11111 bra.
\Om fi cu ochii pe tine, racule. Cristopher a ridicat o
11 pn1nceana, cu un gest mandru care a izbutit sa-1 sperie P~
I .ucas dar nu si pe Felipe, care era eel mai agresiv dintre ce1
lloi. Daca ai nevoie de noi, i-a spus acesta Agatei, $lii unde
11c gasesti .
Ea a facut un gest de incuviintare cu capul dar nu a putut
s1i -i riispundii caci Cristopher aproape a ~rat-o spre g:Upul
dens de copaci, fara sa-i ceara piirerea. In urmii ramaneau
1l1cul, muzica si oamenii care continuau sii bea si sii cante
.,11b stele, straini de plecarea celor doi.
- Nu m-ai lasat sii-mi iau riimas bun de la prietenii mei .
Cristopher a pufnit suparat. Acum cii nu mai trebuia sii
sc stapaneascii in fata Jui Lorenzo, supiirarea ii cre$tea cu
pa~i de uri ~.
- Mi se pare nemaipomenit sii incurajezi barbatii sii te
Cllt1eze Cand Jogodnicul taU este de fatii.
Agata s-a oprit si Cristopher a trebuit sii se opreascii si el.
181
ARI.Erm GENEVE
S-a intors catre ea ca s-o priveasca $i a racut-o c
intensitate arzatoare.
- N-am Ia.cut decat sa dansez, ca §i celelalte fete,
infruntat jignita de acuzatia lui. $i iti amintesc ca log
noastra este doar o farsa, de aceea uit de ea atat de des.
- ~tii ca nu, i-a raspuns, §i a prins-o din nou cu putcrc
s-o faca sa mearga alaturi de el.
- Nu ... ? a intrebat curioasa.
- Logodna noastra nu este o farsa.
Agata a deschis gura dar a inchis-o din nou din prici
vorbelor lui nepotrivite. Fara indoiala, rachiul II fiicuse
uite anumite lucruri.
- Ne indepartam de drumul care duce ciitre La Alame
a obiectat ea.
- Doar facem un ocol. Un ocol? Daca vor continua
mearga in directia aceea vor ajunge Ia paraul Rabilarga.,
plus, a$tept o scuza din partea ta, a actaugat brusc Cristo
cu o bJandete trucata.
- Purtarea rnea a fost rara cusur, a spus ea intr-o !IOap
Mereu a fost a$a, dar daca te-am j ignit cu dansul meu, nu
fost cu voie. Mulµimit?
El s-a oprit brusc, ceea ce a tacut ca Agata sa
ciocneasca de trupul lui tare §i putemic; parfumul barbate
a fiicut-o sa-$i mU$te buzele. Gadilaturile din stom
incepusera sa o chinuie. Putea sa deosebeasca !impede
mirosul de foe $i de bautura pe materialul cfilnii$ii Jui de in.
De ce asta ii imbata simturile? Inima i$i iutea bataile $i ""'
putea s-o stiipaneasdi.
- Nu batistele mete erau cele care ardeau in foe? a
mustrat-o tara sii-i dea drumul dar pe un ton stapanit.
"'hi sa zica, $i-a dat seama". Agata nu a $tiut ce scuzi
sa-i ofere $i care sa para $i adevarata, pentru ca nu se caia
defel. Fara batista la gat, Cristopher era grozav de atragiitor.
182
I mi pare rau, a fost o pomire.
Scuza a fost prea iute ca sa fi fost spusa din inima. El era
1111 pie suparat pentru ca unele dintre acele batiste erau foarte
ll!111npe $i unicate. .
De ce ai simtit nevoia sa le arzi? a intrebat-o atunct.
Ea a $Ovait. Niciunul dintre raspunsurile pe care le
prcg,utise mai inainte nu i se parea potrivit. _
Pentru di nu-mi place sate vad a~a de scortos, a raspuns
1111 sinceritate.
Batistele ma laceau scortos? a intrebat el uimit.
- Te laceau de neatins.
Cristopher s-a uitat la ea neintelegand-o ~i A.gata s-~
~·oncentrat, pentru a cata oara in acea noapte?, pe hamele lm.
Absenta batistei ~i a hainei ii diidea o ln!ati$are neglijenta._o
1111.:;inta sa-1 vada cu cama~a putin descheiata, cu manecile
1111
11ecate in jurul putemicelor lui antebrate ~i !ara armura
t•lcganta a vestei. Dintr-o pomire, a vrut sa-$i treaca degetele
prin parul lui, dar Cristopher i-a oprit mana ~i i-a lasat-o
1111spendata in aer.
- Sa nu mai faci asta!
Tonul lui acru i s-a parut nea~teptat ~i dureros. Agata a
h'lsat ochii in jos pentru ca el sa nu-~i dea seama cat o ranise
l'll refuzul sau.
- Nu a fost cu voie, a incercat sa-~i scuze gestul, cu glas
1n:murator. Abia imi dau seama ce fac. Cristopher i-a privit
~hipul mahnit, mainile mici, pe care ~i le incruci~ase, §i
si -a blestemat nestapanirea. in lumina lunii $i cu urletul
~reunei cucuvele in noapte, i s-a parut cea mai seducatoare
dintre toate femeile. Stralucirea din ochi i se stinsese pret de
u clipa §i a dorit s-o vada in fiecare moment al zilei dar
rcfl ectandu-1 peel. Trebuie sa ne intoarcem, i-a spus ea in
1.:cle din urma, Iara sa ridice privirea. Daca o tinem pe
drumul asta vom ajunge la hanul El Fogon.
183
ARLErrE GENEVE
Cristopher s-a uitat inspre parau, care se vedea dej
cativa pa~i sub ei dar dintr-o data s-a simtit dezorientat.
ce i~i simtea mintea atat de inceto~ata? Mi~carile atAt
greoaie? De indata a izbucnit intr-un ras care a luat· O
Agata prin surprindere.
- Dumnezeule! Sunt beat. Si-a trecut amandoua m81
prin par ca sa incerce sa-~i puna ordine in ganduri. Nu
s-a mai intamplat de mult.
Si era adevarat. De cand lucra ca agent al coroanei, tin
alcoolul ~i excesele departe de el.
- Rachiul este prea tare pentru ca un strain sa-l bc1
u~urinta, i-a explicat ea cu glas stins.
El a privit-o neincrezator.
- Puteai... Cristopher a ~ovait un moment, puteai sa-
spus mai inainte.
- Nu aveam de unde sa ~tiu ca o sa-ti placa atat de
i-a replicat Agata.
- N-am baut decat doua, sau erau trei pahare?
intrebarea ~i-o pusese lui insu~i dar ea totu~i i-a rasp
- Sase, I-a corectat. Era firesc ca mintea lui Cristophor
fie ametita de rachiu. Ca sa poata sa-i stapaneasca efcctt
un barbat trebuia sa fie obi~nuit sa-1 bea ~i daca el nu c
mai beat asta se datora robustetii lui. Dar o incanta s! a
cum i se incurca limba la unele vorbe. El a inchis och
secunda ... Sase pahare? Asta e cu neputinta, sau nu'!"
intrebat. Fusese atat de absorbit privind-o cand dansa cA
~i daduse seama cat rachiu bause, imboldit de Loren:.-n
Valle. Urmeaza-ma, i-a poruncit ea, luand situatia in m
Simtul lui de orientare era destul de confuz.
- Sunt intru totul capab il sa te due pana la fe rma.
protestat Cristopher cu glas mieros.
U~oara lui ~ovaire cand era vorba sa se uite in jur a c
perat-o ~i a pufnit vazandu-1 cat de incapatanat se dove
184
[UB£$TE-MA
Ai mai fost vreodata pe muntele Homachuelos? Cuno~ti
t11l1l'l:iierile feluritelor poteci? El a negat dand din cap la
1111 ndoua intrebarile, dar ffirii sa se mi~te din loc. Imi
lt11'1 11puiam, i-a spus resemnata.
l>a r sunt in stare sii te de due inapoi la La Alameda rara
"" Ill rroblema, domni~oara ~tie-t-t-tot. Siguranta lui ~i
•H h11 impleticita au lacut-o sa zambeasca. A~a. relaxat de
11. 11t1I, era foarte atragator. Daca te mai ui\i la mine In fe lul
1,111111 iit de neru~inat...
Nu a srar~it fraza. A luat-o iara~i de mana ~i a inceput sa
"'' 111 g<i cu iu\ealli spre parau.
t 'ristopher, a spus ea deodata. El s-a oprit ~i a privi-
' 11 < khii lui alba~tri aveau o stralucire care o seducea.
23
l\111ise gre~it. Ea nu ii ceruse un sarut. Nu in mijlocul
tiA•h11 1i ~i cu zgomotul apei aluneciind peste pietre. Pentru un
'"""'l'lll. ~i-a inchipuit ca era el eel care aluneca peste
tt lh 111asde curbe feminine $ i tensiunea pe care a simtit-<> in
hlh l' I-a zapacit pe data. 0 vazuse dansand seducator,
11111h1111du-sc in fata tuturor barbatilor, care o priveau cu
'"' 111111\', si acum ii cerea un sarut. Pe Dumnezeu, ca i-l va dal
/\ 11pkcat u~or capul spre ea ~i cand gura lui flamanda a
11111~ 11111.dc de catifea ale Agatei, a simtit o descarcare ce
1 • 11111l·\il. A mangaiat cu lirnba interiorul obrajilor ei, cerul
,.11 11. ~1ru l de dinti. Aproape rara sa-~i dea seama, a fiicut
1111111 l'xigcnt, ca sa poata s- o exploreze mult mai bine. Gura
185
 ARLETTE GENEVE
ei parea case hrane$te dintr-a Jui $i gestul indraznet i-a t
o dorinta arzatoare pe care nu putea $i nici nu voia
stapaneasca.
Agata a simtit gura Jui Cristopher peste a ei cerand
riispuns pe care ea i-1 dadea supusa. Buzele Jui erau hot4
staruitoare. Se mi$cau in adanc, silind-o sii le separe pe
ei; limba lui calda s-a strecurat iniiuntru infi$urand-o pe
cu blandete. 0 palpitatie adanca a inceput sa-i crcas
pantec, ni$te zvacniri care nu o liisau sa rasufle. Ci
simtit mana Jui Cristopher pe sub bluza ei ciiutandu-i pi
calda, a $1iut ca el i~i pierduse stapanirea de sine $i sen·
aceea de putere a fost pentru ea un stimulent care a atlll
sii-i riispundii cu $i mai multa ardoare. Treaz, nu a
indraznit niciodata sa o atinga in felul in care o Ia.cea; $l c:
dacii indoiala i-a strabatut mintea, a fost doar o clip
alungat-o in strafundul sufletului. Dorea sii se tooeasc
el, sa se simta iubitii $i de aceea nu a oprit inainta;ea mA
lui pe trupul ei, nici limba dinauntrul gurii ei. Dael
murit in ace! moment, nu i-ar fi pasat. Erau minu
senzatiile pe care le traia in bratele lui. Nu a fost constl
ca a cazut pe spate sustinuta de bratele puterni~o
biirbatului $i, deodata, spatele i-a atins mu$chiul moait
mirosul de pamant reavan a invaluit-o, dar aJte senzatii
adiiugat la neinfranarea pe care Cristopher i-o stamea.
A simtit degetele Jui calde care ii descheiau nasturH
deslaceau nodul bluzei ca sii alunece pufin dupii accea
pielea expusii a decolteului pana a ajuns la san. Cand p11
lui a inconjurat de tot aureola, s-a jucat cu sfiircul panl
intiirit ca o boabii de niiut. Ea a gemut din p1·10
profundelor senzatii pe care mangaierile Jui i le provoca
el a sorbit gemetele ei ca un insetat.
Gustul dulce al Agatei, parfumul pielii ei care ardc11
mainile Iui, adiiugat alcoolului, a avut asupra lui efectul
186
tliui.i. Nu putea sa nu o mai sarute $i $i-a tacut din nou drum
fMltt trc dintii ei ca s-o exploreze cu blandete, netezind
ttlh11iorul urned al obrajilor ei. A auzit-o scotand un geamiit
tt111• i s-a parut foarte erotic $i s-a pierdut iar~i in senzatii
th1lc11Lc. Cristopher simtea ca ia foe, de parcii ar fi fost
10111 ~·at intr-un cazan incins. Trebuia sa se opreasca dar i$i
pt111l11sc stapanirea de sine, stiipanirea pe care o aratase cu
1t11h11lric barbateasca pana in acel moment in care avea
11l11111hi lul trup feminin cu totul la indemana lui.
I >codata gura Jui Cristopher nu a mai mangaiat buzele ei,
•11 atace unul dintre sani. $i-a plimbat varful limbii in
~u 11 l 11ureolei roz. A supt cu Iacomie srarcul, care a devenit
1111 suh mangaierea Jui . Agata a ridicat $Oldurile in chip
''' ltor dar Ia.ra sa fie con$tienta de asta. Simtea ca moare
1uh ~rcutatea dura a trupului lui $i voia mai mult. $tia ca in
....1ptca aceea putea sa obtina ce voia de la el, controlul $i
""'' nirca lui, pe care le ura atata, dispiirusera $i aceastii
1t1t11dine a racut-o sii fie mult mai indrazneata.
M1i11a lui Cristopher a cautat printre haine pielea goaHi $i a
U1l11·11t poulele fustei in vreme ce i$i plimba vfufurile degetelor
I" p11rtca interioarii a coapselor ei, neincetand s-o sarute.
A1111t11 s imtea ca o sa explodeze, pantecul i se zbatea cu
• 1 111ri ce erau pe cat de dureroase pe atat de pliicute $i a
1t1111 11 1 carul lui ca sii-l impiedice sa se separe. Era pe punctul
ul1111gii intr-un Joe in care nu fusese niciodata $i teama a
111 111 111-0 pret de o clipii trecatoare, dar se simtea incapabilii
ylltukasca atunci cand limba Jui l$i racea de lucru iniiuntrul
1111 111·1 cu maiestrie $i mainile ii provocau mii de senzatii care
l1111rh1111eau. Acum o siiruta pe gat. Agata a simtit adierea
••· 1111 rnsii intre coapse cand Cristopher s-a departat cativa
111 111 ll'lllri de ea ~i nu $tia cii i$i cauta pozitia potrivitii ca
1 p1·11c1rcze. Nu ~i-a dat seama ca ii daduse jos chilotii, in
•• mi· l ' C cu limba gusta $i IDU$Ca, intr-un chin dulce, sfiircul
187
ARLETTE GENEVE
dornic. Deodata, ~i fiira veste s-a simtit invadatli de me
lui, care ii cliuta cu lacornie interiorul trupului dar nu as'
durere, doar o miclijena de care nu i-a plisat. Simtea riisu
lui Cristopher pe tampla, pielea lui calda ~i mana care i~i
loc printre ei ca s-o mangaie acolo unde nimeni nu a
acest privilegiu. Si-a plimbat degetele prin piiruJ ei pu
atingand punctul feminin care o durea, dar in chip fi
placut. Nu putea sa gandeasca, se mi~ca sub el din ins
dorind mai mult, tanjind dupli un deznodamant al furturd
care i-o provocau acele degete ~i cand lumea a p~
explodeazli In fata ochilor ei, Cristopher a impins mai
alaturandu-se exploziei ei. Durerea provocatli de pior
virginitatii a fost mic~orata de orgasmul puternic c
scuturat-o din cap pana-n picioare.
Agata ii simtea rasuflarea greoaie ~i bataile nebunc$t
inimii. Mi$ci1rile incete ale lui Cristopher ii trezeau din
gadilaturi in pantec, care cre~teau intr-un ritm ametitor
deodatli el a scos un sunet gutural in vreme ce o inun
fluidul lui cald. Cateva secunde dupa aceea, a cazut
peste ea; Agata ar fi putut sa ramana a$a, infrantA,
ve~ nici a. Sa simta trupul lui Cristopher peste al
producea o foarne care continua s-o devoreze. 0 inc
mirosul lui barbatesc, pielea calda lipita de a ei i
legatura care depa~ea limitele rationalului.
A oftat cu adeviirata fericire iar el a auzit rasufla
adanca ~i prelungita ~i nu a ~tiut daca era pricinuitl
tristete sau de ~urare.
- Dumnezeule! Ce-am fiicut?
Tonul lui mahnit a smuts un geamat din inima indnlg
a femeii dar Agata a refuzat sa se lase invinsa de descu
- Mi-ai implinit eel mai tainic vis, i-a rlispuns ea. SI
iubita sub patura de stele, pe pamantul pe care ii ador.
Cristopher ~ i-a inaltat chipul ca s-o priveasca, fArl
188
1UBE$TE-MA
••1<li1 vorbele. Trupul fetei era ascuns de tot sub al lui,
lnilc ii tineau capul iar sanii ii straluceau mandri in
1111a lunii. Membrul lui s-a mi~cat in ea drept raspuns dar
"' " atat de ne~tiutoare meat nu ~i-a dat seama de dorinta
11 punea din nou staparure peel.
Nume~ti iubire aceasta forma de desfrau? a intrebat-o
11111 ~i incercand sa se stapaneasca.
I>111::'1 nu ie$ea din ea, ova face din nou a lui.
Suntem un barbat ~i o femeie care se doresc $i am dat
t11 lihcr pasiunii noastre intr-o noapte calda de primlivara.
11 11111Hi asta desfrau, te rog.
I l11pi1 vorbele ei, Cristopher s-a simtit cu desavar$ire
,, , t\koolul ii disparuse din sange, ca $i dorinta 0 data
ti likuta, dar el nu era multumit. Sa iasa din interiorul ei
111111 I-a costat cea mai mare sfortare din viata sa $i fiicand
•I 11 vf1zut un gest de durere la Agata care l-a fiicut sa fie
11 l ll'lll de dimensiunea faptei lui.
Frai fecioara pana acum un moment, i-a spus, cu
vur~i re cople$it de emotii. Nu aveam niciun drept sa-ti
111lv, l'cl mai de pret dar al tau.
I·ll'l·arc vorbli a lui i se infigea drept in inima. Redevenea
1h11111I stapan pe sine pe care atat ii detesta.
I ·1istupher! a exclamat indureratli. Eu doream sa se
lttt 111pk asta. Tanjeam de multli vreme.
I Ir t:c? a intrebat cu glas acid.
h1 :i fost gata sa recunoasca ca 11 iubea din toata inima dar
pm11ra lui sceptica a oprit-o. Si 1-a privit aidoma cuiva care
f 'h•1d111 ccva de pret $i pe care nu mai poate sa-1 recapete.
II htl11'11 ru tot sut1etul dar nu putea sa-i spuna.
I 11 ... topher i-a lasat in jos fusta ca sa-i acopere picioarele,
1111h·a s-ar fi ru~inat de goliciunea ei. Redevenea barbatul
' ~1 111ctodic care ii dispiacea atilt de mult.
11111 pricina sangelui meu fierbinte, i-a rlispuns suparatli,
189
 ARLETTE GENEVE
fi indca ii simtea iara~i indepartat ~i de neatins. Din ce;
pricina ar putea fi? El a ajutat-o sii se ridice $i a incep
i incheie nasturii bluzei cu mi$cari precise. Ea 1-a lovit
mana, furioasa. Momentul magic devenise amar. P
singura.
- N-am nici cea mai mica indoiala, a comentat el cu
dur.
Cristopher se simtea ru$inat pfula in strafunduri.
Jui de stapanire cand era vorba de ea 11 lasa slab ~i lips
aparare.
Agatei ii venea sa planga. Cum putea un moment a
frumos sa se transforme in ceva urat $i neplacut? ~i-a c
chilotii in iarba ~i i-a pus cu obraj ii aprin$i. El nu ii aco
nicio clipa de intimitate ca s-o faca.
- Sa ne intoarcem, i-a spus ea pe un ton care nu ad
discutie.
Cristopher s-a uitat la ea cu deosebita curiozitat
aranja hainele botite de parca pe ele ar fi fost suparatA.
~tia ca supararea ei se indrepta doar catre el.
- Nu ai de ce sa-~ faci griji, Uni voi asuma responsabiU
faptelor mele. Agata s-a oprit din incheierea ultimului n
al bluzei, ca sa-1 priveasca cu ochi i~ili din orbite. Voi
cu bunicul tau dimineata devreme, a adaugat Cristopher,
,,Si asta ce naiba vrea sa insemne?" s-a intrebat in
acces de furie.
- Aceasta tavaleala desfranata, cum i-ai zis tu, trebu
ramana intre noi, rara ca nimeni altcineva sa afle.
- Nu vorbe$ti serios! a exclamat grabit dar nu i-a in
sa vorbeasca, din simplul motiv ca nu voia s-o asculto
obi$nuiesc sa seduc fecioare, dar am racut-o $i asta schl
totul.
Ea detesta aceastii particularitate a firii lui. Era a
corect incat nu putea concepe sa se abat:a de la no
190
lUBF-$ll-MA
•l11li1c. Din reguli ~i etichet:a. imparta~isera un moment
1111111at iar el ii strica prin purtarea lui rara cusur.
I ~u am fost cea care te-a sedus; ma rog, cu ajutorul de
ttt'l·\uit al rachiului, a adaugat intr-o ~oapta abia auzita. ~i
1· \1 voi cere socoteala niciodata. in plus, nu avem vreme de
'6 1!1111 daca vrem sa spalam numele viirului meu.
I .ui ( 'ristopher is-a parut at.at de adorabila incat i-a venit
,, 1111hrati~eze cu toata puterea. Chiar credea ca el nu fusese
..~pl\11 pc faptele lui? Era adevarat ca rachiul ajutase, ca ~i
11l11irilc ei in timpul dansului dar nu racuse nimic din ce nu
111 ,. sf1 faca. O dorea de multa vreme 9i vraja noptii
111l11hczc facuse restul. Nu avusese in plan s-o faca a lui
1 1111 Id atat de grabit dar nu mai era cale de intoarcere.
1 'cca ce tocmai am racut impreuna poate sa aiba urmari.
11•1!11 I-a privit rara sa inteleaga. Ai putea sii ramai grea.
An·asta posibilitate a umplut-o de nesiguranta dar ~i-a
1111 11 de indata. ~i-a infipt pupilele pe Cristopher, care nu
llll';ll'ase nici cu un pas de pe loc. I-a privit chipul
,i., ll·sc, hotarat, tinuta ferrna, atenta ~i a ~tiut ca niciodata
• \'n putca sii-i restranga libertatea, independenta pentru o
, 1hll i1atc trecatoare. Un barbat ca el nu merita sii fie prins
, 111-.a din pricina unui moment de slabiciune ca acela prin
'"' I 1l·cusera in noaptea aceea.
I"xista solutii pentru rezolvarea acestui gen de
f'•1hh·1111:. Nu trebu~e sii t~ i~grijo~ezi. .
1 'lup11I barbatulm a oglind1t toata groaza pe care 1-0 trezea
I'll!• :illrmatie facutii rara sa gandeasca. A strfuls pumnii pe
t.1111il I 111p fara sa }nceteze S-0 priveasca patrunzator, arzator.
t••lt 1111 act impulsiv, a luat-o de barbie $i a prins-o intre el 9i
tt11111 111111 unui castan. Asprimea scoartei cenu$ii i-a zga.riat
'111·!1" acoperit doar de materialul fin al bluzei. Era pentru
f11 •1111111arii ciind Agata il vedea pierzandu-$i de tot stapanirea
••lltnmlu-i o furie indreptata numai spre ea. Degetele lui
19 1
 au tinut-o de barbie ca ni~te gheare ~i ii impiedicau
mi~care. Gurile lor erau atat de aproape meat puteau sa
schimb de rasutlari fierbin~.
- Daca tii vreun pie la viata ta, $i-o sa mai pornene$
a$a ceva.
Agata $i-a inghitit c u greu saliva. Acea izbucnire
manie o luase cu desav~ire prin surprindere. Ea nu ros
vorbele ca sa-l supere, ci ca sa-l lini$teasca, de aceea
lntelegea furia.
- N-o voi face, i-a fiigiiduit intr-o $Oapta dar nu pricia
de teama, ci de propria convingere.
Ar fi fos t incapabila sii faca ceea ce insinuase.
C ristopher a $0Viiit lnainte sa-i dea drumul ~i caad ~'
liisat ochii al ba~tri spre buzele tremurande, a simtit o nevo
grabnicii sa-i soarba rasuflarea calda.
~i a trecut la fapte. A siirutat-o profund ~i cornplet. Cu
trunchiul o impiedica pe Agata sa se mi$te, a putut
adanceasca sarutul aproape pana a lasat-o rara rasuflare. I
ea a invatat sii-i deosebeasca saruturile. Cel pe care i-1 <la
acurn era de pedeapsa, furios, plin de aroganta virilitate.
saruta ca s-o pedepseasca, dar nu i-a pasat. L-a prins
gulerul camii$ii $i s-a agatat de el ca $i cum de asta ar
depins viata ei. Sarutul lung ~i-a schimbat intensitatea, acu
era mai mult o mangaiere decat o pedeapsa. Cristopher i
rezemase mainile de trunchiul copacului, deasupra capulu
ei $i a inceput s-o guste pe indelete, pana ce un geamllt
iniibu$it 1-a racut sii se separe cativa centimetri. Dael
privirea ei era fi erbinte, a Jui ardea.
- Trebuie sa ne intoarcem.
Agata a racut un semn de incuviintare.
- Da, a riispuns aproape rara glas.
Cri stopher continua s-o priveasca intens.
- $tii ca daruirea ta schimbii totul. Agata a sfiir$it prin a
192
fji, r 1111 gest afirmativ cu capul. E~ti a mea, nu mai poti sa
.. h1111bi asta. Iar logodna noastra nu mai este o farsa. E~ti
lo m;ord?
l'.a trebuia sa-1 multumeasca, se aflau in munti ca sa
11, ,t:opere un complot. Sa se daruiasca Jui Cristopher nu
ftisrsc in planurile ei, nici sa se indragostcasca nebune$te de
1111µ.urul barbat care ii era interzis; era un nobil la care nu
pi11ca sa aspire, dar nu i-a spu~. . .
Prinde-i pe conspiratori $1 vom mat vorb1 despre asta.
( ·a $i cum vorbele ei ar fi fost cele pe care le a$tepta
( 'ristopher, expresia lui s-a schimbat. Och,ii alba$tri i-au
ih- vcn it increzatori, zambetul candid iar Agata a sfiir$it
h1trcbandu-Se daca Iacea bine dar $i-a pierdut lnSU$irea de a
~1imli cand gura Jui a cerut-o iara$i pe-a ei.
intoarcerea la La Alameda s-a racut cu rasete $i glume.
I>in cand in cand, se opreau ca sa se sarute cu patima, sub un
rnstan sau un stcjar. Cand au ajuns la ferma, casa era tiicuta
il:ir lasasera poarta mare deschisa pentru ei. Unii dintre cei
d111 casa dormeau lini$titi, altii continuau petrecerea cu
n:i lalti vecini. Au strabatut cu pa$i U$Ori curtea centrala, dar
< 'ri stopher a oprit-o sub un prun ca sii-i dea un ultim sarut.
l':irea ca nu se putea satura de ea. Cand buzele lui aproape
k -au atins pe ale ei, a simlit mirosul de pamant ro$u rav1i$it
sub cizme, U$Oara aroma acida de fru nze verzi pe care le
n-1scolisera cu mi$carile lor. A aplecat capul $i mai mult spre
intalnirea cu gura fetei dar Agata avea alte ganduri : ~i-a pus
intre buzele rO$ii un fruct rotund, stralucitor $i a mu~cat din
cl fiira sa inceteze sii-l priveascii. Zeama fructului i-a a!unecat
pc barbie ~i in momentul in care ridica mana sa $i-o ~tearga,
Cristopher i-a lins pielea ~i a inghitit picaturile gustoase. Ea
i-a dat fructu l, pe care el I-a primit de parcii ar fi fost marul
din gradina Edenului. A mu$cat din el tara sa ia ochii de la
gura pe care ea $i-o lingea $i o clipii dupa aceea a sarutat-o
193
ARLETTE GENEVE
lung ~ i adanc. Contrastul dintre gustul dulce al prunei $i
al ei era un nectar divin. Cea mai delicioasii mancare pe
putea S-0 guste un barbat. Agata ii raspundea c
senzualitate indriizneatii, dar Cristopher a intrerupt sw
pentru ca, altminteri, ar face iara~i dragoste cu ea sub
din livada.
Cu ~oapte ~i atingeri au ajuns la casa mare. A insop
intr-o tacere desavar~ita panii la u~a odaii ei ~i s-a desp
de ea cu o ragaduiala in ochi ~i o hotarare pe buze. Totul
schimbase pentru ei In noaptea aceea.
- Aminte~te-ti , i-a ~optit cu ochi stralucitori, e~ti a m
Si nadajduiesc sa nu uiti niciodata.
24
Lorenzo de! Valle se uita la prietena sa, care incerca ·
ajunga la o cutie de pe raftul de sus al bibliotecii. Suita pc
scara din lemn, abia putea sa o atinga. A privit cu un zam
eforturile ei zadamice, pana cand a vazut-o ridicandu-~i fu
ca sa puna un picior pe un raft plin cu carti ~i astfel sa obti
obiectul dorit. A observat curba u~oara a pulpelor ta
ciorapi ~i inima i s-a oprit o clipii. Agata fusese intotdea
prietena intima a surorii lui, Marina ~i nu o vazuse nicioda
ca pe o fata adorabilii ~i seducatoare, ci cape o derbedoaicl
vesela, vioaie ~i plina de viata dar in momentul acela n11
parea o fetitii pozna~ii. I-a observat piirul liisat liber, care n
ajungea pana mai jos de talie; nu ~tia de ce avea parul
desracut. A u.rmarit cu privirea mi~carea umerilor, care se
arcuiau i:n incercarea de a ajunge la cutie jocul mijlocului cl
194
]UBE$TE-MA
1uh11rc cand se apleca spre dreapta ~i, deodata, respiratia i
• 1 m:celerat.
Daca pici in fund am sa rad de tine toata ziua, ai
1 ll\'1intul meu.
Lorenzo! a exclamat ea, cu atata placere incat pieptul
h1i s-a urnflat de mandrie. Cutia aia blestematii nu se lasa.
V1110, apropie-te, i-a cerut cu glas dulce care I-a racut sa se
111puna fiira o replica.
Oare infumurata domni~oarii Martin are nevoie de
ncprc\uitul meu ajutor?
i'.cflemeaua nu a deranjat-o defel. Dintotdeauna se
nuindrise in fata lui Lorenzo ca putea sii faca totul la fel sau
l!h iar mai bine ca el.
Oaca imi dai voie sa ma rezem de umarul tau, voi putea
•~ ajung.
Daca imi dai voie, am sa ti-o dau eu.
. $i in felul asta va trebui sa-~ multumesc toata viata .
. Un pret foarte mic pentru un favor atat de mare.
- Fartucco. rnereu prive~ti lucrurile din punctul de vedere
l'nre te avantajeazii.
Oar Lorenzo a racut ce ii cerea ea. S-a apropiat de mica
sl:ara din Iemn, cu doar trei trepte ~i Agata ~i-a sprijinit
~l:nunchiul drept de umiirul lui. Casa nu alunece, el a tinut-
11 cu bratele de sub fund, un gest prea intim ~i nu tocmai
l'rf1\esc, dar rara rea credinta.
- De bunii seamii, mon chiot, mereu cauti sa faci lucrurile
mai anevoioase.
Degetele ei au atins pretiosul lemn.
-Ea meal
Lorenzo i-a dat drumul ~i s-a intors spre u~a. Agata ~i-a
n.:zemat din nou amandoua picioarele de scara dar a ramas
\:U spatele la el pana cand, deodata, o agitatie a tacut-o sa se
uite in jos. Prietenul·ei era trantit la pamant ~iii sangera
195
 ARLETTE GENEVE
coltul stang al buzei de jos. Cristopher ii privea cu
asasini ~i a ~tiut ce se petrecuse. Cum indraznea
loveasca?
- Cristopher, cere-ti scuze!
A coborat cele trei trepte cu o iuteala primejdioasa, tin
in maini cutia din lemn dar cand a ajuns langa Loren
acesta deja se ridica ~tergandu-~i cu o batista buza ranitL
Agata nu putea sa inteleaga accesul de furie al engle
~i reactia lui viscerala. L-a infruntat supiirata pentru jigni
prietenului ei, care nu merita ~a ceva.
- Cum te-ai scuzat tu cand ai palmuit-o pe lady Opheli
a intrebat-o trufa~.
Ru~inea pentru ce se petrecuse la Whitam Hall a pictat
culoarea macilor obrajii ei.
- Lorenzo nu m-a jignit nici cu gandul, lady Ophel
poate sa spuna acel~i lucru? Cristopher a privit-o incerca
sa ghiceasca ce ~tia despre relatia pe care o avusese el
doamna in trecut ~i stralucirea din ochii ei i-a dat raspuns
Cere-ti scuze! a repetat Agata cu glas hotarat. Lorenzo es
un prieten foarte drag ~i nu voi ingadui sa ii jigne~ti
atitudinea ta retrograda.
Cristopher s-a uitat la celalalt barbat.
- Spune-rni locul ~i ora.
Ea ~i-a reprimat un geamat de groaza intelegand ca
provoca la duel.
- Cristopher! a exclamat speriata. O secunda dupa ac
s-a intors spre prietenul ei, cu fata schimonosita
i'ngrijorare. Lorenzo, logodnicul meu nu vorbe~te serios,
~tii.
El a privit-o candid dar nu putea sa lase rara raspuns
ofensa.
- Muntele Miresei, ill zori, i-a raspuns calm Cristopher.
Agata a crezut ca o sa le~ine in fata acelor eveniment
196
]UBE$TE-MA
111re se desfii~urau sub ochii ei fiira sa poatii sa le opreasca.
l.orcnzo a ie~it din biblioteca cu spatele drept, cu toata
1roganta neamului sau ~i atunci ea s-a intors inspre
( 'ristopher.
. Nu poti sa vorbe~ti serios, i-a spus tulburata. Nu poti sa
le hati cu Lorenzo.
. Niciun barbat nu se atinge de ce este al meu ~i traie~te
an povesteasca.
Ea a inchis ochii auzind acele vorbe care i se pareau
r11trunse de 0 irealitate surprinzatoare .
. Pur ~i simplu ma ajuta sa iau o cutie, 1-a infruntat
furi oasa.
- Un domn nu te-ar fi tinut in felul acela neru~inat. Ti-ar
Ii <lat el ins~i cutia.
Agata ~i-a mu~cat buza, ciici Cristopher avea toata
drcptatea ~i era singura vinovata pentru ce se intamplase.
I.orenzo voise tocmai asta dar ea actionase rara sa
~findeasca, la fel ca intotdeauna.
- El nu este vinovat de gre~elile melc, a spus cu un fi r de
itlas. Te rog, sunt singura vinovata ~i nu pot sa ingadui sa-i
foci rau, nu merita, Cristopher, te rog, i-a spus sincera. Prin
uccste vorbe recuno~tea superioritatea pe care o avea el
usupra spaniolului, dar asta nu a mic~orat catu~i de putin
dorin1a uri a~a de a o saruta ~i pedepsi pe care o simtea.
Noaptea care trecuse ea i se daruise cu o candoare
1.:ople~itoare iar in dimineata aceasta se lasa mangaiatii de
11ltul. Credea ca putea sa se joace cu el? Sa-1 faca sa tinjeasca
dupa ceva ce credea ingropat pentru totdeauna? Cristopher,
k rog, a staruit cu glas chinuit. Daca intr-adevar ti-a pasat de
cc am imparta~it azi-noapte, renunta. Lorenzo este un prieten
foarte iubit ~i respectat in familia mea; este fratele pe care
mereu mi 1-am dorit dar nu am avut norocul sa-l am. in plus,
logodna noastra nu este adevarata, cum bine ~tii, nu a cornis
197
 nicio jignire care sii trebuiasca spalata cu sange.
Ocbii lui ardeau cand o privea.
- Ma crezi prost? Logodna ooastra aici este cat se
de reala §i de aceea nu pot sa nu imi apiir onoarea deb-
Este reputafia mea in joc.
Agata simtea ca se sufoca auzindu-i judecata. Nu
intamplase absolut nimic intre Lorenzo $i ea! L-a privit
durere in pupilele negre §i a §tiut ca nu avea cum sa-1 facl
se razgandeasca.
- Blestemat sa fii, tu $i regulile tale absurde!
Nu a a§teptat un raspuns din partea lui. A ie§it d
biblioteca aidoma unui suflet unnarit de diavol ca sa-l ca
pe varul Carlos de Lucena. Trebuia sa impiedice un du
Apoi, ii va sparge capul englezului.
Cu cat avea 1I1ai mare nevoie de bunicul $i de varul ei,
atat erau mai departe de ea. Niciunul dintre ei nu se afla
La Alameda. Verii ei, Manuel $i Ramon i-au spus ·
plecasera la Cordoba la cacterea serii $i ca se vor intoarce
doua zi seara. De aceea nu o ~teptase nimeni acasa noap
trecuta, cand s-a inters de la parau cu Cristopher. Conac
intunecat $i tacut i se paruse o binecuvantare pentru c
amandoi erau ciufuliti $i patati de iarba $i pamant. Dae
bunicul sau Carlos ar fi fost acolo, ar fi avut o ma
problema sa se explice.
Agata a urcat cele trei trepte ale casei $i a trecut pragul
hotarata. Interiorul de la Los Encinares era la fel de elegant
$i de maiestuos ca $i fafad a. A clipit de mai multe ori ca sl
se obi$nuiasca cu intunericul din vestibul in vreme co
mergea cu pas hotarat spre birou. Majordomul i-a Iuat caJll
de calatorie. Lorenzo statea in spatele biroului; deschidea
ni$te scrisori. Auzind pa$ii, a ridicat chipul $i a privit-o.
- Raspunsul meu este nu.
198
Acest refuz a tintuit-o in mijlocul incaperii.
Inca nu $tii ce am venit sa-ti cer, i-a spus pe un ton
pedant. . . ~ .
~i-a plimbat privirea peste frumoasa b1b1Ioteca dm
ahunos, plina de volume legate in piele, intr-o incercare de
1 sc lini$ti. Culorile felurite $i pale ale ciirtilor cre~teau
1111\rctia colectiilor. Mereu adorase Los Encinares, ca ~i
rrictena Marina. Ce dor ii era de ea, de sfaturile ei intelepte,
~c tcnacitatea cu care infrunta greutatile.
. Ai venit pe jos de la La Alameda?
Agata a negat dand din cap. Frumoasa ei iapii, dar de I~
hunicu}, pa§tea Jini~tita lll grajduJ fermei. Juan, vataful ~I
omul de incredere al lui Lorenzo se arata intotdeauna atent
, i binevoitor cu musafirii nea$teptati.
- Cum pot sa te conving? 1-a intrebat in ~oapta.
Mo~tenitorul Zarnbrei a privit-o cu o stralucire intensa in
ochi, care a fiicut-o sii se infioare pret de o clipa.
- Cineva trebuie sa-i scoata fumurile din cap racului aluia
fngamfat.
Tonul lui dispretwtor cand a vorbit despre Cri stopher a
ilcranjat-o foarte tare.
- incearca sa-~i apere onoarea. 0 fapta bunii ~i eroicii.
- Credeam c-o apara pe-a ta, i-a raspuns el cu un anume
dispret. Mi-a aruncat o provocare pe care nu pot s-o
ncsocotesc, nu e~ ti in stare sa intelegi?
Ei ii venea sa blesteme de neputinta. Amandoi biirbatii
crau incapatanati ~i meritau toate ~i fiecare dintre blestemele
pc care le rostea in gand.
- Unul dintre voi trebuie sa renunte la atitudinea
razboinicii, a spus ea neluandu-~i ochii de pe chipul lui.
Se apropia foarte incet de prietenul sau $i el s-a ridicat in
s tar~it de la biroul uria§, ca sa vina in fata ei.
- Ei bine, acesta nu va fi Lorenzo del Y.ille. Onoarea ma
199
 ARLETTE GENEVE
impiedica. Nu ~tia ce vorbe sa foloseasca pentru
convinge. Nici englezului nu ii ingaduia onoarea sa
inapoi din provocarea aruncata. Du-te acasa, se face A •111 dantela ~i cand a vrut sa se ridice, ochii i-au dat de silueta
a statuit-o pe un ton afectuos. Juan te va insoti la intoarc
la La Alameda.
- Nu pot sa te conving? 1-a intrebat plina de nadejde
refuzul lui a racut-o sa bombane o injuratura care ar
scandalizat pe orice barbat mai putin obi~nuit cu firea
navalnica. Lorenzo a vrut sa se intoarca la birou convins
' '
Agata va pleca rara nicio replica in plus dar a fost o
gre~ea!a s-o subestimeze. Ea a murmurat o rugaciune ina'
de a-i sparge in cap o vaza de o valoare nepretuita, pe c
o luase de pe o masutii, foarte aproape de unde stat
Lorenzo s-a intors un pie sa se uite la ea, cu desavar~ire ulu
0 secunda dupa aceea, a ciizut pe covor, in nesimti
Iart~-ma, prietene, dar nu puteam ingadui sa te omoare.
Agata s-a aplecat asupra Jui ~i i-a luat pulsul la gat; o ell
dupa aceea, a controlat locul unde .ll lovise ~i a vazut ca
racuse o taietura mica in pielea capului. Durerea lui de c
va fi considerabila cand se va trezi, dar s-a convins pe
insa~i ca nu conta un cucui cand era vorba de salvarea un
vieti.
25
Durerea era de nesuportat. Lorenzo abia a deschis ochil
~i a observat di'intunericul nu ii deranja atat cat crezuse la
inceput. Sirntea in gura un gust amar ~i a inghitit de rnai
multe ori ca sa-~ i atenueze uscaciunea din gat dar pentru cl
200
]UBE$TE-MA
~111 ii'.butit, a hot.amt sa se dea jos din pat ca sa se duca dupa
1111 pahar cu apa. Lumina zorilor se strecura prin perdelele
A 111ci, care dormea pe un fotoliu, Ianga focul stins. Tinea
p11·ioarele pe fotoliu ~i capul rezemat de mana. Pe data ~i-a
1111in1 it totul. ii lovise in cap! Cu o afurisitli de vaza. Cand a
lm•crcat sli se ridice, a gemut de durerea s!a~ietoare care i-a
in
1 til:nit tample. Agata a deschis iute ochii auzindu-1.
Cum te simti? I-a intrebat foarte ingrijorata.
Tu mi-ai fiicut asta? Mi-ai spart o vaza in cap? Mi se
rnri.: de necrezut, a murmurat nevenindu-i sa creada ce
fftru se prietena Jui.
Nu aveam incotro, a raspuns mahnita.
lar eu pesemne sunt prost de dau in gropi.
Ea a oftat grozav de intristata de tonul lui jignit. Lorenzo
11 va ierta foarte greu.
lncercam sa evit un dezastru, a spus intr-o incercare de
•-~i justifica fapta nechibzuita.
~i de-asta m-ai lovit pe mine ~i nu pe intepatul tau de
cnglez? Foarte frumos, draga, foarte frumos, a spus
hntjocoritor ~i jignit pana in maduva oaselor.
· . Nu voiam sa-ti faca rau, i-a marturisit pe un ton spa~it.
Atata incredere in iscusinta mea ma cople~e~te, a
1l'pl icat el dezamagit.
- Te-ar fi omorat, Lorenzo, ~i eu nu a~ fi putut trai cu vina
l'•i am ingaduit asta.
- Spre ~tiinta ta, daca a~ fi avut prilejul, nu ma gandeam
~:i trag in inima lui englezeascli, ci doar in trufia lui.
- El ti-ar fi racut mult rliu, i-a spus in ~oapta. Nu-I cuno~ti
la fel de bine ca mine.
- In privinta asta suntem de acord, a spus cu glas mandru.
(·um ai ajuns in odaia mea? a vrut sa afle, de~i banuia
r1ispunsul.
20 1
 ARLETTE GENEVE
- M-a ajutat Juan. L-am cautat ~i i-am spus ca ai avu
accident. Din fericire, tatal tau nu se afla Ia Los Encino
- I-ai spus ca teasta mea a cautat dinadins vaza? S
astfel parea absurd ~i de necrezut, s-a gandit ea dar Ju
pusese nicio intrebare. Se marginise sa-~i duca ~eful
incaperile personale ~i sa porunceasca unor slujince sa a
cioburile vazei. Daca tata ar fi la ferrna , ai avea o
problema.
Lorenzo se referea Ja faptul ca petrecuse o parte
noapte in odaia lui dar Agata a inteles cu totul altcev
crezut ca domnul conte de Zambra nu i-ar fi ingaduit o fa
reprobabila impotriva 1ntaiului lui nascut.
- Oricum ti-a~ fi spart vaza in cap, a raspuns hotaratA.
Lorenzo a izbucnit in ras ~i tacand asta, o durere
strabiitut craniul. A ridicat mana ca sa o duca Ia oa
in
dureroasa ~i atunci a observat tiiietura pe care o avea c
- Mi se pare de neinchipuit ca m-ai ranit.
- E cusuta deja, abia daca iti va ramane o cicatrice mi
- A~a ai fructificat ~ederea ta la Paris; ma bucur.
- Tata zice ca, neavand sange nobil, trebuie sii dau al
tumura victii mele, iar studiile erau cea mai bunii alege
trebuie sa-i multumesc lui Bonaparte pentru egalitatea
~anse. Cu zeci de ani in urma, o femeie nu ar fi izbutit.
aceea ma simt norocoasa.
Era adevarat, sub conducerea Jui Napoleon, Fran
ca~tigase multe lucruri pe care alte tari nu le aveau.
- Nobletea nu ti-o da un titlu, draga mea, ci simtamintel
din inima ~i faptele izvorate din buna credinta.
- De aceea te iubesc a tat.
- De aceea mi-a spart o vaza in cap.
- Trebuie sii-ti marturisesc un lucru de care ma ru~in
foarte mutt.
- $i care presimt ca nu-mi va placea defe l.
202
1UBE$TE-MA
( 'ri stopher nu este logodnicul meu. Este un agent al
1111111nei engleze insarcinat cu o misiune in Spania.
N-avea sa uite toat:a viata expresia comica de pe chipul
lul, dar s-a straduit sa nu radii, din considera\ie pentru el.
I 11rcnzo nu ~tia dadi s-o creada sau nu. Din atitudinea
11t11tlczului ariita limpede ca vorbele spuse de ea in ace!
1111uncnt nu erau intemeiate.
Eu ani prirnit o lovitura in cap, dar tu ti-ai pierdut
1udccata. A, nu, ce prost sunt, femeile nu au judecatii, a
111ln11gat ca s-o supere, dar ea nu a dat atentie intepaturii.
Este antrenat sa ucidii, de aceea nu puteam ingadui sa
i.• duelezi cu el. Lorenzo a oftat cu ochii inchi~i. Statea in
1•111. langii prietcna lui, care era a~ezata pe fotoliul din
apropiere, dar distanta care ii despartea i se piirea tot mai
lhnpcde. S-a ridicat ~i a suferit o u~oara ameteala. Din
rrricire, era inca imbriicat cu hainele de caliirie, fiinddi avea
ltl·voie sii ia aer curat de indata. Nu ma asculti. Lorenzo!
Exclamatia ei i-a riisunat in urechi ca un tiuit.
Sunt prea furios ca sa mai raman in aceea~i inci:ipere cu
rim: tara sa-ti sucesc gatul. A 1acut doi pa~i pana la ~ifonier
1:11 sa ia o ciim~a curata. Agata I-a privit surprinsa. A~teapta-
111i1 in biblioteca. Voi veni de indatii ce voi ciipata o intati~are
1b.:cnta.
Ea I-a privit cu tristete. ii spusese cea mai mare tainii din
viata ei ~i el se purta de parca tocmai s-ar fi trezit dupa un
1111mn odihnitor.
- imi pare rau ca 1-am impiedicat pe Cristopher sa-\i dea
lcctia de care Iara indoiala ai nevoie, i-a spus cu o
strambatura copiliiroasa care nu 1-a tulburat catu~i de putin.
Dar urmatoarele lui vorbe au pus-o intr-o mare
im:urciitura emotionala, pe care nu o anticipase.
- Ai impiedicat un duel azi, mon chiot, dar vei putea si:i o
foci ~i maine?
203
 ARLETTE GENEVE.
Ritmul pa~ ilor ei in biblioteca inchisa o ametea ~i,
era adevarat ca impiedicase duelul din dimineata aceea,
va putea sa faca acela~i lucru in zilele urmatoare? Tre
sa-1 convinga pe Lorenzo sa renunte la atitudinea
riizbunatoare. Agata s-a mustrat; eel care flutura razbun
ca pe un stindard era chiar vinovatul pentru Iipsa ei de so
Cristopher Beresford.
Pa$ii prietenului ei In vestibulul amplu au rasunat
putcrc In tacerea dimineti i de parca ar fi fost 0 naluca.
intors spre el.
- Vrei un pahar de coniac? a intrebat Lorenzo.
Ea a refuzat cu un gest al capului.
- Este prea devreme pentru alcool, chiar ~i pentru
unui conte, a comentat.
- Este o masura de protectie. Cred ca nu-mi va pJacea
voi auzi, sau ma in9el? Agata I-a vazut indreptandu-se cA
masa pe care se aflau paharele ~i bauturile. A privit in tac
cum i$i punea un pahar de vin 9i mi$carile incete cu care
tinea $i se apropia drept de ea . Te rog, ia loc, a spus
Seriozitatea Jui i-a provocat un fior pe $ira spinarii, dar
supus cu iu\eala ~i a Juat loc chiar in fata lui, cu spatele
divanul din piele maron. Acum, lncepe cu inccputul, i
cerut cu glas ingaduitor.
Agata 9i-a inceput povestirea cu poticniri dar neocolin
niciun amanunt. Lorenzo o asculta cu mare atentie, fiirli s
lntrerupli. Cand ea 9i-a srar9it povestea, s-a lasat o tacc
stanjenitoare intre ei, ~i Inca uitase sa ii vorbeasca desp
intalnirea amoroasa cu englezul, din noaptea trecuta.
- De aceea am nevoie de ajutorul tau, i-a spus in final.
Lorenzo $i-a baut dintr-o inghititura vinul $i a inch
ochii; durerea de cap persista.
- Cum ai fost in stare sa-1 1n$eli pe bunicul tau? Mi
204
! UBE$TE-MA
'"'" d\! necrezut ca te-ai pretat la farsa asta. ~
Sc.;opul scuza rnijloacele; i-a raspuns, dar cu o umbra
• · 11uloiala.
t 'arlos de Lucena nu este un tradator, a spus del Valle.
I .a fel cred $i eu.
/\ tunci, poate ca 1-ai bagat in casa ta chiar pe lup .
Aµata nu se simtea in stare sa ia In calcul aceasta
pc1~1hi Iitate, era foarte speriata $i nesigurii de totul.
Ma tern pentru viata bunicului $i varulu i meu.
1·11stopher $i-a dat cuvantul ca ma va ajuta $i cred 'in el. Se
all1i aici ca sa descopere o conspiratie.
J\tunci, draga prieteni'i, nu ai nevoie de mine.
Siiptamana viitoare vom merge la Cordoba pentru
I '1111:ilc din Mai $i tu ai putea fide mare ajutor.
('red ca $tiu unde bati $i nu-mi place tncotro incerci sa
11111duci.
Zambra este Jocul potrivit pentru organizarea unor cine
In rare ar urma sa fie invitati cativa englezi recomandati de
1·,1stopher. Astfel, am putea sa strangem cercul. Lorenzo
- a µ[indit ca ideea Agatei putea fi buna. $tii ca bunicl:ll nu
111r trecere printre nobili cordobezi, dar tatal tau da.
1\ J11ta-ma, Lorenzo! 1-a rugat cu glas intretaiat.
N-a$ vrea sa-1 implic pe tata.
De buna seama, s-a grabit ea sa afirme.
Cum II vom convinge pe Carlos?
Agata s-a gandit pret de cateva clipe.
Varul meu ur~te protocolu l cand se afla in C6rdoba $i
1k obicei fuge de dineuri $i reuniuni dar nu va refuza sa
l'articipe pe una de la Zambra. iti pretuie$te $i admira prea
1111111 familia ca sa o supere.
rn s-a gandit ca nu trebuia sa se mai straduiasca sa-1
rn11vinga. in minte i-a venit imaginea Jui Andre Moliere,
\'l't:hiul secretar la tatalui sau. Escrocase mai multi oameni
205
 ARLETTE GENEVE
de afaceri cordobezi $i sedusese fete de maritaL
principaluJ fir pe care trebuia sa-l urmareasca. Dupa ulti
Jui cuno$tinte, se intorsese in Cordoba.
-: \Om face un plan de actiune credibil.
Agata a oftat recunoscatoare.
- Numele care trebuie incluse pe lista oaspetilor. 1
urmatoarele: Claude Benoit, Adolphe Basile $i Ric
Moore, daca este in Cordoba. Ultima oara cand I-am v
era in Anglia, dar inclin sacred ca acum se afla in ora~ .
- Vci trebui sa fac unele cercetari in privinta asta.
Lorenzo a retinut numele. Va cauta o modalitate de
include printre oaspeti, daca va da de ei.
26
Cristopher clocotea de furie. Fusese lasat balta pe cam
de onoare de catre un barbat nedemn $i rara cuvant. Sa
caute un martor care sa-1 asiste la duel fusese o trea
anevoioasa dar, slava Domnului, unul dintre zilieri accep
in cele din urma in schimbul unei insemnate sume de b
Iar acum i$i cauta logodnica $i n-o gasea nici in casa, nici
imprejurimi. Din dupa-amiaza de dinainte n-o mai vazu
pe Agata $i credea ca era inca suparata pe el fiindca
anulase duelul cu mo$tenitorul Zambra. Dar, fir-ar sa fief
inca pastra in minte imaginea lui Lorenzo imbrati~fuid-o
mancand-o din ochi. Iar el nu putea sa lase un asemen
afront nepedepsit. A continuat sa strabata curtile cart
comunicau intre ele, incercand sa dea de ea.
206
Abia daca putuse sa faca cercetari prin casa $i printre
h1 •rurile Jui Carlos ca sa afle de.presupusa lui vinovalie sau
1hwcdita nevinovatie. Prezenta seducatoare a Agatei ii
-1i.:cto$a judecata. Nu putea s-o indeparteze din gandurile lui
ti toate faptele ti erau dedicate persoanei ei. 0 avea in sange.
0 cauti pe nepoata mea?
intrebarea lui Gines I-a oprit cand tocmai ajungea la bolta
11 nspre biblioteca.
N-am vazut-o de ieri dupa-amiaza, i-a spus ca o
r\ plicatie la graba sa.
Barbatul 1-a scrutat cu atentie.
~i-a petrecut ultimele ore la Los Encinares. Daca
bunicul ii daduse vestea ca sa-1 supere, a izbutit pe deplin.
t>ur se va intoarce diseara la cina. Narile lui Cristopher s-au
dilatat auzindu-1. Agata nu putea sa fie in casa rivalului lui.
fwi batea oare joc de el? A racut drumul inapoi ~i s-a indreptat
ci\tre incaperile lui. Nepoata mea nu este pentru dumneata,
racule! Vorbele lui Gines de Lucena 1-au tintuit in dalele
curtii ~i le-a simtit ca pe ni~te lovituri date drept in inima.
S-a uitat patrunzator la barbatul care ii sustinea privirea cu
111andrie. A$a erau spaniolii. Nobili ingamfali care credeau
cti sunt racuti dintr-un lut mai bun decat restul muritorilor.
<iines nu era un barbat atragator dar impunator da, ~i emana
ccva atat de salbatic ~i elementar ce toate sfortarile
civilizatiei nu izbutisera sa ~tearga. Dumneata ai nevoie de
o domni~oara de rangul durnitale.
Cristopher a mijit ochii alba$tri ca sa-~i ascunda
stralucirea de furie care 1-a napadit pret de o clipa.
- ~i de ce fel de barbat are nevoie nepoata
dumneavoastra? 1-a intrebat cu glas rece. De don Lorenzo
dcl Valle, poate?
O scanteie de nedumerire a stralucit in ochii spaniolului
~i a ~tiut ca nu gre~ise tinta. A~adar, ambitiosul bunic visa la
207
 ARLE1TE GENEVE
un conte pentru nepoata Jui.
- De buna seama, baiatul acela ar face-o foarte feric
Cristopher a scr~nit din dinti.
- Titlul meu de marchiz vi se pare prea putin?
infruntat, incercand sii-$i stapaneascii tonul, dar neizbut
Rasul lui Gines 1-a scos de tot din minti.
- Chiar ai crezut ca vorbeam despre titluri? Ah, baietcl
multe de inviitat.
- 0 iubesc pe nepoata dumneavoastra, i-a marturisit
anumc tulburare, ~i am de gand s-o fac sotia mea.
Barbatul 1-a fulgerat cu ochii Jui negri intr-un fel care
infiorat.
- Vci veni momentul in care vei dovedi acest lucru ~iv
vedea atunci cat de mult o iube~ti.
Amandoi au riimas tacuti, privindu-se unul pe celiU
Cristopher nu cuno$tea semnificatia declaratiei misterio
a spaniolului.
- Unchiule! Glasul puternic al Iui Carlos 1-a racut
expulzeze aerului pe care ii retinuse. Abia daca i$i dad
seama de antipatia pe care o reflectau ochii batranului
Gines nu clipea, nici nu $i-a schimbat pozitia. Era
provocare pe care a Juat-o ca atare. Te cautam, a aparut
problema la grajduri. Cristopher ~i-a destins ume
indeajuns ca sii-$i i'ntoarca fata catre varul logodnicei Ju
Carlos era imbracat informal ~i acest lucru I-a racut sii ui
pret de o secunda duelul verbal $i vizual avut cu Gines
Lucena. Spre surprinderea lui, batranul a parasit curtea fa
sa-i raspunda nepotului, care a ridicat o spranceana, foartt
mirat de atitudinea lui. Iertati-1, i-a spus deodatii. Nu i-a picC
prea bine logodna singurei nepoate cu un strain. D•
Cristopher nu ii asculta; I-a privit cu chipul senin. Carlos e11
un biirbat destul de inalt, cu o conformatie zveltii ~i pAr
inchis la culoare, precum carbunele stins. Profi lul romaa
208
[UBE$TE-MA
11dca trasiiturilor lui o duritate deloc previzibila. Veniti cu
111l11c sa bern un pahar, i-a spus.
<'ristopber s-a gandit prct de o secunda dar nu a scapat
r11lcjul de a sta de vorba cu consilierul secretarului de Stat
1pt1niol. Se afla in Spania cu o misiune, in pofida unui chip
fc inger ~i a unor ocbi de diavol. L-a urmat in tiicere cu p~i
hurn rati $i mari . Carlos I-a condus in biblioteca, a umplut
du11::-1 pahare cu lichidul auri u ~i I-a poftit sa ia loc intr-unul
clinlre confortabilele fotolii.
Multurnesc.
Vii bucurati de ~ederea dumneavoastra aici? 1-a intrebat
roliLicos.
invat lucruri interesante, i-a raspuns pe acela~i ton
1kta~at.
Cordoba este foarte frumoasa, curand vcti putea s-o
vl'dcti. Vom merge acolo saptiimana viitoare. Crucile din
Mai este momentul care irni place eel mai mult in ora$.
Cristopher a !nceput sa-~i formuleze intrebarile care ii
lrcceau prin minte cu privire la Carlos de Lucena.
. Parintii dwnneavoastra traiesc, don Carlos?
Acesta a dat giinditor pabarul pe gat, :Iara sa-i raspunda
1111cdiat. Dupii o tacere indelungatii, i-a spus:
- Tata a murit In batalia de la Bailen, lupta alaturi de
i.:t.:neralul Castai\os. Aveam doar treisprezece ani cand I-am
picrdut.
- Imi pare rau. Trebuie sa fi fost foarte greu pentru
dumneavoastra.
- Marna a murit la scurt tirnp dupa aceea $i dintr-odatii
am ramas orfan ~i in grija celor doi unch i ai mei, Gines ~i
Eugenia. Le datorez tot ceca ce sunt.
1
- Tatal meu, John a fost ranit in aceea~i batiilie ~i acolo a
n moscut-o pe Ines de Velasco y Duero, mama surorii mele
vitrege, Aurora.
209
 ~TTEGENEVE
Qarlos a baut dintr-o inghititura continutul paharul
1-.a l~sat pe o masuta din colt. Cristopher inca nu gu
dmtt--al lui.
- A $ fi luptat alaturi de el, daca a$ fi avut varsta pot
a SPQs deodat~ Carlos, care luase o expresie melancoli
- Unele dintre ideile lui Bonaparte nu s-au dovedit
1UBE$TE-MA
l11' 1tatca de con~tiinta, pentru a alege conform
111v ingerilor !or.
E adevarat ca atitudinea monarhiei spaniole impiedica
'*rcsul rapid, a subliniat Cristopher ganditor.
Nici regele Femando, nici fratele lui, Carlos, nu sunt
1 at iti pentru schimbarea grabnica de care are nevoie

ne~hibzuite, dupa cum afirma cei care se pricep, a
Cn stQpher dinadins.
~ l:'e!ul in care le-a pus In practica a fost gre$it, nu i
a rasl:luns celalalt tintuindu-1 cu privirea.
"l'Qcmai mi-a servit pe o tava de argint motivul trad
s-a g~ndit el.
. - lncercati sa-m i spunep ca incuviintati am
impet-ialista pe care a manffestat-o Bonaparte?
0 4.pa ce a pus intrebarea a regretat ca , fusese atit
abrupt dar Carlos nu s-a simtit deranjat.
~ ~evolutia din Fran{a a lnsemnaL o schimbare polt
maJ 0 r-a $i va marca un moment de cotitura in viitor
istori~, chiar daca nu ii recunoa$tem valoarea.
- ~u inteleg prea bine la ce va referiti.
Da~ Cristopher $tia,' numai ca nu voia·sa recunoasca
- ~evolutia franceza a insemnat progresul p
france.:;zi, fie ei de neam nobil sau nu, a continuat Carl
glas li~$tit. S-a abolit monarhia absolutista, putre2ici
c~re Cl-:iinuia poporul. S-a pus frau privilegiilor aristoc
$I clel"\.Jlui. Cristopher asculta in tacere. Proprietatilc:
ra:a.~~ 1at $i s-a introdus principiul lmpartirii echitabl
platn 1 ~pozitelor.
- .D~r nu era nevoie de o revolutie ca sa s.e atingA11
telun, ~ raspuns el in cele din unna cu o unda de indo1
glas.
Carl os a schitat un zambet precaut.
- Pr~ncipiile libertatii de cxpresie ii due pe fra nccn
210
•l11ia. a fost de acord de Lucena· cu glas ~optit. Sunt prea
"'"~' i ca sa le pese de popor.
I ·urlos de Lucena tocmai recunoscuse, prin afirmatiile
Ii ci1 tradase coroana spaniola. Cristopher l-a privit intens
1 spaniolul avea ochii atintiti intr-un colt al incaperii,
11di11du-se la lucruri pe care nu le impartea cu nimeni.
~i <'ristopher a regretat raspunsurile obtinute. Agata 11
1\111sc cu dintii pe varul ei. Dar acum trebuia sa caute
IH't.i ~j OU doar cateva VOrbe.
· 27
Agata a inchis u~a odaii ~is-a rezemat de lemnul masiv.
ll1d1is ochii $i a inghitit nodul pe care ii si mtea in gat.
t 111 1111bra din incapere a fiicut-o sa mearga spre lampa de
ra s-o aprinda. Facand asta, o fli~ie de lumina galbena a
hlt11 odaia umptand-o de caldura ~i a indemnat-o sa-$i dea
rnpa de calatorie $i S-0 lase la picioarele patului. Nu
I l ~ ISC de fiicut asta cand 0 tuse barbateasca a lacut-o sa
"' 111l'.
<'ristopher! Logodnicul ei statea pe Bisellium, un scaun
••111 kinalt, drept ~ i cu loc pentru doua persoane; originea sa
1111111ana $i era cea mai valoroasa piesa pe care o avea.
21 1
 ARLETTE G ENEVE
Fusese un .?ar de la .varul Carlos, adus din Italia sp
pentru ea. In odaia Agatei era decorata cu mobila in
roman. inciiperea avea ~i o curte proprie cu filntana ~i
multe sculpturi, intre ele Saturn, Jupiter ~i Janus, ca ~j
dafin, mai multi chi paro~i ~i tufe de iasomie ~i tranda
Cuf1;ea era lntr-adeviir spectaculoasii. Sa afle gusturile ap
ale Agatei in materie de istorie 11 nedumerise pe Cristop
Logodnica Jui era o cutie cu surprize. M-ai speriat de mo
1-a mustrat.
- Un decor foarte neobi~nuit pentru o ferma spanio
Cristopher se referca la divcrsele tablouri ~i obiecte
apartamentul ei. Este surprinzator sii descopar ca e~ti
colectionara.
- Ador cultura romanii, tot ce ne-au lasat mo~tenire
binele pe care I-au tacut omenirii, i-a raspuns cu un zam
care nu I-a paciilit defel. Nu poti sa stai In incaperilc me
particulare.
Privirea lui Cristopher la comentariul ei i-a stra
stomacul. Dacii o mai privea a$a, o sii cadii i'n fu nd.
- Bunicul tau ~i viirul Carlos au plecat la Cordoba. Si-a
~rabit calatoria ca sa aranjeze casa pentru sosirea noastrl
Agata ~i-a mu~cat buza, fi indca era foa rte ciudat. Ca
Lucena era mereu pregatita pentru familie, darn-a zis nimic,
Iar verii Manuel ~i Ramon nu se vor intoarce pana la noapte.
- \Orbele tale suna ca o amenintare, i-a spus ea.
- Ai putea sa le iei ca pe o intimidare daca ai racut ceva
care sa merite represalii.
Agata nu se simtea in stare sa faca un pas intr-o directio
sau alta.
- Yrei sa ma pedepse~ti pentru ca ti-am salvat viata?
Cristopher nu se lndoise nici un moment. Stia ca Agata so
afla in spatele absentei Jui Lorenzo del Valle la duel, dar ii
lnfuria s-o auda de pe buzele ei.
212
Ii: indoiai cumva de iscusinta mea 'in duel?
1llestemate sa-ti fie egoul masculin $i aroganta! a bombiinit
1111111rc dinti. Sa se lupte cu doi barba\i care .se credea~
1111111chiparea iscusin\ei in manuirea annelor o sleia de puten.
I•d Valle este eel mai bun tragator din toatii Cordoba, I-a
h 1~11in\at cu un soi de mandrie. Precizia Jui este extraordinar de
11ltr;icc.
1-iccare vorba a ei 11 fiicea sa simtii o furie care nu mic~ora
11rrvo7itatea pe care o vedea in adorabilul ei trup. Purta aceea~i
111chie ca in dupa-amiaza de dinainte, cand s-au certat aprig $i
11111 inta a pus stapanire pe el lasandu-1 farii puterea sa
11·aqioneze. Membrul i s-a um tlat cu o dorin\a pe care nu o
~lapimea.
Agata a facut $OVaitoare doi pa$i lnspre curte, dar s-a
11pri t chiar in prag; u~ ile erau deschise larg ~i mirosul de
111somie lncepea sa umple odaia cu o aroma dulceaga.
1·nstopher era imbracat foarte neglijent, fiira haina $i batista;
uvca vesta descheiata $i maneci le camii$ii de in sumese pe
11111ebra\ele putemice. Nu purta pantofi, ci cizme de calarie
pana la genunchi $i, pentru prima oara, pe lncaltamintea lui
\l. vcdeau um1e de praf. Dar aparenta lui seninatate o agita
.!, rnai mult. Agata prefcra sa-i infrunte mai dcgraba
""pararea decat acea raceala lipsita de pasiune.
Cum ai izbutit?
Nu a fost nevoie sa fie rnai lamuritor cu lntrebarea. Ea
... 11a ca sc referea la felul cum ii lmpiedicase pe prictenul ei
~a se prezinte la duel. Agata a ~ovait dacii sa-i spuna
:rdcvarul sau o minciuna miloasa dar au ca~tigat remu~carile
p1: care le simtea.
- J-am spart o vaza in cap ~i I-am lasat in nesimtire.
Ncdumerirea a fiicut ca sprancenele lui Cristopher sa se
, id ice ~i gura i s-a strambat cu nelncredere. Lorenzo ma va
1l'.1ta foarte greu, a adiiugat mahnita. Este eel mai bun prieten
213
 ARLEITE GENEVE
pe care poate sii-1 aibii cineva.
- 0 femeie nu poate sii aiba drept eel mai bun prieten
barb at.
- Uita-te in jurul tau, Cristopher! \ezi multe femei la
Alameda? Ferma e departe de totul, In afara de
Encinares ~i de mo~ia Vflchez. Sa am prietene este aproa
cu neputinta. Iar prictcnia este pentru spanioli ceva Ia fel
important ~i de trebuincios ca ~i familia.
Plangerea sunase sincera ~i emotionata dar el abia pu
sa dea atentie vorbelor ei; era pe deplin co~tient
mi~carea inceata a mainilor, de mersul seducator ~i
parfumul tmpului ei, care fl innebunea. Si-a dres glas ul
sa-~i recapete stapanirea de sine dar nu a izbutit.
- Nu-I vei revedea pe de! Vcille.
Dacii ar fi palmuit-o, Agata nu ar fi fost mai surprinsd,
- Hm! Nu vorbe~ti serios, a riispuns cu ochii ca nif
pumnale. Nu ai ciiderea sa-mi interzici a~a ceva.
- Crede-ma, Gata, vorbesc foarte serios.
- Cu ce drept te crezi judecatorul vietii mele? I-a intreb
pe un ton sec, neobi~nuit la ea. Si ma numesc Agata, nu-
roste~t i bine numele.
- Ca logodnic al tau ... , a inceput dar ea I-a intrerupt:
- Ca presupus logodnic, poate vrei sa spui.
A intarit vorba presupus cu un ton pedant care a izbuti
sa-J deranjeze.
- Iara~i te in~eli, domni~oara Martin. Din chiar momentul
in care m-ai prezentat drept logodnicul tau, ai racut foart
adevarata aceastii legatura. Iar consumarea ei trupeascl
mare~te dreptul meu asupra ta. Nu se simtea in stare sa ij
inteleagii atitudinea. Ea fusese de acord cu farsa cu un scop
foarte limpede: sa-~i salveze varul de o posibila conspiratie.
Se daruise lui fiindca ii iubea, chiar daca ~tia ca nu putea st
a~tepte nimic in schimb. Si-apoi, nu poti sa uiti ca, mai
214
[UBE$TE-MA.
ln11111tc de orice, sunt un domn care nu fuge de
tl•hp1 ms abi litatile sale.
hira indoiala ca el gandea in alta limba, caci nu era in
at111 r sa-l inteleaga sau sa-i aprecieze vorbele. ,;Damn? Mai
1l1T.rabii un dobitoc ~ i un gagauta", ~i-a spus plinii de furie.
I >r ficcare data cand vorbea despre responsabilitati, ii zgaria
11111ul. Era foarte con~tien t a de prapastia sociala care ii
111-spartea. El era un nobil!
Dacii vrei sa ma faci sa ma simt prost, izbute~ti, l-a
11111strat imbufnata. Multumesc mult!
Ma repet, nu-I vei revedea pe del \alle sau va trebui sii
•uporte consecintele.
Si care ar fi acestea? \-a intrebat indraznea\ii.
Vrei o dovada? i-a raspuns el cu altii intrebare. Agata a
lllrut precauta un pas inapoi. Cristopher a izbucnit intr-un
huhot de dis Iipsit de veselie, care i-a racut parul miiciucii ~i
~ a ridicat ]n toata inaltimea lui ca s-o intimideze. A ra~ut
1111 singur pas, ramanand la cativa centimetri de ea. Miro9i a
d! a infruntat-o cu ochi de gheata. Jar asta este un afront pe
rare nu pot sa-1uit. ,,De buna seama ca miros ca Lorenzo!",
~1 ;1 spus Agata innistatii; mirosea a parfumul prietenului ei
pl'ntru ca ii tinuse capul in poala cat i-a cusut rana pe care
1 n racuse chiar ea. Deodatii, Cristopher i-a sfa~ i at cu un
~ ingur gest pieptarul rochiei ~ i a mototolit in maini
111alerialul fin, inainte sa-1 arunce la picioarele patului cu un
drzgust adanc. Partea de jos a rochiei, in lipsa sustinerii pe
ran~ i-o diidea pieptarul, i-a ciizut la picioare. A ramas doar
111 camizolul transparent 9i In jupon dar nu ~ i-a acoperit
gol iciunea, era prea uluita ca sa poata reactiona 'in fata
a1acului brutal asupra hainelor ei. Suntem chit, i-a spus el
rara ca zambetul sii i se ~tearga de pe buzele fine ~i bine
dcsenate. 0 rochie pentru zece batiste este un pret cinstit.
Dar s-a ciiit de gestul lui nechibzuit fiindca nu se gandise
215
ARLETTE GENEVE
la urmarile acestuia. Sanii ei se vedeau limpede sub p
fina de in, urcau ~i coborau in ritm grabit. Aureolele roz
bateau j oc de el, care a sirn~it o dorinta atat de puternicii i
Ii ardea miiruntaiele.
- Blestemat sii fii ! l-a insultat ea furioasii.
- Blestematii sii fii tu ~i frumusetea ta provocatoare
infruntat-o el inainte s-o prindii de brate ~ i s-o siirute c
patimii care Ii sfredelea pantecul cu ni ~te siigeti ce liisau
riisuflare. Dar Agata nu s-a opus, cum se a~teptase. El
incredea in refuzul ei, care sii-i opreascii dorinta lasciv~
care i-o trczea doar privindu-1 dar ea ii intorcea siirutul cu
ardoare care ii paraliza. Agata simtea ca plute~te pe un
de supiirare care contribuise la impingerea desfraului i
pana la limite nebanuite. Incordarea ~i teama din ultime
ccasuri lucrau impotriva ei, ca sii-i creascii dorinta pen
imbrati ~ari le Jui Cristopher. I-a intors siirutul cu nevinovli
~i candoare desiivar~ita. Deodatii, el a tarat-o ~i a trantit-o
spate pe pema moale din pene ~i i-a ridicat mainile deasup
capului , tinandu-i-Je cu blandete. ~i a privit-o cum un m
de foame pri ve~te vitrina unei cofetiirii plinii cu dulciu
delicioase, neputand sa se sature. $ tia ca trebuia sii
opreascii ori o va face iarii~i a Jui ~i voise doar sa
pedepseasca putin pentru neobrazare ~i indriiznealii. Nu a
trebuie sa se petreacii lucrurile, a spus, cu glas plin de dorin
pe care nu s-a deranjat s-o ascundii. Dar cand sunt cu tine ma
pot sii ma gandesc la altceva decat sii te posed. M-al
innebunit!
A vrut sa se ridice din pat. Agata ~tia ca el voia sa pleoe'
dar era a~a de orbitii de simtamintele pe care i le trezea incat
nu putea nici macar sa se gandeascii la posibilitatea s-o
paraseasca fiira s-o ducii din nou la cer.
- Tube$te-ma, canalie! ~i nu mai vorbi .
I-a cautat buzele cares-au deschis in intampinarea sa ca
2 16
~ r: 11 noara Iungii vreme ascunsa. Cristopher ~ sa~~at-? dulce
•' indelungat, extaziat de gus~l ei. A ~reb~1t sa-1 ehbereze
11111 111 ite la staruinta ei de a-1 desche1a cama~a. ? aca ~a
,.11111 inua acel joc frenetic avea s-o ia dintr-o data, $1 nu v~1~
- , gra-bit ci tandru. Oar Agata nu i-a lasat de ales. 1~1
• n I l l: ' d . •
111 t1ca ~oldurile 1ntr-un fel foarte seduciitor $i se un uia m
111\a lui incat murea s-o penetreze. . . .
Sarutul 0 Jasa fiirii rasuflare, 0 devora. Si cand 1-a s1mt1t
~.llfa pe gat, un geamat i-a scapat involuntar d~ pe buze.
I, a ata\at cu limba in urech~ ca _s-o. ~ii.rut~ din nou ~~
lnl t:nsitate; ii voia in gura e1 , mangamdu-1 c~rul . g~~11,
lnl:"in\uindu-~i limba de a ei iar el a inteles nevo1a e! ~1 1-a
111dcplinit supus dorinta. Agata sim~ea_ c~ se to~c~, c~ ar?~a
""b trupul lui care ~tia exact ce locun sa sarute ~1 s~ man~a1e.
M;ina lui Cristopher se plimba in voie pe trupul c1 fierbmte,
rare ii raspundea cu o adevarata desca~are.
- Sunt nebun dupa tine!
Ea continua sii-i sarute barbia ~i sii-i mangaie. ~tornacul
nd cd. o secunda dupa aceea a suit rnana ca sii-~1 mgroape
ikgetele in parul ere\ de pe pieptul Jui ~i l-a tras u~or
1:h:andu-l sii-$i piarda judecata. .
_ Si nu $rii cat ma bucura tucrul asta, i~a raspu~s p~ntr~
g:i laituri. Cristopher i-a dat jos din~r-~ m1.~care ch1lott1 fim
_,j s-a descheiat Ia pantaloni ca sa-$1 ehbereze me~brul
;11 ntlat de 0 dorin\a pe care nu ~i-o lmplinise ln~a. Dmtr-o
singurii mi~care s-a afundat in ea ~i a r~~as nem_1~ca~. Ave_a
111.:voie s-o simta, sii fie con~tient de phnatatca e~ catt fel~ta.
Stia ca ii fiicea rau dar dorin1a ll ardea ~i 11 impmgea sa se
~r:ibeascii in gesturile lui amoroase, ca atunci cand era ~n
adolescent !arii experienta. Te iubesc, cnglez ar~gant, 1-a
spus deodata Agata, cu glas intretaiat de emot1a care o
stapanea simtindu-1 iara~i in ea. .
Legiinarea ~oara pe care o incepuse Cn stopher deasupra
217
 ei a impiedicat-o sii auda posibilul Jui raspuns la declar
ei de iubire dar nu i-a piisat. S-a cufundat complet in vart
pe care Cristopher ii dezliintuia asupra ei $i s-a rotit c um
role$te roata unei mori, pana a ametit. Cand credea c4
poate sa indure mai mult, a explodat in mii de bucati care
ramas risipitc pret de cateva secunde inainte de a se reuni
jurul ei. El a unnat-o in explozie o secunda mai tarziu, a
s-a prabu$it istovit peste ea.
28
Maretia C6rdobei 1-a liisat tara grai $i, pentru un momen
Iara rasuflare. Explozia de luminii $i culoare era o des!ata
pentru suflet. Umplea inima de simtaminte de bucurie
tncredere. Luna mai in Cordoba era flira indoial
spectaculoasa $i diferitii de toate celelalte pe care I
cunoscuse. Ora$ul se imbraca de siirbiitoare, cu crucile di
flori ~ezate in piatete $i trandafirii care i$i etalau culorile i
numeroasele parcuri , ca $i ghivecele pline de garoafe f0$ii
mu$cate albe care impodobeau mandre cuftile cordobezilor1
deschise oaspetilor $i indragostitilor. L anna multimii era
molipsitoare, iar el nu putea sa nu mai zambeascii In fata
privirilor $iigalnice pe care i le arunca Agata. intamplarilo
din siiptamana de dinainte schimbasera totul pentru el. Era
un barbat fericit $i lmplinit, dorea o femeie vie, vesela $i care
presupunea mai multa durere de cap decat merita.
- Sunt mandrii ca iti place Ora$Ul meu.
Agata 1-a siirutat pe barbie $i a izbutit sa-1 scoata din
gandurile Jui .
218
Daca ar trebui sa fac pentru antropologi o descriere $i
1111 raumat al bucuriei unui popor, tara indoiala ar fi acest
111pcrh ora$, c u oamenii $i obiceiurile lui, i-a riispuns el
h11hniti$iind-o cu inflacarare, incalcand toate normeJe $i
'''J(ulile lnvatate din copiliirie.
Cata vreme \ine luna mai $i catii vreme mirosul de
11111 local umple de prospeiime orru;;ul, Cordoba va fi rcgina
A11daluziei, i-a spus ea zambind.
l 'ristopher a sarutat-o pe ceafii, cu o afectiune sincerii
1111 -;rnta din strafundul inimii Jui. Simtea pentru fcti$cana
111'\'ca ceva cu totul aparte. Era o nebunie tot ce ii facea sa
•11111 :1, dar ii !acuse sa inteleaga $i sa respecte ceva ce el
111..,prctuia de cand era copil. Acum intelegea ma i bine
~1111\ iim intele tatalui sau fata de span ioli $i frumoasele lor
111i1~e pline de istorie. A apreciat simtamantuJ surorii Jui, pe
1111 g demonstrat pentru el.
Nadajduiesc sate porti cum se cuvine rangului tau, i-a
"P"" deodata foarte serios.
l~a a izbucnit in ras.
Agata de Lucena va fi pe mai departe aceea$i fcmcic
d111totdeauna, i-a raspuns cu o strambatura de cocbetarie.
. Cea mai fermecatoare mahalagioaica pe care am avut
p1 1vilegiul sa o cunosc. GlumeJe lui Cristopher erau mereu
II sitrbiitoare pentru ea. $i daca n prive$li pe de! Valle 0
.. n :unda mai mult decat este ingaduit, te voi tortura toata
via (a. Ti-am spus.
Tortura asta mi se pare o amenintare deJicioasa, a
1aspuns ea glumeata.
Calea$Ca pe care o conducea Cristopher se indrepta tara
111 tiirziere spre palatul Zambra. Fuseserii poftiti de inSU$i
rnntele. La cina vor participa nobili englezi, negustori
francezi $i Carlos de Lucena. Cristopher a incetat sa mai
priveasca pentru un moment inainte, ca sii-$i atinteasca ochii
219
 pe femeia care statea Ianga el. Era imbriicatii intr-un
foarte original.
Fusta din atlaz f0$U contrasta cu negrul jachetei
catifea. Brau!, tot negru, avea cusuti ni$te ciucuri negri
f0$ ii care ii atrageau neincetat atentia. Cama~a alba
dintr-un material atat de transparent $i deli cat incat apr
i se putca vedea culoarea pielii pe sub tesatura fina. Pant
din atlaz ro$u $i cu pasmanterii negre se asortau cu jach
~i cu braul ~i ii dadeau o lnrati$are desavar$ita. In urech
frumoase purta ni$te cercei din perle care atrageau to
privirile de catre ori mi$ca din cap intr-o directie sau al
Fileul care ii tinea piirul nu izbutise sa prinda cateva buc
rebele ce ii cadeau Iibere pe umeri.
- E$ti foarte frumoasa.
Ei i-a placut complimentul, spus cu oarecare tirnidita
Cum reu$ea Cristopher s-o faca sa pluteasca doar cu
vorbii? s-a intrcbat Agata. Aliituri de el se simtca cea m
fericita femeie din lume.
- Dar astiizi nu pot sa spun acela$i lucru desprc tine. I
tinuta asta, pari un desavar$it domn englez. Cristopher
privit-o fermecat. Spuneti-m i, domnia voastrii, de ce I-a
ascuns pe logodnicul meu sub acest strat de elegan
exageratii?
El a ras de vorbele ei, dar nu a apucat sa-i raspunda pen
ca aj unsesera deja la grajdurile de la Zambra.
Palatul era situat intr-o zona selecta a ora$ului , foarte
aproape de catedrata $i de moschee. Arhitectura araba era
vizibilii in structura, cu nenumarate detalii decorative in stil
musulman. La pereti se fo losise din be l~ug culoarea albll.
foarte intalni tii in Ora$ $i care scotea in relief motivele
arhitcctonice, precum cadre de ferestre $i U$i, pe traditionalul
fond varuit al peretilor ~i fatadelor.
Palatul, cu doua niveluri, avea doua intrari principale. La
220
;,.1 di.! jos avea un vestibul amplu care uncori fo losea dre~t
k1r d~ primire a vizitelor ~i cateva saloane pentru oaspeti.
t 11 ni velul de sus erau situate camerele de dormit cu bliile
v111 l·..,punzatoare ~i diferite incaperi, precum saloane $i o
1n1plf1 zona de jocuri. La nivelul de jos, avea o curte
r11m:i11ala CU coloane, iar la eel de SUS CU galerie, plus mai
11111111.: curti secundare, cu coloane din fier. Avea de asemena
1111 amp\u spatiu cu gradini in partea din spate a clli~irii. .
Este 1ntr-adevar maiestuos, i-a spus Cristopher Agatae1,
rnn: privea amuzata surpriza zugrlivita pc chipul lui la
\'1'1krea palatului.
Cand am sa-ti arat numeroasele lui saloane, ai sa crezi
1
r11 l l! afli in palatul lui Abu •
Cate lncaperi are?
Agata s-a gandit o clipii.
De insemnatate, trei, a raspuns. Galeria Mozaicurilor
"'IL' cu adevarat spectaculoasa. Pardoseala ei este cea mai
\ l-che din ora$ ~i se pastreazii in stare desaviir$itli. Mai este
~· Salonul Mozarab2, cu picturi murale ce reprezinta blitalii
y,l11rioase ale almoavizilor3 impotriva cre$tinilor $i Salonul in
, a'\de, 0 minune pe care nu am de gand sa \i-o dczvalui .
J\junsesera la u$a care fiicea accesul inliuntrul palatului.
1 'ri stopber refuzase sugestia ei de a intra prin spate, fiindcli
1 nia sa admire fiecare dintre amanuntele fatadei . U$ile
11 ria$e din lemn erau decorate cu $iruri de inscrip\ii in latina
·,.1 araba, pentru realizarea clirora se straduisera tamplari
111usulmani care tasasera marturie data muncii lor: anul
I .H>O. Cristopher a fluierat cand a citit-o. Niciodata nu mai
• \hu Yaq ub Yusuf al-Mansur, califalmoravid de lsbiliya in 1195 (n.a.) . .
1
Mvzomb tcrmen ce defineste popula1ia hispano-romana'. care locuia pe
1.:riloriul 'musulman din Peninsula lberica 'In timpul dorm nu tic arabe, ~1 tot cc
kg.at cu ca (n.t.). . . • . · d I Ar · ·· •·
' ni11astie berbera, lntemeiata de Abdallah 1bn lasm; a stapan1t nor u 1nc 11 ~1
'"du\ Spaniei (n.t.)
22 1
 fusesc intr-un loc atat de vechi ~i
zidurile sale.
C iocanul de la u~ii era fin lucrat ~i cizelat ~i avea pe
contelui de Zambra, pictatii In culorile beral
corespunziitoarc. Dar inai nte de a putea bate la u~A,
majordom imbn'icat in livrea verde a descbis ~a groasl
- Bine ati venit la Zambra.
Servitorul slab ~i eficient s-a dat la o parte ca sii le
voie sii intre. In intampinarea lor a venit Lorenzo del V.
cu un inceput de zambet ~ i o spranceanii ridicatii. Ave1
privire precauta in ochi i de felinii, care Jui Cristopher nu I
placut defel.
- Vii spun din nou bun venit. Ati ajuns de mult in or
Agata a trecut pragul cu dezinvoltura. Cristopher ~i-a
seama ca asta arata de cate ori fusese in palat.
- Doar de cateva ore. Apropo, unde este contele? I
intrebat ea pe Lorenzo.
In trecut, nobilul nu viizuse cu ochi buni ca fi ica lu
Marina ~i Agata aveau legaturi friite~ti de prietenie
camaraderie. Don Alvaro del Valle continua s-o vadii ca
progenitura nedoritii a unui invadator.
- Tata a plecat la Ruthvencastle. Sora mea tocmai
devenit mama unui baiat. ,,Cum de am putut sa uit?", s-
gandit ea mahnita. Dar in salonul mare se afla oaspeti ca
sunt incredintat, vor face placuta ~ederea voastrii la Zamb
Veniti cu mine.
C ristopher 1-a privit cu o stralucire tainica in ochU
alba~tri. I s-a piirut ca aude un ton batjocoritorln vorbele lul
dar cotul Agatei I-a fiic ut sii inchidii gura ~i sa-~i lnghitl
replica . L-au unnat pe Lorenzo prin vestibulul amplu panl
in sa lonul pe care i-1 descrisese ea ~i C ristopher a putut SA•
~i dca seama ca descrierea ei fusese saraca. Salonul Mozarab
era grandios dar nu a putut sa-1 admire cum i-ar fi pliicut.
222
1"•111ru ca frati i lui, Arthur $i Andrew au venit spre el. Ce
11111h;i faceau in Cordoba?
/\~ata a scos o exclamatie de surpriza. De ce erau fratii lui
I 11stopher la Zambra? ~i-a \inut rasuflarea. Prezenta
lktt·sforzilor insemna necazuri pe ntru amandoi . Profitiind
1k -.l:himbul de saluturi dintre ei, a fugit cum a putut spre
1•111tL:a cu portocali, incredintata ca Lorenzo o va urma.
I 11·h11ia sii-i dea cateva explicatii. Dar odata ajunsa in
~1 11dina, a dat nas in nas cu varul Carlos; prea tarziu pentru
u 1r1ragere demna.
Fugi de mine, micutii frantuzoaica?
1•rczenta lu i nu putea fi mai nepotrivita.
/\~teptam explicatia unui ingrat.
<'arlos banuia ca veri~oara Jui se referea la mo~tenitorul
/ ambra, caci continua sa se uite peste umar ca ~i cum l-ar ti
,,~,L·ptat sa vina. Parea foarte suparata.
Lorenzo mi-a spus tot.
lnima Agatei a luat-o la galop. Privirea varului ei era
1kstul de graitoare.
imi incbipui de ce a facut-o.
E$ti \ntr-o mare incurcatura.
Ea ~tia deja, dar sa recunoascii nu ~ura vina pe care o
1,1111tea $i nu ajuta la nimic.
E$ti un triidiitor al regelui? 1-a intrebat pe neganditc.
Carlos a strans din dinti auzind insulta rostita de cineva
In n1re tinea atat de mult.
- Parerile mele politice nu te privesc, i-a riispuns cu glas
ii Ill".
Ra s-a incovoiat ca $i cum ar fi primito lovitura fi zica.
Ma lngrijoreaza urmarile pe care faptele tale ar putea sa
k aiba pentru bunicul.
- Si asta lti da dreptul sa aduci in casa noastra un spion
rnglez? Agata s-a uitat la Carlos, care 1i sustinea privirea cu
223
 o raceala pe care pana atunci nu i-o cunoscuse. Sunt pro
dezamagit, a adaugat.
- $tiu, a recunoscut 1ndurerata. Am incercat sa foe ce
mai bine ca sa teajut ~ i de aceea nu regret nirnic.
- 0 vei face cand ii voi spune tatlilui tau de ~iretlic
tale. Amcnintarea nu a izbutit s-o intimideze, cum ar fi v
Carlos. Veri~oara lui i i tinea piept ca un adversar de
Trebuie sa piece de mdata. Ea a clatinat din cap. $tia cl
referea la Cristopher. E§ti incapa¢natii, orbita. $i oe-ai p
pe toti intr-o mare primcjdie.
- Nu eu sunt cea care conspira impotriva regelui Spani
vere.
Carlos s-a uitat Ia ea cu privirea dura precum granitul.
- Un spion englez nu se va bucura de ospitalitatea ca
mele, i-a raspuns cu glas sec.
Pret de cateva minute, tacerea a atarnat intre ei ca
pendul §i Agata a ~tiut ca trebuia sa fie cu desavar~ire sine
fata de varul ei.
- Cristopher este agent al coroanei engleze, cum ~tii...
Nu a putut sa sfar~easca fraza. Privirea varului
deasupra umarului ei i-a aratat ca nu erau singuri in curte.
a rasucit un pie ~ i a vazut cu groaza cum Cristopher s
intorcea deja in salon. Chipul Jui era o masca indescifrabilA.
- Mor de neriibdare sii aflu cum vei ie§i din asta.
Fraza cinica a Jui Carlos a fiicut-o sa-~ i blestemo
ghinionul. Cristopher ajunsese tocmai In mijlocul unei fraze
care putea fi interpretata in eel mai rau fel cu putinta.
Amandoi verii s-au intors in marelc salon intr-o mutenic
desavarsita.
224
29
Bine ai venit in fam ilie. \Qrbele Jui Andrew Beresford
1111 puteau sa vina intr-un moment mai rau. Cand Cristopher
111• a scris ca sii ne spuna vestea, am fost foarte feri cit pentru
11111 :-indoi, de aceea am hotarat sa facem o oprire Ia Cordoba
..- va vedem. Mult11mita
I II :-1,1 t .... spuselor Marinei ~i Jui Brandon
. _ _
11111 putut sa gasim casa bunicului tau dar a fost o surpn za sa
\nkm ca nu ajunseserati inca in ora§. . •
Cristopher se afla in capatul celalalt al salonu~~1, band
paharc de vin intr-un ritm ingrijorat.or. Lorenz~ 11 arunc~
p11· v1· ri furise. Cum putea sa aranJeze lucrunle?. Ea
. _ 11
l n~[iduise ca nu va spune nimanui adevarata pncm.a _a
pn.: zentei Jui in Cordoba si acum totul se dusese d.e rapa.
Amlrew 0 !inea de cot ca s-o conduca intr-un col! ma1 retras.
Sala era plina de oaspeti. Pe cei mai multi nu-i cunostea da~
usla nu o ingrijora. Trebuia sa se ocupe d~ trebun. mult m~t
111:-.c·mnate , ca de pilda sa-i vorbeasca unu1 englez introvert1t
1·arc Ii arunca priviri razbunatoare. _
_Ce surpriza sa vii vad la Zambra1 a izbutit sa-i riispunda
1t1i Andrew cu glas ~ovaitor.
_Don Lorenzo de! \alle ne-a fiicut invita~ia cand a aflat
ra stateam ta hanul Candelariei. intr-o seara ne-am intal.n'. t
din }ntamplare, am baut un pahar de vin $i acum suntem a1c1.
Agata stia ca nici intr-un caz nu era vorba de vr:o
111 tamplare. Lorenzo era la curent cu tot ce se petrece~ m
( '(ffdoba iar sosirea a doi englezi nu trecea neobservata de
225
 nimeni. Dar nu $tia ca le scrisesc C1istopher fratilor Jui'
vorbise despre falsa relatie pe care o aveau. $i nici ca ac
intentionau sa vina la Cordoba $i ca Marina le diiduse a
ei. Totul s-a rezolvat destul de bine, nu ti se pare? Mi
placea s<1Hi salut familia, am inteles ca la cina va partioi
varul tau, Carlos, a spus Andrew mirat de tacerea
lndelungata. Si bunicul tau.
- Bunicul Gines nu obi$nuie$te sa participe la astfel
evenimente. Glasul ii sunase nerabdator $i nervos. Ura
reuniunile formale.
- De accea sunt eu i'nsarcinat cu grija fatii de veri$O
mea. Sosirea lui Carlos nu putea decat sa inrautateas
lucrnrile. Carlos de Lucena, s-a prezentat.
Andrew i-a intins mana cu un zambet sincer, cum ii sta
in fire.
- Andrew Robert Beresford. fmi pare bine.
Lui Carlos i-a placut ca nu pomenise titlul lui engleze
. - Placerea este de partea mea, lord Beresford. Pe spatel
Agatei alunecau picaturi de sudoare. Regreta profun
prapastia de ne1ntelegeri care o despartea de Cristopher.
L-a cautat din nou cu privirea dar nu 1-a gas it. Arthur se uita
la ea i'ntr-un fel foarte ciudat, din locul in care vorbea cu un
bogat bancher englez, prieten al contelui de Zambra. Cand
a dat cu ochii de Richard Moore, a rasuflat adanc. Lorenzo
i'$i fiicuse foarte bine treaba. Cum luase legatura cu el ? Nu
$tia $i $i-a inchipuit ca la Zambra se afJa floarea nobiti lor
e nglezi $i fraacezi care vizitau in acel moment Cordoba. Dar
Cris topher o lasase singura sa i'nfrunte urmarile hotararii ei
pripite. Acurn mtelegea ca sa se prefaca ca era logodnicul ei
fi.Isese o mare prostie care t~i cerea plata. Yeti ramanc multA
vreme in Cordoba?
Intrebarea lui Carlos i-a scra~nit in auz. Niidajduia ca
Andrew ii va da un raspuns nesigur sau ca ii va spune ca vor
226
at11 n·l mult cateva zile.
MJ tem ca putina vreme . Trebuie sa luam ni~te armiisari
11111 l~onda. Sotul surorii noastre, Aurora ii obtine la un pret
.,,1 t·p\ional iar in Londra ajung la preturi scandaloase.
< ·rcdeam ca sora voastra sta In locuinta ei din Granada,
11 1 rnncntat Agata miratii.
Andrew i-a zambit.
Pcsemne sunt pe drum catre Malaga. Arthur ~i cu mine
11111 sorntit ca vom avea cateva zile ca sa va vizitam inainte
~11 pnrnim intr-acolo.
t ·a ~i cum Lorenzo ar fi ~tiut ca trecea printr-un moment
v1 cu, s-a apropiat cu o privire ~ugubeata care a inrautatit
111arca ei de spirit.
Niidajduiesc sa vii bucurati de ~ederea la Zambra, i-a
·.pus lui Andrew, strain de vartejul de emotii care biciuia
111111w Agatei.
A fost un gest dcosebit, domnule del Vcllle, sa deschideti
11 ~ ilc caminului dumneavoastra unor necunoscuti, a raspuns
t1111aru I.
Ea a ~ tiut ca Lorenzo punea ceva la cale, dar ce?
. Viitoarele rude ale bunei mele prietene Agata nu sunt
11i~lc straini pentru mine. .,De ce se aratii at.at de incantiitor?"
\
~ a lntrebat nedumcritii. Vino cu mine, dragii, vreau sa te
prczint cuiva, i-a cerut Lorenzo.
Ea J-a unnat in tacere in vreme ce el ie~ea din salon cu
pa~i inceti, miisurati. L-a ciiutat din priviri pc Cristopher dar
accsta disparuse ca prin minune. Cand au fost destu l de
dcparte de oaspe\i, mai precis in gradina din spatele
palatului, I-a infruntat cu furia unei sultane.
- Ai idee de raul pe care 1-ai fiicut? Lorenzo i-a raspuns
cu tacere. De ce i-ai spus varului meu? Intrebarea fusese
rostita pe un ton care nu admitea ~ovairi. Ai i'ncurcat totul.
- Sunt pricini pe care nu pot sa ti le lamuresc, i-a spus
227
 farii convingere. Si chiar daca 8$ face-o, nu ai putea
lntelegi.
- Ma crezi proastii?
- Ce crezi ca va face presupusul tiiu logodnic
informatia pe care o va afla in Cordoba? Yorba ,,presupus
fusese rostita cu un sarcasm care a durut-o panl
strafunduri . Tu ai complicat totul, a mustrat-o, cu o durit
excesiva.
- Stiu, i-a riispuns mahnita. Darn-am gasit o cale
bunii ca sii-mi ajut familia. Nu puteam sii vin in c
bunicului $i sa-i spun: "Uite, avem aici un agent al coroa
engleze ca sa-1 spionam."
- Fir-ar sa fie, Agata! Trebuia sii ceri ajutor unui priete
nu unui necunoscut.
- Lordul Beresford era deja implicat. M-am marginit
primesc ajutorul pe care mi-I dadea.
,,Ma rog, s-a intamplat pe dos, dar Lorenzo n-are de ce
$tie", $i-a spus.
- Carlos este foarte ingrijorat pentru tine. Ea a fost
punctul sii izbucneasca intr-un hohot de ras impertinent, d
s-a abtinut. Ai de gand sa le spui adevarul sau vei tac
pentru totdeauna?
Fara indoiala, se referea la fratii Jui Cristopher. Trebuia,
le spuna ca logodna era fictiva, ca mintiserii ca sii facii un
bine, chiar daca totul se dusese de rapa.
- Inca nu, a riispuns ru$inatii dar $tia ca prietenul ei ave
dreptate. Nu putea sa amane momentul neplacut pentru o
vreme fara sfiir$it. Apropo, de unde $tiai unde locuiau?
- Au strabatut toatii Cordoba cautandu-va $i cand am dat
peste ei din intamplare i-am poftit sa stea la Zambra $i i-am
in$tiintat ca veti fi aici in scurtii vreme. ln plus, lordul
Andrew ma cuno$tea deja de cand am fost la Ruthvencasde
la Marina. Agata a riimas tacuta, cu gandul la lamuririle Iui
228
l.rnl'n~o. Asemanarea fizica dintre ei este spectaculoasa, a
11111s cl deodata. Nu mi-a venit greu sa-i recunosc. Era
14kvfirat, cei trei frati aveau aceea$i inaltime, conformatie
ti tro"1saturi fizice, precum parul blond $i ochii azurii. Sa ne
ltlln:m.:em in salon, cina este gata sa fie servita $i am intarziat
r1ra mult.
fngaduie-mi un minut, Lorenzo. \bi veni indata. Am
hl'VOiC Sii iau Ull pie de aer tnainte Sa-i infrunt pe fratii
hw.od nicului meu.
l'rietenul ei s-a gandit un moment dar in cele din urma a
h1ru viintat cu un U$Or gest al capului. Agata a presupus ca
111\a lui lngrijorata era urmare a prezentei familiei englezului
111 saloanele de la Zambra.
Spune-mi ca vei Jamuri curand toata aceasta
l11rurcaturii.
O voi face. O sale spun adevarul, ai cuvantul meu.
l ,orenzo a parasit frumoasa curte $i ea 1-a privit plecand,
1·11 ochii intredeschi$i.
Sc afla intr-o belea de toatii frumusetea dar nu era doar
\'1na ei! Iar Cristopher o lasa singurli sa infrunte cea mai
111arc provocare din viata ei: sa recunoasca o minciuna de
proportii colosale tocmai In fata familiei lui. A mers
11l'I ini$tita prin curte, spre una dintre bancile ascunse din
111 il.:a livada. Portocalii umbro$i o ascundeau aproape de tot
tl:ir Agata ii cuno$tea foarte bine locul. Lasase nenumarate
111csaje sub recile picioare din piatra pentru prietena Marina,
1·:·111d erau copile. Cand a ziirit banca in lumina slabli, $i-a dat
·.cama ca stiitea cineva pe ea, $i acest cineva era Cristopher
lkresford. De ce se afla in grlidina, departe de tot? A vrut sa
-.c intoarca dar s-a gandit mai bine, ea nu avea de ce sa se
111~ineze. Ma rog, doar un pie. Era dreptul ei sa fie suparatii
PL' cl pentru ca raspandise vestea despre 0 relatie intemeiata
pl' minciuni. Cristopher nu avea niciun drept sii scrie familiei
229
 lui ~i sa vorbeasca despre presupusa relatie pe care o av \' 1111 mult mai rau.
- Cum ai ajuns aici? El $i-a pus un picior peste cell t ;iasul
ei era implorator.
neincetand s-o priveasca. Agata a strabatut distanta ca Fratii mei nu se afla in nicio eroare, domni~oara Martin.
despa~ea. Voiai sa vorbe$ti cu mine? I-a intrebat, ne~ti ( ·t· insemnau aceste vorbe? s-a intrebat Agata dar fara sa

prea bme ce raspuns avea sa primeasca. 111pd1.: un raspuns multumitor. Uneori el ii vorbea in taine

C~ stopher a intarziat o ve$nicie pana sa raspunda. 111 nl·putinta de descifrat.

- In ce privc$te prima ta intrebare, sunt aici la invita Cristopher, nu-ti dai seama ca nu vom face decat sa
prietenului tau del Valle, care a fiigaduit sa te caute ca 111rmd im lucnirile $i mai mult?
putem vorbi cateva minute singuri. Iar In ce prive~te a do /\cum este prea tarziu ca sa dam inapoi. Am ajuns foartc
vreau sa fac din tine o femeie decenta. ilrpartc.
A luat vorbele ca pe o palma, ~i-a lncordat spatele $1 Dar daca mergem lnainte nu ne va ramane decat o ca le.
strans lalcile. Nu a ~tiut cum sa interpreteze stralucirea din ochi i lui .
- Decenta nu ti-o da o logodna, fie ea falsa sau adevara intocmai.
I nima Agatei a tresaJit. Ciisatoria Jor ie~ea cu totul din
a raspuns cu impertinenta. Te rugasem sa nu dezval
fam iliei .tale fapta mea ~i procedand astfel, m-ai Ja 111-;rntie $i acesta era capatul drumului daca staruiau in
descopenta. Avea dreptate dar $i el era responsabil in p 1111111.:iuna.
Te rog, inca nu este tarziu sa reparam, a concinuat sa
de dezastrul care se abatea asupra lor. Varul meu nu te
1,1aruie ea. Am rem u~diri pentru purtarea binevoitoarc pe
trada, I-a asigurat pe un ton $Ovaielnic. Sunt incredintata
, an: am primit-o din partea fami liei tale ~i tradarea cu care
poate fi un aliat bun .
k voi plati.
•~~ist~pher ~-a ridicat cu gesturi ceremonioase ~i ~i-a tin
Deocamdata nu putem sa facem nimic.
mamile mc_ruc1~ate la spate. Era eel mai bine, in fata dorint
Cristopher s-a eliberat din stransoarea ei, iute dar Fara
pe care o s1mtea s-o atinga.
liruschete. Si a mers inspre palat !ara sa intoarca privirea.
- Intrebarea nu este daca el ma va triida, ci mai degrabl
,\gata a ramas cu gustul amar al infrfmgerii in gat, ne~tiind
cum trebuie sa actionez eu $tiind ca este un conspirator care
mill sa-1 digere.
atenteaza lmpotriva intereselor tarii mele, un aliat care cu Ce trebuia sii faca? In urma cu putinii vremc radeau ~i se
ani In urrna a luptat pentru ca pe tronul vostru sa urce un .. arutau ca doi indragostiti; acum, Cristopher parea
rege spaniol $i nu unul francez.
1111ruchiparea racelii ~i nepasarii.
Agata nu a $ti~t ce sii-i raspunda. Cristopher a pornit spro
pa~at dar ea a mcercat sii-1 opreasca tinandu-1 de brat.
Atmgerea mainii ei I-a flicut sa lase ochii injos ca sa se uite
la ea.
- Avem obligatia sa-i scoatem pe fratii tai din eroare In
privinta logodnei noastre. Daca mergem inainte cu minciuna
230 231

30
- N-am vazut nicicand o logodnica mai trista.
Cu~1o~t~a i~oni~le lui Lorenzo, le auzise de copila, de
s-a marg1mt sa pnveasca pe fereastra spre curtea exteri
far~ sa -~ rasp.UJ~da . Petrecuse o saptamana Junga, inchi
ca.sa. 0111 fenc1re, prezenta prietenului ei in Casa Luc
alma supararea. Din seara aceea fatidica de la Zambra
mai vazuse pe Cristopher. Arthur plecase la Ronda ca•
?rmasarii pe care Ii cumparase sorul surorii tor. Andrew.
1l ~~ urma peste cateva zile, era inca in Cordoba, profi
strain de tot, de bucuria festiva a ora~ului.
- ~~a-tc .pentru ca nu sunt o logodnica obi~nuita .
- It1 lac1 prea multe griji, totul are o rezolvare.
. '.rin ~ces te vorb~, Lorenzo se asemana mai mull
mcr.o~ata cu sora lu1, Marina, mereu atat de practicl.
semna .
. - Ai grija cum lmi vorbe~ti! I-a spus in ccle din
toart~ suparata. Nu sunt o fetita.
~ - Jn privinta asta suntem de acon:i, dar, daca te simtl
cand o spui, da-i lnainte!
- Am sa-i scriu Marinei si am sa-i spun cat de urfit
purtat cu mine.
- . :oate fapte le mele au avut ca singur tel sa It!
farrnl1a. dar nu e~ti In stare sa vezi asta.
- Nu ma trata cape o proastii, Lorenzo, fiindca nu 1
- Nu, nu e~ti proasta, a fost el de acord ci re
232 ' 233
[ UBE$TE-MA
t•l'll'h: tale necbibzuite i~i cer plata si nu $tii cat ma bucur.
t11111 11111as tacuta ~i Lorenzo s-a gandit sii fie sincer, macar
.. 11111 h: . Carlos a vorbit foarte serios cu mine acum catcva
ti• 1 mi-a aratat cateva aspecte ale chestiunii, pe care nu le
A11111c.: 111. Gre~e$ti cu prejudecatile tale dar esti atat de orbita
"''I nu po\i sa vezi adevarul de~i se afl a sub nasul tau.
Nu mai stapanesc aceasta situatie ~i nu stii cat ma
fttdhlll"!;>l l:.
l'Patc dai prea multa io.semnatate unor lucruri marunte.
I 'a,de plilda, ca lordul Beresford ma dispreµiieste
11111l\11111ili"1 amestecului tau? 1-a intrebat sarcastica. Se uita la
. .1111· i111 r-un fe l care ma de scurajeaza.
N11 le dispreµiieste da.r acum are mintea mai !impede
-.1 '.·1 li1di bine treaba. Tt.J. erai copacul care ii impiedica sa
1111 p01durca.
I · 1i IOarte fi losofic 'iP dimineata asta, domnule del
1
lh
I 111dul Beresford era ~tat de obsedat de tine incat uita
I I ..,. alla in Cordoba.
1.1 r:-ulcsti cu aceste presupuneri.
I 1,11 ·~t ia di prietenul ei &J. vea dreptate.
singurul in stare s~Hi spuna adevarul fara sa se
'.11111
011o1 ill' izbucnirile tale de fwie.
I ~ 11 prea aspru ~i, daoa vrei sa ~tii, eu nu am izbucniri
• 11111··
I\ l:t 111:-1rginesc sa-ti arei-t pricinile pentrn care logodn icul
1'11 " \1m· dcparte de tine_
I >:11 l'll nu sunt du~ma-1'.lUI lui.
t•·_. 11 l·e l mai mare dv~man pe care 11 poate avea un
~ft 1 lt11I \ .. c I.
\ 1•.11:1:1 clipit de mai m-olte ori cu nedumerire.
I llll"aCi Sa-ffii Spui':?
I
I 111d11I Beresford este:= agent, viata lui arc un pret, iar o

ARLETTE G ENEVE
femeic ca tine inseamna o mare lipsa de atentie care
sa-i scada puterea de aparare. ii transforma intr-o tinta u
pentru du~manii lui. Agata era con~tienta ca toate $i fi
dintre vorbele rostite de Lorenzo erau adevarate. Dar fu
atat de frum os sa se lase iubita de Cristopher !neat ui
adevarata pricina a falsei lor relatii amoroase. Trebuia
spuna de ce mintisera dar, incapatanatul, voia sa mearga
departe cu logodna falsa, fata de toti, pana ciind va izbuti
puna miina pe creierul conspiratiei. Ea nu era de acord df:!J'
invoise. Trebuie sa 11la~i sa piece, i-a spus deodata Loren
Agata ~tia, ctar cum s-o faca rara sa-1 raneasca?
- Este un domn, nu imi va ingadui sa-1 dezleg de oblig
pe care crede ca ~i-a luat-o fata de mine.
Prietenul ei a banuit ca se referea la ceva mult mai pro
oare chiar era indrligostita de englez? Felul In care-I pri vea,
care-i zambea, erau cat se poate de graitoare, dar a hota
sa-i dea tot ajutorul. 0 iubea pe fata asta de cand era o copi
$i o admira pentru idealurile ei de egalitate.
- Te voi ajuta cand va veni momentul dar trebuie sa-
fagaduie$ti ca, daca o fac, nu vei pune la indoiala faptele me)
- Ma sperii cand vorbe$ti a!?a.
- Fagaduie$te-mi! a staruit cu glas hotarat.
- Ai cuvantul meu ca nu-ti voi pune la lndoiala faptel
Multumit?
- Inca ccva. Ea I-a privit Iara sa clipeasca. Vreau sa vii cu
mine la taverna Montilla.
Taverna Montilla era tinuta de o cordobeza maritata cu
un ofiter francez; 0 poveste de iubire foarte asemanatoarc
celei traite de parintii ei. ,,Ce-o fi cautand Lorenzo acolo?''
s-a lntrebat intrigata.
- De ce ai nevoie sa vin cu tine? a intrebat peste masuri
de curioasa.
- Cred ca acolo se vor intalni unii dintre barbatii de care
234
]UBE$TE-MA
~ ~~~~~~~~~~~~~~~....:-~~
ti pumenit zilele trecute.
Adolphe Basile ~i Claude Benoit?
I .orenzo a dat aprobator din cap.
Cum e franceza ta?
l'wfait', i-a raspuns cu un accent parizian fiira cusur.
~liam eu. \ki fide un ajutor nepretuit.
Ta vema Montilla exista de dinainte de inceputul
1n1hniului impotriva lui Napoleon $i in trecut avusese legiituri
·
1 11
viata toreadorilor cordobezi. Multumita situarii
1u 1vilcgiate in Cartierul evreiesc, era loc~l preferat.~e~tru
lot filni ri de afaceri ~i altele de tot felul. Intre peretn e1 se
1111:'il nisera toate clasele societatii cordobeze. Se ajungea pana
lu l·:i printr-o lncrengatura de~ strazi inguste ~i $erpuitoare, cu
pia\dc marginite de case spoite in alb, construite In jurul uno~
r 11 q i fiumoase pline de flori care in perioada aceea a anulu1
111;1tau magnific.
in jurul meselor din taverna Montilla, odinio~r~ numi~
< 'nrhul, luasera loc arti$ti ~i toreadori; intclectualt ~· oamem
1
k ~tiin\a, muncitori ~i samsari, dar dupa moartea
pinprietarului, care nu tasase mo~tenitori, un bogat_ ofi\~r
11:incez hotarase s-o cumpere pe o suma modi ca de bam. SolJa
11 11 • cordobezii pe nume Esperanza, o conducea cu destul
0
•• L·ces. Multi francezi obi~nuiau sa vina acolo fi indcii se
11
\'llrbea fara teama in franceza ~i puteau sa schimbe pareri $i sa
b e:"\ afaceri cu bacani ~i comercianti francezi. inauntru mirosea
a vin ~i a traditie. A lemn de butoaie, a slanina ranceda $i _a
h1 :inza de oaie. A var de pe pere\ii din ghips care aveau ncvo1e
1k () noua spoire. .
Lorenzo a intrat inaintea Agatei ~i a cautat un toe mat
:iproape de una dintre ferestre. Localul era intesat de
' l\:rfecta. in franceza(n.a.).
235
ARLETTE G ENEVE
vizitatorii ora~ului ~i de calatori englezi care se bucura
luna de sarbatoare prin excelenta a C6rdobei. A cerut p
amandoi un ulcior cu vinul casei ~i o portie de bran
$Unca. Fiul eel mare al carci umaresei a luat comanda
iuteala. Baiatul, cu piir aramiu ~i chipul plin de pistrui
portrctul viu al tatalui sau francez $i chiar daca spanio li
priveau de obicei cu neincredere pe francezii care contin
sa locuiasca in Spania dupa razboi, se aratau lngaduitori.
- Ascute-ti auzul dar, te rog, sa nu se vada. Lorenzo
vorbise atat de incet incat cu chiu cu vai ii auzise. Agata
strabatut cu privirea curioasa 1ncaperea. S-a uitat pe rand
toate mesele ocupate de oameni care beau, radeau ~i i$i fiic
marturisiri. Un barbat mai in varsta, imbracat foarte neobi~nu
i-a atras cu desava~ire atentia. Barba lui deasa $i sura nu
potrivea cu teouJ TO$iatic; parea ca soarele cordobez ii ars
Purta ni~te ochelari c u Jentile inchise la culoare $i o ca
neagra in care trebuie sa-i fi fost cald ~i se uita intr-un p
oarccare in dreapta sa. La masa din spatele Agatei $i I
Lorenzo era un grup de trei barbati care pesemne erau france
vorbeau cu accentul tipic din sud, poate din Marsilia sau Ari
dar ea nu a putut sa dea atentie la ce spuneau pentru ca baiat
pistruiat tocmai Jasase vinul $i mancarea pe masa cu un g
brusc. Lorenzo a luat o atitudine nepasatoare cand i-a tum
vinul de culoarea paiului intr-un pahar ce cunoscuse $i vrern
mai bune. Mirosul sec al vinului i-a invadat narile dar nu i s-1
parut nepliicut. ~u inceput o discutie oarecare $i monotonl,
care ii ingaduia Agatei sa dea atentie conversatiilor de la masa
de alaturi. Cineva acorda o ghitara intr-un colt dar nu deranja
mu$teriii. A baut o lnghititura mica din pahar ~ i a ciulit
urechile. Pe masura ce traducea in minte vorbele, devenea tot
m~i palida. Lorenzo a vazut ca ii pierea culoarea din obraji $1
a tmut-o de braf ca sa-i transmita 0 parte din forta lui. ~tia cA
asculta ceva foarte insemnat ~i dupii cateva clipe care i s-au
236
,.. 111 1 ncsfar$ite, Agata a rasuflat din nou adanc. Te simti bine?
h1 a tacut cu capul un gest de confirmare dar a baut restul
1. v 111 dintr-o mghititura. Loren zo a continuat sa-i puna
11111cbari banale la care a raspuns prin monos ilabe dar o
•11mla mai rarziu a tnchis ochii din pric ina tresariri i. Avea
1
1
l11pul tulburat $i o straluci re chinuitoarc in privire, care 1-a
1t1µ1 qorat cu adeviirat. A ~nut-ode cot $i a s ilit-o sa ~e r~dicc.
\ ltbttt cateva monede pe masa $i a condus-o spre 1e$tre. 1-
" 1m;onjmat mijlocul ca s-o tina mai bine. Niciunul dintre ei
1111 l-a ~azut pe barbatul care, dintr-un colt al tavernei, Ii cu
11 liµ.ura iritata. .
( ·u privirea 1ntrebatoare, Cristopher Ii vazuse intrand $'
k~1ml. Observase lmbrati~area lor intima, marturisirile pe care
., ·k racusera ~i toate acestea au ac~onat asupra lui ca o otrava
111 :111i ta de diavol. Cand ochii Agatei s-au oprit peel luand Joe,
- :i alannat, dar ea nu il recunoscuse sub deghizare.
<iandul lui fusese sa asculte discu\ia purtata de barbatul
pr 1.:are ii urmarea: creierul instigator al complotului . Dar
lnl·;-111d asta, avusese o surpriza foarte neplacuta pentru care
\'a 1rcbui sa ceara socoteala. Acum ca pusese lucrurile cap la
I :tp, trebuia Sa treaCa la fapte ~j Sli-$i lfiCUOO~tin\eze
·.11periorii despre ceea ce atlase.
31
i ntoarcerea la Zambra a fost o adevarata u~urareyentru
ra. Lorenzo o intrebase ce auzise la Montilla, dar Agata a
ltolarat sa pastreze tacerea pana ce vor ajunge intr-un loc
~11.!.ur. Acum, stand In biroul spa\ios al contelui $i cu un pahar
- 237
ARLETTE GENEVF.
cu apa rece in mana, s-a pregatit sa povesteasca tot ce a
- Unul dintre barbatii din taverna era Adolphe Basil
- Adolphe Basile? a repetat Lorenzo foarte interesat.
- Un proprietar de nave francez din Marsilia. Celuil
spuneau Andre Moliere, dar nu am auzit niciodatii vo
du-se de el. Lorenzo 11 cuno~tea pe frantuzul respectiv.
observase su.rpriza din ochii barbatului cand I-a vazut in
in taverna; dar ulterior, acesta s-a lini~tit fiindca aflase cl
nu vorbe~te franceza. Numai ca Moliere nu ttia
insotitoarea lui era priceputa la limba franceza, nu degc
era fiidi de francez ~i traise in ultimii ani la Paris. Al trell
barbat era spaniol, Gonz.alo Perez, acela~i pe care I-am v
In Anglia vorbind pe furi~ ~i punand la cale conspiratia.
voia s-o lntrerupa dar Agata nu i-a ingaduit. Lorenzo,
varul meu este instigatorul complotului impotriva regel
Prietcnul ei a privit-o cu o stralucire foarte graitoare In oc
i~tu necati. Sunt bunicul meu, Gines de Lucena ~i tatal tA
Al varo del Valle, a incheiat.
Lorenzo a incbis ochii cu durere neprefiicuta.
- Stiam deja, a recunoscut in cele din urma.
Surpriza de pe chipul Agatei a fost palpabila dar a tin
doar o clipa; o furie de nestapanit a inlocuit-o.
- Aveai dovezi despre asta? 1-a lntrebat cu glas taios. $
ai tacut? Fir-ar sa fie!
- Ti-am spus ca pricinile mele erau mult mai complicat•
decat puteai sa-ti inchipui.
- Trebuie sa vorbesc cu Carlos.
- Varul tau ~tie dar este legat de maini ~i de picioare, nu
poate sa-1 tradeze pe bunicul tau, nu intelegi ? De aceea a
ingaduit ca numele sa-i fie vehiculat pri ntre cele ale
posibililor conspiratori. Manuel de Gonzalez y Salmon $tio
tot ce se petrece $i ii sprijina hotararea.
- Secretarul de Stat?
238
.. . l>a , ~i din respect $i incredere fa~a de eel mai bun
ti1111-;dicr al sau, Carlos de Lucena, dorc~tc sa rezolve a~easta
~hl':-1 iune fiira sa dezvaluie numele eel or amesteca\1, dar
11 11111 nu mai cste cu putin\a.
l)c ce? a intrebat cu un fir de glas.
Pcntru ca a botarat coroana engleza sa intervina ca
jlltk·ditor intr-un conflict care poate sa aiba urmari
11momice pentru ei.
De aceea sunt nobili englezi amestecati in comp lot.
Sunt simpli spectatori care doresc sa profi te de pe urma
11111:1 scbimbari politice in Spania. Totu~i , Anglia este In
111
111inuare interesata ca Fernando sa se rnentina pe tronul
•pnniol, ~i nu Carlos, de aici interesul de a trimite pe unul
1h11 1n; agentii sai. .
Agata tot nu in\elegea nimic. Ce putea sa ca$tige Angha
11111 asta?
Atunci trebuie sa vorbim cu Cristopher $i sa-i cerem sa
11:arga din rapo1t numele bunicului meu $i al tatalui tau .
$ i crezi ca este atat de u~or, nu-i a$a? Penlru ea era
lunpede. Cand lordul Beresford va afla numelc cclor cu
111
11.:varat amestecati, nu va putea sa le nesocoteasca. Ya
11 d>ui sa faca un raport complet pentru coroana engleza. iar
11
n;asta va face la fel pentru coroana spaniola.
Maicli Precista! " s-a gandit Agata cu o nclini~tc b'Tozava.
lk~cle Fernando ii va pedepsi exemplar pe instigatori, iar
un.:~lia crau Alvaro del Valle $i Gines de Lucena.
S-a ridicat dint1·-un salt ~i a lasat cu bruschete paharul cu
npfl pe birou. Cateva picaruri au stropit ni~te hartii , dar ochii
1111 Lorenzo erau atintiti pe ea, care rasufla cu oa rccare
1\rcutate.
\bi vorbi cu Cristopher. Poate ca exista vreo cale pe
l'are nu am luat-o in seama pana acum sau care nc scapa.
_ Uneori, ma surprinde naivitatea ta $i lipsa de
239

ARLETTE GENEVE
perspecti va, a riispuns el. Ai pune integritatea unui b
intrc ciocan $i nicovalii?
intrebarea lui, plina de venin, a racut-o sii se apiece
masii panii a riimas la cativa centimetri de chipul
Lorenzo .
- A$ punc-o pe a mea fiira sa stau pe ganduri. N-a$ t
niciodata persoana pe care o iubesc pentru un b l estema~
raport $i sunt convinsa cii $i Cristopher giinde~te la fol.
Prietenul ei a ridicat neincreziitor o spranceanii.
- f n locul tau, eu nu l-a$ pune la incercare, fiin
adevarul, oricat de dureros, este ca bunicul tiiu $i tatal
sun~ vinovati de conspiratie impotriva regelui Spaniei.
Agata 1-a fulgerat cu ochi plini de suparare. C hiar d
fi fost a$a, nu avea de gand sii intoarca spatele familiei
Bunic ul sau trebuia sii aibii o motivatie putemicii pentru
actio na In felul acesta.
- Du-te dracului ! i-a zis, pe cat de obosita pe atat
speriara.
/\ piiriisit biroul $i 1-a ciiutat pe Cristopher prin tot pala
Avea multe mgiiminti sii-i faca $i prea multe scuze sa-i ce
dar o va face, orice ar fi dupii aceea. Cu toate acestea, nu I
gasit in nic iuna dintre dependin1e. in cele din urrnii, s-a into
In ~daia pe care Lorenzo i-o destinase Jui Cristopher.
l:>i sim\ea inima impiiqita lntre douii simliiminte limpe
deosebite: iubirea adancii pe care o nutrea pentru el
tide!itatca fata de familie.
Si-a plimbat mana In chip incOn$tient pe gravurile fi n
de pe stalpul patului. Cateva clipe dupa aceea $i-a indrept
pa~ii spre ferestrele mari, deschise inspre noaptea caldii.
privit c;i desratare frumosul ora~. Era maret, impozant ~i i
adora. rn tacerea adanca doar vantul cuteza sa se joace 0
giruetele caselor ~i sii legene ca o mama iubitoare barcilo
legate In ~ ir de stalpii infipti pe malurile Guadalquivirului,
240
]UBzyTE-MA
~11 11 1. 1.:u silueta lui $erpuitoare, parea un cordon de argint pc
""n· tuna 11 infrumuseta cu drag. Soarele se ascunsese de
11111
11 ~i cea\a u~oara produsa de ciildura zilei incep~~ sa s~
, 1pt·asca. Noaptea i~i facea loc peste seara obos1ta ca ~1
91
,. 11 11n val albastru palid ar fi fost tras peste ora$ul care
111
t.. 11r vea. dandu-i un aer de mister ~i mare\ie care ii poftea pe
1ud1:1gosti\i sa se piarda prin colttirile magice $i pline_ d~
,, 1111 ie. Un oftat adanc i-a scapat din strafundul suflctulm e1.
< i:indurile Agatei s-au intors iad'i$i la problemelc care se
,l'ava u lntr-un ritm ametitor. I l a~teptase pe Cristopher
111
11
·.isuri lntregi dar In van. Ii pierduse urma ~i fratelui lui ,
Audrew $i nu $tia unde stiitea $i ce tacea In ceasurile cele
111:11 arzatoare ale zilei.
A oftat din nou, adanc suparata. Avea in maini o
1 torma\ie teribila, cu urmari nefaste pentru famili~ e_ i $i ~a
11
1111 stic ce sa faca cu ea o exaspera, ii provoca o neh111~tc m
piq.lt ~i 0 sufocare fizica, dar a hotarat sa nu mai ~t:pte~ un
.ionodamant neprevazut. Va trece la fapte. S-a hotarat sa se
111
111arca la Casa Lucena ca sii-i vorbeasca bunicului ci.
t ·asa Lucena era situata in afara ora~ului , aproape de
1111
1ara Albolafia. Fusese construita pe malul drept al raului
1 i11adalquivir, foarte aproape de vechiul pod roman. Chiar
1l:1d1 dimensiunile ei erau destul de mici fata de La Alameda ,
111
tl·riorul era indeajuns de lncapator ca sa adaposteasca mai
11
1111\i membri ai familiei ciind se aflau in vizita In ora~. Nu a
1i:1t 111 la u~a, nu era nevoie, U$a era mereu deschisa pcntru
u:ispe\i. Cand a trecut pragul, parfumul putemic ~l mu~catel~~
·' rncut-o sa inchida ochii cu lncantare; era m1Tosul care 11
11111 intea de copilarie, de dupa-amiezile lnsorite cand se juca
l:111ga rantana ~i incerca sa prinda vreo gaina ratacita.
Curtea vasta $i vesela era irnpartita in doua , o parte
11
coperita iar cealalta in aer liber dar care vara era umbrita de
241
 ARLETTE GENEVE
frunzele unei galerii uria~c de vita. Agata ~i-a lasat pri
plinii de dor pe fierul fo.rjat al ferestrei, pe olanele ro$i i, v
din partea de sus a casei. Peretii gro~i pastrau multe ami
ceasuri feri cite. Inca se lntreba de ce tatal ei o smulsese
singurul ciimin pe care ii cunoscuse ca s-o duca lntr-
strain $i rece, unde lumea o privea de parcii ar fi fo
ciudatenie, dar atentia i s-a indreptat catre ceea ce avea
racut. U$a din lernn, vopsita 1ntr-un verde intens, era asc
dupa o perdeluta din panzii in tonuri piimantii, fo
caracteristicii pentru casele din sud. Ferestre le erau desc
iar ciiminul din bucatarie fumega, semn de netagiiduit
bunicul e i se afla acolo.
A suit singura treapta care fiicea accesul lniiunt
locuintei $i penumbra a invaluit-o cu totul. U$ile c
despiirteau restul dependintelor crau lnchise dar ea putea
se mi$te prin casii cu ochii 1nchi$i. 0 cuno$tea pe dinafa
- Bunicule! Unde e~ti? Deschidea pe rand u~i le Inch'
i ncercand sa 11 giiseascii. Carmen! Federico! Pe un
umblati?
Carmen, buciitareasa, Jucra de zeci de ani pentru Gin
de Lucena. Federico era omul de !ncredere, care avea grij
de casii $i de lmprejurimi cand bunicul se afla la ferma
Alameda pentru anotimpul semanatului ~i al recoltei. Aga
a s rrabiitut vestibulul liisand In urma scara ingusta care due
la camerele de dormit de la primul etaj.
- De ce faci atata zarvii?
Gines i-a ie$it inainte din mica incapere pe care obi~nuia
s-o fo loseasca drept birou. Agata 1-a imbrati~at cu afectiune
nepre fiicuta ~i 1-a urmat inauotrul came rei comode. S-a uitat
la imbracamintea Jui, de o seriozitate care o mi~ca. Haini
scurta neagra, asortata cu pantalonul, braul ~i vesta; singura
patii de cu loare era cama~a, dar de un verde atat de lnchis cl
parea aegru.
242
!UBE$TE-MA
)1- :i lntors privirea de la chipul bunicului la portretu~
fi1iu11L'i e i care continua sa atarne in perete, in spatele mese1
' . .
111 ,·arc statea de obicei Gines cand se uita pe factun ~1
-. 11 ... ori. Tatal ei, Jean Miche l ll rugase staruitor sa ii dea
1111111dul sotiei lui , Maria Isabel ca sa-1 duca drept amintire
111 Paris, dar biitranul refuzase cu hotarare. Camera era
11 11111:111ai cum $i-o amintea Agata. Perdelele, de un galben
1111 1. IC1sau lumina sa patrunda prin singura fereastrii, care
1 1nd~:a intr-o curte interioara, ia r biblioteca micuta nu
~1 l. 1 postea carti, ci mici picturi ale fiil or ~i rudelor care
1111 11 is~ra in riiz boiul impotriva Frantei. Bunicul ei pierduse
"tl1h::i ...
t\ m fost la taverna Montilla cu ni~te francezi de seama.
11:11::'1 a$tepta vreo recunoa~tere din partea Jui , s-a in~elat.
1,1110s s-a uitat la ea de parca i-ar fi spus ca fu sese la piata.
Nu ma intrebi nimic?
B:lrbatul a Juat loc in fata ei, cu tabloul singurei fiice in
••p:il c. Pentru cineva atat de famili st ca el, sa piarda trei fii In
1:11 bo i ~i fiica din pric ina bolii fusese o loviturii prea grea.
lm·i1era suparat pe viatii ~i pe soarta care ii acoperise casa cu
\ :dul negm al nefericirii.
i\i voi spune acela~i lucru pe care i I-am spus ~i mamei
1ak, acum atat de multi ani !neat abia pot sa-mi amintesc
1111ocmai vorbele. Agata voia sa protesteze dar Gines a racu-
1 o cu un gest sa-~ i tina gura inchisa. Biirbatul ala nu e pentru
l lll~.
l ~a $i-a rezemat spatele de scaun ca sa ii vada mai bine ~e
hunicul e i. in niciun caz nu voia sa vorbeasca despre relat1a
ct cu Cristopher, avea o cbestiune mull mai insemnata de
discutat ~i de care putea depinde viata lui.
- \Om ajunge la Jordul Beresford mai tarziu, daca dore~ti,
dar mai intai trebuie sa raspunzi la 0 intrebare.
- E~ti obraznicii.
243
 ARLETTE GENEVE
- Sunt foarte lngrijorata pentru dumneata. Ma tern p
siguranta dumitale.
- La varsta mea, un barbat nu mai are de ce sa se te
- S-a pus la cale o conspiratie pentru rasturnarea reg
Fernando, platita cu bani franµize$ti ~i engleze$Ci. Am a
ca ~i contele de Zambra este amestecat. Gines a inco
umerii, ca $i cum s-ar fi pregatit dar nu a t.agiiduit, cum
a$tepta ea. Bunicule, de ce?
- 0 femeie n-ar trebui sa vorbeasca niciodata des
politica.
Agata a strans din buze suparata. Bunicul ei era un ba
nemaipomenit dar In privinta femeilor se dovedea invec
$i retrograd.
- Coroana engleza a aflat ~i vrea sa-1in~tiinteze pe reg
nostru.
- Asta explica prezenta englezului In casa mea.
- Cristopher nu este vinovat ca a ie~it la iveala acea
chestiune, Anglia a luat urma unor nobili englezi care su
foarte interesa1i sa-1 dea jos pe regele Fernando ~i sa-1 pu
pe tron pe fratele Jui, Carlos $i cautarile au dus pana
dumneata $i la contele de Zambra.
Agata a auzit !impede oftatul Jui.
- Atingi un subiect care e prea mare pentru tine.
- Bunicule, vreau sa te ajut!
- Ma marginesc sa urrnez glasul con$tiintei mete, 1-
raspuns Gines dupa o lunga pauza. Iar o femeie nu poate
mi-o puna Ia lndoiala, cu a tat mai mult daca este din famili
mea.
- Unchji m ei au luptat pcntru libertate.
Se referea la cei trei fii ai bunicului, morti, unul la
So.mosien-a, iar ceiJalti doi In batalia de la Ba iJen.
- Moartea lorn-a folosit la ni.mic, a raspuns eJ cu o undA
de tristete in ochi. Nu am vrut niciodata sa intre i'n lupta, dar
244
/UBE$TE-MA
~" 111-au ascultat $i a trebuit sa-i ingrop pe toti trei.
( ·unO$ti pedeapsa regelui pentru trll.datori, i-a amintit
'" ::;i mii tern pentru dumneata. .
( ·c trebuie sa fie va fi dar ocole$ti chestiunea logodne1
'""'Agata a dat de mai multe ori din cap in senm de Hi~ada
1111 1 r:"md voia sa deschida gura ca sa-i raspunda, a auz1t un
yl11-.. in spatele ei care a racut-o sa inchida ocbii nelini$titii.
Sunt foarte dezamagit, fata mea.
33
< ilasul tatiilui ei a tintuit-o in scaun, Ia.ra putintii sa
1 rac\ioneze. Jean Michel Martin se oprise in pragul U$ii
1ksc hise, cu umarul drept rezemat de cadrul din lemn, ~i se
1111:1 la ea stapanindu-$i supararea. De multe luni nu o mai
, .11.11se pe fiica Jui $i era atat de schimbata. . .
Tata! a exclamat uimita de prezenta in casa a panntelu1
1·1 Jean Michel s-a apropiat $i s-a aplecat asupra ei dar ea
1111 aa in stare sa se ridice ~i sa-1 intfunpine cum se cuvenea.
S;1rntul pe care i 1-a dat pe cre$tetul capului a racut ca ochii
·,:i i se umple de lacrimi. Ii fusese foarte dor de el dar
111lkcand dupa expresia lui nu va face sa-i fie U$Or. Jean ~
111:11 unul dintre scaunele care se aflau Janga biblioteca $1
I a pus In fata biroului dar inainte sa se 3$eze s-a uitat la
I'' irtretul Mariei Isabel. Privirea iubitoare pe care i-a adresat-
,, mamei ei a tacut-o sa i se stranga inima. Cand ai sosit?
I ;1 intrebat $Oviiitoarc.
- In zori. !;)i a fost o adevarata surpriza sa aflu ca nu ai
245

ARLETTE GENEVE
urmat niciunul dintre sfaturile mele $i ca ai nesocotit a
altele.
- Am multe sa-ti povestesc, a incercat sa se avea
- Sunt incr edintat de asta.
- Dar mai inainte trebuie sa previn ...
Cu un gest din deget, Jean Michel a flicut-o sa taca. A
incepea sa oboseasca de cat de putine prilejuri ii dadeaia
spuna ce o lngrijora cu adevarat.
- imi vine greu sa cred ca ai fost in stare sa II in$eli
bunicul tau cu o logodna pe care eu nu am incuviintat-o
nici nu am de gand s-o fac. Si cu un afurisit de englez!
Ea a ridicat barbia cu mandrie. Erau chestiuni mult
insemnate de care sa vorbeasca decat relatia ei cu Cristoph
- Este un barbat minunat, chiar daca este englez,
raspuns cu o obraznicie prost ascunsa. Gines a rasun
zgomotos auzindu-i obriiznicia. Ei i se parea de neindurat
tataJ ei sa-1 j udece gre$it pe Cristopher Iara sa-1 cunoas
" \br sa vorbesc despre el? Prea bine!" $i-a spus. M
devreme sau mai tarziu trebwa sa treaca prin asta $i cu c
mai devreme cu atat mai bine. Si II iubesc din tot sufletul.
,,Am spus-o", s-a gandit plina de mandrie. Jean Michel
privit-o intr-un fel care o infiora. Cu o stralucire intensa
precautie amcstecata cu hotarare.
- Ai fost foarte indrazneata sa ma pacale$ti imbarcan
du-te spre Anglia in loc de Spania $i intrand intr-o relatif
inegala cu un necunoscut.
- \Oiam s-o vad pe Marina, s-a justificat ea. lubirea mea
pentru Cristopher nu a fost ceva premeditat, pur $i simplu •
aparut ca urmare a intalnirii $i lmprejurarilor.
- Cand bunicul tau mi-a scris ca sa-m i spuna de logodna
ta cu un englez, nu-mi venea sacred. Jean ~i-a intrerupt un
moment discursul ca s-o intrebe: Te-ai logodit?
Lucrurile puteau sa se complice mult daca recuno~tea
246
lUBE$TE-MA
tili vii rul dar Agatei i i era foarte Iimpede pe cine i~b~a.
Nu ~ 1 va strange njcicand sfoara injuml ~at~l~i martun:m~
~l· daduse Jui , nu o data ci de douii on , ~' m plus rara sa
111111:1 remu~cari.
I ,ordul Beresford s-a purtat 1ntotdeauna ca un domn, a
1111,puns cu glas lini$tit dar cu o U$oara nervozitatc in p~ivire.
.kan s-a uitat drept la ea, cautand un semn care sa-1 arate
ilor;a i i min\ea din nou dar fiica Jui ii sustinea privirea cu
•l11n .: ritate $i Iara sa clipeasca. . .
E~ti con$tienta de primejdiile la care te-a1 expus pnn
•n·:1sta aventura?
Tata am aflat de un posibil complot care
) .
ii. prive$te
... .pe
\ 1\1111 Carlos $i care il leaga de o consp1rat1e 11npotnva
iq•.dui Fernando, a cotra-atacat ea cu g~as vst~pani t~
1·11stopher m-a sprijinit de la inceput. A vrut sa ma aJu:e s~
•pal bunul renume al familiei $i iubirea a aparut tara sa-m1
tlm1 :-.eama.
Nu e$ti con$tienta de ambitia de care dai dovada daca
Ir hotarii$ti sa-1 accep\i? Nu e$ti de rangul, nici de neamul
1111 .
( ·a 1ntotdeauna tatiil ei naruia cu argumente fiecare caste!
pr ~are ea incerca,sa-l cladeasca. Ochii A~a~~i s-a~ ~neca~ in
l:acrimi. El nu-1 cuno~tea pe Cristopher, mc1 msu$1r1le lu1 ca
11 1, dar avea dreptate In parte; uitase cu desavar$ire ca er~
11
11
ubil , cu un titlu pe care 11 va mo$teni candva. Ea era o fata
~ mplii, fiica unui lnvins $i nepoata unui mo$ier tradator al
1
< 'oroanei.
.. Dumneata m -ai crescut in credinta ca nu ex ista om
~uperior altuia. Ca faptel.e sunt cele care ne deosebesc_, ~u
1
angul. Yorbele i-au sunat dure $i Jean le-a luat in c~I ma1 rau
ll:I cu putinta, ca ~i cum ar fi fost o provocare. Ca succesul
-:-i e$ecul depind de propria atitudine. .
- Nu vorbim de a.tribute omene~ti , fata mea, c1 de o
247
 ARLETTE GENEVE
minciuna urzita In folosul propriu. Stii ce parere am d
prietenia care te leaga de dona Marina del Valle. intotd
m-a durut sa te vad in dezavantaj.
- Marina crede ~i se poarta tara sa se gandea.
mo~tenirea sangelui ce ii curge prin vene.
- Dar tatal ei, contele? Gande~te la fel ca fiica lui'!
Agata a strans din buze ca sa-~i stapaneasca repli
nechibzuinta a fost mai putemica.
- Acum parca aud un francez umilit de i'nfrangere ,1
se arata razbunator, nu un om liber care se bucu
drepturile pentru care a luptat.
- Rona! a tunat glasul bunicului ei. Cere-ti ierta
indata!
Stia ca mersese foartc departe ~i ~inea i-a colorat o
intr-un ro~u aprins. Tata! ei nu era vinovat de neferici
~i de simtamintele care ii intunecau judecata: iubirea
Cristopher, loialitatea fata de familie.
- imi pare rau, tata. Razvratirea mea nu are justific
Jean i-a luat mainile intr-ale lui ~i i le-a strans cu
Chiar daca era grozav de suparat pentru minciunile cl•
l~mina ochilor lui ~i ~tia ca actiona urmandu-~i pom
Agata rnereu dovedise o tenacitate de necrezut.
- Te-am prevcnit ca felul in care o cre~teai o sa-ti
multe necazuri, I-a infruntat Gines pe ginerele lui,
lnrati~are foarte serioasa. Cine educa o femeie de pa r~·•
egala barbatului? 0 trimite sa studieze!
Pupilele tatalui ei s-au infipt intr-ale ei cu o scni
care mi~cat-o ~i a nesocotit critica bunicului, care nu v
~iciodata cu ochi buni faptul ca plecasera in Franta pen
Agata sa poata sa studieze. Gines credea sincer ca fcrn"I
erau pregatite pentru asta, nici nu trebuiau sa-~i pt
vremea printre caqi.
- Englezul te va duce departe, intr-un loc in care
248
•I pulea sa ajung.
l'l1i11gcrea lui a indurerat-o ~i i-a lacut inima sa bat.a mai
•• h'ancezii nu erau bine primiti pe mcleagurile engleze~ti
l"1·1enta tatalui ei va fi i'ntotdeauna nedorita. Ea nu uitase
111 1·\11l lr1durat ca fiica a unui francez, la diferitele cine la
•· parlicipase ca oaspete al Beresforzilor dar fusese at.at
ll umos sa viseze ca totul putea fi altfel.
Numclc lui este Cristopher, i-a spus intr-o ~oapta.
I ordul Beresford, tat.al ei staruia cu incapiitanare sa nu
l11111·ascii numele mic al englezului, te va duce departe de
,.,. 111hc~ti ~i cuno~ti.
~1111 , a recunoscut mabnita.
lur englezii se pricep de minune sane faca sii ne simtim
I p1 l·jos decat ei. Agata 1-a privit drept. Vorbele mele nu
111 111111are a infrangerii in fata lor de acum zeci de ani, ci
111111 l·;-1 sta in firea lor sa se arate dispretuitori cu restul
11111
I ·11slopher nu e a~a, 1-a aparat.
S1111t lncrcdintat de asta. Fiica mea nu ar alege un barbat
11k:iluri, fiira pareri limpezi ~i o personalitate hotarata
I t11·11ln, pamantul englezeSC Va STaf~j prin a fe dobori.
I >ar dumneata te-ai insurat cu o spanioloaica, i-a
1•111·1:11 c u glas indurerat, chiar daca resemnat.
':i• ;1 fost o gre~eala pe care am platit-o foarte scump, a
•11111-.rut. Vreme de ani, mama ta a trebuit sa indure
1111·111 I propriei familii, al prietenilor ei. Sa traiasca
1111p1ralii de priviri ranchiunoase i-a minat firea vesela,
1. 1;H o<1rc iar asta este ceva ce nu doresc pentru singura
11·1111 i11\clcgea ~i i'~i amintea prea multe lucruri. Tristetea
' 1 1111 de cate ori trebuia sa meargii la piata, ~ u~otelile
1111·1111 dnd trecea pe Janga ele. Unele batrane, de cate
1 11 111t;llneau, i~i laceau cruce, de parca 1-ar fi vazut pe
249
ARLErrE GENEVE
diavol in came ~i oase. Da, Maria Isabel suferise prea
din iubire. Iar el va face imposibilul pentru ca fi ica lui
aiba aceea$i soarta.
- Ai face-o din nou sotia dumitale? 1-a intre ba
indraznealii pe tatal ei.
Tacerea a atamat intre ei ca o spada ascutita.
- Tntrebarea este, draga mea Agata, m-ar accepta din
mama ta, ~tiind tot ce i se va intampla pentru ca ma iuh
In urmatoarele ceasuri, Jeans-a dedicat naruirii unul
unul a argumentelor ei in favoarea lordului Beresford.
a fiicut front comun cu ginerele Jui $i amandoi au lnll
minunea: Agata s-a invoit sa nu-Imai vada pe Cristopl
sa rupa orice legatura sentimentala cu el; in schimb, bu
ei trebuia sa stea de vorba cu englezul $i sa-i spuni
luase parte la complotul impotriva regelui. Ea avea inc
ca Cristopher va putea sa spele numele Lucena ~j
impiedice pe regele Spaniei sa afle de conspiratie.
Era frant de oboseala dar izbutise sa le lnch idl
conspiratorilor, pana in punctul de a-i impiedit:
reactioneze la vreme, de~i sa descopere numele Jui Gt
Lucena ~i al lui Alvaro del Valle presupusese o surpri1i
ii stanjenea ~i ii !acea sa ~ova ie u~or cu privire la Ill
pe care trebuia sa le ia. Cristopher se ln~elase in pri
consilerului secretarului de Stat spaniol ~i trebuia s4.
vorba cu Carlos de Lucena. De fapt, chiar in acel mon
ducea la o intalnire cu el. Si Lorenzo del Valle donia
vorbeasca Jui Cristopher inainte ca acesta sa complc
sa incheie rapo1tul pe care el insu~i il va duce la Lon
curand.
Trimisese degraba ordinul asupra arestarii Jui R
Moore de indata ce va calca pe pamant englezesc. Afl
~i cumparase bilet pe un vapor spaniol care va
250
II trnrca urmatoare din portul Cadiz, cu destinatia Dover.
•111111 metropolitana din Londra, cunoscutii drept Scotland
1t11I 1·ra i~ti intata de sosirea nobilului $i era pregatita sa-1
h 1oghcze $i, eventual, sa-1 aresteze. A doua zi, seara,
1p1111 de Politia Generala a Regatului Spaniei ii va vana pe
1 lll'i l'rancezi amestecati m complot: Adolphe Basile,
1.11111l- Benoit ~i Andre Moliere. Izbutise sa irnpiedice fuga
111 Franta dar acum ramanea partea eel mai grea: ce sa
'' 1·11 informatia despre contele spaniol $i bunicul femeii
' 'llll' o iubea.
34
I '11-;t11phcr primise invitatia lui Lorenzo dcl Valle pentru
h1I l11irc cu Carlos de Lucena la palatul Zambra. A~tepta
1 111111 1 dintre frumoasele saloane ca majordomul sa-1
.. 11 11 .1 111 biblioteca. O data acolo, s-a pregatit sa ~tepte cu
I 111 11· sosirea celor doi barbati, in vreme ce privea
11111 111 wh..: picturi de pe pereti. Picturile murale din palatul
111111 11 l'ntll cu adevarat spectaculoase ~i ar fi putut sa le
..,,,,. rl·asuri lntregi dar intrarea lui Carlos de Lucena,
111 11 ch- mo~tenitorul contelui, I-a Ia.cut sa indeparteze
1 111·11 dl' pc fresce ca sa se uite Ia ei.
I h1p11 I intunecat al lui Carlos i-a aratat ca avea sa faca
I lei m·1 .ocicri dure.
1
I 111111 k resford, luati loc, va rog, I-a salutat spaniolu l cu
111111\ 1al.
I 11111 ( ·arlos, a raspuns cu aceea$i raceala ~is-a a~ezat pe
11111 11 pl· care i-1 aratase.
251
ARLETTE G ENEVE
- Doriti un coniac? l-a intrebat Carlos dar Cristop
refuzat politicos. Voia sa slar~eascii cat mai gr
lntalnirea. Imi rnchipui ca acum ~ti ti totul despre chesti
care v-a adus la Cordoba. Cristopher a confirmat cu un
al capului. Vreau sa va propun un rarg. Numele meu
eel a l unchiului meu in raportul pe care 11 vcti I
superi orilor dumneavoastra.
Putea sa se a~tepte la orice dar nu la aceast4
nechibzuita, chiar daca de un eroism care 1-a file
mijeasca ochii ca sii-1 priveasca mai bine pe spaniol.
- Este munca mea, nu obi~1miesc sa ascund adc
oricat de neplacut ar fi el.
Carlos a oftat obosit vazand obstacolul ce i se rid
fata.
- Unchiul mcu ~i-a pierdut cei trei fii in razboi; mi
este un pie tulbure ~ i ideile gre~ite.
- M-am gandit mutt la acest lucru.
- Conspiratia a fost inlaturata. Nu exista pricina
care sii fie trimi~i la spanzuratoare doi oameni
actional impin~i de idealurile lor de progres.
- Nu-mi revine mie sa judec asta.
- N-ati facut niciodatii vreo gre~ealii, lord Beresfi
- Nu mi-am tradat niciodata tara, daca la asta vii
Lorenzo continua sa taca, privind ca un simplu s
discutia dintre prietenul Jui ~i englez.
- Sunteti con~tient ca moartea unchiului mcu va a
con~ti i nta mea ~ i a veri~oarei rnele?
El era pregatit pentru aceasta lovitura sigura dar
du rut.
- Sa n-o amestecam pe domni~oara Martin in
discutie, a subliniat pe un ton ecbilibrat.
Lorenzo a hotarat sa intervina pentru prirna oara.
- Agata nu vii va ierta ca ati ingaduit moartea bu
252
1UBE$TE-MA
~11ra ati fi putut s-o evitati.
F:-lc femeie, imi asum atitudinea ~i reactia ei in aceasta
" 1111:1.
~liu ca mai mul1i membri ai parlamentului
1111wavoastra dezaproba politica regelui nostru, inauntrul
hi nl ara grani1elor.
c ·and se conspira cu bonaparti~tii pentru inlaturarea
11 1q.~c, situa1ia capata alte propoqii ; rezultatcle pot avea
11II1 d;iunatoare pentru Anglia ~i asta e ceva ce nu putem
h1v,ilduim; nu, cand atatia compatrioti de-ai rnei au murit
1h11 voi .
''111 Ins ~i-a mangaiat ganditor barba incipienta. Englezul
1111 os greu de ros ~i cu idei foarte limpezi. Rostise
h111'k vorbe ca pe un repro~ dar el putea sa-i in~eleaga ~i
1nprn:icze parerea; propriul tata fusese gata sa-~i piarda
1 111 hi·1rnlia de la Bailen.
lr diuic sa fie o cale prin care sa ajungem Ia o intelegere
111111111oare, fiira ca paqile amestecate sa sc resimta, a
1111 I orcnzo.
l.1 '\11l1111ul Mozarab s-au scurs cateva minute lungi ~ i
1 ul1111· inainte sa vorbeasca iarii~i Cristopher.
~t 11111i\i - I pe contele de Zambra sa nu se intoarca de la
111 l'lll' astle.
ou-11111\area, degbizata in sugestie, 1-a fiicut pe Lorenzo
it llp:i pumnii ~i sa scra~neasca din dinti.
/\1 1·s1a pare un ultimatum, lord Beresford, a spus
11111d11 i sa creada.
1'11h·\1 s -o luati cum vreti, dar un om inteligent ar
hli-111 o ca pe o avertizare.
•1 1111d1i ul meu trebuie sa paraseasca singuml camin p~
I 11 1111111scut? a intrebat Carlos incruntat.
111111 < iines de Lucena va fi bine venit la Whitam Hall;
t1 11111111-..pdc pretuit in casa mea. Carlos a rarnas cu gura
253
 ARLETIE GENEVE
cascata. Englezul era prca cinstit ca sii accepte un $antaj
dovedise ca era tacut dintr-un aluat cu mult peste e
muritorilor ~i I-a admirat pentru corectitudinea Jui.
infruntase adversari mult mai putemici dar nu cu idei
de bine definite, ceea ce ii fiicea foarte primejdios cand
vorba sa treaca la fapte $i receptiv la situafiile grele. Voi
faca un schimb dar lordul Beresford ii oferea un prilej
aur pe care nu avea de gand sa-1 iroseasca. Chiar daca
convinga pe unchiul lui sa piiriiseasca Spania pentru o
avea sa fie o alta poveste. Puteti fi incredintati ca nu
trimite raportul pana ce nu se va celebra ciisatoria mea1
domni$Oara Martin. Nunta noastra de la Whitam Hall va
scuza desavar$ita pentru o calatorie in Anglia a familiei
materne. Lorenzo a oftat adanc auzindu-l. Astfel, intere
dumneavoastra var fi aparate a ici in Cordoba iar don Gi
de Lucena sciipat de mania regelui spaniol.
"Fir-ar sa fie, englezul are dreptate! " s-a giindit Carl
dar acum dadeau peste o piedica $i mai mare: refu
bunicului $i tatalui Agatei in privinta nuntii.
- Mi-ar placea sa am cuvantul dumneavoastra.
Cristopher a zambit pentru prima oara de cand inccp
intalnirea.
- Un adevarat domn nu are ncvoie sa $i-I dea.
Lorenzo voia sii spunii ceva despre asta dar un ciocanit
U$a al majordomului $i intrarea sa brusca i-a !acut pe cei t
barbati sa se intoarca spre el $i sa riimana tacuti.
- Domnul Martin cere lngaduinta sii vorbeasca lntre pa
ochi cu lordul Beresford.
0 stra lucire de interes a fulgerat in pupilele lui Cristoph
care a !acut cu capul un gest de lncuviinfare. Fusese
surpriza sa afle ca tatal Agatei se afla deja 1n Cordoba.
Jean Michel a ramas in prag, nehotiirandu-se sa intre, p
de cateva clipe. Nu se a$tepta sa-1 gaseasca in pala
254
/ 11111hra pe varul fiicei sale, Carlos de Lucena.
Domnul e del 'Valle, I-a salutat mai intai pe intaiul
11n..rnt. cu glas bine modulat, lntr-o spaniola desavar$ita, Iara
11 11'11!. Carlos, ce surprizii sii te gasesc aici. Acesta s-a ridicat
iii- pl· scaun $i i-a lntins mana. Nu $tiam ca C$ti in Cordoba,
I 11-.p us dar nearatandu-se surprins, ca $i cum prezenta lui
fl •l l"L' Va a$teptat Cristopher I-a privit cu ochi critic pe tatiil
lr111l·1 i care ii innebunea. Jean Michel Martin era un barbat
1l11pq, cu privirea dreapta. Avea aceea$i culoare de par ca $i
11 11 ·a lui, dar abundenta de fire albe ii fiicea sa para $i mai
1k·.d1is. Barbia, patrata $i putemica, era o dovadii limpede a
11 11 i sa le hota rate. Singura trasiiturii nepotrivita cu chipul
1•1 1111 ochii mari $i migdalati, de o nuantii albastru inchis. De
1lq>:irte pareau la fe l de negri ca ai Agatei $i aveau o
-11alui.:ire de inteligenta care l-a alertat. Lord Beresford,
I a 111lins mana fara sii-$i mdepiirteze privirea intimidanta de
111 cl . Cristopher i-a raspuns la salut cu toata eleganta $i
101 t:clitudinea 'invatate din leagan. Voi ti foarte scurt. Ierta-
\1 111i lndrazncala de a veni sa discut cu dumneavoastrii la
/ .11ubra darma grabeam ...
I .orenzo 1-a lntrernpt cu unul din zambetele lui, in stare sa
111pcasca inimile femeilor.
Jean, te rog, dumneata e~ti mereu bine venit.
Mu ltumcsc, Lorenzo.
Cum a fost calatoria? Nadajduiesc ca s-a petrecut Iara
p111blcme.
Un pie obositoare. Sa tree grani\a pe la Bielsa in loc de
I11'111 a fost o prostie din partea mea. A~a trageam nadejde ca
11 11111g mult mai grabnic dar o furtuna In Pirinei mi-a oprit
11;1sura vreme de doua zile.
Bun, te las cu oaspetele meu, vom bea ceva mai tarziu
1bc:-, vei gasi de cuviinta.
Dar Jean nu i-a raspuns. Se uita drept la englezul care
255
ARLETTE GENEVE
avusese indriizneala sa puna In primejdie via\a fiicei
lasand-o sii ciilatoreasca rara prczcnta unui aparator. D
nu $tia ca Agata avusese intregul echipaj de pe vapor ca
nicio femeie nu ar fi putut sii fie mai bine piizita ca ea.
catre oamenii lui Cristopher Beresford.
Carlos $i Lorenzo au i e~it degrabii din salon. France
englezul s-au masurat ca ni~te adversari dar cu respectul
care il dii experienta de a nu gre~i dintr-o pornire voita.
- Doresc sa vii cer sii renuntati la pretentiile asupra fil
mele.
C1istopher $i-a zis ca omul nu umbla cu ocoli~uri, me
drept la tinta $i la inimii cu precizia demnii de eel mai b
rival. $tia ca va fi un combatant de temut dar nu-i p
urcase pe creste rnai abrnpte ~i rnai grele.
- Onoarea mea de biirbat ma impiedicii sii-mi i
cuvantul inapoi, a raspuns pe un ton lini$tit care nu a
incordarea ce n stapanea.
Jean a mijit ochii cu o banuialii grozava. Ce ii ascuos
fiica Jui? Ce minciunii pusese la cale ca sa apere gat
englczului?
- Alegeti-va cu mare grija vorbele, lord Beresfo
fiindcii vorbiti cu un tatii furios ~i cu dreptul divin sa-$i a
ceea ce iube$te.
Cristopher a $liut ca gre$iSe cu riispunsul siiu.
- Vii cer formal miina fii cei dumneavoastrii
'
Rowena.
Furia de pe chipul francezului nu sciizuse ciitu$i de puli
de cand incepusera discutia.
- Cererea dumneavoastra este categoric respinsa, j.
raspuns sec. Nedumerirea lui Cristopher a fast mai mu
decat !impede. Pret de cateva secunde nestar$ite, protestul I
a ramas in gat. Buna seara, lord Beresford, a spus Jean i
chip de despartire ~i deja se pregatea sa plccc cand el
256
lUBE$TE-MA
It h111 11 sii reactioneze.
imi inchipui ca Agata are ceva de spus despre asta.
Vorbele lui au oprit pa~ii barbatului, care s-a intors inainte
ek· 11 scoate un plic din buzunarul bainei $i a-1 lasa pe masuia
••• 1:'111 ga fotoliile din piele din col\ul eel mai indepiirtat al
~1 1 111ilui. Cristopher nu putea sa creada purtarea Jui. Pleca
1t11. pur $i simplu? ii respingea cererea intr-un fcl atat de
11 11 pt'.rsonal $i rece? A clipit de mai multe ori dupa ce a auzit
"'" inchizandu-se. Curentul u~or produs de mi$carea brusca
• 11~ii i s-a parut aer inghe\at care 1-a racut sa se infioare.
/\st.a era tot? Facuse o calatorie atat de lunga doar ca
an i spuna "nu,, Iara alte lamuriri? Nu putea sa creada. Dar
llum:czul se in~ela arnamic dacii i~i inchipuia ca spusese
11l11mul cuvant.
I )in doi pa~i, a ajuns la plicul care zacea pe lernnul fin.
I a dcsracut cu bruschete ~i a citit ce scria pe hiirtie. Un
n1111ut mai tarziu, injura violent. Agata fusese scurta dar
h111:·1rata iar el era gata sii-i suceasca giitul din pricina
luktului neal?teptat. A mototolit hartia ~i a aruncat-o la CO$.
Apoi a ie$it din salon de parca ar fi fost urmarit de diavol.
111...:·1• dupa o clipa s-a lntors ~i a luat scrisoarea. Nu vaz_u~e
111r 1odata scrisul Agatei, iar un bun agent nu nesocotea mc10
p11sibi litate sau indiciu, fie ele false sau nu.
35
Agata auzea perfect discutia din salon dintre tat~! ~i
h11nicul sau. Ea avea porunca strictii sa ramana in oda1a sa
l:ini sa intervina. Fiigaduiala smulsa de tatiil ei o apasa ca o
257
\
ARLETTE G ENEVE
piatra de moara. Se zbatuse vreme de ceasuri intre ceea
dorea inima ~i ceea ce ii dicta mintea. Se afla la o rasp
grea, care o chinuia ~i consirntise ca Jean Michel sa re
chestiunilc cu Cristopher dar acum indoiala mU$Ca din
Spunea foarte putin in favoarea ei ca nu se infruntase fa
fata cu barbatul care mereu fusese cinstit cu ea, dar id
lnvechite ale bunicului Gi nes ii lasau foa rte putin loc
actioncze de una singura. Acesta chiar incuiase U$a odAil
de cateva ori, ceva cu totul netrebuincios, dici Agata avea
giind sa-~ i tina cuvantul.
Stia prea bine di prapastia care Ii despartea era
netrecut dar de ce tatal ei nu ii dadea un ultim prilej sA
vorbeasca? Ca sa nu dea dovada de slabiciune. Dar
femeie indragostita nu dovede~te slabiciune pentru omul
care ii iubqtc din toata inima? A ascultat cu sufletul lag
intrebarile pe care tatal ei i le punea bunicului $i raspunsuri
~otarate ale acestuia dar nu ajungeau la nicio intelege
Agata s-a gandit ca daca parintii ei au putut sa aleaga, de
nu i se ingaduia ~i ei acela$i lucru?
S-a uitat trista prin odaie ~i pentru prima oara a inteles
ce i se dad use cand a implinit paisprezece ani. Odaia nu av
f erestre spre in afara, singura cale de acces era U$a ca
dadea in micul vestibul iar curtea cu ziduri inalte c
inexpugnabila.
Cata vreme va trebui sa stea acolo inauntru fiira sa fa
nimic? in ciuda a ceea ce-i spunea inima, A~ata primi
fieca re porunca nestramutata, fiecare hotarare deghizata t
sugestie. ~i-a ascu\it auzul dar nu mai putea sa auda g las
bunicului ~ i a $ti ut ca plecase de acasa. Era foarte greu sa
intoarca panace nu i i trecea supararea pricinuita de discutii
cu talal ei. A oftat adanc ca sa incerce sa scape de nodul di
piept care o impiedica sa rasufle cum trebuie. Mereu fuse
o fiica ~i o nepoata ascultatoare dar in acel mome
258
!UBE$TE-MA
1111H1 ~cnia ei i se piirea un stigmat al diavolului. Mama ei
lup1:1sc pentru ce iubea. $i-a infruntat tatal $i un popor intreg
i•n -..Hji apere iubirea. Ea de ce se resemna? Ce o oprea?
lh'oscbirea dintre tatal ei $i Cristopher era prea mare ca sa
1111\1n<i cont de ea.
.kan Michel hotarase sa riimana in \ara so~iei lui in ciuda
111111ror greutatilor pe care a trebuit sa le infrunte, dar
1 11slllpher era un nobil cu obliga\ii pe care nu putea sa le
1•111kasca. Si chiar daca ea ar fi fericita cu el oriunde, daca
•' :ir urma pomirile, tatal $i bunicul ei ar suferi din pricina
h1 11ari'1rii sale toata viata iar ea ii iubea prea mult ca sa le
1111~inuiasca o asemenea durere. S-a tot ga~dit lace trebuia
" ' lacii pentru a-i vedea pe toti fericiti. Dar Agata, in grozava
1·1 111.:li ni $te personala, hotarase ca voia sa se desparta de
111\iin.:a vietii ei; dorea sa-1 consoleze, sa faca despartirea
p11ctcneasca $i mai pu1in dureroasa pentru amandoi. Avea
lll' VOie ga ~j-) aminteasca CU chipu) zambitOr, privind-0
prnlru ultima oara cu stralucirea intel igenta a ocbilor lui. $i
11chuia sii-$i multumeasca familia tinandu-$i ragaduiala
·.1111tlsa dintr-o pomire a mintii dar nu $i a inimii , care
, 11111inua sa se arate incapatanata fata de hotararile creierului.
I 1l·huia sa aiba o ultima discutie cu Cristopher ~i pcntru asta,
11dwia sa ceara ajutorul singurului om care putea sa i-1dea:
I 11n:nzo del Valle. 0 sa a~tepte ciiteva zile, pentru ca tatal ~i
l11111icu l ei sa nu banuiasca ce voia sa faca ~i spera sa
11h11 tcasca.
( ·u aceasta hotarare, s-a apropiat de micul birou ca sa
-.1 · ri~ o scrisoare.
Lorenzo ~i-a privit ingrijorat prietena. Ceea ce ii cerea
;1<le neconceput. Venise la Casa Lucena la solicitarea ei.
1· 1
l\1ktul ei II ingrijorase fo a1te mult dar nu era sigur de ce il
1 h~mase. Ii tagaduise lui Carlos ca va lncerca s-o apere de
259
_,
 ARLETTE GENEVE
propriile ei pomiri. In mod gre~it, prietenul lui credea c
putea sa faca asta. De ce credca ca el era singurul in s
s-o stapaneasca pe veri$oara lui? Era !impede ca A
mereu ascultase de sfaturile lui dar cand o femeie
indragostita cum era ea, asta era o treaba foarte serioasA.
- Ti-am spus c-am sa te ajut, dar nu a$a.
Agata ~i-a pus mainilc in ~olduri. Sa-I convinga
Lorenzo se dovedea $i mai greu decat sa incerce cu tatal
Ea nu voia decat sa o apere in caz ca era descoperitii.
- Cristopher merita o lamurire din partea mea. ~i
tacerea asta absurdii data de tata ~i de bunicul.
- Lamurirea de rigoare i-a dat-o tata.I tau la Zambra.
-Am tot dreptul sa incerc sa-mi rezolv treburile cum c
mai bine de cuviinta $i sunt incredintata ca facand cum v
et gre$esc.
- Nu vreau sa devin du$manul familiei tale pentru
moft. Ochii Agatei au stralucit cu o durere care a fiicut
stomacul lui Lorenzo sa se stranga. Pupilele ii arata
limpede chinul pe care ii indura. Dacii faci asta, totul o sa fl
$i mai greu. Ar trebui sii la~i lucrurile a$a cum sunt.
- Prietenii buni se ajut.a, I-a infruntat ea cu repro$.
- Prietenii ne impiedica sa facem gre$eli ireparabile.
- Ce rau poate sa-mi faca sa stau de vorba cu un barb
care in curand va pleca in Anglia? Va disparea din viata m
ca §i cum niciodata nu I-a$ fi intalnit. ~i nu poti sa-ti lnchip
cat ma doare lucrul asta.
Expresia $OVii.itoare de pe chipul lui Lorenzo i-a dat
raspuns la multe necunoscute. Nu putea sa creada. Incerca
sii-i apere virtutea evitand o intalnire intre ea $i Cristopher!
- Tata! tau se teme ca te va compromite, a recunoscut in
cele din urmii. Fiindca astfel nu ar mai putea sii evito
ciisatoria voastrii.
Ii venea sa radii ca o nebunii. La asta se reducea totul'l
260
1UBE$TE-MA
n privit botarata pe prietenul ei inainte sa-i marturiseasca:
Tata nu are de ce sa se ingrijoreze. Nu exista pri mejdia
• II ma da lui Cristopher pentru ca deja am facut-o ~i nu ma
uft1l'sc. Narile lui Lorenzo s-au dilatat $i ochii is-au redus la
11 linic primejdioasa. Ceea ce tocmai spusese ea sch,imba
1111111. Stiu foarte bine care imi este locul, a continuat Agata
ti doresc sa actionez cu maturitate $i inteligentii. De aceea,
( 'l'istopher meritii sii audii de pe buzele mele un riimas-bun
1fdinitiv...
I,orenzo a intrerupt-o:
Stii ce ai recunoscut? a intrebat-o deodata.
I:a a rasuflat cu putere.
j ntotdeauna am fost con$tienta de pozitia pe care o
urnpa lordul Beresford ~i de cea pe care o ocup eu. I-a
p111nenit titltul ca sa nu mai ramana nicio indoiala ca
m·\ionase pe deplin con~tienta de faptele ei, dar expresia lui
f .orcnzo continua sa fie hotarata. $tiu ca o relatie serioasii
Int re noi este cu neputinta dar nu pot sa-mi indrept inima pe
1111 drum, chiar daca incerc s-o fac cu capul.
. \Orbe~ti intr-un fel nechibzuit.
- Nu ai tncerca sa faci la fel daca te-ai afla intr-o situatie
usemanatoare? Daca ai iubi din tot sufletul, chiar daca ai ~t i
ra acele simtaminte nu au cum sa se implineasca? Agata
llH.: mai ii aruncase o provocare. Ce rau poate sa-mi fadi
,a -mi iau ramas-bun de la Cristopher?
Lorenzo a privit-o atat de intens inciit ea a ro~it. Pret de
c:·11cva momente au ramas tacuti.
- Englezul tau stii la hanul Elvira. Agata s-a rasucit cu
p11tcre ca sa se uite la varul ei, care tocmai intrase pe u~a
hibliotecii. Chiar eu te voi duce acolo dupa ce vom vorbi, a
11daugat Carlos.
- Ciind ai venit? I-a intrebat mirata.
- Lasa-ne un moment singuri, Lorenzo, este grabnic sa
261
 ARLETTE GENEVE
am o discutie cu veri~oara mca inainte sa ma Into
Madrid.
Acesta a facut un gest de incuviintare ~i a oftat u~
fiindca lasase responsabilitatea pe urnerii lui Carlos.
- Ne mai vedem, Agata; buna ziua, Carlos.
Dupa ce del Valle a plecat, varul ei $i-a infipt ochii pe
- Stai jos. Porunca fusese categorica ~i Agata s-a su
fara sa cracneasca. Am nevoie de ajutorul tau, i-a s
dintr-o data.
- $tii doar ca poti sa te bizui pe mine, a raspuns
ingrijorata.
Ochii intunecati ai varului ei pareau obositi.
- Mai inainte trebuie sa afli despre ce e vorba. Agata
ramas tacuta $i Carlos a rasuflat adanc. Trebuie sa-1 duci
bunicul tau departe de aici, in Franta ~i te rog sa ai grija
el. Ea a clipit de mai multe ori incercand sa patrun
intelesul vorbelor ei. Lordul Beresford este dispus sa a~tc
cat va fi nevoie inainte sa trimita raportul la Loncira.
- Bunicul nu va pleca, i-a spus Agata cu convingere.
- $tiu, dar am aranjat totul ca s-o faca.
- Cum? 1-a intrebat nedumeritii.
- Am inchiriat o casuta in sud, pe langa Bordeaux. Ta
tau m-a ajutat cu demersurile.
Atunci ea a infeles absenta varului ei din ultirnele zile.
- Tata este de acord?
- Da. $tie Ce primejdie ii pa~te pe Gines daca ramane in
Cordoba.
- lnteleg, a raspuns.
- Dar va trebui sa ramai cu el 1n Franta urmatoarele !uni,
Sau.pana se poto leste furia regelui.
Agata a inteles ca tatal ei vazuse sansa de a o tndeparta d
englez si de aceca consimfise ca ea sa se inroarca m Franta
dar nu $tia ca ea hotarase deja ca Cristopher nu-$i avea Jocul
262
[UBE$TE-MA.
tu \-11tnrul ei.
'Ii: vor insoti Lucas $i Felipe $i vor ramane cu voi ca sa
wn poarte de grija. Manuel $i Ram6n se vor ocupa de ferma
r i\11;1 SC intoarce Unchiul.
l'oate ca nu va mai putea sa se intoarcii, a spus intristata.
M-am gandit Ia asta dar alta chestiune trebuie s-o
IA111urim. Ea I-a privit drept in fata. Lordul Beresford nu
ltl'h111c sa $tie unde te afli. De ce ii cerea varul ei asa ceva?
I dispus sa ne dea cat timp avem nevoie dar este mai bine
.n1111 ~tie locul unde se ascunde Gines. A$a nu va fi nevoit
,,1 t'adi fata unei problerne $i mai mari in cazu l in care
w1oana spaniola se hotaraste sa cerceteze rolul lui.
Ce incerci sa-mi spui? I-a intrebat cu glasul un pie
1n·inurator.
Poate ti acuzat de complicitate, sa ramanii dezonorat ca
ni·rnl al Coroanei pentru ca a ascuns infonnatii. Dar,daca
1111 ~tic unde va ascundeti, cu greu ar putea sa-1acuze. Agata
111\l·kgea prea bine. Vrea sa vii duca la casa Jui din
l'ortsmouth dar asta nu este cu putinta. Relatiile bune dintre
\ pania $i Anglia ar face ca Gines de Lucena sa trcbuiasca
1,,1 ..;c intoarca la Cordoba. Coroana spaniola s-ar astepta la o
111·1kapsa excmplara din partea Angliei pentru complicele
111111i tradator al Spaniei; intelegi?
Da, $i !mi pare rau ca nu m-am gandit la asta.
S-a gandit pret de un moment. Daca Beresforzii ajutau
1111 tradator, bunul !or nume ar fi patat pentru totdeauna cu o
11l·ara greu de sters. Cristopher nu merita a~a ceva pcntru ca
, nisc sa se poarte ca un dornn. Ea se daduse lui pentru ca 11
111hl.!a ~i nu putea sa sc caiasca, nu avca de gand s-o faca. Va
p:1~1ra o amintire frumoasa despre iubirea imposibila pe care
1 o purta.
Agata a lnchis ochii cu adiinca durere. In niciun caz nu
\'oia sa-i faca rau lui Cristopher ~i ~tia ca varul ei avea
263
 .ARI.Erm GENEVE
dreptate sa actioneze cu atata bagare de seamii.
- Cand totul se va fi srar~it, vei putea sa iei legatura o
§i sa-i lamure~ti pricina tacerii tale. Agata a ~tiut ca a~ac
nu ar fi cu putinta. Cristopher trebuia sa-~i ocupe locul,
ea pe-al ei. Te voi insoti pana la han ca sa-ti iei riimas-
de la lordul Beresford, cum dore§ti. Ii voi spune tatalui
ca ai petrecut dupa-amiaza cu mine. Am sa te a§tept
taverna Montilla. Agata voia sa spuna ceva, dar Carlos
i-a ingaduit. Lordul Beresford nu trebuie sa banuiasca n·
Daca ii iube~ti cu adevarat, trebuie sa pastrezi tacerea, pen
integritatea ~i bunul lui nume.
m
Ea s-a intrebat daca va fi stare sa-~i ia ramas-bun do
Cristopher !ara ca el sa-~i dea seama de adevaratele
ganduri, dar trebuia s-o faca.
- Sa mergem, atunci, i-a spus.
36
Era a~a de furios ca, daca va mai merge cu pa~i atat
hotarati prin incapere va lasa urme pe podea. De trei o
incercase s-o vada pe Agata dar tatal ~i bunicul ei
impiedicasera. De cate ori mersese la Casa Lucena in zile
la ore diferite, ca sa ii ia pe nepregatite, ea era 1nchisa
odaia ei, nedorind sa-1 primeasca, sau absent.a. I se par
prea suspecta tacerea ei, consimtamantul voit de a nu av
o intalnire fata in fatii cu el ca sa discute limpede ~i ta
apasarea celor doi spanioli, ca sa hotiirasca una sau alta.
in mijlocul acelei descurajari, Cristopher era cu adeva
ingrijorat pentru tatal Jui; s-a uitat la scrisoarea pe care
264
\hll·a in mana ~i a recitit-o, cum !acuse in ultimele doua
1• ,111uri. John suferise un alt.infarct, trebuia sa se intoarca de
h11lu1<i In Anglia dar mai lnainte trebuia sa vorbeasca cu
A1111ta ~i sa nu poata s-o faca degraba ii pricinuia o durere de
•h11nal; de neindurat. De o saptamana, Andrew ~i cu e l
•' lcau In Casa Elvira. un han mic chiar in inima ora~ului.
&Jr~ol iul ii impiedica sa mai primeasca ospitalitatea lui
l.urcnzo del Valle ~i sa riimana in casa Agatei era cu totul de
11t~ :·111dit. A~adar, inchiriase singurele camere din pensiune
I tlind situate la nivelul de sus avea deplina intirnitate.
11r:'1perile comunicau lntre ele prin salonul mic la care se
•l1111gca drept de pe coridor ~i in fund erau u~ile care
'l11d1ideau cele doua camere de donnit pe care le foloseau
Andrew ~ i el. Dar fratele lui nu prea statea la pensiune. Se
hurnra, pana la primele ore ale diminetii de feluritele
1nrhtitori care aveau loc pe strazile C6rdobei; parea ca voia
1n profite pana la ultimul minut. Cristopher ~i-a trecut
~l·gctcle prin parul rava~it. Se gandise ca ultima solutie
IR · i ceara ajutorul lui Carlos de Lucena ca sa incerce sa-1
fndupl ece pe Jean Michel. Se gandise chiar sa se catere pe
t1d11l care ducea in odaia ei dar a renuntat iute pentru ca
ll't•huia sa faca Jucrurile bine ~i un bun inceput era sa incerce
•n I convinga pe tatal ei de bunele lui intentii dar, fir-ar sa
lk !. nu izbutea. Ni~te ciocanituri u~oare in ~a I-au !acut sa
-l· trczeasca brusc din gandurile sale ~i sa se indrepte
1111r-acolo tara sa stea pe ganduri. Cand a deschis, inima i-a
11t)rit din piept. Oprita in prag, era chiar Agata Martin. II
pnvca in tacere, frangandu-~i mainile ~i deodata 0 furtuna
I a swturat din cap pana-n picioare.
Niciunul dintre ei nu a ~tiut cums-a intcimplat, dar dintr-o
da1:1 ea era in bratele lui, primind u n sarut lung ~ i adanc.
( 'ristopher a dus-o inauntrul lncaperii mici in vreme ce
111d1idea u~a. Agata s-a lasat sarutata cu dorinta ~i disperare,
265
 ARLETTE GENEVE
ii fusese a tat de dor de el!
- Am crezut c-o sa-nnebuncsc. Nu ma lasau sa te vad
- $i mie mi-a fost tare dor de tine.
- Ai un tata foarte incapatanat, acum $tiu cu cine se
- Suntem putin ingrijorati pentru bunicul.
- $tiu, de cateva zi le intorc problema pe toate fetele
am ajuns la o intelegere destul de multumitoare cu varul
Cred ca totul poate sa iasa binc.
- Dar n-am venit sa vorbesc despre bunicul, i-a spus
pe un ton seducator. . Atunci, trebuie sii te intorci !ara. intarziere. El i-a zambit
- Nici eu nu vreau asta, a raspuns Cristopher cu glas p
de emotie ~i rara sa poara sa-~i ia ochii de la ea. Vino, treb
sa facem planuri ~i avem foai1e putina vreme. Agata a sim
un fior in stomac auzindu-1. Trebuie sa ma intorc de 1ndatA
Portsmouth, tata s-a imbolnavit grav. Inima ei aproape
oprit. $i-a infipt pupilele negre intr-ale lui. Putea sa-i va
ingrijorarea de pe chip. Odata acolo, voi face demersuri
necesare ca sa obtin o licenta speciala pentru casatoria noas
care va trebui sa aiba loc grabnic. Cand vom fi casatorip, v
trimite Coroanei raportul. Tacerea ei nu a fost observata
Cristopher, care nu ~i-a dat seama nici de nelini~tea di
frumo~ii ei ochi. Vei putea sa tc lmbarci saptamiina viitoa
impreuna cu bunicul tau. Eu va voi a$tepta la Dover ca sl.i v
due la Whitam Hall. Carlos de Lucena mi-a ragaduit ca
vorbi cu tatal tau ca sa aprobe casatoria noastra. Agata avet
in c?ntinuare buzele pecetluite, in vreme ce asculta vorbclt
lui. II privea cu duio$ie nesffir~ita ~i adanca tristete. El tac
~lan~riA pentru o viata impreunii dar era foarte departe de a
izbuh. II iubea atiit de mult !neat trebuia sii-1 protejeze. Tra
nadejde ca tata i~i va reveni curand, de$i sunt recunoscator
pentru acest noroc n ea~teptat. Coroana nu va pretinde sa-1
trimit raportul cata vreme el este convalescent. Vor avea
riibdare panii la insiinato~irea lui deplina, ceea ce ne da vreme
266
[UBE$TE-MA
.a 11ctionam.
I >codata, ca ~i cum ~i-ar fi <lat seama de tiicerea ei, a
r11vit-o lung, scrutandu-i striilucirea din och~, curba u~o~ra
• hu;;elor ro~ii, care Ii zambeau a~a cum i~1 dore$te once
hnrbat 1ndriigostit.
E grava starea lui John? 1-a intrebat, cu adevarat
ln~rijorata.
A avut o reciidere; a suferit un atac de cord acum cativa
1111i ~i saniitatea lui este destul de delicata.
vo1i\ndu-i lngrijorarea. Agata era extraordinarii ~i foarte
l'llri\nd va fi sotia lui. Te iubesc, Cristopher, i-a miirturisit ea
ckodata. Te iubesc din tot sufletul.
1-ar fi pliicut sii audii de pe buzele lui Cristopher o
1kdaratie de iubire la fel ca a ei, o dorea cu toatii puterea,
11111jca dupii ea. Dar despaqirea tacutii care trebuia sii se
l'clreaca peste cateva momente ar fi fost mult mai dureroasa
dccat i~i inchipuia dacii el i-ar fi facut-o. Ar fi douii inimi
111dragostite silite sii se desparta. Agata intelegea prea bine
rn bunicul ei nu ar fi in sigurantii In Anglia, nu, cand ambele
rnroane, cea englezA ~i cea spaniola, aveau relatii a~a de bw1e
~1 interese reciproce. Dacii voia sii-1 salveze, trebuia sii-1
srnata din Spania dar spre Franta nu spre Anglia ~i dacii ii
111bca cu adevarat pe Cristopher, trebuia sii-1 lase liber pentru
r.i nicio banuiala sii nu atame deasupra capului sau, asupra
pozitiei sociale pe care o va avea ca viitor marchiz de
Whitam.
- Ai cuviintul meu ca ne vom intoarce la Cordoba de cate
nri dore$ti. Cu tine am invatat sa iubesc acest piimant, i-a spus
l'I cu dulceat;'i. Am lnteles ~i apreciez oamenii ei, idealurile ~i
\l'lurile lor. Cordoba este aproape la fol de frumoasii ca ~i tine.
- Atunci, lasii o data vorba ~i iube~·te-o pe aceastii
rordobeza aproape la fel de frum oasa ca ~i Cordoba.
267
ARLETTE GENEVE
[nvitatia c i 1-a Juat cu totul pe nepregiitite. Vreau si
arn intesc siirutiirile tale, sa-rni amintesc gustul tau cand
fi departe de mine. Jube~te- mii! I-a atatat.
- Ca o canalie? a intrebat-o cu ochi arzand de dorin'AJ
- Singurul meu amant canalie. Cristopher nu a mai a
nevoie de altii invitatie. A luat-o in brate, a sarutat-o •l
inceput sii se indrepte cu ea spre dormitor. J se parea atat
u~oara incat ar putea s-o duca pana la capiitul lumii. A
s-a prins de gatul Jui ~i cu limba i-a smuls un geamiit ra
care a multumit-o In tainii. Sub ace! strat aristocratic
ascundea un barbat foarte patima~, cu sangele la fol
fierbinte ca al ei. Cristopher s-a rezemat cu spatele de
donnitorului ca s-o inchidii, dar tara sa-i dea ei drum
Gurile !or s-a u devorat una pe alta cerand mai mult de
celalalt. $i-a pus picioarele Agatei In jurul taliei, tinand
practic agatata de el. fmi place la nebunie gatul tau gol, i
spus ea ca sii-1atate. Trag niidejde sii nu te mai viid nicio
cu vreuna dintre batistele alea scortoase, dar daca o faci,
sii ti le ard din nou pe toate.
El a ras amintindu-~i de 'indriizneala ei dar hohotul i
ramas in gura care i-a cerut iarii~i limba cu lndriizncal
incercand sa-~i aminteasca locurile ei ascunse, curbcl
dintilor, cerul gurii tare.
Agata adora gura Jui Cristopher, gustul ei imbiitator
aroma barbiiteasca a pielii. L-a simtit luptandu-se c
jupoanele ei voluminoase ~ i nu s-a dat batut pana nu a gbi
pielea calda ~i matasoasa a coapselor, pe care a mangaiat
cu varful degetelor caldute. Mangaierea i-a iutit batail
inimii in chip necontrolat ~i a tacut sii-i palpite o dorint&
nestapanita in maruntaie, care a luat-o prin surprindere. Dar
el abia daca ii lngaduia un ragaz, continua s-o devoreze cu
sarutul lung $i adanc, care o istovea dar o facea foarte
fericita. Era tulburata dar dornica de ~i mai mult.
268
lVBESTE-MA
i nconjoara-ma iara~i cu picioarele, i-a cerut. Ea a
1N·11ltat supusa ~i atunci ~i-a dat seama ca ii indeparta rutaria
,1n l;isa in jos catre barbatia lui tare ~i pregatita. L-a sim\it
111111 11.:cand in ea cu o singura mi~care ce i-a smuts un geamat
111 1n:laiat. Cristopher a inchis ochii ~is-a incruntat ca ~i cum
111 Ii indurat o durere grozava. Dumnezeule! A$ putea sa stau
11'... 1 1oata viata, a spus o secunda mai apoi. Pozitia aceea i
- a pflrut Agatei pacatoasa dar era minunat sa se simta
pnl runsa de el ~i totodata \inuta de bratelc lui puternice.
h 111noaso, e randul t.1u sa stai pe u~ii. Ea nu i-a inteles
\i1rhcle dar cand Cristopher s-a intors ca s-o rezeme de u~a
1 1a inceput primul atac, Agata a in\eles. El avca nevoie de
1
1111 punct de sprijin ca sa atace cu putere, tacand penetrarea
uuilt mai adandi ~i intensa. Nu a ~tiut in ce moment a incetat
... , mai rasufle dar jocul de seductie al gurii biirbatului era
111
l·la~i pe care ii simtea iniiuntrul ei. Cristopher i-a tinut
p:ilrnele cu una din maini, in vreme ce cu cealalta incerca
.,,, i dcscheie pieptarul strans, neizbutind. Fir-ar sa fie! Data
,·1i1oare am de gand sii te las goalii de tot.
I:a i-a cerut cautat gura In vreme ce se topea in
1111 bra\i~area lui.
Cristopher s-a trezit cand a auzit zgomotul u~ii care diidea
111 rnicul salon. Agata plecase, dar nu inainte ca el s-o
111hcasca din nou cu o intensitate istovitoare. Prima oara
111sc.:se intens, pletoric iar a doua mult mai tandru $i dulce.
t'1 11use sa exploreze fiecare colt $i curba a trupului de femeie,
ii idololatrizase de parca ar fi fost al unei zei\e care i se dadea
,·;1 ~ i cum i-ar acorda un privilegiu enorm. Cristopher o
t:1cuse sii fagaduiasca case va 'imbarca In momcntul in care
, ;1 primi confi rmarea Jui ca totul era gata. Ea ii lagaduise cu
llll zambet frumos care i-a tacut inima sa sara in piept cu
11111lta bucurie. Despartirea i se parca acum mult mai putin
269
 ARLETTE GENEVE
du~eroasa, de~i s-o iubeasca fizic i'n dupa-amiaza aceea
satislacuse dorinta adanca pe care i-o trezea mereu · tare
temea ca doar cu ea putea sa atinga 0 desfatare ca ;ceea
acum cateva ceasuri.
_s-a ridicat di~ pat $i $i-a pus pantalonii $i cama~a, pe
a l~sat-o descbeiatii, apoi a ie$it descult din odaie fiindca
ma1 auzea zg?~?t $i. s-~ intrebat daca nu cumva Agata
pleca~e, cum 1$1 mch1puia. Dar cand a apasat pe clanµi ~i
des~h1s U$a, a dat nas in nas cu Andrew, care nu izbutea
apnnda lampa cu gaz din salona$.
_EJ a ?c~t-o cu o mi$care iute $i cand lumina calda
scaJda~ t~caperea ~i a vazut stralucirea jucau$il din ocll
alba$,?'I ~1 fratelui Jui, a $liut ca gustase rachiul, ca $i el.
. - lm 1 pare rau ca te-am trezit, s-a scuzat acesta darn
$t1am ca donni, abia e noua. ' - La ~ase, nu uita, ~i ai mare grija.
- Nu ~-ai trezit, dar ma bucur ca te-ai intors. A$a vona
~vea ma1 multa vreme sa pregatim totul mainte
imba:care. Nu u_ita ca pe Ia $ase ne ~teapta Carter. Andrew
tot ~a~t~ ceva $1 Cristopher s-a intrebat ce anume. Sovaia
d~ca sa:1 dea ves~ea despre tatal lor sau sa a$tepte pana vor
a.Jung: ~n p~rt. S~a ca Arthur era deja pe drum $i lntr-o cl ipl
a ho~ara~.ca nu-1 va spune nimic lui Andrew. Nuse racca
sa-1 mgnJoreze. Bagajul tau a fost deja trimis pe Diavolul
n_egru. Frat~le lui 1-a privit cu o spranceana ridicata. Ti-am
lasat un schrmb de haine pe pat.
- Ne intoarcem in Anglia? a intrebat surprins. Credeam c4
mergem la Ronda, la Aurora $i Justin.
- Arthur a trimis un mesaj, Aurora $i Justin sunt fn drum
spre Portsmouth.
- ~un, mai am cateva ceasuri de distractie.
Cnstopher s-a uitat la el nedumerit.
- N~ ~ti~ ~e unde ai fost toata saptamana, nu ai dorm it in
patul tau n1c10 noapte intreaga.. ., I-a mustrat.
270
1UBE$TE-MA
Andrew nu l-a lasat sa tennine.
. Am fost poftit Ia o intalnire foarte speciala. La dansul
liicului purificator, pe o mo~ie apropiata.
Apropiata de ce? 1-a intrebat el pe un ton sec.
. De ora~, dar nu trebuie sa-ti faci grij i, ma voi intoarce
In vrerne pentru imbarcare.
Cristopher a hotarat ca fratele Jui putea sa se bucure de
ultima noapte in ora~.
- Este de mare insemnatate sa te intorci la vreme. Avem
drum lung pana in portul Palos, in Huelva; acolo ne a~teapta
I >iavolul negru.
- Bine nu voi intarzia mult dar trebuie sa asist la ritual.
M-a poftit' unul dintre nepotii Eulaliei, Manuel, iJi aminte~ti
tk el? E in Cordoba pentru Crucile din Mai.
- \Qi avea, nu face fa1a asta de gheata. Cordoba nu a
m<incat pe nimeni inca ~i n-am sa fiu eu primul. ~i-apoi, am
n111oscut cea mai fascinanta femeie din lume. 0 cheama
Rosa, ca pe tloare, ~i este atat de delicata incat abia pot
s{1-mi iau ochii de la ea. Cred ca sunt indragostit.
- A i grija cu rachiul fierbinte, este foarte daunator ~ i
poate sa te lase in nesim1ire.
- Rachiu fierbinte? a repetat fratele lui . \Qi tine seama.
Dar ceea ce niciunul dintre ei nu ~tia era urma atat de
adanca pe care avea s-o lase in inimile lor ora$ul ~i oamenii
din Cordoba.
271
ARLETTE GENEVE
37
Whitam Hall, martie 1833
Cristopher a dat majordomului manu$ile, palaria $i Cl.\
Vantul inghetat al Atlanticulu i biciuia zi lele acest
comitatul Portsmouth cu o fortii neobi$nuita. Nu-$i amint
un lnceput de primiivarii mai rece. ~i-a frecat mainile ca
$i le incalzeascii, in vreme ce se lndrepta lnauntrul casei.
- \6i bea un ceai cu lapte In biblioteca, i-a sp
majordomului inainte sii deschida U$a $i sii intre In inciiper
inciilzitii.
Ciiminul aprins I-a racut sii se hotiirasca tncotro s-o ia c
sii incerce sii-$i lncalzeascii putin picioarele cat a$tepta tava
cu ceai. S-a descaltat $i a fficut un gest de U$urare cand a
simtit caldura la talpile picioarelor. De cand 11 afecta atat do
mult fri gu l?
- Dacii mi s-ar fi spus acum cativa ani ca te voi vedea
a$a, desc ult in fa\a focului, nu a$ ft crezut.
Cristopher a intors fata spre w;;a care racea legiitura intre
birou $i biblioteca. Tatiil lui stiitea acolo in picioare,
privindu-1.
- E al dracului de frig, i-a riispuns. Un acces de tuse al
marcbizu lui i-a confinnat vorbele. Ar trebui sii stai 'in pat,
i-a repro$at pe un ton prea autoritar.
- Patul mii slcie$te de putinele puteri care imi mai riiman.
John vorbea ca un i'nvins $i Cristopher a strans buzele
viiziindu-i atitudinca pasivii. Prefer sa mor in picioarc dccat
272
11111 o pozitie vulnerabila.
mers cu pa$i ince\i pana la el, care a stat nemi$cat, ciici
1111.ilui lui nu-i placea sa fie ajutat. Voia sa fie pe mai departe
1111 1\:pi.:ndent ~i nu o povarii pentru fi ii lui. A dat la o partc o
11·1 n;·1 de pe fotoliu l care se afla chiar lntr-un colt. al
1
, ,1111inului $is-a a~ezat cu multii grija. Apoi a scos un oftat
ii·· ;ul:.tnca obosealii.
r:.~ti sigur ca vrei sa caliitore~ti in starea dumitale? E$ti
, 1111 valescent inca, i-a spus Cristopher privindu-1.
John s-a uitat cu atentie la \ntaiu l Jui nascut. 1-a vazut
111 i• rijorarea pentru el si a regretat ca lunga lui boala Ii
1111rc;·upsese planurile. Totul ar ft putut sa ti~ a.ltfcl ?a~a n-~r
11 . ; uforit reciiderea aceea. Barbatul cares-a mtors c.hn Spama
pl111 de iluzii ~i de veselie nu semana defel cu celalalt. rece.
1111111ritar $i despotic, care privea lumea cu nesffir$il dispre\.
Am nevoie de un pie de soare, a spus marchizul , chiar
d.1d1 ~tiu ca nu voi putea sii mii bucur de eel mai bun, acolo
umk-mi doresc.
<. 'ristopher $i-a infipt pupilele in cele ale tatalui sau. John
, nia sii mearga \n Spania, dar asta o va face doar trecand
pL"stc cadavrul lui. Aurora nu mai vorbea cu fratele ei de !uni
d\.' /.i \e, din pricina atitudinii Jui neclintite $i hotarase sa nu
-.1.: mai lntoarca la Whitam Hall cata vreme era cl acolo.
J11stin, cumnatul Jui lncerca sa ii 'impace dar Cristopher nu
:iv1.:a de gand sa cedeze $i nici ea .
.. Saint Tropez este un loc frumos primavara, i-a raspuns.
John a schitat un zambet un pie ~ovaitor.
-- Adevarul este ca dorcsc sa revad Mediterana.
- Trag nadejde ca nu vei face niciun abuz. .
- \bi avea cu mine o zmeoaie care nu-mi va lngiidu1a~a
L·~v a.
Cristopher nu era defel de acord ca sora lui sii-1!nso\easc~
p~ tatal lor in calatoric. El ar fi preferat pe c1neva ma1
273
 ARLE1TE GENEVE
calificat dar Arthur §i Andrew
izbutisera sa-1 faca sa cedeze.
- Carter te va lasa in Le Havre §i se va intoarce sa te ia
data stabil ita. Michael Carter, capitanul Diavolului negru
va duce pe tatal Jui pana In portul francez, apoi se va into
dupa ~ateva saptamani ca sa-1 aduca iara§i in Angl
Marchizul avea lntalnire cu unul dintre cei mai vestiti med'
din Paris, Pierre Fidele Bretoneau, care !acuse progrese m
in §tiinta medicala despre febra tifoida §i difterie. Tatal I
avea multii 1ncredere in el. in Londra avem ni~te medi
foarte buni, a spus Cristopher intr-o incercare ca tatal I
sa-i vada opozitia la aceasta caJatorie planuita dar John av
parerea Jui despre asta.
- Aici sunt pre.a multe prejudecati iar eu am mul
incredere In judecata Jui Pierre.
Intrarea Jui Arthur §i Devlin I-a impiedicat sa-i dea u
raspuns.
- Arati la fel de rau ca intotdeauna.
Salutul Jui Devlin Penword, duce de Arun I-a racut pt
John sa-i raspunda cu 0 strambatura.
- \Orbe§ti a~a pentru ca nu te uiti in oglinda, i-a raspun1
cu umor, ridicandu-se cu mari precautii. Cat e§ti dispus sl
pierzi astiizi? Cei doi frati Beresford au !acut un schimb de
priviri. Prezenta ducelui la Whitam Hall il amuza foarte tare
pe tatiil lor. Dacii mai continui sa pierzi a§a, Justin va
mo§teni o avere In ruina, i-a spus John, ~i atunci ce se va
alege de viitorul nepotilor mei?
Cei doi barbati au pornit spre gradinile din spatelc
conacului, neintrerupandu-~ i discutia.
- Totul e pregatit, i-a spus Arthur lui Cristopher, cu chipul
sever. Acesta 1-a privit dar nu a putut sa spuna nimic pentru
ca a intrat Marcus cu tava de ceai. A lasat-o pe o masuta, pe
care a apropiat-o de camin ~i dupa aceea, a inclinat din cap
274
1UBE$TE-MA
ti 11 i c~it la fel de tiicut cum venise. Cristopher a profitat ca
Ar1 hur i~i punea o cea§ca de ceai ca sa se lncalte din nou cu
r11111 ofii. Degetele de la picioare i se incalzisera. A luat
11ra~ca pe care i-o dadea fratele lui, cu politete ~i un gest de
111t1l\umire. Arthur 1-a scrutat pc Cristopher, ca de aratea ori
tn ultimele luni. Chipul continua sa-i fie foarte sever, liniile
llue din coltul ochilor se accentuasera, dar era cu totul de
ln\des. Raportul pe care ii inmanase Coroanei nu multumise
p ~h.:ptari le generate la inceputul misiunii. Impecabila carte
1k vizita profesionala a fratelui lui se vazuse patata de
1111 plicarea emotionala fata de unul dintre conspiratori.
lkputatia li ramasese serios prejudic iata. Cristopher
p11:rduse crcdibil itate ~i respectul primului m.inistru brita~c
~i al colegilor lui. Platise un pret prea mare pentr!1 o fem~1e
1.: arc disparuse din via\a lu i !ara nicio expl icatie. Iocercanle
lu i de a o gasi se dovedisera zadamice, o su~a de
dczamagiri care il Iasasera tulburat ~i neputincios. Agata
Martin disparuse din Cordoba ~i din viata lui Cristopher.
(";Ind el a inteles ca il parasise, a suferit o transfonnare
hrutala. Redevenise barbatul cinic ~i rece care fusese dupa
cxperient.a cu lady Ophelia. Aceasta iz butise sa puna mana
pc un irlandez bogat ~i batran ~i de atunci locuia la Dublin.
Dar Ciistophcr sc schimbase mult. Boala lunga a tatalui lor
ii impiedicase sa se departeze de Whitam Hall ~i de afaceri le
fomiliei ~i s-a cufundat In munca de parca viata i-ar fi depins
de asta. Patrimoniul §i bogatia Beresforzilor cre~tea cu o
iuteaJa ametitoare dar optirnismul fratelui lui scadea zi dupa
1:i. Ai nevoie de odihna. Sugestia lui 1-a racut pe Cristopher
sa-1 priveasca atent. Tu ar trebui sa mergi cu tata la Paris, nu
Aurora.
- Nu pot sa-rni nesocotesc obligatiile, i-a raspuns pe un
ton ridicat, fiindca incepea deja sa-1 oboseasca aceea~i
uiscutie in acele din urrna saptamani .
275
 ARLETTE GENEVE
- Dar nu e drept ca sora noastra sii stea departe de co
ei atata vreme.
- Atunci, du-te tu cu el.
- Nu am puterea ta sii-l stapanesc, daca a$ merge cu
am ajunge pe coasta spaniola, $tii doar.
- Nu pot sii ciilatoresc acum.
- Gande$te-te macar o data la favorul pe care i 1-ai fi
surorii noastre $i ai vedea ce bine te face sii te simti.
- Mii gandesc la voi toti, dar nu pot sa nesocotesc ni
afaceri care depind de mine.
- Stii ca eu sunt foarte bun cand e vorba de lucrat cu ci
Faptul acela era de netagiiduit. Aurora ar trebui sii ram
acasii, cu familia ei.
- M-am gandit sa angajez o persoanii calificatii, un med
sau o infirmierii, ca sii mearga cu tata dar a refuzat hotiiri
Andrew $i cu tine afi izbutit sii ma faceti sii renunt.
- Du-te cu el, a stiimit frate le lui. Cu tine va ft mult
in siguranta $i va veti intoarce mai repede decat e prevazu
Staruinta lui Arthur 1-a facut sii mijcasca ochii.
- Vrei sa scapi de mine?
lntrebarea fusese rostitii pe un ton iritat.
- Da, i-a riispuns taniirul cu hotiirare. Ai devenit atat d1
nesuferit incat personalul tremura cand intri pe U$ii. Andrew
$i cu mine ne-am gandit serios sa plecam de la Whitam Hall
$i sa nu ne mai intoarcem niciodata, dar n-o facem din
respect pentru tata.
Cristopher s-a uitat la el cu o spranceana ridicatA
auzindu-i miirturisirea deschisii. De$i, dacii era sincer cu el
insu$i, trebuia sii admitii ca atitudinca pe care o luase in
vremea din urrna se putea considera autoritara. Dar dupii ce
se intorsese de la Cordoba, se infruntase cu o haitii de lei
dornici sii-1 desfiinfeze, ~i nu doar oameni politici care se
gudurau pe Iangii regele spaniol, ci $i omul pe care 11
276
considera prietenul lui, Robert Jenkinson. Cristopher nu era
vmovat de fuga Jui Gin.e s de Lucena $i de tradarea Agatei
Murtin dar ajunsese la urechile primului ministru logodna
l11i i..: u nepoata tradatorului $i Jenkinson a adunat unu cu unu.
N11 prea mai era nevoie de alte lamuriri.
Sa se gandeascii din DOU la ea I-a racut sa blesteme. De
hunii seama, avea nevoie de o schimbare de aer $i poate daca
1~1 lnsotea tatal, In Jocul surorii Jui, Aurora va vorbi din nou
cu d $i vor avea iara$i pace $i lini$te in familie.
!mi voi pregati bagajul.
38
Cimitirul Pere-Lachaise, Paris
Cortegiul funerar ajunsese la capat. Chipurile intunecate
s..: asortau cu norii cenu$ii care acopereau cerul ora~ului.
Sicriul fusese depus in ni$a iar lespedea grea la locul ei.
Numai cinci persoane asistaserii la eveniment ca sii-$i ia un
11llim ramas-bun de la Gines de Lucena, care murise filrii sa
mai poatii vedea Cordoba lui draga. Riimii$itele lu i
piin1ant~ti se vor odihni pentru totdeauna In pamant francez.
Agata $i-a amintit cat de greu fusese sa-1 convinga pe
bunicul ei s-o insoteasca in Franta $i sa fuga de regele
Fernando· trebuise sa-1 sileascii sii se urce iotr-o trasura care
ii ducea cittre o destinatie necunoscutii $i nesigurii. inceputul
la Bordeaux fusese foarte greu dar pana cand Gines nu a
inteles ca nu putea sa se mai intoarcii la Cordoba, nu s-a
lasat. Atunci, a devenit brutal, nesuferit $i i$i varsase pe
ncpoata lui toata furia care ii stapanea. Sprijinul tatalui ei a
277

ARLETTE GENEVE
consolat-o in parte.
Agata i~i sacrificase trei ani din viata pentru bunicul
acum ca nu mai era, a putut sa ofteze cu o adanca u~ur
Se aratase atat de nedrept fata de renuntarea ei la ferici
meritata incat nu ~tia cate rugaciuni ar putea sa spuna
inima pentru odihna ve~nica a sufletului lui.
- Bunicul tau se odihne~te in srar~it in pace, i-a spus ta
ei cu glas grav.
Agata a ridicat ochii ~i I-a privit. Fusese alaturi de ea
bine ~i la rau, dar in ca nu ii iertase intransigenta, felul in c
o dusese in locul in care II voia el ~i nu ea.
Carlos, Felipe ~i Lucas s-au alaturat ca s-o consoleze.
- 0 sa va intoarceti la Cordoba? i-a intrebat pe un ton
oarecare invidie care nu I-a surprins pe niciunul.
Lucas ~ i· Felipe fu sesera de mare ajutor In momentc
grele. Gines era un barbat dur, incapatanat ~ i niciodata, i
acei trei ani, nu-~i recunoscuse gre~eala de a se fi impotrivi
regelui. $i-a mentinut pozitia ferma pana la ultimclt
consecinte.
- Si tu vei putea sa te intorci cand vei dori, micuto, i-a
spus tatal ei cu glas ~optit. Eu sunt gata sa vin cu tine.
" Dar asta este aproape cu neputinta" s-a gandit ca.
lzbutise sa deschida un mic cabinet in eel m ai umil carticr
din Paris, la care veneau saracii ~i bolnavii care nu puteau st
plateasca serviciile unui medic barbat ~i de aceea se
mu}tumeau cu ingrijirile ei. I se pareau incredibilo
prejudecati le oamenilor in aceasta privinta. Brau femei do
seama care stralucisera in trecut ~i in prezent in domeniul
medici nii , ca Maria Catalina Biheron' sau Maria Gill ai n
Boivin2, ~i care se evidentiau prin munca lor, dar era Iimpede
1
Maria Catal ina Biheron. Medic specializat In fabricarea m odelelor anato mioc
17 I 9-1786 (n.a.)
z Maria Gillain Boivin. Absolventa de universitate. 1773-184 1(n.a.)
278
IUBE$TE-MA
~n fcmeile care voiau sa-~i croiasca un drum intr-o profesie
r\·11tru barbati trebuiau .sa rnun~eas_ca indoit ca sii arate
~1111n111itii\ii ~tiintifice ca erau pe Jumatate de bu~e.
Ar trebui sii incep de la zero ~i asta ar fi ca ~1 cum rn-a~
lntoarce cu ca\iva ani in urma; in scbimb aici, am viata
1
u:mj atii, a raspuns sec, fiindca isi simtea inima strapunsa de
1l11n.:re ~i afectata de dor. .
lzbutise sii dea o directie corecta vietii ei profes1onale,
v111orului ei dar pretul fusese prea ridicat. . , ~·
Nu asta am visat pentru tine, i-a spus tatal e1. Agata n
•''a plangerea pe dinafara. Jean nu era de a~ord ~u fe~ul in
nm: ea i~i ca~tiga o reputa,ie in domeniul ~~11nte1 dar
lnv:"1\ase sa nu-i pese prea rnult. Stii doar, a staru1t el.
Parisul este un ora~ foarte mare, voi izbuti sa-mi fac un
l llSI.
Bunicul tau \i-a Hisat mo~tenire Casa Lucena, a
11111.:rvenit deodatii Carlos, care unnase alaiul in tacere panii
111
aeel moment. Ai putea sa te dedici ajutoriirii saraci !or care
11mplu Cordoba.
Vorbele varului ei i s-au infipt drept in inimii. Era ceea
n· dorea mai mult: sa se 1ntoarca in frumosul ei ora~. Si i se
parca absurd ca bunicuJ ii lasase ei casa si nu .l.ui .Carlo~ sa~
h :lipe. Mo~ia La Alameda o mo$teniscra vern e1 ~~mon ~~
Manuel, Carlos fusese numit uzufructuar dar hotarare~ lu1
l lines fusese cea dreapta, Ramon si Manuel o men tau:
l11ptasera toata viata pentru frumoasa proprietate.
.. E posibil s-o fac lntr-o zi, a raspuns ea. Dar nu acum'.
·- Treburile 1n Spania nu merg a~a de bine pe cat ar trebu1,
a a tirmat Felipe cu glas grav, de parca ar fi crezut di refuzul
/\gatei se datora acestui lucru.
~ Carlos s-a uitat la veri$oara lui inainte s-o ajute sa se urce
111
trasura care ii va duce inapoi in Marais, zona 1n care 1$i
avca ea caminul.
279

ARLETTE GENEVE
- Regele este foartc bolnav, a comentat Carlos cand
s-au instalat comod in trasura. Ma tern case apropie vre
grele pentru tara noastra. lngrijorat, Jean s-a uitat intrebA
la Carlos. Fernando a scmnat un document care abole
Pragmatica $i ma tern ca, daca moare, ne vom confrunta
un razboi civi l intre sustinatorii lui Carlos de Bourbon
mo$tenitoarea lui Fernando.
- Carlos este in Portugalia, nu-i a$a? a intrebat Jean.
- Regenta Mariei Cristina pare ca a izbutit o anu
apropiere de politicienii mai liberali dar nu este de ajuns.
intr-atat ca sa potoleasca spiritele.
- Atunci, a intervenit Agata, nu este o idee buna sli
intoarceti in Spania. S-a uitat la Lucas $i o secunda du
aceea la Felipe. Niciunul dintre ei nu se adaptase frigului d'
Paris dar ea avea incredere ca nu vor pleca inca. S-ar sim
foarte singura tara ei. Tacerea care a urmat i-a cufundat
toti in ganduri triste. Cand au ajuns acasa, Agata $i-a I
ramas-bun de la Carlos, Felipe $i Lucas, care se intorceau
casa lor, aflata in celalalt capat al ora$ului. Am sa va vid
~ai~e? i-a 1ntrebat cu un zambet dar niciunul nu a spu1
mm1c.
Amandoi cordobezi i aveau bagajele pregatite, so
intorceau in Spania.
- Ai grija de tine, frantuzoaico, i-a spus Carlos cu drag.
Odihne$te-te. Hotarii$te-te in noaptea asta daca te intorci cu
mine la Cordoba. $tii ca iti voi respecta hotararea, oricare ar
fi.
- $tiu, a raspuns ea.
- iti sunt dator, sa nu uiti asta niciodata.
Jean a coborat ultima treapta $i Agata a ridicat mana in
semn de despartire, 1n vreme ce rotile trasurii incepcau s!
se mi$te $i vehiculul sa se indeparteze.
- E$ti obosita?
280
]UBP..ffE-MA
lntrebarea tatalui ei a racut-o sa scoata un oftat. In
1t·11litate, era franta dar cu multe proiecte in fa~a care ii
Inn:au inima sa-i bata mult mai iute .
.lean a deschis portita $i a tinut-o de cot pe fiica lui ca
• ll ajute sa strabata gradinita din fa\!, dar inainte sa intre in
11 rul vestibul, Agata a intors capul ca sa priveasca stra?a
11
pm.tic. O incanta in mod deosebit zona aceea. La incepu~nl~
-nk. Marais fusese o mla$tina mare pe malul drept al raulu1
!'kna si fusese locuita de calugari, in secolul al Xlll-lea.
~ . .Oar-
1 urma construirii pietei Vosges, noblilimea panziana
11
lun:puse s-o viziteze $i le-a trezit 'intr-atata interesul !neat au
111n:put sa construiasca palate frumoase de care acum se
hucurau unii negustori bogati. Cand Ludovic al XIV-lea a
11
1u1at curtea la Versailles, multe cladiri fastuoase au riimas
p:ir:isite $i apoi, o data cu revolutia, nobi·li· care inca locuiau
111
Marais, au fost nevoiti sa piece. Cladmle erau locmte de
r:itrc burghezi $i me$te$ugari $i _chiar daca in ace! moment
1111141
nu mai era atat de selecta, Agatei Ii placea foarte mult.
t se parea eel mai bun $i mai frumos colt din Paris.
Mirosul din casa a adus-o cu picioarele pe pamant. A
1rccut pragul in vreme ce i$i desfiicea $nurul de la ~apa gri:
~ 1 -a scos $i palaria, pe care a pus-o in cuierul de la rntrarc $.I
·.1 -a schimbat cizroele groase din piele cu ni$te pantofi mult
; ai U$Ori. Cand a terminat sa se incalte, a auzit rasul tata~ui
11
,., in salon. A ajuns la u~a care dadea in incapere, $•-a
t L..temat un umar de cadrul din lemn $i a privit cu un zambet
1rumosul tablou pe care \I alcatuiau tatal ei ~i micul Cris, ftul
Agatei, care avea putin peste doi ani.
- Tu ne peux pas marcher sans des souliers'.
Jean ti amnca pe micut deasupra capului , iscand un hohot
de ras din partea copilului, care o mi$ca adanc.
• Nu po\i sa umbli farii pantofi. in francezii(n.a.)
281
 ARLETTE GENEVE
Sa vada zi de zi chipul fiului ei ii provoca o durere
care trecerea vremii nu o rnic~ora. Era eel mai frumos dar
care ii primise de la Cristopher ~i eel mai mare chin: copil
era leit el.
Multa vreme, se sim1ise lngrozitoare ~i mar~ava pen
ca ii tinea in ne~tiinta, dar sfatul tatalui ei ~i atitudin
familiei o hotarasera sa pastreze tacerea. Sa afle ca
insarcinata, la putina vreme dupa ce ajunsese la Bordea
presupusese o mare surpriza pentru ea ~i respingerea tu
care au lnceput s-o trateze cu multa riiceala. Tata! ei fos
foarte dezamiigit afland vestea dar timpul ajutase
impacarea spiritelor ~i rezolvarea neintelegerilor dintre
Acum, Jean era lncantat de nepotul Jui ~i asta se vedea in t
ceea ce racea.
- Tu est le plus be/ en/ant du monde 1
Ochii micutului au vazut-o in vreme ce era suspendat t
aer deasupra capului bunicului siiu ~i zambetul i-a devenit"
mai larg.
- Marni! a exclamat printre rasete. Zbol sus!
- Veux tu voler plus haut encore? 1-a intrebat bunicul
I-a aruncat din nou mult mai sus.
Ciind micutul a fost din nou cu picioarele pe parnant, a
alergat la mama Jui, care a deschis bratele ca sa-1 cuprindl
~i sa-1 ridice in SUS.
- Ai fost cuminte? l-a intrebat la ureche cu glas ~optit.
Copilul a dat din cap, in semn de afirmatie.
- Vieau biscuiti, i-a cerut cu limba impleticita.
- Cred ca ai mancat deja o multime. Micutul s-a uitat
complice la Rosa, care In spatele mamei lui ii racea semn cu
degetul sa taca. Si nu mai ai nevoie de niciunul.
- Cine este gata.
1
E$1i eel ma i frumos copil din liume, in franceu.(n.a.)
1 Yrei sii zbori ~i mai sus?. in francezii (n.a.)
282
Agata s-a intors cu fiul ei in brate ca sa s~ uite la femeia
~nrc avusese grija de el cat tinuse inmormantarea. R~s~a .o
11111
1ase la na~terea lui Cris. Era o moa~a foarte pretu1ta m
Marais ~i devenise cea mai buna prietena pe care o putea
1tvca cineva.
Ma racoresc un pie $i dupa aceea pun masa, i-a raspuns.
Nu este nevoie, Rowena, am pus-o eu adineauri.
Fcmeia vorbea in spaniola, la cererea ei, fiindca d~rea c~
uucutul sa se obi~nuiasca cu limba ~i acc.entul .pamantulu~
, liar nu izbutise sa-i spuna pe numele e1 spamol. Mereu
1
111 11
11l· adresa cu numele bunicii pateme. .
Rosa !-a luat pe Cris ~i 1-a dus ~pre buca~arie ca~tandu=1
11
halada franceza cam deocheata. Agata s-a mtors catre tatal
l'I. . h.
lotr-o clipa sunt cu voi. Ma due sa-mi sch1mb roe 1a.
. Te a~teptam, sa nu intarzii. • .
I-a luat putina vreme sa se scbimbe. Cand a _cob~rat dm
11
daic, tatal ei $i Rosa se a~ezasera deja la masa. Cns avea
1; 1rfuria plinli de mazare $i piure de cartofi, pe car_e l~
'I 11
mcsteca alcatuind o masa cam neobi$nuita. S-a ~ezat l~nga
llttl ci $i J-a ajutat sii-$i bage in gurii prima ~ingur~~e piure~
ru bucatele foarte mici de pui. A rup~ o fehe d_e pame calda
pl.'. care a uns-o cu unt ~i i-a dat-o. M1c~tul a ~asa~-o ~e tava
le pe scaunul sau inalt, in vreme ce contmua sa prmda boabe
1
1k mazare cu degetelele.
. Trebuie sa merg la Avon ca sa due un colet.
Agata s-a uitat cu interes la tatal ei. Jean Michel lucra
pcntru un bogat negustor de arta. Se ocupa de ducerea
1ablourilor $i a fel uritelor obiecte de valoare pe_ c~re. l:
rumparau. Munca nu era prea bine pla~ita d~r tatalm et 11
pliicea pentru ca astfel calatorea mult pn~ tara. -
- Cand crezi ca te intorci? 1-a intrebat mteresata.
_ Nu voi lipsi mai mult de trei sau patru zile, a raspuns el
283
 lUBE$TE-MA
ARLETTE G ENEVE
Agata se gandise de multe ori la aceastii posib'.litate $i
scurt. Agata s-a scufundat din nou in tacere. Jean a obse
1 ma continua sa-i tresara cu aceea$i durere. C n stopher
t-o cu atcn\ic. De la moartea lui Gines de Lucena, fiica Jui 111
11.:a sa fie insurat, tata al altui copil iar ea nu avea nic iun
mai parea aceea~i. $i uneori ii durea tristetea pe care o ve 1111
\n:pt sa-i strice viata amestecandu-se dar in strafundul
in ochii c i. 0 cuno~tca prea bine ~i intelegea ce-i trecea p 1
-ulktului simtea ca nu facea bine. Tacuse din respect pentru
minte in acel moment. Nu cumva te gande~ti sa fac i
himicul ei dar Gines nu mai era. lar tacerea lasa o urma
prosti e, nu? Agata a ridicat brusc ochii din farfurie ~i i
ml;i nca in sufletul ei , care o chinuia in fi ecare minut ce
infipt in cei ai tatalui ei, cu deosebit interes. Tmpul bunicul
tau nu s-a racit in mormant, a adaugat Jean. l1n.:ca.
Ma gandesc la asta in ftecare zi, d~ tre i. ani , a~ adaug~t
Ea a rasutlat adanc ~i a dat drumul aerului putin c
1r- o $Oapta. Rosa nu participa la d1scut1c. Manca din
putin. 111
larfurie intr-o tacere desavar$ita. Dar a venit vremea sa tree
- Am fiigaduit sa pastrez tacerea cat timp traie~ te bunic
Dar e l nu mai este printre noi ~i mi se pare a bsurd sa- la l'apte, a 'incheiat Agata.
- Te-ai gandit $i la posibilitatea sa la$i totul a$a cum este?
amintc~t i o promi siune pe care deja mi-am tinut-o.
Jean Michel a Iasat furculita pe masa ~i ~i-a ~ters buzcl Ea i-a adresat un zambet amar.
_Mi-am tinut cuvantul, tata, acum voi proceda dupa cum
cu ~erv etul de in . Se grabise vorbind, dar nu a dat inapoi.
- Ma tern ca dupa plecarea mea vei comite o fap 11ni dicteaza con$tiinta, chiar dadi voi grc$i.
Jean Michel a luat din nou furculi\a $i a infipt-o intr-o
necugetata.
Agata continua sa intepe boabele de rnazare cu furculi" hucata de came, dar nu a dus-o la gura.
Fagaduie$te-mi macar ca vei a$tepta pana cc ma intorc.
fiului ei ca ~i cum vorbele tatalui ei nu o jignisera pana ift
Agata $i-a zis ca, dupa tre i ani de tacere, cateva zile In
prag ul revoltei.
- Ca un tata sa ~tie ca are un fiu, este un act nechibzuit? plus nu mai contau. . . _ .
- \bi a$tepta pana la lntoarcerea durn1tale, 1-a fiigadmt
I-a infruntat pe un ton aspru la care Jean nu se a~tepta. Mal
degraba a~ z ice o fapta de buna credinta. m:l uandu-~i ochii de la tatal ei .
- Daca o fac i, vei arata ca te calauze~te mandria ~ i nu
buna cred inta.
Aceste vorbe au durut-o foarte mult. Vreme de trei ani
lungi nu se gandise la ea insa~ i nici macar o data. Cum
indraznea sa-i puna la indoiala purtarea?
39
- Micul Cris merita sa-$i cunoasca tatal, i-a spus cu glas
chinuit de remu$care ~i \ndoiala .
John a admirat peisajul pariz ian de la fereastra trasurii
- Te-ai giindit ca lordul B eresford poate are o fami lie a
inchiriate, in vreme ce se gandea la discutia purtata cu
lui? Ai fi multumita sa rupi aceasta legatura de familie in
doctorul Pierre Fidele Bretonneau, care se dovedi se cam
care nu ai Joe? 285
284
 ARLETTE GENEVE
d~scurajatoa~e. Vorbele sale fuseserii foarte limpezi: ini
Im nu va ma1 putea suporta inca o recadere $i nu era ni
de racut. Piene ii recomandase o viata departe de afaceri,
frig ~i. de tensiunile de zi cu zi, ceea ce iscase o cearta apri
cu Cristopher, care se rastise la medic spunand ca ~i el ar
putut sa puna un diagnostic asemanator, tara sa se laude
un titlu academic in $tiinte. Considera vizita la docto
Bretonneau o pierdere de vreme, dar John avea nevoie
compare mai multe pareri.
Pe de alta parte, trecusera multi ani de cand Jasase
sea~a p.rimului siiu nascut tot ce avea legatura
patnmomul Beresforzilor $i vedea cum Cristopher racea
treaba nemaipomenita.
A tras in piept mirosul urned ~i ranced al pavajului straz
ude, al lemnului copaci lor, mucegait de aburii Senei ca
domina ora$ul ca un cordon $erpuitor. ' si la cadrele ferestrelor se folosise piatra. A observat cu un
. Trasura inchiriata ii ducea inapoi la Hotelul Achille situ
1~ ce.ntrul ora$ului, Ianga Palatul Operei, Montmartre tf
'
b1senca Madeleine, ar putea spune ca In centrul financiar aJ
Parisului. Fusese singura alegere luata in seama do
Cristopher, care voia sii stea cat mai putin cu putinta 1n
frumosul Ora$ de pe Sena. John se simtea obosit dar cu chef
sii ~izite~e .frumoasa metropola care se intindea in faJa
o~hilor 1~1 $1 care te poftea sii te pierzi pe striidutele ingustc,
plme de 1storie.
Deodata, a simtit nevoia sa se plimbe pe malul striijuit de
c~pac!: A lovit de mai multe ori c u bastonul in plafonul
trasum , ca sii se opreasca. Cand rotile au ramas cu
desavar$ire nemi$cate, a descllis U$ita $i i-a dat cativa franci
vizitiului, de care s-a despartit cu un zambet. Dacii ar afla
~ristopher ca se hotarase sa se plimbe de unul singur, tarl
a~ut~r~I unui insotitor, s-ar infuria dar el nu era un copil
caru1a 1se putea porunci; dupa aceea va cauta al ta trasurii ca
286
1n sc lntoarca.
f\ traversal strada proasp.ata $i i-a admirat pe arti$tii care
ikscnau Griidina Tuileries, aflata in capatul bulevardului,
hllr-un cadru perfect, chiar dacli, din nefericire, vremea
tu11orata nu prea ajuta la captarea luminii care le placea atata
nikctionarilor de arta. Dar pictorii izbuteau sa obtinii o
nrmoni e de griuri in tablourile lor cu adevarat spectaculoasa.
~1 -a spus lui insu$i d i trebuia sii faca rost de unul dintre acele
h umoase tablouri ca sa-1 duca In Anglia.
!)i-a continuat drumul, rara o tinta anume. A admirat
rnl turile Marais-ului, care era sufletul artistic al Parisului.
A traversat strada Saint-Antoine, cu frumoasele sale
111 agazine deschise spre strada. Piata Vosges era pur $~
~ 1 m plu magrufica. Impodobitii cu tei, era inconjuratii de zec~
1k pavilioane cu arcade construite din caramjdii, dar la arcun
:1chi de artist numeroasele palate care i$i ariitau toata
splcndoarea in fata ochilor intrebat~ri ai trecatori~or.. S:a
oprit In dreptul unui barbat care scna complet adanc1t !~
1-'.:°1nduri; pana ii lasase ni$te pete negre pe degete dar el 1$1
vc<lea mai departe de treaba, strain la tot. Cu un zambet de
mulpimire, John $i-a continuat plimbarea sprijinindu-se i~
hastonul tare. A descoperit o gradina mica, plina de copn
rare se jucau, $i atunci $i-a adus aminte de nepo\ii Jui $i
i11ima a inceput sa-i batii mai tare. Ce dor ii era de ei, de rasul
lor, de j ocurite )or, de sarutarile !or $i de discutiile lor
ropilare$ti. Erau motorul care mi$ca lumea Jui $i la care
dorea sa se intoarca. S-a hotarat sa se a$eze un moment pe
11na dintre bancile libere, ca sa se bucure de sunete $i de
n-.Sete. Era bolnav dar incii putea sa se bucure de un moment
de singuratatc.
Viata continua in Marais, in ciuda absentelor. Ca $i cum
287
 ARLErrE GENEVE
moartea nu l-ar ti luat pe Gines de Lucena, nici iluziile
de a-~i revedea patria libera, cum o visase el. Agata rama
singurii. in cele din urma, verii ei se hotarasera sa se into
la Cordoba, impreuna cu Carlos, care trcbuia sa fie de
in Madrid, ceea ce o indurera nespus, dar o ~i u~ura fii
astfel nu mai trebuia sii le vada fetele care ii reprosau
riimiisese in Franta. in sinea ei, simtea o descuraj are atat
intunecata ca ziua care incepuse, atat de trista incat izbut
s-o mahneascii si ii zdruncina increderea in ea insasi.
Micul dispensar de pe strada Saint-Antoine, unde luc
era intesat de pacientii care-~i asteptau randul printre gem
si stranuturi. lama aceea racuse ravagii printre parizieni,
ales printre cei care nu putusera sa se inciilzeasca cu carbu
Lunile reci fusesera prea lungi si grele iar alifiile cu eucali
~i ceaiurile de rozmarin nu alinau durerilc de piept, nici tus
convulsiva.
Agata s-a spalat pe maini cu multa grija inainte sa .,
ocupe de urmiitorul pacient, care avea niste bii~ici destul c
ingrijoratoare pe tot corpul. Uneori, micul Cris se ju
impreuna cu copiii care a~teptau in sala amenajata in ace
scop, dar in dupii-amiaza aceea Rosa ii dusese intr-o gradinl
foarte aproape de acolo. Cand vazuse cu ochii ei cat dt
aglom~rat era cabinetul, se hotarase sa piece cu m i cu~ul:
astfel Agata va putea sii-~i facii mai bine treaba iar copilul nu
ar mai fi atat de obosit.
$i-a legat din nou ~ortul alb si a deschis u~a ca sl
primeasca urmiitorul pacient.
0 agitatie urmatii de un glas care o chema a fiicut-o sl
iasa afara, ingrijorata de zarva. Pacientii se inghesuiau iA
unna ei ca sa vada ce se petrecuse ~i carui fapt se datora
agitatia care se vedea in strada. Doi barbati ii duceau pe un
al treilea, mai 1n varsta, le~inat iar Rosa alerga pe Ianga ci
in brate cu micul Cris, care privea totul cu cbipul copilaresc
288
rlin de nedumerire.
inauntru, repede ! a poruncit hotaratii. Ce s-a intamplat?
" osa!Femeia nu putea sa-i riispunda din pricina alergiiturii
'' a tulburarii care o stiipanea. A fost un accident? a intrebat
I,
'nlbitii. S-a lovit? ,
( 'ci doi barbati ii pusesera deja pe patul din salii. Agata le
&ks1,;hisese u~ile ~i diiduse indicatii precise despre unde sa-1
I
11sL'Ze dar ea nu s-a uitat la pacient1 avea ochii atintiti pe
1«osa, incercand sii scoata de la ea vreo infonnatie inainte sa
poata sii-l consulte. Viizand cat era de speriatii, s-a uitat la
hllrbatul le~inat, ~i i-a palpat cxtremitatile ca sii vada daca
11
n; vreun os rupt. Punandu-$i privirea pe chipul lui
lll\.:OO$tient, inima i-a sarit din piept. Era !ordul John
lkrcsford! Pret de cateva secunde nu a putut sa reactioneze,
r:11nasese paralizata de surpriza $i de teamii.
Ce i se lntamplase? Ce fiicea in Paris? Cand a simtit in
v:i rful degetelor furnicatura care ii arata ca sangele ii circula
din nou prin vene, a fiicut un pas inaintc si a riisuflat adanc.
( 'u maini pricepute, a atins punctele delicate de pc capul
h;'irbatului, mi~candu-se cu multa grija dar nu a observat
11 u.:io Joviturii mai insemnata. I-a luat pulsul ~i a viizut ca era
prea iute. Fara amanunte despre ce se intamplase, nu
indraznea sii dea un diagnostic, doar ceea ce era evident: ca
11u avea niciun os rupt.
Agata a ascultat-o cu multii atentie pe Rosa, care nu
plccase din sala unde avea loc consultatia.
- Statea pe o banca ~i sc uita la copi i cand deodata a
r:lmas nemi$cat ~i a scos un \ipat scurt inainte sa cada in
111,;sim\ire la pamant, a izbutit In srar~it s-o lamureasca ea.
Cu antecedentele marchizului, un le$in era ceva foarte
mgrijorator. Si a crezut ca $tia ce pricinuise le~inul. Daca i
sc va intampla ceva, ea va purta toata vina. Trebuia dus la
spitalul Salpetriere. Cand s-a rasucit un pie ca sa cheme
289

ARLETTE GENEVE
trasura de urgenµ , mana lui John a apucat-o pe a ei '
racut-o sa se opreasca. A lasat ochii in jos spre chipul I
a vazut ca el o privea fix, fiira sa clipeasca $i foarte tulb
A tu~it de cateva ori, incercand sa-~i dreaga glasul.
- Ati le$inat, I-a in~tiintat Agata intr-o incercare de
lamuri ce se intamplase. Va doare ceva anume?John i-a
drumul la mana $i $i-a dus-o pe a Jui la piept, cu un gest
durerc. Agata $i-a mu$Cat buzele, grozav de ingrijora
Trebuie sa va ducem la spital, intelegeti?
John a dat aprobator din cap.
- De ce? a intrebat-o atunci, cu privirea de otel. De eel
a repetat luandu-i iara~ i mana.
Ea a s imtit ca vina o ineca.
- Lord Beresford, va voi explica de indata ce va veti
recuperat putin. Va rog, acum nu spuneti nimic, va rog. Jo
$i-a infipt ochii alba$tri pe chipul ei pamantiu. Este de m
insemnatate sa vii pastrati calmul dar va voi povesti totul,
staruit Agata.
- Acum cuvantul dumitale?
A durut-o profund ca se indoia de ea, dar o merita.
- it aveti, i-a raspuns cu un fir de glas. Aveti cuvantul
meu.
- Hotel Achille.. ., i-a spus sfoJ1andu-se. Anuntati-1... pe...,
dar nu a mai putut sa incheie fraza $i a le$inat din nou.
Agata a $ti ut ca trebuia sa se grabeasca. A inceput sl
imparta porunci tanarului care se ingrijea de pacienti In lipsa
ei. Rosei i-a cerut sa se intoarca acasa cu copilul $i a trimil
pe unul dintre baietii care obi~nuia sa duca mesaje, la hotelul
A chi/Lesa anunte incidentul $i sa spuna Ia ce spital 11 duceau
pe lordul Beresford. Trasura de urgenµ tocmai se oprise la
U$a. Cei doi barbati care ii adusesera pe John din pare I-au
urcat $i in vehicul, lucru pe care I-au fiicut cu grija.
290
]UBE)TE-MA
.. A~ata $i-a facut cruce inainte sa inceapa prima dintre
u111lt~le rugaciuni. Era obosita, gata sa cada de istovire, dar
Jolin era in afara de primejdie. Fusesera ni~te ceasuri lungi ~i
ll•d c. lnsa medicii erau convin~i ca nu fuscse vorba de un nou
t r de cord, cbiar daca trebuia sa riimana cateva zile sub ob-
11 11
•rrva\ie. Agata a dat toate datele pe care le $tia despre pacient
•' :1continuat sa a~tepte ve~ti despre starea $i evolulia lui.
I ·.ra cu spatele la u~a de la intrarea in spital ascultand
lninuririle medicului , cand a simtit o prezcnta care venea
tlrrpt spre ea. Nu a fost nevoie sa se intoarca pentru a $ti ca
• a vorba de Cristopher Beresford, care tocma i tree use
11
pi agu l ~i se indrepta hotarat spre locul unde se atla internat
111 1:"\I lui. A auzit fiecare dintre pa~ii lui apasati pe podeaua
11 11 1 mamlUra $i rasuflarea grea din pricina ingrijorarii ~i a
rahci dar a trecut pe langa ea rara sa se opreasca sau sa
.111oarcii fata. Marginea capei lui negre i-a atins u~or mana,
, :ire ii cazuse pe langa trup. Era firesc sa nu o fi observat.
1111 hracata in halat alb $i cu boneta peste parul strans, parea
"1ntirmiera care primea porunci de la un medic.
Dar ea a fost con$tienta de fiecare dintre pa$ii lui pe
wridorul lung, pana ce 1-a vazut luand-o la dreapta $i
di-;parand din campul vederii ei. Agata a inchis ochi i peste
111:·1sura de recunoscatoare. Acum putea sa se intoarca acasa
la ca ca sa se roage mai departe.
40
John evolua in mod foarte multumitor. In fiecare zi Agata
vcnea la Salpetriere sa se intereseze de sanatatea lui dar cu
291
 ARLETTE GENEVE
multa biigare de seama sa nu dea peste Cristopher. Era
negandit o intalnire cu el, ii era foarte teama §i remu§C
o chinuiau zi §i noapte. Nadajduia ca va putea avea
discu\ie cu lordul Beresford inainte ca el s-o descop
Trebuia sa se gandeasca la o explicatie buna, care sA
dovedeascii logica ~i credibila, dar cum putea sa-i expl
tacerea voita? Si-a intors privirea spre bebelu~ul pe care
examina cu maini pricepute. De mai multe luni se gan
sa se dedice mo§itului, sa ajute femeile sa-~i aduca pe lu
copiii; dar Inca nu indraznea sa faca pasul. Moa~ele ca~ti
de obicei foarte putini bani ~i, in plus, ea trebuia sa ca
experienta ca sa ocupe un post de asistent aJ unuia dintre
mai faimo~i chirurgi din Paris. Acesta fu scse telul ei de
inceput, dar acum nu mai era atat de sigura de ceea ce vo'
- E racit, dar nu aveti de ce sa vii faceti griji, i-a sp
mamei cu un zambet,. Este un bebelu~ putemic ~i sanat
Daca ii dati ceaiul pe care vi I-am recomandat, curand nu
mai tu~i.
- Eram foarte ingrijoratii din pricina febrei, i-a raspuf1
femeia cu glas nelini~tit.
- Dacii se mai intampla, ii vom da ceva mai putemic, dll
fiind a~a de mic, e mai bine sa fo losim ceaiuri ~i comprcae
reci.
Tanara mama 1-a irnbracat pe micut ~i cand I-a luat in
brate i-a multumit din tot sufletul.
Agata tinea u~a ca sa-i facii loc sa iasa, cand ochii ei au
privit spre sala. Un barbat i-a atras cu totul atentia. State1
printre oamenii sarmani, ceea ce racea ca tinuta $i vita sa-1
fie ~i mai evidente . .In fata ei se afla protagonistul celor mal
fierbinti visuri $i al celor mai adevarate co~maruri ale sale:
Cristopher Beresford.
Cristopher nu $tia prea bine ce racea in locul acela ticsil
de bolnavi dar trebuia sa-i multumeasdi personal medicului
292
1VBE$TE-MA
unrc ii lngrijise pe tatal sau, salvandu-i viata. Nu tre~uia s~
n im:uviintat nicicand calatoria aia blestemata. Fngul $1
u111czeala din Paris erau la fel de putemice ca ~i in
~mtsmouth $i nu ii raceau bine deloc. In clipa cand se va
rrrnpera, se vor intoarce acasa, unde va fi bine ingrijit de un
1p~·cialist. Scaunul pe care statea era destul de incomod, dar
11 rf1hdat rara sa se mi$te atat cat a fost nevoie. Cand U$a care
f111 partea zona de a~teptare de incaperea unde erau ingrijiti
rn\:icnti j S-a deschis, a SCOS Un oftat de U$Urare; chi nu! Jui ~~
11ffir~ea. ii va multumi medicului ~i va pleca, dar cand och11
•·nu atintit pe persoana care statea in prag, a rarnas paralizat.
fi\u rd ~ i mut la tot ce nu era ea.
Timpul s-a oprit in acel colt din Marais. Amandoi stateau
lll'llli$cati, Iara sa poata sii-$i ia ochii unul de la celalalt.
Privindu-i fata uluita, Agata a ~tiut ca nu se a$tepta s-o
vndii. John nu o tradase $i asta a ingrijorat-o ~i mai m ult.
( 'ristophcr s-a ridicat in siar$it ~i a,rners spre ca. Din nu~ai
doi pa$i, a intrat in cabinet, dar Agata nu l-a urmat. St-a
plimbat privirea peste cele ~ase persoane care a$teptau sa fie
primite. Dacii primea sa aiba o discutie cu el in acel moment,
nr putea sa-i ia toata viata. Si nu era pregatita pentru asta.
Nu. cand avea mintea atat de orbita de simtaminte
n >ntradictorii.
- Andre, ocupa-te de restul bolnavilor. Agata s-a adresat
in franceza tanarului ei asistent, care s-a aratat incantat. Sa
11ni't locul $efei presupunea un rise mai mare dar $i Ca$tiguri
111ai rnari . Ne vedem maine la prima orii a dupa-amiezii.
Si-a desfiicut halatul §i ~i-a scos boneta, pe care le-a pus intr-
10111 mic dulapior cu sertare. Apoi $i-a pus capa $i manu~ile
inainte sa se uite din nou la Cristopher. Vino cu mine, i-a
n.:rut cu glas scazut. El nu a raspuns. S-a marginit s-o
11 rmeze lntr-o tacere care a agitat-o $i mai mult decat era. Sa
mcrgem sa bem o cafea la Gwenhuifar; este un Joe lini~tit
293
 ARLETTE GENEVE
unde putem sii stiim de vorba $i e foarte aproape de aici.
Au ie$it pe strada rece Iara sa-$i adreseze cuvantul .$i
sii se priveasca, de parcii ar fi fost umbrclc a doi straini
merg impreuna pe pavajul gri.
Oda~ a.$ezati comod in vechea cafenea .$i cu ce.$tile
masa, Agata a hotarat sa rupa tacerea sranjenitoare care
lasase intre ei dar nu a fost nevoie, ciici Cristopher i-a I
o inainte.
- Multumesc, a inceput cu glas hotarat. Ai fost fo
amabila sii te ocupi de tata cand a le~inat. Ceea ce ai s
medicilor a fost foarte insemnat $i de trebuinta. $tii ca eu
ma descurc prea bine in limba tatalui tau.
Ea s-a gandit ca glasul lui era la fe l de ascutit ca la
unui brici, dar nu putea sa-1 priveasca in fata $tiind uri
taina pe care i-o ascundea $i pe care nu putea sa j
dezvaluie. Era atat de schimbat! Ramanea la fe l de atriiga
dar pe umeri ii apasa tacerea ei in legatura cu ascunziitoa
$i pricinile pentru care i'I piiras ise.
- Jarta-ma, i-a spus simplu. Trebuie sa-ti lamuresc...
Dar nu a putut sa continue. i$i simtea saliva groasa ti
amara in gurii.
Stralucirea din ochii lui Cristopher o ardea. Ii provoca o
gadilatura in parul de pe trup .$i ii intarea pana il racea ca
ni.$te ace ascutite de gheata.
- N-am nevoie de nicio liimurire! s-a rastit pe un toe sea
care a lacut-o sii tresara. Singura Iamurire valabilii mi-aj
dat-,o acum trei ani, mai $tii? Fiindca eu nu am putut sa uit.
Agata a indriiznit sii-1 priveasca in ochi i, care in dupA·
amiaza accea nu erau la fel de alba~tri ca un cer de vara, ci gri
ca o furtuna de iama. I-a vazut privirea agresiva, chipul
dispretuitor ~i in coltul buzelor i se oglindea un cinism care
a racut-o sa se infioare. Era lmbracat rara cusur, ca
intotdeauna, cu redingota inchisa la cu loare ~i batista de
294
]UBE$TE-MA
"uh1:ire deschisa innodata la gat cu un nod foarte elaborat.
Nlugura deosebire insemnata erau cateva fire albe care ii
lll'l111tciau argintii la tample dar pentru ca avea parul blond,
•11111se observau.
Nu cuno~ti toate faptele, i-a spus in cele din urma cu un
flr di; glas. Dar inteleg ca nu vrei sa ma asculti, pentru ca,
ll11l';·1 ar fi fost invers, nici eu nu a~ face-o.
Alta tacere ~i mai stanjenitoare decat cea de dinainte a
1111\rnat intre ei, care nu diideau inapoi din atitudinea
lll'l'l'<lUta.
Trag nadejde ca bunicul tau se bucura de frumusetea
Frantei.
Vorbele lui erau incarcate de ironie, dar ea nu le-a luat in
~l·ama. Cristopher se purta ca un adevarat domn. Nu ridica
hlllul, nici nu insulta, in ciuda faptelor urate pe care le racuse
lrnpotriva lui. A in~elatoriei ~i a minciunii care ii chinuiau
~11l lctu l ~i ii tineau buzele pecetluite.
A fost inmormantat de curand in cimitirul Pere-
1.aehaise.
Sclipirea de surpriza din ochii lui Cristopher a tinut doar
o dipa.
imi pare rau pentru picrderea ta. $i-a prezentat
rnndoleantele intr-un chip atat de corect incat a lasat-o plina
dl' lndoieli. Nu ~tiam ca practici medicina. Ea ii tratase rana
dl' glon~ cand au fost atacati de banditi In Anglia ~iii spusese
r:'1 era medic. Uitase? iti place sa traie~ti la Paris? a continuat
d. Credeam ca ora.$Ul visur ilor tale este Cordoba ~j ca te vei
111toarce acolo repede.
Agata s-a gandit la absurdul situatiei. Stateau amandoi in-
lr-o cafenea, vorbind despre nimicuri, cand singurul lucru pe
rare il dorea in acel moment era sii o ia la fuga ~i sa dispara.
- Trebuie sa plec.
Spusese tocmai ceea ce gandea dar era atat de agitata ca
295
 ARLETTE GENEVE
nu .$tia cum sa se poarte in fa~a lui.
- Te lnsotesc, s-a oferit binevoitor.
- Nu! Exclamatia i-a ie$it din gura rara sa v
Cristopher a ridicat intrcbator o spranceana. Este mai binc
ne despartim aici.
- \bi veni maine cu tine la Salpetriere, tata este COn$ti
~i vrea sa-ti multumeasca. A tacut un moment. E curios cil
a spus ca fusese$i tu cea care l-a ajutat. S-a marginit sA-
spuna ca dore$te sii multumeasca persoanei care i-a sal
viata. Ce surpriza a fost sa dau peste tine.
Ce putea sa-i spuna? I$i simtea vorbele oprite in gat.
- Nu este o idee buna sa vii cu mine la spital. Agata ca
un mod potrivit sa i-o spuna ca sa nu-i trezeasca banuic
dar ultirnul lucru pe care ii dorea era o intalnire cu Joh
fiind el intr-o stare de sanatate atat de delicata. Este incl
convalescenta $i nu e bine sa se grabeasca. Ma voi duce
I viid intr-un moment mai potrivit.
- Trcbuie sa fie maine, pcntru ca ne intoarcern I
Portsmouth. Plecam In cateva zile. U$urarea pe care a simti
o auzind ca pleaca din Franta a ametit-o. ~tia ca va trebui
vorbeascii cu John, dar nu credea ca va trebui sa fie a doua 1,J.
Nu era pregiitita sii se infrunte cu el. Avea atatea pentru care
sa-1 roage $i sa-l implore, ca nu ar putea sa gaseasca vorbclt
potrivite chiar daca le-ar ciiuta toata noaptea. A oftat foartt
mahnita $i ne$tiind ce sa faca pentru a ie$i din lncurcatura tn
care se atla. Cristopher o vedea zbatandu-se nelini$tita $i s-1
intrcbat care sa fie pricina. Clipea agitatii ~i i~i mu~ca buzclo
pana s-a ranit. Nu ~tia ca se gasea in Paris dar vazand-o el
intelegand ca ea fusese cea care ii ajutase pe tatal Jui. a sim\il
o U$urare ia fol de mare pe cat ii era de adanca furia. Cafeaua
Agatei era neatinsa in cea$Cii $i o vedea frangandu-$i mainilo
Iara incetare In poala. Era foarte schimbatii, nu mai parca
aceea$i fatii vesela $i nepasatoare pe care el o cunoscuse ~
296
hthtsl.'.. Tree sa te iau la prima ora a dupa-amiezii.
ht 1-a privit rara sa lnteleaga, fuscse foartc )impede.
Maine este cu neputinta, serios.
< ilasu l Ii tremura atat de tare 1ncat Cristopher a mijit ochii
p111i;-, i-a redus Ia o Jinie. De cc parea atat de stanjenita? Ce i
-.· 11t <i mpla? Ba mai mult, de ce chipul ei oglindea o teama
01:11 de reala ~ i de palpabi!a?
De asta nu poti sa scapi. \brbele ii sunasera ca o
11111l·11intare ~i a$a le-a luat ea. Acum trei ani, ai fugit ca o la~a.
1l11r de data asta, nu, domni$oara Martin. Ma voi ocupa
pr 1so na I.
Atunci, ingiiduie-mi sa-mi iau ragazul de care am
IH" \'OIC .
.. De ce arc nevoie de timp?" s-a intrebat uimit. Atat
1111 tudinea tatalui Jui, cat $i a ei i se pareau peste masura de
, rudate.
Ca sa dispari din nou? Nu, cred ca n-o vei face.
Agata gandea cu iuteala. In cateva zile ar putea sa
rnnsulte un avocat $i sa se informeze. Ar cauta o lntelegere
rrhi Iibrata pe care sa i-o propuna lui John Beresford ca s-o
np1tc..: sa domoleasca furia nes!ar$ita pe care o va simti
1 ristopher cand va descoperi totul. Fir-ar sa fie! De ce tatal
'"' lirsea atata vreme? Pardi totul se unea impotriva ei:
k )inu l lui John ~i acea lntalnire agonica cu Cristopher;
.1 •onica, pentru ca murea sa-l imbrati$eze, sa-i spuna
1
111 kv:1rul o data pentru totdeauna. Dar trebuia sa taca mai
drparte pana ce va veni eel mai bun moment Aca sa-i
do.v5 luie ca era tatal unui copil superb de doi ani. Ii apasa
pv inima fligaduiala pe care i-o rncuse tatalui ei inainte de
pk1.:area acestuia la Avon.
Era con~tienta ca vremea ei se sfar~ise. Nu mai putea
-..1-I ascunda, nu cand John Ii atlase taina, dar sa-1infrunte pe
< ·ri!'topher ii trezea o adevarata teama.
297
 ARLETTE GENEVE
- Trebuie sa plec, a spus iara~i dar de data asta tar!
priveascii.
- Tree maine sii te iau, a staruit el.
Nervii au lacut-o sa izbucneasca
prevazuse.
- Asculta-ma bine, lord Beresford ! S-a cait de indatA
tonul pe care ii folosise dar nu mai putea sii dea inapoi.
incordat spatelc ~ i ~i -a infipt ochii intunecati lntr-ai Jui,
o privea intr-un fel ce i se piirea indescifrabil. Ma voi d
sa-1 vad pe tatal tau cand voi crede de cuviinta, niciun mi
mai inainte. Tacerea lui Cristopher a fost foarte griiitoa
Bunii ziua, s-a despartit Agata.
E l nu s-a ridicat cand ea a lacut-o, aratandu-i p
atitudinea lui ce gandea despre vorbele ei. A privit-o plec
cu pa~i iuti ~i Iara sa intoarcii privirea inapoi, dar daca
inchipuia ca are ultimul cuvant, cat se in~el a! Sa o va
presupusese sa simta din nou golul acela in piept care
chinuia, care il tacea sa regrete toate lucrurile pe care
pierdusc din vina ei: bucuria, fericirea de a se ~ti iubit de
femeie plina de viata. ii Iasase o rana mult mai adanca d
i~i putea inchipui cineva. lar acum soarta o adusese in cal
lui.
Agata a trecut de coltul strazii opus cafenelei Gwenhuifi
~i a izbucnit in plans; a lacut-o cu o nelini~te grozava, cu
durere sia~ictoare. A plans amamic ~i fiira sii poatii
conteneasca raul de lacrimi fierbinti care ii curgeau
obraji. Apoi a luat-o la fuga ~ i nu s-a mai oprit pana nu a
ajuns pe strada Saint-Antoine, la adapostul casei e i. Dar
inainte sa bage cheia in broasca, a incercat sa se lini~tcascl
~i ~i -a trecut poalele capei peste fata ca sa ~tearga urmcl
ptansului.
Viata avea felul ei de a-~i lua plata pentrn pacatele •I
j ignirile comise. Pentru ea venise ceasul.
298
!UBE$TE-MA
41
Ii trimisese tnapoi pe cei mai mul\i dintrc ~ol n~vi . Era
111111 Jc agitatii ca nu putea sa-$i fadi bine treaba. In d1spen~ar
111ui crau doi copii care avuseserii febra pestc noaptc, cb1ar
llm:fl dupa galagia pe care o raceau nu parea. 0 durea ~apu I,
It l'l'i.1 grcata $i s imtea nevoia sa fie acasa la ca, in lin1~tc.
l11t;l lnirea cu Cristopher o Uisase rara vointa $i c u un nod in
1111 1 care cre~tea pe masura ce treceau orcle. lar. lntaln i rc~~
, 11 toare cu John Beresford se apropia . dar C ris topher 11
1 ~·, pcctase botararea de a a$te pta sa-1 vada. Macar va pu tea
u rasufle inca o zi.
larta-ma w1 moment, i-a spus lui Andre. Galagia d in
,11a de a~teptare racea sa-i creasca durerca de cap. Tine
Mrn mpetea asta. Trebuie sa fac putina ordine.
Tanarul a fiicut-o cu amabilitate.
f..nata a deschis u~a care racea lcgatura lntre cele doua
rndi;e ri ~i s-a uitat la ce trei copii, p rintrc care ~ i al ei, care
.,l. ccrtau pe o jucarie . Rosa 11 lasase cu ea In dupa-amiaza
11l·cco, fiindu- i cu neputintii sa-1 ia la o 'inta lnire pe care o
11v1.:a in celalalt capat al ora~ului, dar se intelesesera ca va
\'l!ll i dupa el de indata ce va putea, insa Cris avea prca mu lta
l'llt:rgie ca sastea cuminte lntr-o lncapere micii. Ooua dintrc
111:1me erau prin se intr-o discutie personal a ~ i parea ca nu le
pasa de joaca $i ~ipete le copiilor tor. care Ii de ranjau . pe
n: tlal\i bolnavi. Alta mama ~tepta sa- i fi e consultat coptlu l
)i ca insa~i i s-a parut bolnava. A gata ~i-a spus ca va tre bui
, o cxamineze cand va srar~i c u cei care erau mai grav.
299

ARLETTE GENEVE
Voia sii deschida gura ca sii le ceara femeilor s
stapancasca odraslele, cand u~a dinspre strada s-a desc
ca sli-1 lase sii intre pe Cristopher. cand l-a vazut apa
a~a pc nea~ teptate a simtit un tiuit in urechi care a lasa
surdli cateva clipe ~i inima i-a inceput o goana nebunii c
lacut-o sa rasufle anevoie. Privirea i se plimba do
Cristopher la fiul ei, care statea cu fata la ea ~i cu spatelc
el. Simtea nevoia sa 'inchida ochii ~i sa nu-i deschida in fl
dezastrului care putea surveni dintr-un moment in altul.
Cristopher s-a intors ca sa inchida u~a dupa el ~ i apol
devcnit con ~ti e nt de galagia copiilor in mica sala . A IA
ochii in jos ca sii se uite la disputa copiliireascii ~ i I-a pri
pe unul dintre baieteii care voia o jucarie din lemn, veoh
dar de o culoare foarte fipiitoare.
Agata simtea ca sta atamatii in gol; nu putea sii se prin
de ~imic. Si, in vremea asta, inima repeta aceea~i titanic.
"Nu te intoarce, micutule, nu te uita la el". Pret de catev
minute care i s-au parut ve~nice, nimeni nu s-a mi~cat ti
atunci Cristopher a fiicut primul pas, in vreme ce fiul hd
facea altul inapoi; izbutise sa punii mana pe j uciiria pe ca...
unul dintre ceilalti copii o liisase dintr-odata. Inca un pas ti
s-ar lovi de el. Si-a dus mana la gat intr-o incercare de a-ti
inabu~i un tipat cu care sa atraga atentia micutuh1i iar asll
era ultimul lucru pe care il dorea.
Cristopher a continuat sa inainteze ~i , in mers, a intin1
mana dreapta pe care a adus-o la inaltimea capului lui Cris.
Cu incii un pas ar fi langa el. Degetele Jui au atins u~or
bucelele blonde dar nu s-a oprit, cum se temuse ea. Agata a
privit gestul Jui dragastos, chiar daca. incon~tient. Atingerc1
u~oara a mainii lui a lacut ca fiul lor sa ridice chipul mic t
•
mteresat de barbatul care ii mangaiase, dar Cristopher nu a
putut sa se vada oglindit pe fata copilului, fiindca i~i tinca
ochii atintiti in cei ai mamei.
300
lUBE$TE-MA
l ·and a fost in fata ei, Agata a sim\it a~a o u~urare ca
11rioarele aproape i s-au inmuiat. Cristopher a schi\at un
1
rf1111bet sarcastic.
Pardi 1-ai fi vazut pe diavol.
"Si a~a este" s-a gandit ea, cu inima indl. stransa.
Copiii s-au intors lajocurile lor, odata pierdut interesul.
Agata s-a gandit ca, pana la urrna, nu capatasc amanarea
4'l'n1ta in cafenea, in dupa-amiaza de dinainte.
M-a surprins vizita ta, asta-i tot, i-a spus cu glas foarte
-l'ilzut, abia auzit. Imi inchipui ca vrei sa vin cu tine. Am
•it-i dau instructiuni lui Andre.Rosa, care tocmai intra in
1t11.:f1pere, a salutat-o cu mana ~i ea i-a raspuns cu un gest al
,· pului. Crezand ca Agata vorbea cu un pacient, i-a pus
11
1111cutului paltonul, manu§ile ~i caciula, \-a luat in brate ~i l-
11 scos in strada. Cris nu a protestat nici macar o data; ~tia ca
11nnau sa mearga in pare inainte sa se intoarca acasa. Oftatul
Aµatei a fost atat de lung ~i de adanc !neat Cristopher ar fi
111rat ca tocmai srar~ise 0 cursa de rezistentii cu desavar~ire
1stovitii. Ea ~i-a ~ters pe balat mainile asudate. Avea un micu\
pl'. patul de consultatie, cu Andre, ni~te mame str~ine de tot
re nu era discutia lor ~i trei copii atat de vioi ca nu pareau
holnavi. Andre, trebuie sa lipsesc un moment. Cristopher a
rnlicat sceptic o spranceana. Nu la un moment se gandise el.
t h.:upa-te de tot in lipsa mea, te rog.
Tanarul a dat din cap in sernn de afinnatie.
Trasura a~teapta afara, i-a spus Cristopher.
Ne vedem maine, a adaugat Agata, care ~i-a scos halatul
~i boneta ~i $i-a pus capa.
Apoi, a luat in bra\e unul dintre copii ~i i-a cerut lui
( 'ristopher s-o unneze. A vorbit cu mama care parea bolnava
~i a incredintat-o ca Andre ova consulta de indata. A lini$tit
cdelalte mame ~i s-a despartit de ele.
Cand au ie~it in dupa-amiaza riicoroasa, Cristopher i-a
301
 ARLETTE GENEVE
luat-o inai nte ca s-o conduca pana la trasura. Facand
capa lui neagra a atins u~or dosul palmei ei ~i atinger
lacut ca inima Agatei sa-i tresara in piept. Nu putea sa sp
daca fusese de emotie ori de tearna dar daca in loc de st
ar fi fost mana lui , ar fi le~inat de !ncordata ~i nelini~tiil
se simtea.
Trasura a~tepta la urmatorul colt de strada. Cristop
i-a deschis u~ita ca sa se a~eze, in vreme ce ii dadea indic
vizitiului despre adresa la care trebuia sa-i duca.
Stand fata in fata, timpul s-a oprit ~i atmosfera a deve
fierbintc ~ i incordata, dar amandoi au pastrat tacerea
privirile indepartate. Agata era concentrata, lncerciind
gaseasca o explicaiie logica pe care sa i-o dea lordul
Beresford, dar cum se explica in~elaciunea voita? Tacc
consimtita? Nu ~tia. Si daca se in~ela?
- imi vine greu sa-mi mchipui un om precum Gines dt
Lucena intr-un ora~ atat de rece ca Parisul.
Agata s-a lntors din locul in care se afla: gandurile ei cell
mai intime.
- La inceput locuiam in sud, la Bordeaux dar bunicul I
izbutit de doua ori sa treaca granita pe la Irim, cu gandul sl
se intoarca la Cordoba; a fost nevoie sane gandim la o noul
mutare. Solutia a fost Paris. Tata 1-a ajutat mutt sa Kt
adaptczc.
Din vorbele ei, Cristopher a putut sa mteleaga refuzul lul
Gines de Lucena de a parasi Spania ca sa se stabileasca in
Franta.
- fti place sa practici medicina? Mi-e greu sate vad ca po
o profesionista a ~tiintei. Agata nu a raspuns, prefera sl
pastreze distania ~i nu sa se adanceasca intr-o discutie caro
putea sa-i apropie. Avea nevoie ca el sa ramana in regatul
lui de raceala ~i indiferenta, dar nu $tia cat de adanc afectat
era Cristopher pentru ca o intalnise intr-un fel atat de
302
l111[11nptator, dupa ce i~i petrecuse !uni ciiutand-o, rara
111n:cs. Ai de gand sa vorbe~ti ...?
I ~a 1-a intrerupt cu o mana ridicata.
Nu doresc sa fac conversatie cu tine. Te rog, tespecta
h111f1rarea mea de a pastra tacerea.
l'rivirea lui Cristopher s-a inasprit intr-atata in cat pupilele
11 pareau ca de piatra, asemenea ochilor gargui]or care
hnpodobeau acoperi~urile celor mai inalte $i lllai vechi
l'ladi ri din ora~.
Pur ~i simplu sunt curios sa ~tiu ce ai de vorbi1cu ta ta.
Dar Agata a continuat sa priveasca pe fereastra din
1111.: rsul trasurii procesiunea de copaci $i cladiri, fara sa-i dea
\Ill raspuns.
Marchizul de Whitam statea intr-un fotoliu comod Ianga
kn:astra. Era imbracat intr-un halat de culoare bordo din-
tr un material englezesc, moale. Pe masu\a din apropierea
lotoliului, erau mai multe dif1i de autori englezi pe care ea
11 cuno~tea, ca ~i un pahar cu apa ~i mai multe batiste
11 upaturite. inciiperea spatioasa pe care i-o dadusera era 0
llovada \impede a bogatiei ocupantului ei. John ~i-a plimbat
@:ct ochii piina a ajuns la ei, care stateau in picioare in
pragul U$ii, de parca nu s-ar fi hotiirat sa intre. Cristopher
rra cu un pas inaintea Agatei, care il privea ternatoare.
- Este o placere sa te vad din nou, domni$oara Martin.
Intra, te rog. Tonul corect $i educat al lui John a lacut-o sa-
~1 mu$te Iara mila buza. A ascultat dar pa$ii ei pareau ai unui
s1illet chinuit care mergea spre infem. Poti sane l~isinguri,
Ihi le. Cristopher voia sa se impotriveasca dar privirea tatalui
lui t-a oprit. Domni$oara Martin $i cu mine trebuicsa vorbim
i11tre patru ochi.
El a strans buzele, dar s-a supus poruncii degMzate in
sugcstie a piirintelui sau. S-a uitat o clipa lunga la Agata,
303
 ARLETTE GENEVE
care a lasat ochii ill jos, cu desavar~ire cople~ita.
- \bi fi afara ... daca ai nevoie de mine.
Avertizarea fusese foarte !impede.
- inchidc u~a, te rog.
Och ii lui John au urmarit cu multa atentie mi~carile fiu
sau.
'
Cand a viizut ca u<:a y
era lnchisa ' s-a uitat la chi
Agatei $i a poftit-o sa ia Joe in fata lui.
- Aratati mult mai bine, a spus ea. A fost primul lucru c
i-a venit in minte ca sa incerce sil sparga gheata. Ma bu
cu adevarat.
John o privea intcns, aproape tara sa clipeasca. Aga
statea la picioarele patului ingust, cu mainile incruci~atc
poala ~i privirea atintita asupra lui. Sub capa, pe care
~i-o daduse jos, se putea vedea culoarea inchisa a rochi
lipsita de podoabe sau eleganta; era imbracamintea un
femei simple ~i umile, dar asta reprezenta una dint
calitatile ei cele mai notabile, pe care el o admirase in tree
- Dore$ti putina apa?
Agata s-a gandit ca va innebuni din cauza formalismulul
lui. A vazut cum John umpl ea paharul de pe masuta cl&
lichidul dintr-un ulcior de cristal acoperit cu un $ervet.
- Niciodata n-am vrut sa-i fac rau lui Cristopher, a rosti
brusc. Marchizul a oprit paharul la jumatatea drumului sprt
gura ~i, rara sa bea, I-a pus din nou pe masa. Am plecat
pentru ca trebuia s-o fac. John admira latura asta •
spaniolilor, sinceritatea ~i felul lor direct de a infrunta
lucrurile, dar in ace! moment, nu era prea sigur ca era felul
potrivit de a-i vorbi. Nu exista scuza pentru purtarea mca
dar era o viata in joc ~i nu am avut de ales.
- Nu doresc sa-mi vorbe~ti despre fuga in Franta,
lm.preuna cu bunicul dumitale. Ceea ce ma intereseaza esto
un c?pil de doi ani $i tlicerea pe care ai pastrat-o In privinta
lui. Agata $i-a mu$cat din nou buza, cu desavar$ire dep~itl.
304
IUBE$TE-MA
P1111sa-ti faci o idee despre ce a insemnat pentru mine sa
~nil l'ata acelui copil? a imrebat marchizul. Ea a oftat sffir$itii.
Jolin Beresford W daduse seama de asemanare. Arn crezut
un 0 sa-mi iasa inima din piept.
~i Agata simtea ca, ciaca cteschidea gura, inirna i-ar ie$i pe
Ce ... ce raceati in Marais? 1-a 1ntrebat cu glas $0Vliitor.
John a deschis ochii senini.
Chiar daca ti se pare de necrezut, pur $i simplu raceam
11 plimbare printr-un Joe frumos. Dar ce surprizc ne rezerva
vrn\a, nu-i a$a, domnt$oara Martin? ,,Afurisita coincidental",
• ·11 gandit ea cu ironie. Dinn·e toate coltlLrile Parisului'.
lrcbuise sli se plimbe tocmai prin sing~l loc unde tiul e1
Ml' juca impreuna cu Rosa, 1n vreme ce ease ocupa de ni$te
h1,'lnavi. Soarta a fost cea care m-a dus in grlidina aceea, a
Mpus deodata John. Agata a incetat sa se mai uite la stofa
1uchiei ca sa-$i punli din nou privirea pe el. In trasura
Mimteam ca ma sufoc, aveam nevoie sli respir putin aer, $i
de aceea am cerut sli se opreasca, sa ma plimb un pie.
. Nu crcd In soarta, ci in intamplare, i-a raspuns ea cu
1tlas $Ovaitor. A fost o intamplare neprevazuta $i nefericita,
11 incheiat pe un ton mai hotlirat.
- Nefericita nu, a contrazis-o el. Viata are felul sau de a
uc arata adevarul cand acesta este acoperit de minciunli.
Agata nu se simtea in stare sli-$i justifice faptel e di~ trecut,
de aceea a pastrat tacerea. $tii , domni soara Martm, ador
rnpii i. Si cand am vazut gradinita plina de ei, am simtit
ncvoia grabn ica sa ma a~ez $i sa-i privesc ... John voia sa
nintinue dar expresia ei 1-a oprit. Parea tulburata. Ochii ei
frumo$i aratau toata suferinta pe care o indura $i s-a intrebat
de ce. El se a~teptase sa vadii pe chipul ei un sentiment de
ru~ine, deasemena de remu~care, dar nu expresia aceea de
mahnire adanca. Agata sirntea un nod in gat care o impiedica
305
 ARLETTE G ENEVE
sli riisufle. Voia sa-o ia la fuga si sii nu se opreasca panl
nu va fi departe si la adapost de tot. Trebuie sa-i spui sa
voi face eu, i-a zis el deodatii.
Chiar daca amenintarea nu o intimi dase, din pricl
tonului bland, acesta fusese scopul lui.
- Nu pot! a exclamat, cu tcama muscandu-i din ini
Nu. Pana cand tata nu va putea sa ma apere, nu pot sA
inffunt cu asta singurii.
John a fulgerat-o cu o privire rece. Ea a simtit un fior c
Ii strabatea sira spinarii.
- Atunci, nu-mi lasi de decat..., a inceput dar Agata I
intrerupt.
- Astcptati, va rog. John a vazut-o lnghitindu-si anev
sa liva. 0 voi face, fiigaduiesc, dar trebuie sii-mi dati pu
timp ca sa ma pregatesc. Ma tern de reactia lui Cristop
cand va afla.
"~i chiar aide ce sate temi", ~i-a spus John. Desi sim~i
o dorinta neinffanta sa-i vorbeasca fiului sau despre ceea
descoperise, s-a gandit ca a r fi mult mai bine sii fie ea
care sa-i spurn"i adevarul. Cristopher ar putea s-o ia ca pe
buna dispozitie din partea sa.
- Am cuvantu l dumitale ca o vei face rara intarziercf
Drept raspuns, Agata a izbucnit in plans, in vreme ct
lncuviinta dand din cap. Acurn spune-mi totul de la incepllt
42
Totul era pregatit. Tatal siiu dadea ultimele dispozitii pe
Diavolul negru 1nainte de plecare. Staruise mult sa mal
306
!UBE$TE-MA
r- 111ana cateva zile la Paris dar el fusese de neclintit iar
ninlicul ii aj utase sa-1 convinga. A doua zi dimineata velierul
~ 11 plcca din apele franceze in directia Angliei, dar inainte
1·11stopher mai avea ccva de rezolvat ~i avea de gand sii se
11111pc de asta de indata. John voia sa vorbeasca foarte serios
1·11 domni~oara Martin dar el nu se gandea s-o faca. Totul se
•p11-;cse cu anj In unna $i nu voia sa reaprinda focu l maniei.
~'· pc nea~teptate, tatal lui ii ceruse sa se duca lntr-un pare,
l1111rtc aproape de locul in care Agata lngrijea de bolnavi. 1-o
n·rnsc cu glas hotariit $i privire indurerata. Atitudinea tainica
" l11i John i-a trezit o impresie adanca. Ce ii ascundea? De
' \
1u1d1: interesul acesta de a-1 face sa piarda o vreme pre\ioasa
111crgand intr-un loc necunoscut si Iara insernnatate pentru el?
I>ar tatal Jui I-a asigurat ca acolo va afl a ceva foarte lnsemnat,
1 ml· Ii va aducc multe date despre domnisoara Martin si fuga
1•1 prccipitata. in cele din unna, la staruinta lui, a fost de acord
-11 nxleze, in schimbul djspozjtiei sale de a pregati totul pentru
pkcarca lor de a doua zi. Daca el se ducea in locul de care Ii
~ii11scsc, John nu se va impotrivi sa piece din Franta.
( ·ristopher nu-si putea stapani nel ini~tea $i furia. ~a fie
lasal in afara discutiei pe care o avusesera tatal lui si Agata
rn c<ltcva zile in unna II scotea din minti pana la un punct de
1whanuit. De ce racusera asta? Ce avea ea de spus ce nu
11drnia sa auda el? I se parea ca John lucreaza impotriva
11111.:reselor lui ca s-o protejeze pe Agata dar atunci, de ce se
i·.1:ihea sii-1 faca sa se duca intr-un anurne loc $i la un anume
, l·as'? Ce putea sa fie atiit de lnsemnat de nu putea sa a$tepte?
.\ lacut acela$i drum pe care ii fiicuse tatal sau. A unnat toatc
·.. 1liccare dintre indica\iile pe care accsta i le daduse. Trebuie
-.:1 ti aflat ceva vital daca suferisc o loviturii atat de putemica
·. 1 1acerea Jui lncapatanata In fata interogatoriului la care 11
·.11punea de atunci II tacea sa scra~neasca din dinti de
11q1utinta. Cristopher putea sa-~i lnchipuie prea bine despre
307
ARLETTE GENEVE
ce era vorba. Tatiil Jui descoperise un blestemat
indragostit! Dar de ce voia sa se duca el sa-1 vada? Ca
apere pe viitor, cum fiicuse in trecut in legatura cu Ophc
De mai multe luni Cristopher se hotarase sa uite tot d
fagaduise tatalui sau.
A strabatut strada Saint-Antoine panii a ajuns in pi
Vosges $i a continuat drumul pana la gradinita In caro
l e~inase. Cand a ajuns in pare, ceea ce a vazut nu i s-a p
insemnat: cativa copii de varsta fragedii se jucau unii cu al
fiicand destula zarva, sub privirile atente ale mamelor I
Cri stopher s-a rasucit ca sa se uita la casele cu doua nivcl
care dadeau in pare, intrebandu-se care dintre ele ar fi pu
sa atragii atentia tatalui siiu; s-a mai intrebat cine putea sl
ie~it dintr-una dintre ele ca sa-i starneasca o asemen
emotie. S-a uitat la biincile din lemn ~is- a hotarat sa sea
pe singura care era libera. Pret de mai multe minute, ochii I
nus-au dezlipit de pe fat:adele ~i ferestrele caselor. Nadajd
ca din vreuna dintre ele sa apara cheia la intrebari le pe c
~ i le punea.
Un strigat de copil unnat de o lovitura a fiicut ca ochii
i se dezlipeasca pcntru cateva clipe de case ~i sa se a~eze
micuti . Unul dintre copii i-a atras puternic atenfia; era a tat di
blond ca parul i i parea aproape alb ~ i se evidentia printrt
ceila)ti copii, bruneti. Nu trebuie sa fi avut mai mull de dol
sau trei ani ~i de la departarea aceea era bucatica rupta din
fratcle Jui , Andrew. Acela~i par ciufulit la nivelul cefcil
oasele lungi si mersul impleticit. Cristopher a zambit,
semanau pana si la fe lul cum fugeau! $i privindu-1 $i·I
inchipuit cum ar putea arata un fiu al lui. I se plirea do
nccrezut asemiinarea uria~a $i, aproape Iara sli-$i dea seama.
a inceput sa se incrunte. Nu-si putea lua ochii de la copila$ul
care se j uca, strain de interesul pe care i-1 trezea. Ii urmarca
fascinat alergatura. L-a vazut unnarind un porumbel cart
308
;ft11:.1 ca se joaca rotindu-se ~i deodata micutul a ramas in
f\11:1 lui, dar cu barbia un pie ridicata se uita intr-un punct
111 11111c in spatele Jui; porumbelul zburasc peste umarul . sau
.,
I
rn11:1 pc creanga unui copac frunzo s. Dumnezeu e in ~erun .d
A..,1r:ins pumnii pe genunchi ca sa-$i stapanea ca pom1rca de
1
1111hratisa tmpul rnicut. A lnchis o clipa och ii, miscat pana
111111! ima fibra a fiintei lui. Instinctiv, a $tiut ca tocmai aflase
11rda~i lucru pe care ii descoperise tatal lui cu cateva zile in
1111na . Si certitudinea tradarii infiiptuite de Agata is-a infipt
tn inima ca un pumnal incins. Parjolea fiecarc simtamant
ll 11mos transfonnandu-1 in cenu~a neagra. El insusi era gata
•i1 sule re o cadere emotionala. Era o zguduire viscerala care
111avasea simtamintele barbate$ti si le lasa la vedere dupa ce
t1 ulurase cea mai marsava dintre 1nselatorii. Cum putuse
,,., i ascunda a$a ceva? Avea s-o ornoare!
J\ deschis ochii si 1-a privit pe micut, care ramanea
11
r1ni$cat in fata lui. Cristopher s-a ap\ecat in fata ca sa-i
11tr;11..!a atentia ~i a mers. Copilul nu s-a mai uitat peste umarul
11 ~a sa-~i puna privirea pe chipul barbatului. Fire~te ca
11
,r1nana cu Andrew! Si cu toata fami lia lor! Dar nu era atat
1k prost !neat sa nu caute o confirmare a banuielii Jui.
Buna, cum te cheama? 1-a intrebat intr-o spaniola
pl' rlCcta. A facut-o ca sa-~i urmeze o prcsim\ire. Numele
111l·ueste Cristopher.
Copilul s-a uitat la el cu ochii cat farfuriile si i-a zambit.
It in\clesese vorbele! Blestema\ie! Oare mai avea ncvoie de
11ll c dovezi?
O femeie s-a ridicat din locul in care statea si s-a indrcptat
-.pre ei cu chipul ingrijorat. Cristopher a ~tiut ca i se oferea
. . :111sa sa capete raspunsuri. Micu\ul era tot tanga el iar
k111eia parea agitata ~i cam nervoasa cand il privca. Si-a dat
.,t·ama ca ii studia hainele scurnpe ~i purtarea distinsii, ceea
l ' l' i-a lini~tit in parte temerile. Cristopher ie~ea in evide nta
309
 ARLErrE G ENEVE
in zona aceea umila ca o muse<'\ pe o farfurie c u fri~cl
pentru prima oar a a fost recunoscator pentrn privilcgiilo
care i le dadeau neamul ~i bogatia, pentru ca femcia sa
incredere.
Trebuia sa caute raspunsuri ~i avea de gand s-o fi
nei'ntarziat.
Chipul speriat al Rosei a ta.cut sa apara alanna in capul
Venise gafiiind, cu panll rava~it ~i obraji lmbujorati de efi
De ce nu era Cris cu ea? Unde ii lasase ? Fata chinui
prietenei sale a fiicut sa i se stranga stomacul pana-ntr-a
ca i-a produs 0 durcre fi z ica .
- Cc s-a intamplat? a intrebat-o plina de nelini$te.
- L-a luat! Agata ~i-a ash1pat gura cu 0 mana ca
opreasca un tipat. L-a luat tata l Jui! Mi-a pus multe lntreb
d espre tine, despre copil. .. Nu m-am gandit... Nu put
sa-mi inch ipui ... Rosa a tacut ca sa-~i recapete rasufla
Alergase ca o nebuna cele patru grupuri de Jocuinte c
desparteau gradina de casa In care locuiau. L-a luat In br'a
~i a plecat cu el. Jn ace! moment, fcmcia a izbucnit
lacrimi. larta-ma, Rowena! Nu am $tiut sa reactionez
vreme ~i a fost cu neputinta sa i-1 iau.
0 teama inghetata i-a patruns In oase $i a lasat
insensibila la tot ce o inconjura pret de cateva momentc lun~
- Cine a luat copilul?
S-a mirat de lini~tea cu care pusese intrebarca, caat
tremura ca o frunza.
Rosa a oftat de cateva ori inainte sa poatii sa-i dea Ult
raspuns:
- Lordul Beresford .
$i Agata a alergat ca niciodata In viara ei. Fara sii-$i punl
capa sau sii-~i ia manu~ile, a cautat pe o strada principala o
trasura care s-o duca pana la hote lu l Achille, dar o data
310
1UBE$TE-MA
t11r1ll11lru, mi~carea inceatii a roti lor i-a provocat o agonie
•lll::;ictoare. I~ i spunea ei msa~i ca niciodata Cristopher nu i-
ll lace rau micutului, dar adeviirul era ca pentru fiu l ei era
1111 11ccunoscut ~i I-a lnchipuit grozav de speriat. Si atunci
1111111<1 a inceput sa-i batii intr-un ritm primejdios. Erau ~i alte
111•... ibilitati pe care nu voia sa le ia in seama, dar trebuia s-o
f11l':1. Si daca o impiedica sii-l vadii? Ar putea cbiar sii-l duca
1lrparte de ea. Dar nu, Cristopher nu era atat d e meschin,
• 11 mustrat severa. Oare ea nu fiicuse ceva la fel de urat sau
1h1ar mai riiu?
Cclnd a ajuns la receptia hotelului , avea hainele in
1u·o1«1nduiala, ochii st iclo~i ~i i~i simtea glasul tremurand dar
11 putul sii-i spuna receptionerului pe un ton aucori tar
111discutabil ca trebuia sa-1 vada neintarziat pe lordul
lk ri.;sford, pentru o chestiune de viata ~i de moarte. A fost o
1111mrne, sau eel putin a~a i s-a parut ei , ca barbatul i-a dat
1111111arul apartamentului. Agata nu parea defel o doarnnii sau
11 pcrsoanii distinsii, dar teama din ochii ei era prea adevarata
• a s-o nesocoteasca. 0 femeie in starea aceea de ncrvi nu
p111ca sa minta.
Apartamentele erau situate la primu l etaj $i ea a urcat
11~care treapta de parca s-ar fi dus la C$afod. Cand a fost in
1:1la U$ii duble vopsite in alb, a clipit ca sa-$i limpezeasca
I" ivirea, care ii era tulbure. Se afla intr-o stare de nervozitate
111grozitoare $i In acel moment s-a cait d in tot sufletul ca
pacatuise prin tacere. A biitut cu degetele in lemnul fin dar
1111a auzit mi~care in spatele U$ii. A rasuflat adanc $i a batut
din nou mai tare, dar nu era nimeni acolo. S-a a$ezat pe
pndeaua de pe coridor $i a a$teptat sa vina Cristopher.
,\ ~ teptare ce avea sii insemne ceasuri grele. Cand trccuse o
h11na bucata de vreme, uneia dintre cameristele care fiicea
.·mat in alte cam ere i s-a racut milii de ea, crezand-o o c lienta
ca re pierduse cheia $ii-a deschis u~a apartamentului . Agata
311
 ARLETTE GENEVE
i-a multumit $i s-a hotarat sii-1a$tepte pe Cristopher stan
salona$. Mai lntai s-a plimbat agitata prin lncapere gan
du-se la o scuza, alegand vorbele pe care i le va spune, a
istovita de nesiguranta, a izbutit sa atipcasca un pie reze
de birou, Ianga fcrcastra. Cand a crezut ca nu mai putea
lndure, a auzit pa$i $i o cheie pe care cineva o vara
broasca. S-a ridicat de pe scaun $i a ra mas in picioarc
mijlocul salona$ului , privind U$a care se deschidea ; pere
care ii despiiqea a ramas deodata deschis. Cristopher a
surprins s-o vada $i cand $i-a revenit a privit-o ca $i cum
fi fost eel mai aprig du$rnan al Iui. Dar Agata se a$tepta
aceasta reactie; era acee~i pe care o avusese ea cand a a
ca 11 iuase pe micutul ei.
Striilucirea din ochii Jui Cristopher i-a aratat chin
emofiilor sale. Cruzimea salbatica vazandu-se in$elat~
bucurie imensa pentru ceea ce aflase $i o adancii dezamag'
pentru ccea ce Ii ascunsese ea.
- 0 camerista mi-a deschis u$a. A crezut ca pierdus
cheia, i-a spus lntr-o $Oapta, ca sa-i lamureasca prezenta
In apartament. Trebuie sii vorbim! Auzind-o, Cri stopher
l~at a~a o expresie de parca ar ti fost silit sa inghita otrav
Agata a $Ovait o singura clipa lnainte sa faca primul pas d
el a oprit-o cu o mana ridicata. Daca sc apropia de el, put
sa faca ceva drasti c. ca de pi lda s-o stranga de gat. Und
este? Abia putea sii-$i stapaneasca nelini~tca din glas. Und
este micutul meu?
Cristopher a strans djn !alci auzind-o.
- Pe Diavolul negru, in drum spre Whitam Hall.
Cel mai mare CO$mar al ei tocmai se adeverea. Agata s..
lasat sa cada la pamant $i $i-a acoperit chipul cu amandoul
mainile, dar nu a plans; avea sufletul uscat de teama pe cart
i-o trezea aceasta 1ntamplare. Cum fusese de acord lordul
John Beresford sa- i ia copilul? Pentru ca il convinsest'
312
t '11slopher. Ea ii ceruse timp ca sa-i spuna $i, vazandu-i
~ l'l'l'Ca, alesese sa ia el fraiele in mana. Dar John nu ~tia ca
11•1111 Michel nu se intorsese inca de la Avon $i ca ea a$tepta
h1loarcerea lui ca sii-i marturiseasca totul lui Cristopher.
Acum venise vremea adeviirului. Se sffir$isera scuzele ~i
111 t·tcxtele.
Nu ca sa te ranesc am tacut, jur! a spus cu glas chinuit.
Am aflat ca eram insarcinata la cateva saptamani dupa ce
111·-am instalat in Bordeaux. $i teama pentru ceea ce am
dl·scoperit m-a paralizat; o vreme n-am ~tiu t ce sa fac.
( '11110$team urmiirile pe care le va avea In familie starea mea
~llml sc va afla, dar n-am avut lncotro. $i am platit foarte
m 1111p, pot sate asigur. Cristopher ramanea tacut, neluandu-
' ' ochii de pe chipul ei. Bunicul $i-a aratat dispretul siiu
fll'ntru ca, prin fapte le mele, dezonorasem numele familiei,
lur tuta nu mi-a vorbit multe saptamani. A fost ingrozitor, un
l'osmar. Mi-era foarte teama, cred ca Inca imi este dar
llll:iodata n-am vrut sa-ti fac rau. Agata nu se a~tepta la mila
11111 partea lui dar tacerea lui grea cre~tea disperarea pe ca!e
o simtea. Ea tinea ochii in pamant, rntr-o atitudine supusa. In
&111pa-amiaza in care ne-am despaqit, eram gata sa-~ spun
ill' ce nu puteam sa plec cu tine de$i te iubeam din tot
~11 llctul, dar cu cateva ceasuri mai inainte m-au !acut sa
111\deg primejdia la care te expuneam daca primeam
pwpunerea ta sa plccam, a$a cum planuise~ i tu . Mi-am tinut
lagiiduial a sa tac dar in mijlocul unei lupte cu mine insami.
Cristopher a ~tiut cine se afla in spatele discutiei care o
n 111vinsese de asta, varul ei Carlos de Lucena, dar nu i-a m ai
p:·isat. Trecuse prea multa vreme iar el era grozav de furios.
- Carei primejdi i se presupune ca ma expuneai
11cceptandu-ma?
Glasul ii era atat de aspru ca racea fiecare silaba un
1:1ciune care o ardea. A ridicat ochii ca sa se uite la el ~ i ce a
313
 ARI.Erm GENEVE
viizut lntr-ai lui a :tacut-o sii se inchi11e. Indiferenta fu
lnlocuitii cu 0 manie violenta.
- Puteai sa fi i acuzat cii ascunzi dovezi $i chiar sl
arestat pentru ca 1-ai ajutat pe unul dintre conspiratori.
aceea a trebuit sii mii indepiirtez de tine ~i I-am luat
bunicul In Franta ca sii-1 apiir de furia regelui.
- iti bati j oc de mine? a spus el cu desava11
neincreziitor.
- Trebuia sii plec $i trebuia sii tac, a raspuns tulburat
- ~i nu ti-a trecut prin minte ca aveam dreptul sa ~tiu c
atat de insemnat ca faptul ca aveam un copil? a intrebat
sa se mi$te din loc. Stiitea cu spatele la fereastrii,
picioarele U$Or depiirtate. Tinea o manii in $Old, in vreme
cu cealalta i$i masa gatul sub cea:ta ca pentru a-$i u~
lncordarea stransa. Ea continua sa stea pe covorul gros
pe jos, ca o invinsii. Cii hotararea asta nu iti revenea
tie? Este came din carnea mea, fir-ar sii fie! Cum ai in1oo·i.zma
sa- ....?
Era atat de furios ca $i-a impus sii tacii pentru a
exploda.
- Am luat-o pe drumul pe care 1-am considerat potri
in acel moment, a spus ea. Cristopher a bombiinit ostentati
incercam sate apar $i sii-1 apiir pe bunicul. a staruit ea.
- Giise~ti scuze pentru ticalo$ia asta? Pentru tiicerea It
jignitoare?
G!asul Jui dezviiluia o supiirare autentica $i profundii.
- Incerc sii-ti spun ...
Dar el nu i-a ingiiduit sii continue.
- Tiicere! s-a riistit manios. Dacii lncerci sii-mi starn.e•ti
mila, iti pierzi vremea. Ai fiicut un lucru ingrozitor. Ea ~tia.
dar asta nu a fiicut ca vorbele Jui s-o doarii mai putin. Meri~
sii nu-I mai vezi niciodata.
Aceastii posibilitate a umplut-o de o teamii atroce.
31 4
1UBE$TE-MA
Nu po\i sa-1 desparti de mine, a spus cu glas mai hotarat
1kc:11 ceea ce credea. Era gata sii se priibu$easca. Sunt mama
h11 ! Cristopher a izbucnit intr-un ras sarcastic. Sa ajungem la
ui11tclegere, te rog, I-a implorat ca dar !ara sa capete nimic.
Se ridicase in sfar$it din pozitia de invinsa $i mergea
drcpt spre el, care nu s-a rni$cat de unde era.
Acum vrei sii te targuie$ti? a intrebat-o cu o batjocurii
~l· a izbutit s-o raneascii. Dar Agata a tinut capul sus. Ai idee
~'l' ai tacut?
Spune-mi ce vrei $i iti jur ca dacii stii in puterile mele
Hi voi da.
Dreptate, domni$oara Martin! Agata a avut U$Oara
h11presie ca el ~tia prea bine ce gandea ea chiar in acel
111oment, striilucirea din ochii lui crescuse considerabil.
t\l.'.Um ~tii cum este, a incheiat Cristopher.
Ea $i-a inghitit neputinta pe care i-o trezea atitudinea lui
11d nduratoare.
Ne$tiinta nu cere dreptate, a raspuns cu glas neutru.
Te 1n$eli foarte mult, domni$oarii Martin. Acum $tii ce
inscamna sa fii dat la o parte din ceva ce intr-adevar
rnnteaza foarte mult pentru tine.
Te voi purta prin tribunale. \Qi lupta din toate puterile
mcle I-a infruntat in eel mai amar chip cu putintii. it voi
'
recupera.
El i-a sustinut privirea care, cu fiecare clipa, devenea tot
111ai arzatoare.
- ln Anglia? intrebarea, plinii de ironie, a tintuit-o locului .
< 'ristopher actiona premeditat ca sa-i facii eel mai mare rau
l' t1 putintii $i chiar daca i$i propusese sa incerce sa-i trezeasca
mila, nu a mai fost in stare sii-$i piistreze atitudinea supusii.
Vci putea sa strangi destule lire ca sii incerci? a continuat el.
l'rivirea lui de otel a strabatut-o din cap panii-n picioare, cu
11cru$inare. Nu , fire$te ca nu! in momentul in care copilul
315
 A1u.rrrE GENEVE
va ciilca pe pamant englez, va fi cetiitean britanic ~i nu
mai putea sii-1 scoti niciodata de acolo. Chiar eu voi a
grija de asta.
Provocarea Jui a avut efectul dorit. Agata a reacrionar
o lupoaica ranita ~i s-a napustit asupra lui sii-l loveasca.
Cristopher nu i-a fost greu sa-i prinda mainile la sp ate ~i
se buc urc de furia ei; e ra ca un drog , avea nevoie s-o v
suferind. Ea se zbatea incerca nd sa scape dar putc::rea lui
mult peste a ci.
- Am sate omor! 1-a amenintat cu ochii ca ni~te pumnn
Nu voi ingadui sa-1 iei. Nu ai rnila!
- Tu ai avut cand ai tiicut? Fir-ar sa fie, sunt tatal I
Aveam dreptul sii $tiu!
- Crezi ca ma vei infrange? Ticalos nenorocit! Nu
reu$i sa-1 scoti din Franta.
- Crezi ca vreau sii te infrang? Habar n-ai ce doresc.
- Este copilul meu, Cristopher! Nu poti sii-J iei.
- Este came din camea rnea ~i pot sii-1 iau oriunde me
eu!
Agata s-a gandit ca nu era chip sa-1 convinga ~i ci
ramanea un singur drum, eel al umilintei.
- Cristopher, te rog sa nu-I desparti de mine. Ai sa n
omori. 11 implora, dar totodata se zbiitea incercand sa sea
din mainile lui . El nu se indoia ca, dacii izbutea, ar putet
sii-i scoata ochii. Te implor, hai sii ajungem la o intelegero
1mi dau seama ca e~ti suparat, dar niciodata n-am vrut s4 11
r,anesc, pe cuvant! Cristopher o tara spre u~a de la ie~ire, dut
Agata a luat-o inaintea intentiilor lui de a o lasa afarii; nit
avea de gand saingaduie asta. Unnatoarele momente vor fl
hotaratoare $i ea ~tia cum sa capete un ragaz. in singurul fol
in care puteau sa-1 capete doi oameni care in ace! moment Hf
urau din tot sufletul. Voi face ce vrei, dar te rog, adu-1
inapoi.
3 16
lUBE$TE-MA
Prea tarziu. Cristopher deja apasa pe clanta u~ ii.
I ·:a a incercat s-o inchidll" la loc cu piciorul; ~tia ca, daca 0
, otca afara din incapere, niciodata nu va mai putea sa urce
11111 nou zidul care era intre ei. Dreptatea mea tocmai te-a gasit
~lnnvata de toate i'nvinuirile. El avea toate ~ansele de partea
h11. Agata se informase bine la unul dintre cei mai buni avocati
dm Paris. Niciun tribunal, francez sau englez, nu va lua
drl·rturile tatalui ~i de aceea ~tia ca trebuia sa lupte din toate
r111cri le, dar nu in fata legii. Era mama singura, la marginea
1Ar;iciei, $i avea nevoie de ajutor zilnic ca sa aiba grija de
n1icut; un tribunal ar tine cont de toate amiinuntele. Cristopher
111 schimb, putea sa-i dea copilului luna de pe cer, daca
1-11 ccrea. A ~tiut ca trebuia sii-i infranga apararea. Nu mersese
drnlogul, nici amenintarile, nici umilinta; ii mai riima'nea un
dn1111 doar. Cristopher trebuia s-o tina cu o singurii mana caci
•vc..:a nevoie de cealalta ca sa deschida u~a, pe care Agata se
l111:iipatana s-o inchida. Si deodata a simtit-o agatata de gatul
h11 !;ii cautandu-i gura, la care a ajuns Iarii efort. Limba ei ~ i-a
!neut drum printre dintii lui $i a simtit-o pe cerul gurii; pe toe
11 simtit o biciuire de dorinta in maruntaie care 1-a lasat fara
-11flare. Blestemata! De ce avea incii puterea sa-1 ispiteasca?
1-1~1 furios pe ea, dorea s-o pedepseasca pentru ca-1 mintise
d:ir gura ei izbutea sa-1 faca sa uite totul, in afara de dorinta
ndii nca pe care i-o trezea. A simtit cu de-savar~ita limpezime
,1111ii ei catifelati care se striveau de torsul lui tare. Mainile ei,
odata eliberate din stransoare, s-au afundat in parul lui ca sa-
~1 lipeasca ~i mai mult capul de al Jui. Era un sarut dur,
~:Hbati c, dar plin de o senzualitate pe care Cristopher nu o mai
rnnoscuse niciodata, decat cu ea. Agata I-a mu~cat de buza
Ill krioara pana in punctul in care s-a temut ca va sangera ~i i~i
1111duia ~oldurile lipindu-le de pelvisul lui, izbutind ca
111cmbrul siiu sa raspunda cu o ferocitate cople~itoare . lnima
p;·1rca gata sa-i iasa din piept in gura ei ca s-o mestece cu
3 17
 ARLETTE GENEVE
pliicerc, atat de piitruns era. Agata izbutea sa deschida o b
in annura Jui ~i Cristopher simtea ca se dadea batut intr-un
complet ~i absolut, chiar dacii incerca sii reziste atac
asupra simturilor lui ca un adevarat titan. Dar gustul fem
parfumul ei imbatiitor ii ametea sirnturile, ii inceto~a mi
~ i toate aceste emotii contradictorii se unisera intr-o dori
puternica pe care putea sii ~i-o satisfaca doar fiicand-o a I
Dorea s-o indeparteze de trupul lui, care raspundea ca
triidiitor, voia s-o indeparteze din viata Iui pentru totdea
fiindca durerea pe care i-o trezea cand o privea i se parea
nesuportat, dar Agata continua jocul de seducere, atingand
cum nicio alta femeie nu o mai fiicuse inainte. Egalandu.,I
el insu~i in pasiune ~i descatu~are. Cristopher a capitulat,
a fiicut-o )mind initiativa. A racut siirutul posesiv, exigent.
ridicat-o de jos cu intentia s-o ducii spre dormitor dar ea
profitat de moment ca sa-i inconjoare talia cu picioarele,
ultima data. Era pierdut. I-a ridicat fuste le largi ~i i-a ru
neriibdiitor chilotii. $i-a descheiat nasturii de la pantaloni ~i
o singura mi~care a intrat in ea. Agata ii tinea strans de gil
de talie, abia mgaduindu-i sa rasufle, dar nevoia grabnica
a se mi~ca in ea, l-a lacut s-o duca in donnitor ~i s-o trantea
pe spate in pat. A inceput o serie de m i ~ciiri incete care ~i~a
crescut ritmul pe miisurii ce ea ii cerea tot mai mult, cu gtJflf
cu mainile, cu trupul ei care ardea sub al lui. Orgasmul
puternic pe care l-a avut o clipii mai tarziu l-a lasa Iara puton,
lnfrant, dar a fost con~tient ca Agata nu se bucurase ca in
celelalte dati. Se purtase ca un adolescent, nerabdiitor ~i iutc
S-a lacut tacere peste trupurile !or agitate.
- Asta nu a insemnat nimic, a spus Cristopher, din nou
imbracat in arogantii ~i indiferenta.
S-a ridicat de pe ea $i a inceput sii-~i aranjeze hainele do
parca nu abia o iubise ca un nebun. Dar Agata era pregatitA.
Pentru micutul ei, ar ciidea la 'intelegere ~i cu dracul.
318
\Oiai la fe l de mult ca $i mine, i-a raspuns rara nicio
ru~me.
( 'ristopher nu putea sa n-o mai priveasca. Era intinsa pe
11111 , lntr-o atitudine de abandonare care 1-a racut s-o doreascii
11111 nou $i a inteles ca femeia aceea era pierzania lui. Cu ea
1111 a vea vointii $i sa-~i descopere slabici unea l-a la.cut sii
mstcasca o insult.ii.
Pleaca dracului odata! i-a poruncit pe un ton care nu
ndmitea nicio discutie.
Chi pul Agatei a devenit cenu~iu, dar era in strafundul
m:hilor ei un licar de hotarare care 1-a alarmat.
- Am sii plec cu tine, i-a riispuns cu glas retinut.
-· Nu vreau sa te mai viid .
Dar ea mai avea un cartu~ pe care sa-1 foloseasca ~i 1-a
ti>losit, con$tientii ca el avea s-o urasca $i mai mult. A mijit
1H.:hii ~i, foarte lini$titii, l-a intrebat:
- $i daca am riimas insarcinata?
El a privit-o stupefiat $i vazandu-i striilucirea calculata
din ochi a ~tiut ca fapta ei fusese voita, cii se daduse lui cu
un scop ~i furia care fierbea in el a crescut pana-ntr-un punct
liiarte primejdios. Din doi pa~i a ajuns la pat $i, cu o manii,
" luat-o de brat silind-o sa se ridice ~i a tarat-o pana la u~a.
- E$ti o stricata! Crezi ca o sii ai acela~i noroc?
Agata a explodat in star$it. Teama ~i supararea i-au ie~it
pt: gura ca un $UYOi.
- Nume~ti noroc sa fiu batjocoritii? Lipsita de onoare $i
rcspectabilitate? Ca toatii lumea sii-mi dispreµiiasca baiatul
pl'ntru ca este bastard? Habar n-ai ce este norocul , increzut
hkstemat!
Cristopher simtea ca e gata sii faca o nebunie.
- E bastard din vina ta! a mustrat-o cu glas de tunet. Nu
I-a$ fi neglijat niciodata, dar nu $tiam ca exista, fir-ar sii fie!
~i acum, pleaca, fiindca nu suport nici sa te vad .
319
 AR.LEITE GENEVE
- Daca rn-ai lasat din nou insarcinata, iti jur ca nu ve.I
niciodata! 1-a amenintat. Cristopher i-a dus mana la gat ft
tinut-o acolo, intr-o amenintare !impede care nu a izb
s-o sperie. Agata 1-a privit sfidatoare. Spune-mi, 1
Beresford, vei putea sa triiie~ ti c u asta?
Lui ii venea s-o piilmuiasca ~ i a strans mana pe gatul
pana a simtit ca rasutla anevoie; dar ochii fem eii nu
indepartau de ai lui, nici nu-~ i pierdeau cheful de lupta, chi
daca nu era pe masura lui.1-a infipt degetele ca ni~te ghea
in par ~ i a impins-o spre spate. Era atat de fu rios ca aproa
nu -~ i controla faptele dar nu lovise niciodata o femeie
Agata nu avea sa fi e prima. A privit-o cu o ura viscerala, c
un sentiment de respingere absolutii. Tocmai i~i pusese
singur de bunii voie sfoara de gat dar, al dracului sa fie da
nu ova face sa plateasca foarte scump!
43
Whitam Hall, Anglia
Vremea era cu adevarat ingrozitoare. Aproape la fel de
rea ca aceea din Paris . Ploi le din ultimele saptamfmi i1
dadusera o dispozitie care putea sa rivalizeze cu cea a Jui
Cristopher. Abia dacii ii vedea pe barbatul care ii pri lejuia
ni~te co~maruri groaznice dar care hranea cu privirile sa le
de repro~ dorintele ei cele mai ascunse. Ea nu-i era
indiferenta, neincetatele lui priviri ranchiunoase erau o
dovada !impede. Daca ar privi-o cu ind iferentii sau cu
racealii, Agata ar ceda, dar nu era a~a; mai ramaneau inca
nadejdi pentru amandoi ~ i era fericita pentru asta. Cand vu
320
1UBE$TE-MA
lthuti sa accepte, totul va putea sa reinceapa pentru ei. 0
lflrflse pana in Anglia atat de suparat incat nu-~i masura nici
vorbele nici faptele, dar era la un loc cu micutul ei ~i ar fi in
•tare sa-~i vanda sufletul diavolului ca sa-1 apere ~i sa
vcgheze asupra sigurantei lui. Agita\ia care s-a iscat dupa
1111sirea ei cu copilul, John ~i un Cristopher de neabordat i-a
lnsat deoparte pe Arthur ~i pe Andrew, cbiar daca se aratasera
lm:antati de nepotul !or.
Un singur lucru ii lasa un gust amar: nu putuse sa-i scrie
tutalui ei ca sa-~i justifice plecarea nea~teptata, dar Rosa va
putea sa-1 lamureasca. Lasase cabinetul in seama lui Andre
~i casa in mainile prietenei ei. Stradania de ani putea sa se
duca pe apa sambetei dar era cu fiul ci ~i de nimic altceva
nu-i pasa.
Agata s-a gandit ca drumul pana la pace era prea abrupt
tlar in Anglia putea sa dispuna de ~ansa de a inclina balanta
in favoarea ei. Chiar in ace) moment, avea drept tel
integrarea lui Cris in familia Beresford, ca el sa fi e acceptat
de toti ~i avea sa faca imposibilul ca sa izbuteasca. Cand a
hotarat sa taca a racut-o cu toate unnarile dar 0 data ce taina
ci fusese descoperita, a fost o eliberare pentru sufletul ei,
1:are fusese robul fricii ~i al posibilelor urmari de a ac\iona
intr-un fel sau altul. Tatal ei va trebui sa inteleaga ca
cvenimentele i~i urmasera cursul ~i ca ea nu-~i inciilcase
11igaduiala. Va putea sa ajunga la o mtelegere cu tatal ei ~i cu
l 'ristopher, Iara sa-i piarda pentru totdeauna pe niciunul
dintre ei?
- Marni/ Vlei?
Micutul ii oferea un biscuit din care mu~case. Agata a
incetat sa mai priveasca picaturile de ploaie care ramaneau
prinse de fereastra din pricina umezelii. Luna iunie era
destul de neobi~nuita in comitatul Portsmouth. Drumurile
crau noroioase iar lipsa musafirilor diidea impresia ca erau
321
 ARLETTE GENEVE
cu totul izolati de restul lumii; dar in frumosul conac
simtea aparata. Tanjea dupa o parte din independenta de c
se bucurase in Paris, dar izbutise multe in schimb: sa nu
mai teama noptile, sa nu mai pastreze o taina care ii ar
sufletul zi de zi, ceas de ceas ~i sa-1 vada pe Cristop
zilnic. Chiar daca ochii lui o injunghiau cu fiecare privi
pe care i-o adresa, o lacea sa simta o adanca u~urare ~i
imensa nadejde. Avea nevoie doar de timp ca sii dara
barierele care ii desparfeau §i avea deplina incredere ca
izbuti. A continuat sa se uite la micutul ei, care statea
covor, Ianga focu l aprins; tinea In poalii o cutie mereu pli
cu bisclliti pentru el.
- Miinanci prea multi.
Copilul i-a raspuns cu o strambatura care i-a topit ini
de parca i-ar fi pus-ope foe. Era regele casei, capata atenti
tuturor cu un singur zambet ~i ce mama nu visa la a~a ce
pentru copiJul ei? Ea de buna seama ca da. Cris purta hai
atat de scumpe ca ea, ~i de-ar fi adunat leafa pe un an intrer.
tot nu i le-ar fi putut cumpara; nici macar un pantof din co
cu care se incalta. Dar pretul pentru toate astea ar putea sl
fie prea mare. Avea in fata ni~te piedici greu de trecut:
animozitatea lui Cristopher ~i dczamagirea tatalui ei, care ,
va simti in~elat de hotararea ei de fi alaturi de cauzatorul
celei mai mari bucurii ~i celei mai adanci nefericiri ale sale.
Dar luase o hotarare de una singura pentru prima oani in
trei ani ~i a considerat asta un lucru bun. Sa se indeparteze do
Cristopher fusese o hotarare izvorati'i din nevoia familiei de
a-I apara pe bunicul ~idea pastra tacerca asupra copilului po
care il concepusera - fusese o avertizare deghizata in sfat di11
partea lui Jea~ Michel - dar sa se afle in Anglia in accl
moment era o hotarcire de care nu avea de gand sa se cajascil.
- M-am gandit ca ai vrea un ceai.
Vorbele lui John au fost pentru spiritul ei ~ovaitor ca o
322
rloaie de mai. De la sosirea In Anglia, marchizul se hoti'irase
• o tutuiasca ~i prin acest gest Agata se simtea mult mai
11propiata de el, ca ~i cum ar fi considerat-o parte din familie.
Intotdeauna este bine venit sa bei o cea~di de ceai cald
t11 1r-o compaoie placuca.
Marcus, care ducca tava cu ceaiul ~i ni~te p raj iturcle
11111plute cu crema, mergea in spatelc Lui John cu tot
1~· ... rcctul. A pus tava pe masa in taccre $i a plecat la fel dar
ra era ob~nuita cu rigoarca personalului de la Wh itam Hall.
E$ti stralucitoare, i-a spus John vazandu-i starea de
\(llril.
Nu era caht$i de putin suparata pe e l, d e~ i fusese
n11nplice in hotararile asupra fiul ui ei. Fata dovedca o fire
1o1n~u de depa$it in optimism ~i iluzii.
Cand Cristopher a venit cu micutul la bordul Diavolului
n<'gru, in vreme ce el facea pregiitirile de plecare, John s-a
11ntit impaf\it. Se dezlantuise o discutie ap1iga intre ei, fiindca
1111 putea sa rapeasca un copil $i sa-1 scotii din Franta Fara
cuno$tinta mamei, chiar daca ern fiul lui dar batalia amara
uvuta cu Cristopher $i amenintarea ca ii va duce pe Cris intr-
1111 loc In care nici el nici Agata nu-I vor putea gasi Ii potolisera
proLestele. Caod fiul sau era intr-atata de furios, era mai bine
..a acponeze cu prudenta ~i intelepciune. El ar putea sa aiba
)' rija de micut pana ce va fi din nou impreuna cu mama lui,
npoi se va ocupa de incapatanatul $i irascibilul Cristopher. De
11n;ca, cand mai tarziu acesta a venit din nou pe vapor, dar de
d.tta asca insoµt de Agata, John nu a $tiut ce sa creada. Ea
111crgea mai mult tarata de Cristopber, rara bagaj, dar nimic
111 1 II facea sa presupuna ca pleca diu Franta fortata. Cand totul
,, !Ost gata in portul Le Havre, velierul s-a indreptat spre
!>over cu incii doi pasageri la bord, nepotul lui $i singura
l\:meie care daduse pcste cap viata lntaiului sau nascut.
- Sunt stralucitoare pentru ca ma a flu In locul potrivit, a
323
 ARLETTE GENEVE
raspuns ea, chiar daca cu ochii U$Or inlacrimati. Unde tre
sa fiu acum trei ani.
John a servit-o cu o cea~ca de ceai cu douii lingurito
zahar ~i o picatura de lamaie. Cand i-a dat-o, ea a luat-o
un zarnbet sincer. Era intr-adevar frumoasa imbriicatA
bainele fiicei Iui , Aurora. Din fericire, pe velier era un cu
cu haine de-ale ei $i Agata a putut sa I$i aranjeze cate
rochii pe durata calatoriei.
- Te a$teapta o lntalnire grea, i-a spus ca o aduc
aminte.
Si a izbutit ccea ce nu puteau privirile manioase ale I
Cristopher: s-o descuraj eze.
- Tata va fi grozav de dezamagit de acest deznodam
dar nu voi fi nevoita sa-1 mint in Iegatura cu asta pentru
nu am avut nimic de-a face cu ce s-a intamplat. N-a..
incalcat cuvantul pe car e i !:.am dat, n-am luat Iegatura cu
Cristopher in absent:a Jui , ca sa-i spun ceva. Nu puteti sa v
i~chipuiti ce U$urare adanca inseamna asta pcntru mino
Agata a tacut pret de cateva clipe. Cu vremea, fagiiduielilt
!acute din loialitate fata de farn ilie apasii greu pe suflet.
Lui John i se parea ca era prea optimista dar a pastrat tacel'CI
asupra concluziilor lui. De cate ori Cristopher ~i ea se aflau in
acee~i incapere, incordarea se putea taia cu cutitul. Niciodatl
nu vazuse doi oameni atat de egali ~i de incapatanati.
Cris a hotarat ca nu mai voia sa fie ignorat $i a Iasat cuti1
cu biscuiti ca sa se indrepte cu pa$i hotarati spre masa undo
erau praj iturile cu crema.
- Hmmm, a fost singurul lui comentariu.
John i-a dat o praj itura calda pe care el a luat-o T.tra nicit>
grija. Zaharul i-a alunecat pe mana pana la barbia mica. Agata
a lntins bratele ca sa-1 ia in poala dar copilul era ma i interesal
de bunicul lui. Fuscsc o adeviirata descoperire pentru el ~i era
incantat. John l-a ridicat in brate $i I-a ~ezat pe genunchi.
324
De catc ori il iau, mi se pare ca il am din nou pe
1'ristopher In brate, estc o senzatie minunata, a comentat !ara
-11-~i ia ochii de la nepotul Jui , care se intindea deja dupa a
doua prajitura.
Vrei sa spui ca nu seamana cu mama Jui? a intrebat
Agata cu un zambet $trengaresc dar fiira nicio suparare.
Chiar daca te doare, cordobezo, a raspuns Andrew in
lm:ul Jui John, - tocmai intrase $i se apropia de locul unde
,tii tcau ei - nepotul meu eel frumos este bucatica rupta din
lllinc. Tanarul a dat la o parte un scaun ~i a luat loc in fata
Agatei $i a tatalui lui. Cate ai dat gata, campionule? Cris a
l'lipit de cateva ori inainte sa-i arate trei degetele manjite de
1:1hiir. Vino cu mine, mo$tenitorule! C ris n-a stat pe ganduri
11 icio clipa. A intins bratele micute spreAndrew, care I-a luat
ru indemanare, de parca ar fi fost obi$nuit sa poarte
1rup$oare de copi i. 0 sane indopiim impreuna.
Auzind porecla dragiistoasa cu care Andrew se adresase
ropilului, Agata a tresarit. Cris luase alta prajiturii de pe
platou dar unchiul Jui a izbutit sa i-o ia inainte ca baietelul
s ;·1 mu$te din ea $i i-a racut cu ochiul. Micutul a ramas cu
dcgetele pline de zahar in aer. Dupa ce Andrew a inghitit
ultima bucata, a luat mana nepotului sau $ii-a lins unul cate
11nul degetelele, pana nu a mai riimas niciun fi r de zahar.
Agata a urmarit cu privirea fi ecare gest dintre ei doi ~i
s-a intrebat cum putea Cristopher sa fie atat de indiferent ~i
indepartat acum cand i1 avea pe fiul lui cu el. De~i nu dadea
la o parte faptul ca se purta a~a tocmai pentru ca era ea in
casa. C ris piirea m ai mult fiul lui Andrew decat al lui $i
triste\ea i-a acoperit ochii cu o mantie neagra.
John a privit fiecare emotie care se oglindea pe chipul ei:
forici re, retine re, suparare ~i duio~ie. A ~tiut ce simtea in
acele momente vazand chimia dintre nepot ~i unchi dar
Agata nu ~tia ca Andrew avea un magnet special pentru
325
 ARLETTE GENEVE
copii, ii atragea cu zambete §i gesturi dragastoase.
preferatul copi ilor Aurorei §i ai Iui Justin. Intotdeaunai
juca cu ei, le dedica un timp pe care cei mai multi din
adulti li-1 refuzau ~i de aceea simtea tristetea ei cape a I
proprie, fiindca i-ar fi placut sa-§i vada fiul eel mare dan
i atentia pe care i-o diidea fiul eel mic. John avea proasp
in minte marturisirea sincera §i emotionata a Agatei
spitalul din Paris. Niciodata o femeie nu-§i dezgolise suflet
§i sentimentele fat.a de Cristopher intr-un fel atat de sincer
de dureros. Agata Martin il iubea pe fiul lui §i el trebuia
faca ceva In privinta asta.
- Iertati-ma, am o treaba care nu poate sa a§tepte.
~i a ie$it din salon in cautarea fiului sau eel marw
Anumite lucruri trebuiau sii se schimbe Iara intarziere.
44
Cristopher continua sa semneze acte sub privirea atentl
a lui Arthur. De cand tatal lui i'i daduse imputernicirea sa so
ocupe de mo§tenirea fami liei, abia daca mai avea vreme de
ceva dar nu se plangea. Intrarea brusca a lui John in birou l-
a tacut sa rid ice privirea din hartii. Marchizul mergea hotaral
$i s-a a§ezat pe scaunul liber din fata lui.
- Gata, era ultimul, a spusArthur $i a pus actele mtr-un dosat
din piele. lmi pare rau ca va las singuri dar trebuie sa Siaf$eSO
pregatirea unor documente. Voi face asta in camera mea.
John ~i Cristopher au privit tacuti plecarea grabita a lui
Arthur. Mcsajul fusese Iimpede: nu dorea sa se trezcasca In
mij locu l disputei care avea sa inceapa fu orice moment.
326
Un coniac, te rog. Cererea tatalui sau I-a surprins pe
( 'nstopher. Era neobi$nuit sa bea alcool dupa atata vreme.
1'11nc-ti $i tu unul, o sa ai nevoie.
J\vertizarea fusese limpede $i precisa.
Cristopher a lacut ce ii ceruse John; nu, nu-i ceruse, ii
poruncise. S-a ridicat din fotoliu $i s-a indreptat spre tava
rn bauturi. A umplut doua pahare $is-a intors la masa ca sa
i-1 dca pe-al lui tat:alui lui. Acesta l-a baut dintr-o inghititura.
- Vrei sate imbeti? 1-a intrebat pe un ton cam disprctuitor.
- Vreau sa-ti sparg capul. ,,Gata, am spus-o'', $i-a zis
John. Paharul pe care ll tinea Cristopher in mfma a sffir$it
11i1at 'intr-un colt al biroului amplu. De ce naiba i-ai adus aici
dad'i te porti ca §i cum nu ar exista? Nu te-ai apropiat de zile
intregi de copil. Purtarea ta mi se pare de neinchipuit.
Ncpotul meu nu este vinovat de nimic, fir-ar sa fie!
Critica 1-a deranjat profund pe Cristopher $i nu era dispus
~-o tolereze.
- Ai terminat?
Glasul ii era ascutit ca un cutit $i rece ca otelul. Statea
drcpt in fotoliu, Iara sii-$i piarda aplombul nici tinuta.
- Mo$tenitorul tau legitim nu poate fi un bastard! s-a rastit
tatal lui, sec $i autoritar. Daca mai continui cu atitudinea asta
pasiva, vei pune asupra lui un stigmat greu de $ters in viitor.
~i daca nu iei fraiele in mana, va trebui s-o fac eu.
Amenintarea a ramas suspendata in aer $i a atarnat intre
ci ca un pendul.
- Dumneata vei sta deoparte, i-a raspuns scurt.
Cristopher $i-a rezemat spatele de spatarul fotoliului $i
~ i -a infipt privirea pe John cu un gest de avertizare, care nu
a avut niciun efect asupra marchizului .
- Ai avut grija sa afli pricinile pentru care mama a pastrat
tflcerea? Crezi ca a fost U$Of pentru ea? Treze$te-te odata!
I-a mustrat.
327
 ARLErrE GENEVE
- Nu ma intereseaza pricinele ei, in prezent este in via
mea dintr-un accident $i nu am de gand sa fac nirnic ca
schimb aceasta situatie.
John a rasuflat adanc.
- ii nume~ti pe nepotul meu accident? fncerci sa-mi sp
ca este rodul unei tavaleli !ara insemnatate? Din partea hd
Andrew a~ fi crezut, dar nu dintr-a ta. Ajuns in acest punct.
Cristopher a avut buna cuviinta sa se arate tulburat. ~tiaml
a exclamat John pc un ton victorios. A tunci fa dovada de
onoarea cu care mereu te-ai !alit $i nu te mai purta ca un
baiat ranchiunos.
- Ai terminat? a repetat intrebarea. Fiindca am treburi do
care sa ma ocup.
- Nu ma trata cape un prost, a raspuns tatal lui, tot mal
suparat. Voise sa aiba o discutie cu el in termeni amicali dar
trufia ~i raceala lui ii deranjau din ce in ce mai mult. Fiindcl
nu sunt.
- Niciodata n-a$ crede a$a ceva despre dumneata, i-a
raspuns cu glas lini~tit.
John a vazut ca fiul lui strangea din ralci atat de tare ca ar
putea sa-~ i rupa dintii.
- Fiul tau are nevoie de tine, pentru Dumnezeu! Arc
nevoie de tatal Jui ~i nu de inlocuirea acestuia cu unchii sau
bunicul.
Cristopher ramanea nepasator dar freamatul u~or al
narilor i-a aratat lui John ca nu era atat de indiferent la
vorbele lui cum incerca sa para.
- Uiti dupa cum iti convine ca am aflat din intamplare cA
aveam un fiu. Pretinzi sa uit a$a ceva? Trebuie sa fii nebunl
John a scrutat chipul fiului sau $i a simtit o mi la adanca;
Inca nu trecuse peste tacerea Agatei Martin.
- De ce te risipe$ti giindindu-te lace ai pierdut ~i nu lace
ai ca$tigat? Cristopher a mijit ochii pana i-a redus la o linie.
328
l UBJWE-MA
l>ar el a continuat atacul zdrobitor, ram sa-i pcse de loviturilc
pe c are i le dadea drept In inima. T rebuia sa-1 faca sa
rcnctioneze o data. Eu am pierdut ~aptesprezece an i din viata
li1<:ei mele, i-a spus deodata dar in fiecare seara m ultumesc
din adancul suflerului meu ca am gasit-o. Ai v iizut ce a
111scmnat sora ta In vietile noastre. Cristo pher a lasatochii de
la chipul tatalui sau pe masa. Amandoi suferisera aceea~i
1 1~idare ~i cu acela;;i rezultat. Actioneaza odatii ! s-a rastit
John cu glas atat de ascutit ca i-au \iu it urechilc.
- Nu pot! a raspuns in cele din urma Lasand gardajos.
- De ce? a intrebat tatiil lui cu ochi stralucitori de interes.
- Daca stau la distanta fata de eel mic, pot sa-nii pastrez
s<ingelc recc fata de mama, a marturisit tulburat. Si am
11cvoie de stapanirea desavar~ita a emotiilor mcl e ca sa-mi
g.iisc sc calea din nou. Ma simt expus, vu lnerabi I; de mul\j
nni nu m-am ma i si mtit atat de pierdut.
Uimurirea Jui i-a smuts lui John un oftat de u~urare. in
s lar$it racuse o spartura in zidul cu care intaiul sau nascut se
inconjura din proprie voin\A. Ura capacitatea Jui de a se izola
de tot, armura de protectie care ii acoperea sim~mintele de
dite ori suferea cate o dezamagire.
- Agata te iube~te ~i nici nu ai idee cat de mult, i-a spus
atunci cu glas foarte scazut dar Cristopher 1-a auzit foarte
Iimpede. Si a primir aceste vorbe cape un pumn in stamac.
Daca ii iubea cu adevarat, nu 1-ar fi parasit In trecut.
Pedepsind-o pc mama, 11 pedepse~ti p e fiul tau , iar nepotu l
meu nu merita pedeapsa ta.
Tata! lui ii infigea cutitul chiar in beregata.
- Nu este inten~ia mea sa-1 pedepsesc pe micu\, este prea
insemnat pentru mine, dar pe ea... pe ea nu pot s-o iert. Ma
ra ne~te simplul fapt sa ma gandesc la asta.
- Si unde te duce ranchiuna asta? Oare ai u itat veninu l
l.:are a pus stapanire pe tine in trecut? Cum putea tatal lu i sa
329
 ARLETTE GENEVE
creada ca putea sa uite incidcntul care 11 marcase intr-un
atat de adanc? s-a intrebat. Te-a tinut departe de mine,
fami lia ta $i nu poti sa-ti inchipui ce a lnsemnat pentru n
disprctul tau. Nu-l meritam, Cristopher, ~i nici fra\ii tai.
- A fost foarte greu sa aflu ca propriul tata fusese aman
femeii cu care voiam sa ma casatoresc, i-a repro~at cu
atitudine rnorocanoasa.
- Dar nu o iubeai. Te-ai simtit ranit in virilitatea ta, lo
in orgoliul barbatesc $i ai uitat ceva foarte inscrnnat: ·
m-am culcat cu ea cu mult inaintea ta $i am tacut-o d
ncvoie, nu din iubire. M-am impotrivit relatiei voast
ftindca $tiam ca lady O'Sullivan nu era femeia potrh 1
pentru tine.
- Ne intoarcem la acelea~i repro~uri? I-a intrc
Cristopher destul de deranjat. Fiindca nu ma interesea7~
- Ai prea multa dragoste de daruit ~ i de aceea ai ncvo
sa gase$ti o inima mai mare care s-o primeascii.
- $i crezi ca am gasit-o in domni$oara Martin? I
intrebat simplu. De mai bine de treisprezece ani nu n
fusese sincer cu tatlil Jui . ii tratase cu lipsa de respect fiirnl
se sirntea ranit. Agata mi-a dat prca multe batai de cap.
- Nu poti s-o ierti pentru ca biografia iti este patatA
incercarea ei de a-$i salva bunicul? a intrebat fiira ocolifU
Vorbim despre o viata, fiule.
- Chiar crezi ca imi pasa atat de mull de profesia men,
agent al Coroanei? A$ fi infruntat un consiliu de ri11ht
pentru ea! a recunoscut cu glas intretaiat.
- $i atunci de ce dracu ai adus-o la Whitarn Hall'! I>A
voie sa se intoarca la tatal ei $i totul se va sffir$i.
Cristopher $i-a zis ca altemativa asta era de negandit 1 ~ti
putin pentru moment.
- Nu pot sa ingadui sa plcce.
- De ce? a intrebat iard$i John, tot mai uimit.
330
lUBE$TE-MA
Nu a $tiut cum sa interpreteze tulburarea fiului sau.
t 'ristopher 1-a privit drept in ochi.
Pcntru ca poate ft din nou insarcinata.
Uimirea pe care a citit-o pe chipul tatalui Jui 1-ar fi facut
111 radii daca subiectul nu ar ft fost atat de serios.
Ai silit-o? I-a intrebat cu o oarccare spaima. Privirea lui
l ·ristopher a fost mai mult decat graitoare. ii jignise cu
lll'L'asta presupunere. El n-ar sili niciodata o femeie. Cum
p111ca sa-1 intrebe a$a ceva? .Iarta-ma, fiule, dar sunt
11l·dumerit de purtarea ta. Vorbele arata ca o ura~ti iar faptele
l11l·mai contrariul.
Mi-e ru$ine de cat de putina stapanire am cand sunt cu
I'l l.
Trebuia s-o spuna, sli-$i elibereze sufletul din lan\urile
" " ' L' II inrobeau. Care ii infranau simtamintele $i 11
1111obilizau. Vreme de mai mult de doi ani fusese pierdut ~i
1w11m ca o gasise, nu era in stare sii-$i stapaneasca
•1111\:imintele pe care i le trezea; de aceea statea deoparte.
Uneori sa-ti picrzi controlul se dovede$te a fi o
1'11IH.: rare, i-a spus tatal sau.
< 'ristopher a infipt ni$te ochi plini de neincredere pe
p111111tcle lui , din pricina raspunsului acestuia.
Vrci sa $tii adevarul? 1-a intrebat cu glas ragu~it. Cand
-11111 cu ea, uit de toate. Imi tope$te vointa cum tope$te focul
11111111. Ma Jasa !ara puteri, Ia.ra putinta sa gandesc limpede.
I11 11111pu I marturisirii sfii$ictoarc, degetele Jui Cristopher se
11lli1..;cra de cat de tare strangeau masa. Vreau doar s-o strang
111 Iii a\c ~i sa uit de tot. De lume, de responsabilitati. Simt ca
, .. ,ll. 1111 far care ma lumineaza in noaptea neagra ca sa ajung
11111 1111 port sigur. Poti sa intelegi? Fiindca eu nu!
1111111 i i privea atent ~i rara sa clipeasca dar pe masura ce
ll 11 ..~·111la un zambet a inceput sa i se deseneze pe buze.
l'oc\ii ii spun iubire, i-a zis, filosofii, nebunie $i este eel
331
ARLETTE GENEVE
mai frumos simtamant din ciite exista. A tacut un mome
inainte sa continue. Multi oameni se straduiesc s-o gasea
~i sunt foarte putini noro co~ii care izbutesc.
Cristopher a strans buzele.
- Dar Agata ma face sa simt ~i 0 furie imensa. Sa-
pierd stapiinirea de sine. Irni arde batistele, ii atftta pe alt*
barbati prin simplul fapt ca exista, ma face s-o doresc chi
daca sunt furios din pricina faptelor ei. E manipulatoare, e..,
femeia care ma innebune~te, a tncheiat adanc resemnat. St
accasta lipsa de stapanire de sine ma scoate din minti.
John a hotarat sa vina in apararea femeii care izbutiso
sa-1 salvcze pe fiul lui din mutismul ~i indiferenta in care
statuse de atatia ani.
- Estc mama nepotului meu. Cea care a tndurat dispre\ul
alor sai ca sa-1 aduca pe lume pe fiul tau. A sfidat toato
regulile ~i normele pentru ca te iube~te. Doamne, Cristopher!
Era de datoria ta s-o aperi! Sa-i respeqi inocenta!. .. John a
hotarat sa taca vazand chipul ru~inat al fiu lui sau. Si-a
inchipuit cat de greu trebuie sa-i fi fost pentru ca incalcasc
cea mai elementara regula dintre toate: sa respecte o fatA
virgina ~i inocenta. Vorbe~te cu era, 1-a slatuit. Asculta co
are de spus ~i apoi hotara~ti ce vrei sa foci in aceasta privin(a
Amandoi barbatii s-au privit fata in fata, cu sinceri tate ~i
respect.
- Daca fac asta, o voi ucide, i-a spus Cristopher intr-o
~oapta ragu~ita.
Dar tatal Jui se indoia, se indoia serios.
- Fa din nepotul meu un mo~tenitor legitim sau daca nu,
te voi ucide eu pe tine.
John s-a ridicat iute In vreme ce termina coniacul de care
Cristopher nu se atinsese.
- Unde te duci? 1-a intrebat acesta oarecum surprins,
vazand iuteala cu care bea alcoolul din pahar.
332
Trebuie sa vorbesc cu Devlin despre o chestiune
wabnica.
Cri stopher a ramas priv ind in fata. fiira sii mai spuna
111111ic. Ultimele vorbe ale tatalui sau ii lasasera 'i nfrant , cu o
,cnzatie ciudata In capuJ pieptului. Acum ca trecuscra zilele,
c.1focul razbunarii se potolise pananu mai ramasesera decal
11i~lc scantei stinse, putea sa vada situatia dintr-o perspectiva
mai matura, mai !impede.
S-a ridicat putin dupa aceea, trebuia sa-i vorbeasca
Agatei $i nu putea sa mai amane.
45
- Este un copil extraordinar $i prea frumos. Andrew i-a
ciufulit dragastos parul lui Cris. N u-m i cxplic de cc, caci
latal lui este destul de urat, eel mai urat dintre barba\i , a~
1ice cu.
Agata a amncat in el cu o pemuta. pe care tanarul a evitat-
0 cu U$urinta. Cris a luat-o ~i a aruncat-o sprc mama lui , care
a prins-o din zbor. CopiJului Ii placea la nebunie sa se joace
cu adul ti i.
- Este eel mai fmmos barbat din lume, a raspuns ea cu un
zambet. Si nu voi ingadui sa-1 insulti.
Dar Andrew nu a mai putut sa-i raspunda, pentru ca a
intrat majordomul.
- Don Lorenzo del Valle dore~te sa fie primit, milady.
Apelativul folosit de Marcus a impresionat-o adanc; ea
nu merita acel titlu, dar gandul i-a zburat indata la numele
prietenului ei.
333
 ARLEr1E GENEVE
- Lorenzo del Vcille e aici? 1-a intrebat pe majordorn, c
a confirrnat dand din cap. $i dore$te sa ma vada?
Agata s-a uitat la Andrew, care era la fel de uimit ca
ea.
- A$a a spus, milady. Dore$te sii vii vorbeasca intre pat
ochi.
- Mai devreme sau mai tarziu trebuia sa se intample, i·I
spus Andrew.
- Unde pot sa-1 primesc? 1-a intrebat pe Marcus.
Dar tanarul a fost eel care i-a raspuns.
- Chiar aici in salon. Cris $i cu mine te vom Iasa sa stut
de vorba lini$titii $i !arii intreruperi.
, Marcus, Andrew $i eel mic au ie$it in tacere din incaperc.
Agata trebuia sa se pregiiteasca sa-1 primeascii pe prietenul
ei, dar era uluita. In saptamanile de cand era in Anglia,
a$teptase sosirea tatiilui ei $i chiar a viirului Carlos dar vizita
lui Lorenzo o luase cu totul prin surprindere.
U$a s-a deschis $i pe ea a intrat eel mai bun prieten al
familiei sale. L-a vazut $Ovaind un moment dar Agata s-a
ridicat de pe scaun $i a mers drept spre el, cu mana intinsll.
Era la fel de frumos ca mtotdeauna!
- Buna, ce faci?
Lorenzo a mijit ochii vazandu-i gestul atat de distant. Cat
a$teptase in vestibul putuse sii admire bogatia $i opulenta
farniliei Beresford $i, nu a $tiut de ce, sii vadii asta I-a racut
sa se zburleasca.
- Acum cateva luni, ai fi sarit de gatul meu ca sa ma salup
$i sa ma cople$e$ti cu intrebari. Agata a ro$it, pentru ca, intr·
adevar, nu se purtase cum Ii stiitea in obicei. Pesemne frigul
englezesc ti-a inghetat umorul pe care 11 risipeai altadata.
A hotarat sa nu-i raspundii Ia remarca. Fara indoiala,
prietenul ei era un pie supiirat.
- De multa vreme nu mai $tiu de tine.
334
- Am venit in Marea Britanie ca sli-l vad pe tata. Stii ca
tic cativa ani locuie~te 1n Sco1ia, la Marina, ~i intr-acolo ma
due dar mai inainte trebuie sa-ti transmit un mesaj de la Jean
Mi~hel. I-am lagliduit, ca $i varului tau Carlos.
Agata s-a pregatit.
- Ma bucur mult sii te viid, i-a spus emotionata. Lorenzo
-;-a mdoit serios. Chiar daca se intampla in aceste
imprejurari.
- Mi-ar placea sa spun acela~i lucru dar nu pot. Tatal tau
cste foarte ingrjiorat pentru tine, i-a spus deodatii. Si dore~te
sa te lntorci.
Ea a pastrat tacerea pret de cateva clipe.
- Am crezut ca aceste vorbe mi le va spunc el personal.
- Tatal tau nu poate sa vinii in Anglia ~i nici Carlos.
Regele Fernando 11 tine sub supraveghere. A pierdut
favoarea lui pentru ca 1-a ajutat pe Gines de Lucena.
Ve~tile nu erau atat de rele pe cat se a$tepta, dar bunicul
ci nu mai era o primejdie pentru rege. Fusese ingropat pe
ramant francez.
- Ce ii impiedicii pe tata sa vina in Anglia, supararea sau
dezamiigirea?
- Nu i se ingliduie sli treaca granita, a lamurit-o el.
Agata a ramas cu gura cliscata.
- Nu-i adevlirat, i-a spus dar cu oarecare indoialli in glas.
- Crezi ca te-a~ minti cu ceva atat de serios? Ofiterii care
au luptat cu Bonaparte au intrarea restransa in Anglia. Sunt
considerati vinovati alaturi de el. Lordul Beresford nu te-a
in~tiintat despre asta? .
Acum intelegea tacerea tatalui ei. Sfiintli Fecioara! S1 ea
care credea ca era dezamligit $i de aceea pastra distanta.
- Ce pot sa fac? a lntrebat destul de ingrijoratii.
- intoarce-te cu mine, a rlispuns Lorenzo. Am totul
pregatit.
335
 ARLETTE GENEVE
- Nu pot sa fac a~a ceva! a exclamat suparata.
- Ce te impiedica?Agata se afla la o raspantie grea. Dael
pleca impreuna cu Lorenzo ca sa-1 intalneasca pe tatal ei fl
sii aibii o discutie cu el, Cristopher nu ii va ingadui sii 1&
copilu l ~i sa se intoarca dupa ce va liimuri totul; iar dacl
ramanea, nu mai era cale de intoarcere in privinta tatalui el
§i a distantei care s-ar crea intre ei. Lorenzo a viizut emo~ ilo
oglindite pe chipul ei ~i a §tiut ca nu o va convinge atat dt
u:;;or cum crezuse. Tatiil tau nu meritii sii te porti a:;;a cu el. A
racut ce era mai bine pentru tin.e.
- Nu :;;tii nimic, Lorenzo! i-a spus ridicand glasul.
~l. §i_-a lnfipt ochii intunecati ~i piitrunzatori pe chipul ci
nel~Ill~ht. Dar Agata nu putea sii-~i lnchipuie durerea pe care
o s1mtea tatal ei :;;tiind-o atat de departe. Jean Michel veniso
la palatul Zambra ca sa cear.i ajutor singurului om care putea
sa i-1 dea. Carlos nu putea sa piece din Madrid, iar el insu~i
nu putea sa calatoreascii in Anglia. Lorenzo consimtise sa-i
d_uca mesajul. Tata! Agatei ii va a:;;tepta in Le Havre, pe ca
smgura sau cu lordul Beresford.
- Ce se presupune ca trebuie sii ~tiu? Ca traie:;;ti ca o
stricata in casa unui barbat care nu te respectii? Ca nu-Ii
spalii ru§inea dandu-ti numele lui? Aceste lucruri sunt de
dorneniul public, aici ~i in Cordoba.
Lovitura lui Lorenzo o nimerise drept In inimii, negre:;;ind
nici un milimetru.
- Dovede§te putina chibzuintii din partea ta sii vorbe:;;ti
astfel despre un om pe care nu-I cuno§ti defel, a i'ncercat
sa-1 apere dar prietenul ei a plesciiit din limbii, :;;i mai hotiirat.
- Nu vad un inel respectabil pe degetul tau. Aceea fusese
o Iovitura mar~avii sub centura. Nea~teptata, venind de Ia el.
E:;;ti tot mama singurii. Spune-mi ce altceva trebuie sa mai
~tiu?
- Cam-am purtat foarte urat cu el ~i ca are nevoie de timp .
336
IUBF,$TE-MA
ca sa ma ierte.
- Te-a cerut in casatorie? Ea n-a avut incotro decat sa
ncge dand din cap. Crezi cii ova face? E:;;ti naiva!
- \Qrbe~ti la fel ca tata, I-a mustrat indureratii.
- Te iubesc la fel de rnult ca Jean Michel ~i nu pot sa indur
cc iti face.
- Am fost foarte nedreaptii cu el. L-am rnintit, 1-am
in~elat...
- Tu ai fost nedreapta cu el? i-a repetat vorbele prostit.
Fcmeia pe care o cunosc eu nu s-ar injosi in fe lul iista.
Deschide ochii odata!
Lorenzo era necrutator in atacul asupra emotiilor ei celor
mai adanci.
- Iubirea are aceasta putere, prietene, nu o subestima.
Toate faptele mele sunt rodul iubirii pe care i-o port.
- Tata! tau a incercat de mai multe ori sa vorbeasca cu ... ,
a §Ovait un moment..., trebuie sii spun logodnicul sau
dragutul tau? Agata a strans buzele in semn de avertizare ~i
Lorenzo s-a scuzat cu o aplecare a capului. Dar lordul
Beresford a refuzat sii aibii o discutie sau o intalnire cu el, a
incheiat.
- Chiar tu ai zis ca nu poate sa calce pe pamant englez,
i-amintit acrii.
- Jean i-a propus sa se intalneascii in Le Havre.
Lorenzo se in:;;ela pesemne. Cristopher nu ar refuza din
ranchiuna sii vorbeascii cu tatiil ei; era un domn din cap
pana-n picioare :;;i ea nu avea de gand sa se indoiascii de
onoarea lui. Oare in Cordoba nu o dovedise de mai multe
ori?
- Nu te cred, i-a spus cu glas rece. incerci sa ma faci sii
cedez.
Lorenzo a oftat adanc. Agata era foarte schimbata; parea
0 leoaica aparandu-~i teritoriul, dar el ~tia prea bine ca
337
 ARLETTE GENEVE
atiWdinea asta Ii va aduce multe necazuri. Ii va aduce? E
lmpotmolita in ele.
- Ai sa renunti la tot, Agata? Privirea ei i-a aratat ca m&
$tia unde voia sa ajunga cu intrebarea lui. Crezi ca merita'l
- Iubirea i'ntotdeauna merita. Tntr-o zi vei iubi atat de mule
incat !mi vei intelege vorbele.
- Cum spui tu, iubirea merita, dar cand este imparta$itA.
draga prietena.
- Cristopher ma iubC$te. Cum poti sa te lndoie$ti de asta?
Lorenzo nu $tia ce vorbe sa foloseasca pentru a o
convinge. 0 vedea retragandu-se intr-o atitudine de apararo
care nu o avantaja defel. Jean Michel era suparat pe ea''
peste masura de ingrijorat. El ~tia prea bine ca daca Agata nu
diidea inapoi, va ramane ingropata pe viata pe pamanc
englez.
- Pune-1 la i'ncercare, i-a propus. Ea a racut ocbii mari de
groaza. Cu aiciun chip nu se gandea sa cada in aceasf4
capcana A$a vei atla ca simµtl onoarei estc un tovarii$ foarte
rcce cand pa tu I sta go l de afec!iune, a adaugat Lorenzo.
A fost foarte greu p entru Cristopher sa afle ca I-am
mintit ~i ca I-am ascuns pe fiul lu i de el.
- Tatal tau zice ca a fost pentru o cauza dreapta.
- Taci, Lorenzo!
Glasul ei a sunat chinuit.
- Poate tatal tau s-a in$elat silindu-te sa pastrezi tacerea,
dar a racut-o pentru binele tau ~i pentru micuful acela care
merita muJt mai mult decat sii poarte stigmatul de bastard.
Chiar daca nu cunosc toate amaountele, cred ca Jean Michel
nu a reactionat cu rea credinta ca sa te raneasca. Izbutea
s-o supere. Brandon, cumnatul meu m-a ajutat sa aflu ca fiul
tau nu poarta numele de Beresford.
- Asta nu lnseamna nimic.
- Cum poti sa fii atat de oarba? Lorenzo a vazut in s!ar~it
338
indoiala ivindu-se in ochii ei. Si a $tiut de care fir sa traga ca
s-o aduca in favoarea tatalui ei. Nu-I iube$te, Agata, se simte
doar raspunzator pentru el ~i asta e o slaba consolare pentru
un copil care merita sa aiba un tata in adevaratul sens al
i.:uvantului.
- Vrei sa-mi faci rau?
- Oare nu vezi ca ti-1 faci singura? Spune-mi, de cate ori
\i-a sp'us ca te iube$te?
"Niciodata", s-a gandit ea. Dar mai contau vorbele cand
ochii Jui erau atat de graitori?
- Lordul .Beresford face parte din soiul acela aparte de
barbati care nu au nevoie sa rosteasca anumite vorbe pentru
ca o femeie sa $tie ce simte. 0 arata prin fiecare gest, prin
liecare fapta.
Prin apararea Jui incerca sa-1 faca pe prietenul ei sa
inteleaga.
- Asculta-te! \Qrbe~ti ca sa te convingi pe tine insati.
- Lorenzo, te rog! a exclamat, cu desavar~ire copl e~ita
de emotiile contradictorii pe care vorbele Jui i le trezea, atat
de patrunse cum erau de adevaruri otravitoare.
Avea nevoie sa respire un pie de aer. Lorenzo era
distrugator cu argumentele Jui. 0 fiicea sii ~ovaie ~i sa se
intrebe daca nu cumva se in$ela in privinta lui Cristopher ~i
a simiamintelor Jui. Inainte de sosirea lui, era sigura de
iubirea pe care o simtea pentru el, credea ca era de ajuns dar
acum se gandea la micutul ei ~i la ceea ce avea nevoie cu
adevarat ~i asta nu era tocmai un tata absent.
- Am adus cu mine o licen\a speciata de casatorie. Daca
vrei, putem sa ne casatorim la caderea serii lntr-un sat,
Gretna Green, foarte aproape de granita scotiana. Sora mea
ne-ar gazdui la Ruthvencastle pana cand am putea sa ne
intoarcem cu vapornl in portu l San Sebastian din Spania.
Agata s-a uitat Ia Lorenzo cu totul zapacita. Incapabila sa
339
 ARLErrE GENEVE
reactioneze intr-un fel sau altul. Fiul tau ar fi sub protec\ia
mea $i am putea sa-1 scoatem din Anglia rara probleme.
Acesta este eel mai mare interes al tatalui tau.
Ea a rasuflat a tat de adanc ca aproape a ametit.
- Cristopher nu va ingadui, a spus aproape intr-o $OaptA.
Bastard sau nu, tatal lui nu va ingadui sa iasa din Anglia.
- Cris n u este recunoscut legal ca un Beresford. ll tine
aici din ra2bunare, nu e$ti i'n stare sa lntelegi? Pc ea a
deranjat-o aceasta concluzie. Nu poti sii vezi ca incerc sa tc
ajut? a i'n trebat-o cu o auume graba in g las.
- Si ce spune contele de Zambra despre gestul tau
cavaleresc? I-a lntrebat ea la randul sau cu o anume antipatie:
Nu suporta ca prictenul ei din copilarie sa fi e atat de
receptiv $i binevoitor cand Cristopher era de neabordat.
- Tata imi va respecta hotiirarea, Agata. Este un barbat
drept $i dore$te ce e mai bun pentru mine.
- Te-ai lega pe viaia cu o sfoara atat de lunga numai din
prietenie? Meriti mult mai mult, Lorenzo. Eu nu sunt
vrednica de un asemenea sacrificiu.
- E~ti prietena mea ~i doar a~ pot incerca sa te ajut. Tu ai
face Ja fel pentru mine. Era adevarat. Daca el s-ar ti aflat intr-o
situatie asemanatoare, ea ar fi in stare sa faca orice ca sa-1
aj ute; pe asta Se intemeia prietenia sincera. Sa ne casatorim
pe pamant scotian ne va fi de folos ca sa ie$im din Marea
Britanfo dar aceasta uniune nu va fi valabila in Spania. O data
ajun~i in Cordoba. vom cere anularea $i vei fi iara~i Jibera.
Sugestia nu i se parea atat de nebuneasca.
- \Oi vorbi cu Cristopher, a acceptat in cele din unnii.
$i Lorenzo a $tiut ca nu trebuia s-o mai preseze. Era gata
sacedeze $i s-a hotarat sii bata in retragere.
- Stau la hote lul Henry , in Fareham . Voi :ti aco lo daca ai
nevoie de mine.
- Mi se pare atat de ciudat sa te vad in Anglia! a exclamat
340
1UBE$TE-MA
indi surprinsa.
- Uiti ca tata nu poate sa se intoarca in Spania o vreme,
p<ina cand regele Fernando hotiirii$te contrariul. A$a ca va
trebui sa vin pe aceasta insula mai des dccat mi-ar placea . Se
pregatea sa piece dar Agata $i-a dat seama ca nu-$i luase
ramas-bun. Pareau doi straini, nu doi prieteni care se
preruiau. Deodata, el s-a intors $i a privit-o cu intensitate.
Voi a$tepta raspunsul tau.
- Lorenzo! El a privit-o patrunzator. Te urasc pentru
vorbele tale.
Prietenul ei a schitat un zambet graitor, fiind ca $tia ca
vorbele lui o vor face sa se hotarasca intr-un fel sau altul.
- Stiu, $i ma bucur ca a$a este.
Tacerea care a urmat plecarii lui i-a folosit ca sa se
gandeasca. Vreme de zile se simtise atat de fericita pent~u ~a
era din nou alaturi de Cristopher incat uitase totul dar v1z1ta
prietenului ei o adusese iara$i cu picioarele pe pamant,
tacand-o sa caute Inca o data directia in care trebuia sa
mearga. Trebuia sa-i vorbeasca lui Cristopher $i sa-1lntrcbe
tara ocoli$uri cum ramane cu micul Cris, daca avea de gand
sa-1recunoasca ori va fi pur $i simplu un bastard in existenta
lui rigida $i bine randuita. Lorenzo era dispus sa se insoare
cu ea! Fara s-o iubeasca! Fara sa urmareasca nimic de~at sa
0 salveze pe fata care se lasase orbita de o himera. Agata
s-a mustrat, pe ea nu o atrageau bogatia, nici titlurile dar
iubirea unui barbat care deocamdata o dispretuia, da. Totu$i,
dorea atat de mult $ansa sa aleaga de una singura ca poate
gre~ise calea de urmat, totul era descurajator. Trebuia sa-$i
\nghitii supararea ~i s-o digere, numai atunci va p~t~a ~vea
o discu\ie rodnica $i matura cu cauzatorul ncdormm1 e1.
341
 ARLETTE GENEVE
46
Cristopher a flicut ceva cu totul de neingaduit, pentru a
~oua oara in viata lui: a ascultat o discutie personala intro
Agata §i Lorenzo del Valle. Nu fusese poftit dar fusese do
fata $i cu totul implicat. Instruirea sa ca agent includea ~i
ascultarea discuti ilor altora ~i in acel moment a fost
recunoscator pentru aceasta abilitate invatata $i neuitata, care
ii ingaduia privilegiul de a asista la pennanenta lui aparare
de catre ea. Explicatiile pe care i le daduse lui Lorenzo
pentru purtarea lui irationala daramasera una cate una
~ari erele pe care el le ridicase ca sa se apere de influenta ei.
Agata era o femeie cu idei foarte limpezi ~i definite $i de
douii ori i'l aparase flira sa merite; In seara cand a palmuit-o
pe lady Ophelia ~i chiar in dupa-amiaza aceea, in vreme ce
ii scuza faptele urate in fata unui barbat care tnccrca s-o
ajute. Tocmai descoperise ca atama mai greu afectiunea pe
care o simtea pentru ea decat tndoielile care TI chinuiau pana
in punctul in care il raceau sa piistreze distanta. Fusese atat
de orbit de tacerea ei ca uitase de ce tacuse Agata: datorita
fiigadu ielii flicute tatalui ei §i din iubire pentru bunicul ei.
Cum putuse sa fie atat de prost? ~i acum, ce naiba putea face
ca sa repare lucrurile? Lorenzo del Valle avea intentia
Iimpede sa o ia §i nu doar pe ea, ci ~i pe fiul lui, copilul acela
pe care incepea sa-1 iubeasca pentru cii era o parte din Agata.
Dar daca Lorenzo voia sa-~i atinga scopul, mai intai va
trebui sa treadi peste cadavrul lui.Ahotaral sa se imbarce din
342
]UBE$TE-MA
nou pe Diavolul negru. Trebuia sa stea de vorba cu Jean
Michel inainte sa poata avea o discutie cu fiica lui ~i s-o lege
definitiv de viata sa.
le~irea in curte a lui Andrew, urmat de Cris i-a racut inima
sa bata mai iute. Unchi ~i nepot purtau o discutie despre lei,
care I-a racut sa se caiasca de atitudindea neinduratoare care
rusese stapanire pe el in zilele din urma. 1-a urmat in tacere
pe cei doi, domic sa reca~tige vremea pe care o pierduse cu
dispre1 ~i mustrari. Asculta intrebarile pe care i le punea
micuµilui fratele lui ~i raspunsurile cu limba impleticita pe
care i le dadea copilul. Unele dintre ele ii smulgeau un
zambet sincer ~i ii lasau rara aer din pricina emotiei care n
cuprindea. Andrew i1 ducea pe Cris drept catre labirint ~i
Cristopher §i-a amintit momentele de neuitat pe care le
petrecuse in gradina din spatele casei, cand nici el, nici fratii
lui nu erau mai mari decat chiparo~ii taiati geometric care
duceau la rantana din piatra. Se jucasera de-a v-ati ascunselea
~i el fusese eel mai bun. $i-a amintit cum intr-o dupa-amia~
a a$teptat mai multe ceasuri sa-1 gaseasca dar Andrew $1
Arthur obosisera sa-1 caute ~i se hotaraserii sa piece acasa ca
sa bea ceva racoritor. Cristopher ii a$teptase pana cand tatal
tui 1-a cautat in locul in care ii placea eel mai mult sa se
ascunda. Mustrarea a fost aspra dar el $i fratii lui
continuasera jocurile pana aproape in adolescent.ii. Acum,
gardul abia ii ajungea pana la piept.
L-a auzit pe Andrew numarand pana la zece ca sa-i dea
ragaz lui Cris sa poata sa se ascunda dar copilul era prea ~ic
ca sa gaseasca iute o ascunzatoare buna. Cristopher l-a pnns
cand incerca sa se tranteasca cu fata la pamant, ca sa nu
poata Andrew sa-1 vada. L-a apucat de bra\ ~ii-a rac~t s:mn
sa tacii. Cris a deschis ochii cat farfuriile dar dormc sa se
joace a hotarat sa-1 urmeze pe tatal sau, cu un zambet pe
buze.
343
 ARLErrE GENEVE
- Si zece... Am sa tc gasesc!
Vorbele lui Andrew l-au facut pe micut sa-§i acopere gura
ca sa-§i inabU$C rasul. Statea Jn poala lui Cristopher,
amandoi varati intre doua tufe care ii ascundeau destul de
bine, chiar daca in mod precar, caci statura §i corpolenta Jui
Cristopher erau mult diferite de cele pe care le avea ultima
oara cand se ascunsese acolo.
- Aici nu poate sa ne gaseasca, e locul meu de taina. ·•
Cris a intors capul ca sa se uite la barbatul care ii adresa
o privire complice §i i-a zambit. Si-a rezemat spatele de
torsul tare cand Andrew a trecut chiar pe liinga ei, rostind
"Am sate gasesc".
Cristopher a atins buclele moi ale copilu lui, tafate cu
pricepere, la modii. Copilul rnirosea foarte bine. f-a a mintit
de fan cural, de iarba proaspat cosita, de paine scoasa din
cuptor. ~i-a dat searna ca fiul lui Ii amintea de toate Jucrurilc
care ii placcau ee l mai mult $i ca ii fiicca sa evocc trairl
foarte placute. L-a vazut aplecandu-§i chip ul mic prin
deschizatura care desparfea cei doi arbu§ti.
- Nu eLe! a exclamat cu o expresie amuzata .
- Dar tot ne cauta, i-a spus el cu glas scazut. Cris §i-a
indoit picioarele pe coapsele lui Cristopher §i s-a catarat pe
burta lui pana s-a sprijinit de piept, ca §i c um ar ti fost un
catelu§. Unchiul Andrew este foarte inciipatanat, a adaugat.
- Unchiul Andru, Andru ...
Nu putea sa spuna corect in engleza numele $i $i-a incretit
buzele ganditor.
Tn accl mo meat, Cristopher s-a gandit ca era leit fratele
lui mai mic §i un val de iubire i-a napad it sufletul pe
nea$teptate, umpla ndu-1 de o pace cum nu mai simtise de
ani. T inea trup~orul acela i n bratc ~i a $tiut ca va face tot
posjbilul ca sa-1 apcre $i sa aiba grija de cl mereu. Era eel
mai mare dar pe care putea sa-1 primeasca un om . Cel mai
344
1UBE$TE-MA
mare dar pe care Agata putea sa i-l faca. Fuscse atat de orb!
- Unchiul Andres, i-a spus in spaniola, intr-o incercare
de a face mai U$Oara rostirea numelui.
Cris i-a repetat vorbele cu mult mai multa hotarare.
- Andes ... Andes nu ete.
- Atunci putem sa ie$im.
Cris a lacut un gest foarte graitor cu ciip$orul §i amandoi,
tata §i fiu , au ie$it din ascunzatoare razand dar Andrew ii
a$tepta rezemat de tufe, cu bratele lncruci$ate pe piept.
- Ai tri$at, i-a spus micutului , cu un zambet care
dezmintea tonul sever.
Cristopher a luat copilul in brate $i 1-a strans cu putere.
Cris i-a raspuns luandu-I de gat $i punandu-$i. obrazul pe al
lui.
- Unchiul tau nu $tie sa piarda, a comentat Cristopher
zeflemitor.
- Va auzeati de la o distanta de o jumatate de mila, le-a
spus Andrew glume\. .
Toti trei au inceput sa mearga spre casa $i treciind prm
livada de meri, Cristopher a luat unul copt, 1-a $ters pe
cama$i'i $i a mu$Ca din el lacand coaja sa trosneasca foarte
apetisant. O secunda mai tarziu i I-a dat micutului care a
mu$cat o bucata aproape la fol de mare ca $i el.
- E bun, nu-i a§a?
Cris nu putea sa-i raspunda, era prea ocupat sa mestece
pulpa rara ca sucul sa-i scape din gura.
- Frumos 11 inveti sa se poarte pe nepotul meu, I-a
mustrat Andrew, caruia i se parea nemaipomenit ca fratele
lui manca un fruct !ara sa-1 cure1e mai lntai. Era de
nerecunoscut. Avea manccile su t1ecate pana la cot, vesta
descheiata $i cizmel e cu carambi inalti murdare de pra!. Era
contrariul desaviir~itului domn de acum cateva luni. lti sta
bine, i-a spus deodata. Cristopher nu ~tia la ce se refera.
345
 Alu.ETJB GENEVE
~orbesc de i'nrati~area ta, 1-a lamurit. Hainele lti vin foarta
bme a~a. Nu mai pari scortosul §i egocentri cul viitor
mo~tenitor de la Whitam Hall. Acum pari ... Andrew a tacut
cautand eel mai nimerit adjectiv, ... un frate mai mare,
obi ~nui t $i oarecare.
- Ma bucur sa ~tiu ca am trecut de la scortos §i egocentric
la obi~nuit §i oarecare.
Andrew i-a zambit; spus a§a, parea o ocara §i nu o Iauda.
Cand au ajuns la treptele din spate ale terasei care dadea
spre u~ile cu geam ale bibliotecii ~i ale salonului, Cris a cerut
sa ii lase jos. Cristopher i-a facut pe plac §i micutul a urcat
scara cu salturi mici. Energia lui era nesrar~ i ta.
- Ma gandesc sa-i daruiesc un caine, i-a spus Andrew,
a§teptandu-se la refuzul grabpic al fratelui Jui mai mare.
Orice copil trebuie sii aiba un caine, unul uria§, cu 0 limb!
mare cu care sa-i $learga mucii.
Cristopher a izbucnit in ras.
- Andrew, a inceput, neluandu-~i ochii de la fiul Jui, care
a striibatut terasa §i a intrat in biblioteca, unde i§i ziirise
bun.ic~I s:and~pe un fo~oliu liinga foe, ai obliga{ia morala ~i
soc1ala sa te mmulfe$h. Celalalt I-a privit cu gura cascata.
S.a se lnmulteasca? Ai sa fii un tata grozav. Ai asta in sange
§1 mor de nerabdare Sa te vad inconjurat de ffiUCO§i §i de
caini uria§i cu limba mare.
- Eu mereu am vrut sa am un caine, a marturisit Andrew
cu privirea. Copiii trebuie sii creasca aliituri de caini.
- A~ci, nepotul tau va avea unul uria§. Amandoi fratii
au sfar§It de striibiitut terasa §i au ajuns in casa din doi pa~i.
John s-a uitat la fiii lui, care zambeau amuzati de ceva ce el
nu auzise. Tata, ai nevoie de Diavolul negru?
John a negat dand din cap.
- Vrei sa faci vreo calatorie? I-a intrebat surprins.
Dar Cristopher 1-a privit tainic rara sa-i dea un raspuns.
346
IUBF.$TE-MA
47
Whitam Hall era la fel de tacut ca ~i imprejurimile casei.
Cristopher era foarte obosit dar urmase unul cate unul
sfaturile tatiilui siiu ~i avea incredere ca nu se in~el a in
niciunul.
- A$teptati-ma 1n biblioteca. Marcus va va insoti. Eu ma
voi intoarce in cateva momente cu Agata. Restul famil iei va
sosi din moment in moment.
Barbatul cu par blond a racut un u~or gest cu capul ~i a
urmat indicatiile ~i pa~ii majordomului. Cristopher s-a intors
spre griidina ca s-o caute pe Agata; Marcus ii daduse
infonnatii exacte despre ce tacuse ea in ultimele doua zile ~i
unde era chiar in ace! moment.
Balansoarul se afla foarte aproape de iaz ~i de tufele de
trandafiri ~i Agata s-a hotiirat sa se a~eze in el in vreme ce se
gandea la vorbele cu care trebuia sa-1 abordeze pe Cristopher.
Lorenzo nu va a~tepta la nesiar~it un raspuns din partea ei de
aceea vizita lui de acum cateva zile ii starnea o suparare pe
care nu izbutea s-o depa~easca. Trebuia sa-~i ia inima-n dinti
~i sa-1 infrunte pe Cristopher, chiar daca vorbele pe care ar
putea sa le auda de pe buzele lui nu vor fi cele pe care le
a§tepta ea. Prietenul ei ii pusese granite gandurilor, ii legase
aripile ~iii luase valul ce ii acoperea ochii. Tacerea dinjur ii
arata Iimpede ce lipsea vietii ei ~i chiar daca era gata sa lupte
nu putea s-o faca dintr-o pozitie nedreapta sau gre$ita, acum
~tia. Sa-I sileasca pe Cristopher s-o ia in Anglia fusese o
347
 ARLETTE GENEVE
~e$eala, pe care era gata s-o repare daca el ii Ingadu ia; pentru
bmele fiului lor. S-a Siar$it cu lncerciirile de a-1 infuria ca sl
o.b~na rezultate. Trebuia sa actioneze cu maturitate, chibzuin"
$1.prudenta. Daca ea nu i-ar fi impus prezenta sa, poate ct
m1cul Cris nu ar ft indurat efectele $i unnanle maniei Jui. lar
~u lini$te se puteau obtine rezultate optime $i mulpimitoaro
Agata $i-a luat un mic avant $i balansoarul a inceput sa sc
mi$te intr-un ritm cadentat. Vedea iazul, pe$tii $i nuferii tacu\i.
Pu~ea sa auda susurul izvorului, ciripitul unor piisari i~ dupii-
amiaza care se stingea incet.
, Cris.topher. a vaz ut-o rezemata de balansoar, ciizuta pe
g~ndun. A.ma 1 racut doi pa$i dar ca $i cum ea ar fi presimtit,
1
a mlors ch1pu1 spre el, care a putut sa-i vada seninatatea din
ocl1i, lini$lea din coltul buzelor, ce i-au daruit un zarnbet.
Stomacul i s-a strans inexplicabil. De zile lntregi nu maf
fusese atat de aproape de trupul ei, nici de mirosul pielii ei ..
- Vino, 1-a poftit Agata cu privirea !impede, ma bucur do
tiicere $i de miresmele gradinii. Cristopher a $Ovait serios
daca sa se a$eze Janga ea. Ea s-a dat spre sranga pemei mari
ca sa ii lase spatiu destul sa se a$eze comod. Ador casa asta,
pacea pe care o transmite. Senzatia de siguranta care se
respira intre pcre1ii ei. fti dai seama cat e$ti de norocos? El
nu se gandise niciodata la Whitam Hall in ace$ti tenneni dar
vorbele ei i-au ariitat multe lucruri despre el insu$i. Nu sunt
insarcinatii, i-a spus deodata $i marturisirea ei I-a racut s!
tresarii U$Or. A 'fnfipt ochii alb3$tri intr-ai ei, care I-au invaluit
intr-o privire lini$tita, rara intrebari $i Cristopher s-a intrebat
daca u~urarea pe care o vazuse i'n strafundurile ei se datora
acestei ve~ti. Trebuie sa vorbim despre viitoruJ Jui Cris dar
trebuie sii o facem din perspectiva unui annistitiu.
- Nu sunt in riizboi cu tine.
Riispunsul Jui sunase dur, ca toate vorbele pe care i le
adresa.
348
1UBE$TE-MA
- Si nu $tii cat ma bucura asta, i-a raspuns. Agata $i-a suit
picioarelc desculte pe balansoar $i ~i-a lnconjurat genunchii
cu bratele. Si-a rezemat barbia de genunchi , in vreme ce
continua sii priveasca apa transparenta a iazului. Trebuia
sa-i puna intrebarea care ii ardea gatul de cateva ceasuri $i a
socotit ca venise momentul nimerit. Te gande~ti sii faci din
rnine o femeie respectabilii?
A putut sii auda !impede U$Orul oftat al lui Cristopher dar
nu a presupus nimic. A continuat sa a~tepte un raspuns care
intarzia sa vina, dar asta nu a descurajat-o.
- Nu am nici cea mai mica intentie sa fac asta, a riispuns
Cri stopher i'n sfar$it, scurt dar farii bruschete.
Agata a inghitit nodul mic pe care ii avea in gat, fiindca
sc a$teptase Ia alt raspuns ~i a recunoscut in sinea ci ca
Lorenzo avea dreptate, la urma urmei.
- Inteleg.
- Serios? Fiindca eu sunt convins ca nu.
- E$ti tot supiirat ~i nu te invinovatesc dar a sosit
momentul sa luam hotarari, dintr-o perspectiva obiectiva.
- Eu le-am luat deja pe ale mele.
Pe ea a ingrijorat-o tonul lui sec. Parea ca inadins cauta
sa fie morocanos $i nesuferit.
- Nu putem sa stam de vorbii cu sinceritate? Fara
ranchiuna? Ne une$te o viatii mica $i trebuie sii ne alaturam
sfortiirile ca sa incercam sa fie eel mai fericit copil din lume;
i-o datoriim, Cristopher. Eu sunt dispusa sa fac ce depinde de
mine pentru ca asta sa fie un fapt.
- Ce incerci sa-mi spui? a intrebat-o el.
- Ca nu mai sunt pricini care sa justifice prezenta mea in
casa, a$a ca este eel mai bine sii plec. Nu pot si:i te vad a$a,
atat de suparat. Ma afecteaza $i imi s tarnc~tc o imcnsa
nelini$te $i mi-am dat seama ca nu doresc sii fiu pricina
nefericirii tale.
349
 ARLETTE GENEVE
- Hotararea asta are legatura cu vizita lui L orenzo del
Valle de acum cateva zile?
Agata a clipit tulburatii. ,,Acum vine partea cea mai grea,,.
s-a gandit, lacandu-~i curaj.
- Cristopher... , a inceput, vreau sa fii sincer cu mine dar
din simtamantul pur pe care I-am impart3$it in Cordoba,
cand I-am zamislit pe fiul nostru. Ochii Jui o fulgerau
ascultand-o; amintirea daruirii ei de pe muntelc
Homachuelos 11 cbjnuia zi ~ i noapte. Ai de gand sa-1 faci po
fiuJ nostru mo$tenitorul tau? Agata a $OVait inainte sii-i punA
urmaloarea intrebare. Sau pur $i simplu va fi pentru tine
rodul nedorit al unei mahalagioaice? C ristopher a clipit do
mai multe ori lnccrcand sa-i inteleagli intrebarile, care
iz buteau sa-1 dezoricnteze. Trebuie sa ~tiu fiindca, in functie
de raspw1sul tau, voi lua o hotarare sau alta. II ameninta? De
necrezut, $i-a spus el. Daca raspunsul tau la prima intrebare
este afirmativ, Cris va ramane aici cu tine dar daca este
negativ, ii voi lua inapoi in Spania cu mine. $ i te avertizez,
a adaugat, ca nu exista lege engleza care sa poata sa m4
impiedice.
- Ai face a$a ceva? a vrut el sa ~tie.
- Sa-I iau in Spania? Fire~te, i-a raspuns.
- Vreau sa spun sa-1 la~i cu mine In Anglia, departe de
tine.
Agata s-a gandit in lini$te la vorbele pe care urma sa i le
spuna ~i i-a raspuns in singurul fel pe care ii $tia: cu
sinceritate.
- A r fi doar pentru o vreme. Doar cat sa ajun ga Ia
maturitate ~ i sa aiba dorinta sa fie alaturi de mama lui. Mai
tarziu, voi putea sa-i spun ca nu I-am Iasat de buna voic ca
m-am vazut s ilita de imprejurari . Atunci ne va cere lamuriri'
desprc hotararea ta ~j a rnea. Si ce ii vom spune, C ristopher?
Minciuni acoperite in onoare ca sa nu ii ranim simtamintele?
350
IUBE$TE-MA
Vorbe goale care sa-l consoleze? Te avertizez ca fiul nostru
va fi foarte inteligent.
Pe el 11 incanta de cate ori ea rostea vorba ,,nostru"; sa se
simta inclus in viata ei era o senzatie minunata. $i cat se
amuza cu discursul ei, care incurca totul cu atitudinea aceea
pragmatica a sa.
- \Orbe~ti prea mult, Gata, i-a raspuns cu glas neutru.
Oftatul ei lung $i adanc i-a smuls un zambet. C ristopher
s-a incruntat dandu-~i seama de asta; in ultima vreme
zambea prea mult.
- Numele rneu este Agata, a spus deodata. Trebuie sa
roste~ti "a"-ul ca sa-1 spui corect, a incercat sa-i explice dar
zambetul lui a dat-o cu totul peste cap.
Cand zambea a$a, atat de degajat, lacea ca inima ei
sa-~i ia zborul. $i pentru prima oara de mai multe zile ~i-a
dat seama ca nu era imbracat formal; era atat de ncglijent ca
nu parea el. Ca In zilele acelca in muntele Hornachuelos,
cand a racut-o cea mai fericita din lume. Cand a iubit-o cum
orice femeie dore$tC Sa fie iubita de catre prinµd Visurilor
ei. Deodata $i Iara sa gandeasca, i-a ciufulit bretonul perfect
pieptanat pe spate. Cristopher adora acel gest spontan al ei,
o vazuse lacandu-i-1 fiului tor de nenumarate ori.
- intotdeauna pentru mine vei ft o Gata. Ochii ei, mari $i
expresivi, au aratat nedumerirea pe care i-au trezit-o vorbele
lui. O Gata salbatica $i mahalagioaica.
Acum I-a privit uimita. Va sa zica intotdeauna rostise
gre$it dinadins numele ei. A
- Nu e amuzant, a replicat cam suparata. lnce rc sa
vorbesc series, sa gandesc $i sa construiesc alternative care
sa fie valabile pentru amandoi.
Cristopher s-a rezemat de spatarul balansoarului in vreme
ce scotea un oftat §i inchidea ochii pret de o clipa. Era a~a de
placut sa nu mai gande~ti.
351
 ARLETTE GENEVE
- Asta e marea ta problema, vorbe$ti prea mult, i-a spua
scurt.
Puitarea Jui o scotea din minti. Vorbele 1i erau seci dar
atitudinea glumeata. Firea Jui i se parea de neinteles. in acel
moment, nu ~tia la ce sa se ~tepte.
- Incerc sa fac ce este drept, a raspuns, neluandu-$i
privirea de la trupul barbatului, destins alaturi de ea.
Cristopher a deschis ochii ~i i-a pironit Intr-ai ei.
- Asta imi revine mie, in calitate de cap al acestei relatii,
- Cap? a izbutit sa i.ntrebe fcira sa $tie prea bine ce voia st
spuna el. Chipul lui Cristopher era o harta indescifrabiJ4.
E$ti Inca suparat, a spus neincrezatoare.
- ~i am sa fiu toata viata, eel putin pe tine.
Agata simtea ca i se face rau fiindca nu izbutea sl
gaseasca un punct comun.
-A$a nu vom ajunge nicaieri, i-a reprO$at.
- Am sa-ti arat unde ti se cuvine sa fii $i unde vreau sa fii.
Bratcle lui Cristopher au inconjurat-o cu totu] $i au tinu•
t-o cu putere pana a ramas in poala Jui. A lasat buzele in jos
in intampinarca alor ei care s-au deschis rara voie. U$oara ,
atingere a barbatului i-a provocat o ameteala putemica.
Adora sarutarile Jui , gustul dulcc-acri$Of. Felul lui de a o
duce pana la tuna $i a o aduce inapoi Iara sa se mi$te din loc.
- Cristopher! Nu! Daca ma saruti, nu voi putea sa pJec,
i-a spus ea cu o durere surda In inima.
Tanjea de multa vreme dupa mangaierile lui dar
nadajduia sa i le dea fiira conditii.
- Daca te sarut, e ca sa nu pleci. Si cand limba lui a
mangaiat cerul gurii ei, Agata a uitat cu desavar$ire de tot.
1-a simtit dintii tragand u~or de buza ei inferioara ca s-o
si leasca sa deschida gura spre dorinta lui. Aproape Iara sa-
$i dea seama, degetele ei s-au prins ca ni~te gheare in parul
barbatului ca sa-l tina cu mai multa putere ~i sa-1 traga spre
352
!UBE$TE-MA
ca. I-a raspuns in acela~i fel in care el o atata: ii mangaia
buza superioara, ~irul dintiJor. Nu era nimic pe lume mai
erotic decat gustul lui Cristopher, mirosul lui viril ~i
atingerca mainilor lui moi ~i fierbinti pe trupul ei. Daca nu
te opre~ti , voi srar~i luandu-te chiar aici, In gradina, a
avertizat-o el dar buzele lui au pus din nou stapanire pe ale
ei, cu tandrete nesftir~ita. Capul Agatei se odihnea pe bratul
lui ~ i in felul acesta ii impiedica orice retragere sau
indepartare de atingerea Jui. Cu mana stanga a tinut curba
suava a barbiei ei in cautarea unui raspuns mai intens. ~i-a
afundat cu adoratie limba inauntruJ gurii ei, pipaind ~i
strabatand fiecare linie sau ungher, acum expus dorintei lui .
Geamatul adanc al Agatei 1-a !acut sa opreasca sarutul ~i sa
lnchida ocbii. Trebuia sa-~i recapete stapanirea de sine.
Suntcm a$teptati in casa, i-a zis deodata.
Ea nu a ~tiut la cine se referea .
- A$ sta aici cu tine o ve$nicie, i-a raspuns cu glas
dragastos.
- Nu cred ca tatal tau e dispus sa a~tepte atata vreme.
Agata s-a ridicat atat de iute ca s-a lovit cu fruntea de barbia
lui. N-ai sa ma dai jos cu o palma dar cu o lovitura in barbie,
se prea poate.
- Tata e in casa? 1-a intrebat cu ochii larg deschi~i.
- Ce crezi ca am lacut zilele astea? Am fost cu D iavolul
negru dupa el. Am stat de vorba pe indelete $i cu rabdare. El
mi-a spus toate indoielile lui iar eu i-am spus cum m-au Ia.cut
sa ma simt manipulariJe lui . Cred ca suntem pe punctul sa
semnam un arrnistitiu.
Ei nu-i venea sa creada. Tata! ei era la Wbitam Hall!
Cristopher se dusese dupa el. Simtea ca le~ina de fericire.
- O, OumnezeuJe! Te iubesc! L-a imbrati$at cu
neobi~nuita putere ~i dupa cateva secunde i-a dat drumul.
M-ai facut foarte fericita. Multumesc.
353
 ARLETTE GENEVE
El a mancat-o din priviri. Cand o femeie spunca
asemcnea vorbe, cu ochi stralucitori §i glas ragu$it de
emotie, putea sa-l impinga pe un barbat Ia Iucruri de
necrczut, ca de pilda sa mi§te muntii din loc.
- 0 sa ai multa vreme ca sa-ti dovede§ti vorbele dar te
avertizez ca voi fi un adversar foarte greu de convins.
- Arat ingrozitor, s-a plans, lasand ochii in jos ca sa-si
priveasca rochia mototolita.
- A§ zice, o mahalagioaica superba. Cea mai frumoas4
dintre toate.
Amandoi s-au i'ndreptat spre casa, tinandu.:se de mana.
48
in biblioteca de la Whitam Hall erau adunati toti, tatal ei
Jean Michel §i familia Beresford in !ntregime, plus prietenut
lui John, ducele Devlin Penword §i fiul acestuia Justin, sotul
Aurorei. Micul Criss-a eliberat din imbrati§area lui Jean ca
sa alerge la ea. Agata I-a luat in brate §i I-a strans cu drag. ·
Aurora, sora lui Cristopher, pe care nu o mai vazuse pan4
atunci, s-a apropiat de ea §i i-dat un buchct de flori proaspat
taiate din gradina. Ea a mijit ochii fiindca nu pricepea nimic.
Ce !aceau toti adunati la conac?
- 0 mireasa trebuie sa aiba un bucbet de tlori .
Au rora i-a mai pus pe cap o coroana din perle care,
judedind dupa greutate, trebuie sa ti fost adevarate.
,,A spus mireasa?" s-a lntrebat Agata §i a crezut ca nu
auzise bine. S-a gandit la rnrati~area pc care o avea, cu
rochia mototolita, coroana §i bucbetu l dar era atat de fericita
354
1UBE$TE-MA
ca in realitate nu-i piisa. Privirea ei apoasa s-a infipt pe
Cristopher, care a racut spre ea un gest afirrnativ din cap 9i
atunci ochii i-au cazut pe magistratul care a§tepta a§ezat
discret 1ntr-un colt indepartat al incaperii.
Se va casatori! A privit unul cate unul chipurile celor
adunati $i nu a $tiut ce sa faca mai departe: sa radii, sa planga
sau sa le§ine.
- Dad\ te consolcaza cu ceva, i-a spus Justin Penword,
primul nascut al ducelui deArun, eu m-am insurat in ca~a9~
de noapte $i tara cuno;;tinta. Jamie, fratele meu a trebu1t sa
rosteasca juramintele in numele meu.
Agata 1-a privit surprinsa. Sinceritatea lui i-a p!acut pe
loc.
- Chiar ca n-am vazut niciodata un mire mai supus, a
adaugat Aurora cu privire seducatoare. .
Tusea Jui John a racut ca cei doi .sa nu-;;i ma1 arunce
priviri care cre$teau temperatura din incapere. ,
Tatal ei a venit langa ea 9i i-a oferit bratul dar Agata nu a
putut sa-1 ia. Avea un nod in gat $i, tara sa stea pe ganduri,
s-a aruncat spre el §i a ramas agatata de gatul lui.
- Tata! a exclamat, peste masura de emotionata. E
minunat sa-i vad la un loc pe cei pe care ii iubesc.
- Sa-ti celebram nunta $i apoi vom vorbi, i-a ragaduit cu
un inceput de zambet care a dezarrnat-o. Ai multe sa-mi
Jamure§ti.
- Am crezut ca n-am sa te mai vad, ca nu poti sa intri in
Anglia.
- ~i este adevarat, dar lordul Beresford a venit dupa mine
la Paris. Era minunat, cea mai buna veste din lume. Dar nu
voi putea sa raman multa vreme. Doar cat sa dau mireasa.
Trebuie sa plec in cateva ceasuri.
- 0 , DumnezeuJe! Nu pot sa ma marit imbracata a~a!
Jean a privit-o incurajator 9i ea i-a fost nespus de
355
 ARLETTE GENEVE
recunoscatoare.
- \ei aAvea cea mai frumoasa nuntii in ora~ul tau, in
C6rdoba. Iti ragaduiesc, vei fi cea mai frumoasa mireasA
dintre toate, i-a spus deodara Cristopher $i ea I-a crezut.
Ce mai conta ca se marita intr-o rochie de dupa-amiazA,
cand totul In jurul ei era fericire? Si nu i-a mai pasat de
nimic. Avea sa-~i implineasca visul, sii fie cu cei mai
i'nsemnati biirbati din viata ei.
Petrecerea continua in gradinile de la Whitam Hall,
personalul pregatise un mic banchet de care se bucurau toti1
dar tatiil, fiica ~i Cristopher se aflau inca in biblioteca,
profitand de ultimeJe momente. Ceremonia simpla ~ i intima
fu sese foa rtc emotionanta ~i speciala. Mireasa fusesc
inconjurara In ticcare clipii de cei care o iubeau, daruindu-i
zam bete ~i gesturi de incurajare ~i simpatie. Agata nu putea
sa fi e mai feric ita.
Cristopher statea pe unul dintre fotoli ile din fata
caminului, bucurandu-se de imbrati~iirile dintre socrul ~i
sotia sa. Ceilalti participanti la ceremonie a~teptau
momentul sa inchine pentru miri dar mai inainte trebuia sa
aiba o discutie pe care nu o puteau amana.
- M-am in~elat, a recunoscut Jean cu glas trist. Mereu am
dorit ce era mai bun pentru tine chiar dacii uneori mi-am
pierdut obiectivitatea Incercand sa obtin asta.
Agata i-a Iuat mainile ~i i le-a mangaiat cu obrajii.
- Gandurile mele au fost intotdeauna onorabile, a
intervenit Cristopher cu glas potolit. Si m-a durut grozav ca
fusesem parasit rarii nicio Iamurire. Aveam totul pregatit ca
s-o fac sotia mea.
- A trebuit sa fac asta, Cristopher. Familia avea nevoie de
mine $i in plus trebuia sate protejez, a incercat ea sii explice
dar tatal ei a luat cuvantul.
356
- Nu Agata a fost cea care a hotarat sa te piiraseasca, eu
insami am contribuit prin sfaturile mete ~i am impins-o sii ia
o hotarare pe care nu o voia. in apararea mea, voi spune ca
am fost educat in convingerea fermii ca fiecare clasa sociala
trebuie sa-~i pastreze locul. Chiar daca am luptat alaturi de
Napoleon ca sa schimb aceste idei invechite ~i retrograde,
timpul a ariitat ca, in multe locuri, nobilii vor continua sii fie
la un nivel superior fata de ceilalti muritori.
- Cristopher nu este ca ~i ceilalti nobili! 1-a apiirat ea cu
insufletire. Cineva foarte special mi-a spus nu de mutt ca
nobletea se poarta in inimii iar Cristopher a dovedit aceste
vorbe.
El ~i Jean au privit-o cu o anume tulburare. Agata se
dovedea patima~a In apararea sotului ei. Jean s-a uitat din
nou la ginerele sau pentru ca dupa aceea sa-~ i continue
expIicatiile.
- Ma intrista sii $tiu ca, racand-o sotia ta, o vei despiirti de
mine, o vei duce foarte departe ~i nu puteam sa indur asta.
Scumpa mea fiica va trai tocmai in locul undc normele
despre impartirea in clase sociale sunt mai inriictacinate. Tara
du~mana a idealurilor pentru care am luptat o viata!
Cristopher putea sii inteleaga indoielile care motivasera
hotararile socrului sau. A raspuns:
- Tata a dorit mereu fericirea fiilor lui ~ i de aceea ne-a
inviitat sii pretuim oarnenii pentru ceea ce sunt... A tacut un
moment ca sa asimileze vorbele pe care tocmai le rostise.
Pentru prima oara i'ntelegea atitudinea lui John in fi ecare
moment al vietii sale. Hotararile, luptele pe care le avusese
cu el cu singurul scop de a-i impiedica nefericirea. ii datora
atatea! Fusese atat de nedrept! Niciodata nu voi ingadui
cuiva s-o dispretuiasca pe sotia mea pentru acest nimic.
- Lordul Beresford este un biirbat extraordinar, i-a spus
Agata tatalui ei.
357
 ARLETTE GENEVE
- N-am nici cea mai mica indoiala In privinta lui, fata
mea, a riispuns acesta fara sa lnceteze s-o priveasca. Jn
aceste ceasuri am putut sa vad cu ochii mei ce fel de om esto
sotuJ tau ~i sunt eel mai fericit tata din lume. Dar trebuie
sa-i muJtumesc Jui John Beresford, un om rarii pereche.
Datorita Jui ma aflu aici stand de vorba cu ginerele meu tar!
sane omorarn unul pe celalalt. Cristopher era foarte miindru
de parerea pe care o aveau ceilalti despre tatal lui. John era
un biirbat admirat ~i respectat in toate cercurile sociale ~i a~a
ceva se dobiindea doar fiind exceptional. Oare insistentele
lui cu privire la dornni~oara Martin nu erau dovada a cat de
minunat era? Intotdeauna ii daduse sfaturi intelepte, tacuse
cand era riindul lui sa vorbeasca. Carlos de Lucena nu este
un om rau. Cristopher s-a trezit din gandurile lui auzindu-1
pe Jean Michel. in apararea lui voi spune ca era prea ·
ingrijorat pentru unchiul sau, Gines de Lucena, ca sa mai
gandeasca logic sau chibzuit. A actionat dintr-o pomire dar
nu cu rea credinta.
- Cand ne vom intoarce la Cordoba, varul meu i~i va cere
scuze, i-a spus Agata tara nicio umbra de indoiala in glas.
- Nu va fi nevoie, a raspuns Cristopher cu o privire care
lasa foarte putin loc 1nchipuirii.
0 iubea ~i prea putin conta vremea cat fusesera despartiti
de imprejurari cu neputinta de stapiinit.
- Bine ai venit in familie, fiule!
Jean Michel i-a intins mana lui Cristopher, care I-a privit
pret de o secunda ne~tiind prea bine ce sa facii. Dar ~ovairea
lui a tinut foarte pu\in, a luat mana socrului sau intr-ale lui
~i i-a strans-o cu sinceritate, chiar daca un pie tulburat de
dovada inflacarata de afectiune.
- Inca un lucru, a spus deodata. Agata ~i Jean I-au privit
cu neobi~nuita curiozitate. Din acest moment chiar, fiul meu
se va numi Cristopher, ca tatal Jui , nki vorba de Cristobal.
358
[UBE$TE-MA
Sprancenele Agatei s-au ridicat cu surprindere. Ei i se
parea ca numele baiatului suna foarte bine in spaniolii dar
s-a supus poruncii sotului ei, fiira nicio replica.
- Cristopher, atunci, a fost de acord ~i bunicul. Mergem
la ceilalti invitati ca sa inchinam pentru fericirea voastra?
lntrebarea lui Jean Michel a ramas suspendata in aer, fiindca
nici Cristopher nici Agata nu ii dadeau atentie. Se priveau
intim, de parca ar ti fost ei doi singuri intr-un univers diferit.
Voi spune familiei ca veti ti alaturi de noi In ciiteva
momentc. Jean s-a uitat pe rand la unul ~ i Ia celalalt fara sa
piarda acele amanunte care I-au facut sa se simta lini~tit ~ i
impacat. Doi oameni care se priveau a~a ... Aveti douazeci
de minute, nu cred ca pot sa-i stapanesc mai multa vreme.
Nici Cristopher, nici Agata nu au fost con~tienti de ie~irea
lui din incapere. Ramasesera singuri de tot, imbatati unul de
celalalt. Nu intorceau privirea, nici nu spuneau nimic. Se
priveau cum se privcsc cei care se iubesc mai presus de
orice, care hotarasc sa-~i petreaca restul vietii i'mpreuna.
- Sunt foarte fericita, a spus ea deodata.
- Nu mai mult decat mine, Gata, i-a raspuns Cristopher,
care murea de nerabdare s-o tranteasca pe spate ~i sa se
piarda inauntrul ei.
Strabatusera un drum lung, plin de spini, dar rezultatul
meritase osteneala.
- Mi-aduc aminte ca mi-ai spus ca n-aveai de gand sa faci
din mine o femeie rcspectabila.
- Chiar nu-ti dai seama ca niciciind n-a~ putea sa fac asta
pentru ca fiecare fir de par de-al tau cste a~a? E~ti cea mai
minunata femeie din lume, din universul meu unic ~i
personal. Chiar daca uneori imi vine sa te bat din pricina
provocarilor tale.
Agata s-a gandit ca vorbele acelea erau delicioase.
- Cand a murit bunicul, am simtit o mare eliberare. \enise
359
 ARLETTE GENEVE !UBE$TE-MA
momentul sii rup taccrea. Aveam de gand sa-ti scriu 9i sa-ti Acum i~i diidea seama ca, prin preten\ia lui in privinta
spun totul. Cristopher a privit-o foarte serios. Dar lucrurilc numelui copilului, ii daduse arma perfecta pe care s-o
s-au precipitat. Ai aparut din nou in viata mea ca o furtunl foloseasca impotriva lui.
9i nu mi-ai lasat vreme sa reactionez. - Sunt din soiul acela aparte de barbati care nu au nevoie
- Nu vei putea niciodata sa-ti 1nchipui ce am simtit in sa rosteasca anumite vorbe pentru ca o femeie sa ~tie ce simt
griidinita aceea din Marais, i-a spus Cristopher cu glas plin, pentru ea. o arat prin fiecare fapta. Agata 1-a privit cu cte-
de emope. Nes~ita bucurie. Dezamagire adanca ~i un chef sava~ire surprinsa. Tocmai acele vorbe i le spusese ea lui
nebun sa te strang de gat. Lorenzo cu zile in urma. Ascultase! $i, canalia, ii zambea!
- L-ai fi luat pe micutul nostru fiirii sii-mi spui? 1-a Vino, frumoasa mea, ca sa-ti arat cu o fapta ce simt pentru
intrebat ea cu un fir de glas. tine.
- M -a9 fi intors sa te iau caci tara tine imi lipse$te o
jumatate din intreg.
- Iartii-mii ca te-am sedus din nou in hotelul Achille, i-a
cerut ea cu toata candoarea din lume.
Cristopher a ridicat o spranceana blonda auzindu-i scuza.
De cate ori i~i amintea de desciitu~area patima~ii care 1-a
stapa?it la hotelul din Paris, simtea o oarecare ~ine.
- Imi place Ja nebunie sii ma seduci. Ba mai mult, am
incredere ca noaptea asta va fi memorabila pentru amandoi.
- Ar fi foarte nepoliticos sa disparem pentru cateva
ceasuri? a intrebat cu glasul patruns de o emotie pc care nu
putea s-o stapaneascii.
- Foarte nepoliticos, a afirrnat Cristopher pe un ton care
nu admitea discutie.
- Te iubesc! a rostit ea brusc cu ochii striilucind de
fericire.
- Vcti de tine, frantuzoaico, dacii vreodatii vei spune
altceva! a exclamat el rarii sii inceteze sa se uite la gura ei.
I se piirea ca are un nectar divin pe care era nerabdator
sa-1 bea.
- Multumesc, Crist6bal, i-a spus ea deodata. Este placut
sa aud de pe buzele talc ca simti acela~i lucru pentru mine.
ii spusese numele in spaniolii? s-a intrebat cu un zambet.
360 361
 ARLErrE GENEVE
EPILOG
John Beresford a ramas un moment In pragul U$ii de la
biblioteca. Ferneia statea cu spatele la fereastra, purta o cap!
oeagrii ~i i~i fuingea mainile cu un gest care i-a dat de inteles
cat de agitata era. i~i lasa capuJ pe umarul stang in vreme ce
repcta ni~te vorbe, tulburata. A fiicut ultimii pa~i care ii mai
ramaneau ca Sa intre in incapere $i sa Se apropie de ea.
- Doriti sii ma vedeti, doamnii?
Femeia a !naltat brusc chipul spre glasul barbatului ~i
John a putut atunci sa vada cat de tanara e ra. Avea fafa
rotunda ~i paloarea obrajilor era deosebita. Fata, i-a spus ~a
pentru ca i s-a parut cu neputinta sa Ji precizeze varsta, ii
sustinea privirea cu supunerea proprie servitorilor, dar cu
destula maturitate ca sii-~i stapaneasca teama.
- ll caut pe domnu! Andrew Beresford, i-a spus pe un ton
foarte bland.
John a fost surprins ca intreba de fiul lui eel mai mic
- fnteJeg din VOrbeie dumneavoastra ca ii CunOa$teti pe
fiul meu. Pupilele ei au stralucit cu stanjeneala. Ce doriti de
la el?
- Se afla aici'? John a negat <land u~or din cap, rara sa-$i
ia ochii de la tana ra, ca.re i~i frangca tot mai tare rnainile ~i
1$i mu~ca buzele nervoasa. Trebuie sa-1 vad degraba!
- Spuneti-mi de ce il ciiutati ~i eu ii voi transmite mesajul
de indata ce se intoarce la Wbitam Hall.
Ea a clipit de mai multe ori .
362
IUBE$TE-MA
- Ceea ce ma aduce aici este o chestiune personala despre
care trebuie sli vorbesc doar cu domnia sa.
Tonul ii crescuse in volum. John era tot mai intrigat.
- V-am spus ca fiul meu nu este acasa. \brbele lui au racut
ca umerii ei sa cada invin~i. Oftatul de tristete a fost auzit cu
lirnpezime de el. Avea chipul ingrijorat ~i John s-a uitat la
mana pe care ~i-a dus-o la stomac ca pentru a-~i stapani un
icnet. Cearciinele vinetii de sub frumo~ii ochi caprui erau
dovada unei adanci ingrijorari. A ~ovait, ca $i cum nu ar fi
~tiut ce sa faca mai departe. Aveti nevoie de ajutor?
intrebarea lui John fusese sincera ~i ea a tacut ochii mici
ca ~i cum s-ar fi gandit la alegerea pe care i-o dadea.
- Nu pot sa rnai pierd vremea! Trebuie sa m a intorc la
stapana mea! a exclamat cu un fir de glas ~i ~i-a frant iar~i
mainile intr-o incercare de a ~i le tine ocupate. Puteti sa
trimiteti un lacheu ca sa-1 gaseascii? Trebuie sa vorbesc cu
lordul Andrew ca sa-i dau ceva foarte insemnat. John racea
o multime de presupuneri in legatura cu fata. Nu era nobila,
fusese de ajuns o privire ca sa-~i dea scama. Dar se mi~ca ~i
se exprima cu o corectitudine invatata poate din adolescent.a,
felul in care vorbea dovedea ca fusese educati'i de o doamna
binevoitoare. Accentul parea din sudul Spaniei, poate Sevilla
sau Cadiz, dar nu putea sa fie intru totul sigur. 0 mi~care pe
fotoliul din piele l-a racut sa-~i indrepte privirea de la ea la
o fetita care tocmai sarise in picioare. Nu bagase de seama
ca tanara nu era singura. Rosa, draguto, te-ai trezit? Fetita a
dat din cap $i pe masura ce mergea spre locul unde se aflau
cei doi adulti, surpriza Jui John era tot mai mare. Micuta
mergea foarte bine pentru varsta ei frageda. 0 capa din
catifea ro~ie ii acoperea trupu~orul. Gluga de pe cap ii
acoperea chipul aproape de tot. Pentru ca nu vedea bine sa
rnearga, s-a hotarat sa ~i-o dea pe spate ~i cand a fiicut-o a
Iasat la vedere ni~te bucle negre atat de frumoase ca John a
363
 ARLETTE GENEVE
fost gata sii fluiere de ui.mire. Fetita era de o frumusete
exceptionala, miscatoare. Chipul ei micut In forma de inima
era aristocratic si cand ochii albastri s-au infipt peel, a crezut
ca vedea un inger. Unde mai viizuse privirea aceea?
lertati-ma, lord Beresford. dar trebuie sa dau de fodata de
fiul durnneavoastra, a staruit tanara dar John nu-~i putea lua
ochii de la fetiti, care se oprise la un pas de el.
S-a aplecat ca sa stea pe vine In fata ci ~i a privit-o cu
multa bagare de seama. Pielea ei era foarte alba ~i de aceea
negrul piirului scotea ~i rnai mult In evidenta culoarea azurie
a ochilor, incadrap de gene lungi si dese. Cum putea o fetita
sa fie atat de adorabi la?
- Bumi, ma numesc John; dar tu? Ea a clipit de mai multe
ori inainte sa ia mana pe care i-o lntindea el. Vrei un pahar
cu lapte?
Taniira s-a hotarat sii intervina.
- Dati-mi voie sa fac prezentarile, lord Beresford. Dar el
statea tot pe vine, privind cu mare interes fetita. Rosa
Catalina Blanca de Lara.
John o asculta neluandu-~i ochii de la copila.
- Ai un nume prea lung pentru o fiintii atat de mica, i-a
spus John fetitei, care ii acceptase mana.
- E nepoata dumneavoastra, lord Beresford.
Johns-a ridicat brusc ~i s-a uitat la fata cu ochii ie~iti din
orbite. Cateva secunde dupa aceea, i-a infipt din nou pe
fetitii. Spusese nepoata lui?
- E o gluma?
Tanara a scos un plic sigilat din buzunarul capei sale
negre ~i i I-a <lat.
- Este o scrisoare de la stapana mea pcntru sir Andrew
Beresford. Trebuie sa i-o dau personal ~i sa i-o las pe micutii
in grija.
John nu-si revenea din uimirc. Fiinta aceea minunatii era
364
[ UBE$TE-MA
fiica lui Andrew?
- Cine este mama ei?
iotrebarea Jui John nu admitea ocoli~uri.
- Rosa Maria Sofia de Lara y Guzman, a raspuns fata Iarli
sa ~ovaie.
John a cl ipit uluit. Ducele de Alcazar, Alonso de Lara Y
Guzman era eel mai aprig du~man al lui Rodrigo de Velasco
y Duero, unchiul fiicei Jui Aurora.
_ Familia de Lara din Sevilla? Unchiul ei estc ducele de
Alcazar? a intrebat, de~i ~tia raspunsul. Fata a aplecat capul
in semn de afirmatie. Maica a Jui Dumnezeu! Ce naiba
facuse Andrew? Furi a incepea sa ia locul surprizei care il
cople~ise. Vazand as ta. f etita a flicul un pas lnapoi. John ~i­
a blcstemat neglijen\a; cu niciun chip nu dorca s-o spene.
Nu ca n-a~ avca lncredcre In cuvantul dumneavoastra,
domni~oara ...
A poftit-o sa se prczinte. _ .
- Gloria de Hernandez y Romero; lucrez de multi am
pentru doamna de Lara. _ . ~
- \kti lntelege ca am ncvoie de confirmarea t1ulu1 meu m
privinta acestei chcstiuni.
Dar inima ii spunca lui John ca micu\a era o Beresford.
Zamislita intr-una dintn:: nenumaratelc ealatori In Spania ale
fiului sau eel mai mic.
- Am la mine ccrtificatul ei de na~terc. Lordul Andrew
Beresford este tatal fiicei stapanei mete .
. Unde este mama ci? Intrebarea era dcstul de logica. De
ce nu este aici cu ea'!
Copila nu spunea nimic, statea lipita de fustcle Glorici,
neluandu-~i ochii de pe chipul lui John.
_ Trebuie s-o ajute, nu poate s-o rcfuzc! Dumnezeule!
Stapana mea nu ~tie ce sa faca sau la cine_sii ccara ajut~r!
El privit-o cu hotiirare. Nelini~tca fcte1 era adevarata. 0
365
 ARLETTE GENEVE
vedea zbatandu-se intr-o mare de indoieli.
- Spune-mi cum poate s-o ajute fi ul meu.
Gloria a $Ovait pret de un minut lung $i greu dar In eek
din urma s-a hotarat; la urma urmei, lordul John Beresford
era bunicul micutei Rosa.
- Stapana mea a fost arestata $i declarata tradatoare a BIBLIOGRAFIE
regelui Spaniei. Va ti executata In scurtii vreme.
John a cauta t un scaun $i s-a a~ezat brusc. Socul ii lasasc
rara puterea sa reactioneze. A i'ncercat sa se gandeasca la SCHIBBINGER, LONDA, Femeile la origi11ea ~·tii11fei
toate necunoscutele situatiei. Andrew zamislise o fa ta, cu moderne, Catedra, 2004.
una dintre cele mai influente $i mai primejdioase fa mi Ii i din LINDEMAN, MARY, Medichui ,\·i societate in Europa
Spania. Mama micutei era acuzata de tradare iar la Whitam 111odernft / 500-t8oo, Siglo veintiuno de Espafia editores, s.a
Hall se afla cea mai frumoasa fetita din lume, la o fami lie pc MOLJN ER, ANTONIO, Rclzhoiul de independen/ci al
care nu o cunO$lCa. Avea ceva sens? Ce dracu se lntampla? Spaniei(f 808-1814). Navia ediciones.
~i de ce el nu ~tia absolut nimic?
MOREN O ALO SO. MANUE L. Napoleon: Ave11tura
- Va rog, incepeti cu lnceputul, a poftit -o cu o di11 Spc111ia, Si lex edicioncs.
strambatura de uimire. Gloria a $Ovait o cl ipa dar pana la GONZALEZ DURO. ENRI QUE, Fernando al VII-lea :
urmii a fast de acord. John continua sa se gandeasca la fiul Rege/e tradator, Editura Oberon.
sau, Andrew, la unnarea a ceea ce racuse. Mai mult chiar,
cand? Cum? Si unde o cunoscuse pe sora ducclui de
Alcazar? Alonso de Lara era eel mai riizbunator barbat din
cati cunoscuse. S-au auzit ni~te rasete In vestibul ~i John a
recunoscut !impede gJasul Ju i Andrew. S-a uitat la fata ~i la
micuta, care era tot in brateJe ei. S-a ridicat iute ~i a ie~it In
lntampinarea fi ului sau. Va rog, a$teptati aici.
Gloria a tacut un u~or gcst de incuviintare ~i a luat loc pe
unul dintrc fo tolii lc din piele, cu Rosa in poala.
John a inchis ochii In fata dezastrului care se apropia.
Daca era adevarat cc spunea tanara, daca fiuJ Jui era tatal
fetitei, in noaptca aceea va cadea un cap ~i acela avea un
nume: Andrew Beres ford. {

(' ,,/ i\'

i\
'
\
;J
l
366
 AIU.I.TU: GENEVE a cucerit inimile
cititorilorspanioli ~i nu uumai.
Uommrele ei se aflii pe primele loc11ri
ill topurile de viiu:iiri, iar in 2011 a
cti~tigat concursul Terciopelo pentnt
romcme is to rice romantice.

dPschide noua trilogie a cclebrci

0

scriitoare spaniolc Arlette Gcneve. De aceasta data,

eroii sunt barbatii din fomilia Beresford, fratii cnglczi
ai Aurorei de Velasco, protagonista primei carti a
acestci autoarc, publicalc in Ron15.nia -

Volumul de fata se cono.·ntreaza asupra fratclui

mai n1arc - Christopher Bl'rPsford, reprezenlantul
Coroanci bri tanicc. El cste un barbat rece ~i
morocanos, care nu crcdc In dragoste pana c5nd o
intalne~te pe frumoasa Agata Martin. Inca din prima
dipa, cei doi se iubcsc ~i sc urasc in acela~i timp, dar
imprejurarilc ii vor forta sa colaboreze. Cat de muJt le
va complica via ta accasta dragoste?
,.,,,~

~ '- :-G rz~ :=- ~ I'( ~ r.

'"
Editura LIDER
OPS CP 15 Sector 4, Bucure~ti
Tel/Fax: 021.316.32.SS
E-mail: llder@e-xtreme.ro
I 11111
9 789736 293429 >
Site: www.edituralider.ro