va recomandam ultimcle aparl~Ji

ale Barbarei Cartland in coleceia "N<,stalgic":

Frumoasa Ventura nr. 28

Pe drumul spre Madrid, rc contrast intn lonlul Lunke,

semet si seduditor, si Tomaso, minll lui paj pl:ip:1nd, cu
pri,rirea atat de ingrijorat,l! f)c>i tl>var;l~i tic llrtltll care alJia
Se cunosteau pe1Hru ca doar Ia San Sebastian gentilomul,
cuprins de 111ila, 1-a a11gajat pe acest acic>lescetlt flat11at1d ..
Lordul Lynke- nu ~tie ins~! ca sub l1ainele lui 'l,or11aso se
ascunde Ventura, o orfa11a de vita no]Jila.
Ventura, nici ea nu stie ca salvatorul ei drag a trebuit sa
paraseasca Londra In U011a une'i in_trigi scandaloase si ca
are ordin sa se casatoreasca cu ~ frun1basa si periculoasa
'
dona Alcira, pupila regelui Spaniei.

Fad teama nr.29

Dupa un duel nefericit, Yolanda ~i fratele ei cauta sa se

refugieie in Frar1ta. Disperati, caci nu aveatl 111ijlo~ce de
trai, ei tree drept soti pentru a se angaja it1 s~rviciile
ducelui de likes tone care cilitorea spre Paris lnsotit de o
celebra actrita. f

Ajun~i in capitala,- spectrul razboiului il a111eninta pe -

duce, iar Yolanda trebuie sa lupte cu tradarea, deceptia,
primejdiile, lnainte de a sfir~i in bratele iubit~lui ei.
..
..
 Capitolull
1821

Marchizul de Walstoke intra in indipere. Era deja

Ora unsprezece ~i sir Rupert Bryan care prezida i se
adresa impacientat:
'

- Ati. intarziat!
-
- ~tiu, raspunse marchizul, dar am plecat abia
ditnineata de la petrecerea ducesei.
- Asadar a fost o petrecere reu~ita? intreba sir
l-Iupert.
- Grozava! _ii raspunse marchiztll, indreptindu~se
spre masa ~i ocupindu-~i locul care-i fusese rezer-
vat. Era un barbat prezentabil, de vreo ~aizecLde ani.
Avea un aer stilat ~i demn, a~a cum ii sta bine unui

5
 aristocrat. Dar tocmai 4cest birbat, de~i pirea atit
de multumit de sine, avusese probleme foarte tnari
. cu vreo zece ani .in. unna. Rizboiul cu Napoleon
aduse~e multi nobili in pragul siriciei. Casele de pe
\ .

intreg teritoriul tirii rimisesera cu acoperi~urile

rupte ~L gardurile cu ~ipci lipsi, cici birbatii
plecasera toti la rizboi.
Marchizul avusese noron.iJ sa se imprieteneasci
chiar atunci cu sir Rupert Bryan, unul dintre cei tnai
importanti oatneni de afaceri din tara. Acesta intrase
in afaceri la Liverpool, ca asistent al unuia ~tin.tre cei
mai marl proprietari de vapoare. Dar Rupert Bryan,
sau Hue Brien cutn li spuneau prietenii, reu~ise in
afaceri. La douizeci ~i cinci de ani era deja un om
extren1 de bogat, ca sa nu mai vorbim de personali-
tatea lui puternic conturata care impresiona pe
oricine. Si, ca din intitnplare, el o cunoscuse pe fiica
d ucdui de Dorset, Ia o mas a Ia Liverpool
<:< >rp( >ration unde ea ~i tatil ei erau invitati de
onoan:. ~i atunci, peritru pritna oari in viati, Rupert
1\.

lh)'an sc lndrigostise. In conditii normale, ducele

uu 1-ar fi remarcat pe Huptrt Bryan dar de data asta

-----
0 facuse .pentru ca ince~ca. prin toate mijloacele sa
'

faca rost cumva d~ bani. Se gindise atunci ca poate

comequl li1aritim 1-ar ajuta acolo . unde celelalte
investitii ale lui dadusera gres. ~adar 11 invitase pe
Rupert Bryan la casa lui de la tara, Ia zece" mile de
Liverpool. Acesta fusese lnceputul relatiei lor.
Ducele l~i propusese chiar de atunci ca relatia lor sa
fie una de afaceri. Dar cind aflase di Rupert se
indragostise de fiica lui si voia sa se disatoreasca cu
ea; se aratase indignat si itnediat le interzisese celor
(fOi sa se mai vada.
Dar lady Elizabeth nu-l .luase in serios. Ea si
-

Hupert Bryan continuasera sa se intilneasca in

secret. Ducele descoperise ce se intim pia, caci
.
intotdeauna se gasea cite cineva care sa-l
informeze. Se napustise furios spre Rupert Bryan,
I

dar se mai calmase cind ace~ta 1i vorbise des pre

itnensa lui avere. Ducele ratnasese uin1it. -Nu-si '

lnchipuise ca o persoana atit de tinara avusese tim-

pul necesar pentru a aduna o avere atit de mare.
Hupert Bryan ii vorbise si despre planurile lui de
vii tor si o facuse atit de convingator incit ducele il

7
 crezuse si sfarsise. prin a consimti Ia casatoria cu
flica lui. Anii trecusera iar ducele profoitase din plin
de succesele financiare ale ginerelui sau, uitand eel Ia
inceput fclcu~e imprudenta de a se itnpotrivi la
cclscltorie. Nimeni nu contesta faptul eel lady
Elizabeth era o femeie fericiti Singurul ei regret era
eel dupe! ce avusese o fetitcl nu mai putuse da nastere
~

altor Copii. Nepoata ducelui, Tereza, fu declaratcl o

frumusete chiar de la nastere, ceea ce nu era ceva
surprinzcltor, cclci avea o tnama foarte frutnoasi Si
tatal ei era un bclrbat foarte chipes, dar ducele
sperase ca fiica sa, Elizabeth se va -cclscltori cu un
'

print. Oricutn, el fclcuse totul pentru ca ginerele lui

sa primeascl titlul de cavaler. Hupert Bryan ajutase
intr-un moment greu orasul Liverpool cu mari sume
.
de bani. Actun, ducele se declara deplin muhutnit de
ginerele siu care avea si titlul de noblete, iar averea
lui se dub lase de la an la an. Cind sir Hupert lsi pier-
duse sotia, primise o lovitura care ar fi distrus un alt
bclrbat, si nu tnai ridicase ochii vreodati spre o alta
"
fetneie.' lsi. amintea casatoria lor care durase.
. . . " '-' .
~a1sprezece a111, tltnp tn care se cotnportasera ca n1ste

8
 indragostiti. Jar pentru a putea trece peste durerea
.
pierderii sotiei, Rupert muncise mai mult ca oricind.
flota sa cqntinuase sa-si sporeasca numarul iar banii
lui la fel.
Ducele murise si el, iar locul lui in viata lui
, Hupert Bryan fusese luat de un alt aristocrat.
Pe tnarchizul de Walstoke il cunoscuse prin inter-
mediul socrului sau. Acesta era un adevarat aristo
crat, cu maniere impecabile. Nimeni nu putea sa
spuna ceva urit 1~ adresa lui. Din cauza razboiului
care adusese mari probletne tuturor, el se luptase
din rasputeri sa pastreze Palatul Stoke, care
apartinea fatnilei lui de tnulte generatii. Concediase
' '

mare parte din personal, vinduse tablourile si

argintiria familiei, de pe Vremea Reginei Ana.
Tocn1ai aceasta argintarie 11 adusese in preajma lui 1

fJe sir Hupert Bryan.

Sir Rupert o voia pentru ca sotia sa . 11 invitas.e
si aprecieze antichitatile si tot ea 11 inCurajase sa
cumpere o casasi un teren de cinci mii de acri pe
<.'~tre o decorase in stilul dorit de ea. 'l~ot ea fusese

cea care-1 obisnuise sa cutnpere picturile tnarilor

---- - - - - - - - - - - - . C)
 maestri, portelailuri, lucruri cu care el nu fusese
obisnuit pana atunci. Pentru ca-si iubea tnult sotia,
el intelesese ce mult conta bunul gust si hotarase
sa ia parte la toate licitatiile organizate la saloanele
Christie's.

Atunci cand facea o achizitie de mare valoare,
'

sitntea, adevarati fiori. lar acum ctesi Elizabeth era

~ ~ ~

moarta el conti11ua, sa investeasca in conacul cle la

tara, la fel si in casa pe care o cumparase la Londra
pentru fiica lor, Tereza. Realizand ca putea ijunge
usor de acolo d~ unde se afla, la conacul marchizu-
lui de Walstoke, sir Hupert trecuse pe la el inainte
de licitatie, pentru a vedea argintaria. S6sise lntr-o
trisura luxoasa, iar servitorii, itnpresionati de
aparitia lui, .in loc sa-l opreasdi in hol, il condu-
sesera direct in bibliotec~i, unde 111archizul citea in
fata setnineului.

paca am spune ca sir Rupert fusese-impresionat

de marchiz ar fi prea putin; el realiza ca se afla in
fata unui om cte valoare care iubea arta. lar
I

marchizului ii placea sir Rupert si abia astepta si-1

vada. Auzise desigur des pre acesta si felul in care

10
 .
urease pe scara sociala. Iar felul in care ajutase
ofa~ul Liverpool ajunsese la urechile tuturor. . Cei
doi discutasera aproape doua ore, iar cirid sir
Rupert plecase, amindoi erau con~tienti ca vietile
.

lor se vor schilnba ~i ca fiecare intilnise un prieten

adevarat. Desigur, licitatia fusese anulata, caci
Rupert Bryan cumpirase totul. Apoi, pistristt
argintaria pentru sine ~i.;i inapoie restul
I marchizului.

- Lucrurile acestea apartin ~cestei case, zisese el

privind in jur Ia Palatu1 Stoke, ~i nu pot sa-l privez pe
eel care-1 va tnosteni de comorile de aici.
Marchizul fusese foarte itnpresionat, de~i era o
persoana destul de inteligenta ~i ~tia ca nu din mila
facuse sir Rupert aceasta fapta. De fapt, sir Huperi
tnai avea ~i alte interese .,pe linga marirea averii sale .
Voia sa afle unde ajunsesera tablourile pe care le
vinduse marchizul ~i sa le recupereze. La fel ~i
. ,.... .

mobilele sculptate de pe vremea lui Charles II. Ii tre-

buiseri~ase luni pentru
.
.
ale gisi ~i ale aduce. inapoi
Ia ~alatul Stoke. Pentru sir Hupert a fost o mare
bucurie, ca ~i pentru marchiz de. altfel, sa vadi cas a

11
Ia_fel ca odinioara, ca un boboc de trandafir care sta
sa infloreasca. lar .sir Rupert il cunoscu pe mo~teni-
torul marchizului, nepotul acestuia.
La vremea aceea, sfugura soci a .marchizului se.
casatorise CU ducele de Lanboume Si locuia Ufl(feva in
sud.
Sir Rupert o vedea adesea cind se ducea Ia
Londra si de aceea suferise cumplit cind aceasta si
sotul ei lsi pierdusera viata intr-un accident de
trasura. Aveau un singurfiu pe nume Edward, caruia
i se spunea pe scurt Harry. Marchizul intelesese ca
baiatul, care avea doar saptesprezece ani Ia moartea
I

parintilor, trebuia sa fie alaturi de ei atit Ia Liverpool

cit si Ia Londra. Cind ii spusese lui sir Hupert des pre
asta, el ii confirmase:
-Tot ce pot spune este ca balatul are foarte tnult
'

noroc! Palatul Stoke este una dintre bijuteriile aces-

tei tari si in curind, dupa ce va fi restaurat,
. nu va
avea egal in Anglia .
. Marchizul fusese foarte fericit pe atunci.
'

- Sper doar ca Harry sa aprecieze eforturile

facute pentru el.

-----~P-- - - -
12
 - Sunt sigur ca le va aprecia, ii rispunse sir
Hupert. Ficuse o pauza apoi continuase: asta imi
'

aminte~te ca am nevoie de opinia dumitale asupfa

unui tablou pe cafe vreau sa-l expun deasupra
,,

setnineului din casa de la Berkeley- Square. l

- Ai gisit deci ceea ce noi am considerat ca era

necesar acolo?
..
_

- Cred ca da, rtlspunsese sir Hupert. ~i in acela~i

titnp las la aprecierea dumitale aceste tablouri.
Marchizul zambise. Era intotdeauna incantat
cind prietenul lui ii ficea vreun cotnplitnent
punind in evidenta judecata lui sup~rioari

Cu cit il cuilo~tea mai 'bine pe sir Hupert cu atit

descoperea ce inteligent btlrbat este acesta ~i cum i~i
calculeaza fiecare tniscare. Deci nu era doar o
problema de bani. Gindirea lui era echivalenta daca
nu chiar superioara multor metnbrii ai gtivernului.
Iar el studiase con:tportamentul marchizului, pe ;_
care-1 copiase, in incercarea de a deveni un gentle-
rnan in adevaratul sens al cuvantuluir
Marchizul ii spuse:

13
 - Votn merge
. in dupi-amiaza asta sa vedem
tabloul despre care-mi vorbeai. Cine mai trebuie sa
vina acu-m Ia sedinta?
~ ~

.
- Nu ~tiu cine mai trebuie sa vina, dar 9ricum
. '

voiam si-ti vorbesc intre patru ochi.

. Marchizul il privi intrebator .
.- Am cam intirziat, sunt tl$teptat. Ce problema
ai, mai sufera aminare?
Marchizul se astepta ca prietenul sau si-i vor-
beasca des pre un lucru grav, cum ar fi vreun vapor al
sau care suferise vreo avarie,
.
cind sir Rupert ii spuse:
- Voiam scl-ti vorbesc despre Harry.
- Despre Harry?! exclatncl marchizul.
Harry abia se intorsese de pe front uncle lup-
tase in bitcllia de Ia Waterloo, sub cotnanda
ducelui de Wellington. Avea doar douizeci de
ani pe atunci. lar clnd dupa episodul Waterloo,
..
rizboiul se sfirsise, Harry rclmisese' in armata de
ocupatie inca doi ani.
Dupa ce se intorsese la Londra incepuse sa se
bucure de toate plicerile de care fusese privat pina
atunci. Harry se inrolase in armata la o virsta

14
 frageda in loc si-si continue studiile ca alti tineri de
familie buni: Era iln tinir .chi pes si destul de
instirit;_ asta datoriti banilor pe care-i tnostenise de
la tatil sau $i a rentei foarte generoase oferite de
'

marchiz.
De aceea numele siu se afla pe lista invitatilor
fiecirei gazde din oras. Cici toti 11 considerau, dupa
cum marchizul ~tia prea bine, ~ o partidi pentru
tinerele care-si' faceau debutuf in societate. _,
.

Dar lui Harry incepuse si-i placa si-~i piardi

titnpul. li pliceau n1ai mult femeile cisitorite, care
aveau un farmec aparte poate datoriti faptului ca
~

erau discret neloiale sotilo.r.

- Biiatul ista trebuie sa -si triiasci viata, si se dis-
treze ori de cite ori i se oferi ocazia, li spunea
marchizullui sir Hubert can(i i se inmanau facturi cu
/\

sume prea n1ari, in unna aventurilor lui Harry. In

acelasi tin1p marchizul Se atnuza copios cind H~rry

le lua banii la carti tnembrilor mai tineri de la clubul

\Vhite Horse, sau cistiga pariurile la cursele de cai.
Harry, era un tinir cu o staturi atletici, un excelent
diliret, si cistiga fira eforturi pr~a -mari toate curse-

15
le la care lua parte. Era de altfel o plicere pentru el
cici datoriti lui sir Rupert lsi piitea pennite cd tnai
grozavi cti.i din tinut, pe care li adunase ln grajdurile
palatului Stoke. La fel fi~use si la Mews unde extin-
sese constructia existentl doar pentru a tnai adiuga
si acolo niste grajduri. Cu sufletul strans, marchizul
renuntase la casa din Berkeley Square, si o vanduse
cand se afla la stramtoare, lnainte de/a-1 cunoaste pe
sir Hupert. Iar apoi. acesta insistase pentru
riscutnpirarea acelei minunate case care fusese
candva cunoscuta sub (lenu~:nirea de Casa Walstoke.
'
Aici locuia Harry in acest moment si era lntotdeauna
1ncantat cand unchiullui so sea intr-o scurta vizita., Iar
tnarchizul sosise in unna cu trei zile in tiinpul noptii dar .
Harry se scuzase ca nu va putea fi cu el a doua zi intrucat
avea o lntalnire pe care n-o putea contramanda.
- Du-te si distreazi-te fiule, li spusese
.
marchizul.
Asta ficeatn si eu Ia varsta ta si n-am regretat nicio-
data.
- Atn ~tiut di rna vei lntelege, unchiule Maurice,
zisese Harry dar am multe si-ti povestesc imediat ce
timpul ne-o va permite.

16
 - Sunt la dispozitia ta, Harry, spusese marchizul

intelegator.

Harry ii tnai zitnbise o data inainte de a disparea

intr-o trasura inchisa Iasandu-1 pe bietul marchiz sa
ia masa singur. Iar tnarchizul isi dorise sa fi aranjat
sa cineze cu sir .Rupert. Dar in cele din urma pen-
tru a nu-l dezamagi pe bucatarul sef, mincase

s1ngur.
Cu o seara inainte aranjase o intilnire cu ducesa
de Devonshire. Toctnai se pregatea sa piece cind
aparu Harry care venise acasa doar pentru a se
schimba .
.- Iesi, unchiule Maurice?
-Matern cava trebui s-o fac~ ii raspunse acesta .
."'--- Iar eu speram sa cinam impreuna, zise Harry
simulind regretul, dar nu-i nimic, sper ca nu te
t.,

grabe~ii sa ne pirasesti din nou?

- Dupi Cum ti-am mai spus, dragul meu, sunt la
dispozitia ta, zise marchizul, dar vid ca tu esti foarte
ocupat. ,
- Ma (listrez cat mai mult caci asta mi-a recoman-
dat doctorul dupi plictiseala din Cambrai. .

17
 Marchizul stia ca acesta fusese locul in care
stationase armata de ocupatie. Ochii incepura sa-i
straluceasca.
-Am inteles ca ai petrecut foarte mult timp la Paris.
- Da, destul, admise Harry.
- Cu cele mai captivante ~i mai scumpe cocote
din Europa, sublinie marchizul.
Harry incepu sa ridi
1\

- In mod sigur erau cele cu tarifele cele mai mari.

Apoi Harry urea spre primul_etaj al casei, in timp
ce unchiul sau porni spre conacul Devonshire. lar
acum, cind marchizul se afla in fata realitatii aduse .
la cuno~tinta de sir Rupert nu-i venea sa creada di
Harry are atitea datorii.- Era destul de greu de
'v

inteles pentru ca el nu numai ca-i platise tnajoritafea

datoriilor dar li ~i marise renta. ~i putuse sa faca asta
'0;

' ;

pentru ca facuse foarte tnulti bani cu un an in. urma

'

prin compania maritima.

Sir Rupert i~i drese glasul:
I

-Mel tern, prietene Maurice, ca vestea asta te va

. ~oca dar mi s-a spus dintr-o sursa foarte sigura ca
Harry vtea sa se insoare cu o actrita.

18
 . Marchizul lngalbeni. Pe moment nu mai putu
articula nici o vorba. Apoi, dupa ce~~i trase sufletul,

ztse:
- Nu poate fi adevirat!
- Eu am lnteles ca Harry nici nu se gindeste sa
renunte la ea, zise sir Rupert, ~i vrea sa-ti comunice
vestea cat mai curand.
Marchizullsi aminti ci Hairy ii Spusese ci vrea o
discutie lntre patru ochi cu el, dar nici in cele mai
pesimiste visuri riu si-ar fi imaginat ca va discuta un
astfel cle subiect.
- Cun1 se nutneste actrita? intreba el.
- Camille Clyde, li raspunse sir Hupert. Nu rna
astept s-o fi vizut sau sa fi auzit de ea.
Dar marchizul o cunostea . .
Aceasti Camille Clyde lsi facuse renume de
actriti jucind in piesele lui Shakespeare, apoi tre-
. I

cuse la comedie, gen in care dovedise un talent

fara egal. Jucase rolul principal in multe piese, mai
I 4

ales in comediile frantuzesti care, bucurindu-se

Lie mare succes .la Paris fusesera traduse sf . in

englezi Des pre aceasti Camille Clyde se vorbeau

19
multe Ia club. Era midi de staturi, nu se putea
spune ci efa o femeie frumoasi, dar era
atrigitoare, avea niste ochi foarte vii, stdilucitori,
verzi ~i pirul rosu, dupi tnoda vremii. Se vorbea
mult despre ea in oras, mai ales in rindul gentle-
~anilor. Se spunea in special ci era o persoani
extravaganti De aceea, cei cirora le oferea farme-
cele sale erau nobili mai bitrini dar foarte bogati.
Deci nu era surprinzitor, gindi tnarchizul, ca
Ha~ry si- vrea si cineze cu ea, si poate si-i ofere
protectia sa 0 perioadi. cat despre cisitorie ...
Cisitoria era.cu totul altceva. Marchizul nu putea
crede ci sir Rupert vorbise serios . in privinta
r

intentii~or lui Harry. Trecu o vreme pini cind

marchizullntrebi cu un glas tretnurat:
-cum ai aflat?
- Camille Clyde s-a liudat la teatru ci se poate
considera deja contesi Unul dintre amicii tnei
cunoa~te o alti actriti care joaci in acee~si pi~sa cu
Camille. Ea mi-a spus ce s-a discutat si a tnai
mentionat ci legalizarea relatiei .eelor doi ir putea
avea loc foarte curand .

20
 - Nu pot sa cred! zise marchizul. Era o lovitura
neasteptata.
vazandu-1 atit de lngrijorat . si temindu-se ca
vestea sa nu-i provoce vreun atac de cord, sir
Rupert li puse o mini pe. brat, incercind si-1
.
lin is- tease a.
- Am stiut c-o sa te dau peste cap cu asta, zise
el.~,

- Putin spus. Sunt de-a dreptul re~oltat! Cum

"'

crezi di voi permite ca mostenitoarea casei Stoke sa

fie 0 actriti? sa locuiasca in inciperile pe care cu
atata Stfa(fanie le-arn decorat si- sa ia locul matnei
.

tnele care era o lady? Vocea marchizUlui incepu sa

tremure (te emoiie. Dar (leodata el se ridica furios si
. . ~ ~

bitu cu pumnul in masa: nu voi lisa sa se intimple

asta! Voi lupta din risputeri impotriva acestei
casatOrii! -Chiar daca va trebui sa-l dezmostenesc.,. pe
tinirul Harry!
- Asta n-o s-o poti face, zise sir Rupert pe un ton
. .
linistit.
. Amii1teste-ti
. ca anul trecut i-ai marit renta cte
~

trei ori. Nu mai ai cum si-i iei banii inapoi, Maurice.

MarchiZul trase aer ln piept.

21
 '
- ~i
atunci ce sa fac? Pentru Dumnezeu, Hupert,
ce sa fac?
'

Sir Hupert se lisa inapoi in scaun.

- ~i eu mi-atn pus intrebarea asta inainte de
sosirea ta, zise el, .~i siilcer
.
sa fiu, Maurice, eu mi-am
imaginat intotdeauna ca intr-o zi Tereza ~i Harry se
vor cunoa~te ~i se vor indragosti. Ficu o pauza
inainte de a adauga: ar putea trii Ia palatul Stoke,.
care apoi sa le ramana copiilor lor.
- ~tii, Hupert, zise marchizul, ca ~i eu am avut
acela~i gind? Cind am vazut-o pe Tereza anul trecut

cind s-a intors in vacanta, mi-am spus din-am vazut

alta fata atit de frumoasa ~i, d~pa cun1 spuneai,
seatnana mult cu 111atna ei.
- Nu cred ca Harry a vazut-o, zise sir Hupert.
Marchizul elitina din cap. . .
-- Hairy, daca-ti atninte~ti, s-a dus direct la Londra
.
cind s-a intors din Franta, iar tu ~i Tereza ati plecat
atunci, undeva in nord.
- Asta inseatnna ca trebuie sa facetn in a~a fel
incit ei sa se intilneasdi, zise sir Rupert.

22
 Vorbea pe acelasi ton ca a:n~nci cand planuia ceva
nou pentru compania sa maritima, sau cand li mai
....

venea vreo idee noua des pre felul in care si-ar putea
investi banii.
- Am putea organiza ceva, dar cat timp ne-a mai

cimas?
- Tocmai asta rna framanta, dar pot afla de Ia
prietenul n1eu tot ce se pune Ia cal e. Tu va trebui.
sa insisti ca Harry sa te insoteasca Ia palatul
\

Stoke.
.

- Voi face orice pentru a itnpiedica .aceasta

casatorie nepotrivita! Oar'e el nu realizeaza care sunt
implicatiile unei astfel de casatorii?
Sir Rupert nu zise nimic iar marchizul continua
Ia fel de indignat:
- Oare Harry nu are nici un respect pentru titlul
nobiliar, pentru tnine, pentru Stoke sail pentru
' .
pozitia sa in societate? Marchizul tacu un moment
apoi continua pe acelaS,i ton: cine ar primi o actrita
..

in casa, chiar daca are. tith.I nobiliar? caci toata

lumea va sti cine a fost, S,i mai ales cum a dobclndit
titlul!
..
23
 Pe cind i~i exprimau amindoi indignarea i~i
amintiri cum, in tineretea lor, ducele de Derby
facuse .aceea~i gre~eala, se casatorise cu 0 actrita,
numita Elizabeth Farren. Aceasta. fusese prima
actrita care patrunsese in rindurile . nObilimii.
casatori~ provocase un scandal grozav la vremea
respectiva, iar ecourile lui se mai sitnteau ~i dupi
atitia ani, cind actrita era considerata tot o intrusa.
- Nti voi tolera asta! Numele meu nu va fi astfel
injosit! continua tnarchiz~l cu aceea~i vehementa de
parca i s-ar fi adresat chiar ducesei de Derby.
-Am ~tiut di astfel vei reactiona, zise sir Hupert,
~i cu toate. ca aceasta Catnille Clyde este o tiniri
driguti, ea nu se poate ridica peste nivelul unei
femeie simple, cu trasaturicomune. Cel putin a~a ar

fi considerat-o sotia tnea, pufni el cu dispret.

- Cred ca voi pune sa i se taie capul daca numai
a~a voi. putea sa itnpiedic mutarea ei ln palatul
Stoke. w

... '.....
.>'\;.
.
'
.
,

.~
.. :~.

24
 Capit0lul2
Pe (lrumul de intoarcere de Ia scoala
. Tereza
sitntea diva incepe un nou capitol in viata ei. Fusese
foarte ocupata in ultimul trimestru; invitase mult
pentru a-si multutni tatil prin cele trei premii luate.
Fusese prima la engleza, limbi. striirie, matematici,
si. stia
A
. ca asta il va face fericit.
li ficuse plicere sa invete la aceasta scoala aflata
In apropierea statiunii Bath. Era renumiti pentru
lnalta calificare a profesorilor si standardele morale;
. .

aici veneau copiii celor mai instirite fatnilii din

Anglia. Tereza voise ca prin rezultatele foarte. bune
obrinute si-si multutneasca pirintele care o trimi-
sese la aceasta scoala, unde i se permisese chiar si-si
aduca doua anitnale preferat~: calul si dlinele.

25
 Celelalte eleve puteau sa calareasca daca voiau, dar
numai pe caii ~colii. Dar sir Rupert considerase ca
ace~tia nu erau destul de buni pentru fiica ei; de
aceea Terezei i se pennisese sa-~i aduca uncal si un
grajdar pentru a-1 ingriji. Obi~nuia sa calireasci in
fiecare dimineata, ~i uneori, cind timpul i-o per-
m1tea, ~i dupi-amiaza. Nici una dintre colegele ei '
nu-~i manifestase invidia pentru tratamentul special
care-i fusese acordat Terezei, caci intelesesera toate
\

ca era mult mai buna la calarie decat oricare (lintre

,

ele. De fapt, Ia terminarea ~colii majoritatea fetelor

renuntau la dihirie, sau poate o mai practicau acci-
dental. Dar nici una dintre ele nu-si dorea sa n1earga
"'
In galop pe camp, asa ca ea. Inainte de a pirisi
scoala Tereza aranjase ca Mercury, calul ,ci, sa fie
tri111is acasa, in cele tnai bune conditii . Oricu111, tot
I

pe acest cal urma sa calareasca ~i Ia Londra. Tatil ei

..
.. ii Spusese di in acest sezon lsi va face debutul in
societatea londoneza, si in acest scop aran jase cu
-~-

contesa de \Vilton s-o prezinte la curte. Tereza nu

e.ra foarte entuziastnata (te ceea ce urma sa se in tam-
pie, dar nu nega ca id6ea de a tnerge la baluri o

26
i:ncinta. Adesea, temele prefe.rate de discutie cu
colegele ei erau. balurile Ia care vor participa cind
vor fi terminat ~coala. Dar de fapt, Tereza era tnulr
mai interesata de vapaarele tatalui ei ~i abia astepta
ca acesta s-o duca la Liverpool, sa vada tot ce se
intimpla acolo. Asta facea tatal ei in fiecarevacanta.
Sir Rupert i se adresa ca unui fiu ~i-i descria toate
.tf.'
tnodifidirile, i:mbunititirile pe care le aducea
A .

tnuncii si- santierelor

. sale navale. Ii mai dezvaluia si
.

din secretele marinariei, a~a incit Tereza putea sa

explice foarte bine de ce un vas era mai rapid dec at
A

altul. .. li spunea totul despre afacerile lui, despre

planurile de viitor sau companiile care-1 interesau ~i
pe care voia sa le cumpere.
Tereza il asculta cu 1nult interes ~i-i punea
intrebari pertinente.
Iar acum, pe drumul spre casa, ease gindea cu
bucurie case vOr duce Ia Liverpool ~i poate, tatil ei
ova lua intr-un voiaj pe mare. Acum, cind se termi-
nase razboiul, englezii puteau sa piece. mai u~or in
Franta ~i in alte piqi ale Europei. Ea ascultase cu
mult interes povestirile colegelor ei de ~Coala care

27
 fusesera in Franta si Italia, de unde se intorsesera
pline de noutati, impresionate de comorile pe care
le vazusera la muzee, biserici sf-palate.
Trebuie sa calatoresc si eu, lsi spuse Tereza,
,intrebandu-se. daca tatal ei isi. trimitea vasele. si . in

M-edi tera-na.
Tereza dilatorea peste tot cu Rufus, un cocker
spuniol, caruia dupa citeva d_iscutii cu directoarea
scolii i se permisese sa stea la picioarele ei in tilnpul
orelor de clasa. Era uri ciine inteUgent; intelesese ca
nu trebuia sa faca zgomot in timpul orelor. La ter-
. minarea lor el sarea in sus de bucurie spre deliciul
celorlalte eleve. Rufus s~anci in somn, iar Tereza il
mingiie usor netezindu-i blanita, apoi h~Hnuta cea
rosie pe care abia i-o cumpirase. Se gindi ce tnare
bucurie ar fi fost pentru el sa mearga la Globe.
Adesea, Tereza obisnuia sa-si necajeasca tatal cu
"""
privire la numele pe care-1 daduse conacului pe
care-1 c.umparase la tara pentru mama ei, pe undeva
prin Lancashire, care apartinuse unel distinse
familii. Acestia il vindusera peotru ca mostenitorul
conacului fusese ucis in razboi. Casa purta inca
numele proprietarului ei, dar sir Rupert, usor
amuzat, o rebotezase Globe Hall.

28
 .
- De_ce Globe Hall~ tata? il intrebase Tereza, cand
~ I I

auzise prima oara denutnirea.

- Asta in eventualitatea ca. vapoarele mele vor
face inconjurul lutnii! li rispunsese sir Rupert. ~i
intrucat flota lui se marea in fiecare an cu noi
achizitii, era foarte posibil ca acest,.lucru sa se
realizeze.
Tereza l~i petrecea toate vacantele la Globe Hall,
dici sir Rupert nu considera ca. Londra era un mediu
projJice dezvoltirii ei. Mai tirziu cind se va tnaturiza
~i va putea distinge binele de rau, va tnefge si acolo,
dar deocatndata ... Sir Rupert era constient de fru-
. musetea fiicei sale si pe miSura ce treceau anii ~i fata
se ficea tot mai frumoasa, el era tot mai ingrijorat.
"
In tnintea lui stiruia un singur cuvint: vinitorii de
zestre! Cici stia el prea bine ce se putea iritimpla.
Mostenitoarele bogate erau vinate de
pctreciretii care-si pierdusera averile prin cazinouri,
Ia jocurile de noroc, unde beau p~ea mult si-si
pierdeau min tile. Daca puneau tnina pe o suma cit
de tnici de bani aceasta era imediat risipiti pe cirti
si pe fetnei. De aceea, sir Rupert lsi propusese s-o
p;lzeasca de aceasta categorie de pretendenti.

29
 Tereza nu mai fusese acasi de Ia Criciun, cind se
bucurase de fie care eli pi petrecuti alituri de tatil ei
1a Globe Hall. Ciliriseri caii nemaipomeniti care se
aflau in grajdufile casei, se bucurara de prezenta pri-
etenilor pe care-i invitaseri alituri de ei in conacul
acela imens.
Tereza nu-i uitase nici pe copiii din sat, pentru
care aclusese diferite cadouri.
-A fost o vacanti grozava~ tata! spusese Tereza
cand isi luasera rama-s bun si-si sarutase tatal la
.. ~ ..
. 1'\

despartire.'Iti multumesc pentru tot ce faci!

Dupa plecarea ei sir _Rupert se gindi ca tot ce o
'

lncintase acutn pe fiica lui nu va mai fi Ia fel de

atnuzant pe Ia sfirsitul anului.
De aceea, sir Rupert aranja cu contesa de \Xlilton
sa organizeze un bal in onoarea Terezei Ia palatul
Stoke. Un altul urma sa fie organizat Ia Londra, pen-
tru care el si tnarchizul intocmisera o lista lunga de
invitati. Cici sir Rupert intelegea prea bine ca fiind
atit de bogat, fiicei sale urmau si-i fie deschise toate
usile din Mayfair.
Nu voia decit sa evite barbatii
.
care o vor vina pe
Tereza pentru zestrea ei si nu pentru ca s-ar fi

l___ ~- 30
inddigosti~ de ea. lar Tereza era o fata .foarte fru-
moasa, a~a in cit era imposibil ca orice barbat ce se
afla ln preajma ei sa nu se lase impresionat de fru-
musetea ~i dragaltlsenia ei. Avea ochi expresivi, o
piele extrem de alba si frumoasi, parul blond-auriu.
Semana mult cu mama ei.
Cu toata asemanarea d_intre cele doua, Tereza
mai avea ceva, ceea ce sir Rupert admise ca nu
' ~of

vazuse Ia nici o alta femeie, ia~ marchizul fu de acord

<

cu el.
- Tereza este unica, zise el ~i va fi foarte greu sa-i
gtlsim un O~rbat pe masura, sau mai corect spus un
IJarbat care s-o merite. .

- La asta rna gindeam ~i eu zise sir Rupert, dar

()fice. ar fi trebuie sa facetn totul s-o. pazitn de
v{matorii de averi. Sir Rupert se gindi la un recent
scandal din lumea buna legat de casatoria unei fete,
c;lruia proaspitul mire ii marturisise imediat dupa
nunttl ca a luat-o nutnai pentru bani. Recursese la
accst gest pentru ca apucase desn.il de devreme sa
t (>ace averile matnei. si matusii lui.
. .. '

- Nu-ti face probleme, Rupert, zise tnarchizul,

Trreza va avea doi ciini de paza, eu ~i tu!

31
 Sir Rupert lncepu sa rada de descderea facuti
Tereza a~tepta cu nerabdare deschiderea sezonu-
lui, ca un copil caruia i se promisese ca va fi dus la
un spectacol minunat.
- Va fi emotionant, nu, Rufus? Dar cu toate aces-
tea votn nutnara zilele pana ne vom putea intoarce
la Globe Hall: unde ne va placea mai mult decat
lmbricatul dupa ultima moda ~i dansul pe podelele
acelea lustruite.
Apoi, Tereza l~i spuse ca trebuia sa aprecieze
. eforturile pe care le facea tatal ei peritru ca debutul
ei in societate sa fie un succes.
Elli ceruse sa alcatuiasca o lista cu fostele colege
de ~coala pe care voia sa le invite cu aceasta ocazie
~i sa adauge si alte prietene, daca voia. I
.I

Tereza alcatui lista ~i cand o tennina fu surprinsa

cat de scurta era.
Cand era la Globe Hall statea acolo nutnai cu
tatal ei ~i viata alaturi de el i se parea atat de intere-
santi Acutn putea sa lnteleaga de ee-l adorase

mama e1.
cand ajunse in Berkeley Square, sir Hupert o
a~tepta. Tereza se repezi in bratele lui spunindu-i:
I
 - '"fata! Sunt acasa acutn, nicioclata n-o sa te mai
I

las singur!
- Este minunat sa te atn alituri, draga mea, spuse
el.
- Atn atitea si-ti spun si mai ales trei pfemii sa-ti
arat!
Ease gindi ca. tatil ei va fi foarte impresionat.
- Dar vad doua.. achizitii
1

. noi! exclama '"I ereza

' '

intrind in salon. Mai ales tabloul. de deasupra

semineului!
. ''

-Am ~tiut ca. o si-ti placa, zise sir Hupert, dar stai
sa vezi; atn pentru tine un Stubbs ln birou care sunt
'-' 1'\ 1'\

slgur ca-tl va 1ncanta pr1v1rea.

- Vreau sa vid totul, sa aflu .
de '
unde le-ai
cumparat si cit ai plitit pe ele, zise Tereza. Ea-si
intinse bratele si exclatni o, tata, este grozav sa stiu
ca nu rna tnai lntorc Ia scoala! Daca a~ fi fost biiat,
tn-ai fi putut initia ln afaceri, pentru ate putea ajuta.
Dar ce con'teaza daca sunt fata sau baiat, cind asta
vreau sa~ fac!
Sir Hupert incepu sa ridi
- Draga tneai zise el, vei fi frumoasa sezonului!
Tereza se afata dezatnagiti

33
 ~ Asta ins.ean1na ca fetele de seatna mea tna vor
privi cu Jnvidie. As fi mai fericita, tata, daca as putea
Iuera cu tine.
- Eu am muncit din greu toad viata pentfu ca I

mama ta sa aiba tot ce si-a dorit, iar de dlnd am pier-

.,.

dut-o _~uncesc numai pentru tine; Ceea. ce vrei tu

este 0 munca prea grea, nu este pentru 0 femeie .

VoGea i se lnmuie c3.nd lncepu sa vorbeasca

despre sotia lui, iar Tereza realiza lndi o data ca li
simtea foarte tnult lipsa. Sir Hubert continua, schim-
band subiectul:
- Vreau sa fii cea mai eleganta, sa ai cei tnai
frutnosi cai, de fapt sa ai tot ce-ti doreste inima.
- Dragul meu tata! exclama Tereza, stiu ca faci
totul pentru fericire_a tnea! Dar ai uitat ceva.
- Ce anutne, fata mea? o lntreba sir Rupert.
- cand am fost conceputa, am lmprumutat
fizicul marriei si
. tnintea ta!
Sir Rupert lsi privi uimit fiica.
- Mintea? repeta el.
- Exact, zise Tereza. La scoala se vorbea la
inceput pe la spatele meu, apoi mi s-a spus chiar in

34
 fata
. ca atn o tninte ascutita ca de barbat, ceea ce nu
.

' este bine' pentru o fe,meie. Si desigur, asta este con-

tributia ta.
Sir Rupert incepu sa rada.
- Am fost acuzat de multe lucruri in viata mea,
exclatna el, dar pentru pritna oara mi se repro~eaza
ca am facut 0 fata pre~ de~teapta!
- Vezi tu, tata, problema este cape tnine rna plic-
tisesc lucrurile prea facile. Simt nevoia sa lupt, sa
dobandesc cu greu ceva pentru a avea satisfactia
realizarii. Vreau sa lupt ca ~i tine, sa ajung sa dis pun
prin lupta de ceea ce am!
- Ma uime~ti! exclama sir Rupert. Trebuie sa-ti
m:lrturisesc ca nu m-am gandit niciodata la acest
. I

aspect..,_al probletnei, eu atn vrut si-ti fac viata u~oara,

sa te bucuri de tot ceea ce-ti pot oferi banii mei.
- Imagineaza-ti, tata, ce grozav ar fi daca a~ putea
sa te ajut sa-ti controlezi navele, sa inchei ~ontracte
noi, sa vizitezi tari, sa stabile~ti contacte cu oatnenii
<.le acolo, si sa imbunatatim
/'\

, ~ - activitatea de zi cu zi. _,Iti,.

promit ca voi fi la fel de eficienta ca oricare barbat
tftnar care vrea sa se afirme. Dar pentru ca era o
problema noua pe care sir Rupert nu avusese cum

35
 .,
;

s-o anticipeze, si care i se parea ceva destul de

revolutionar pentru acele vremuri, el nu raspunse .

Ziua urmatoare Tereza se' duse Ia cumparaturi cu

co11tesa.
Sir Hupert ramase singUr cu rilarchizul si-i
. povesti discutia avuta cu fiica lui.
- Este o cerere neobisnuita! exclama marchizul,
dar ar fi trebuit s~ prevezi asta, H,upert. Daca ai fi
avut un fiu te-ai fi asteptat sa fie un baiat inteligent
ca tine, dar avftnd o fiica n-ar fi vrut sa aibi doar un .
chip frumos, iar tninte de loc!
- Pan~l aici n-ar fi nici o problema, exclatni sir

H upert, dar imagineaza-ti cutn o vor privi barbatii -
care-i vor face curte!
- Nu vad ce e riu in asta, zise marchizul. Sunt
intr-adevar si barbati. care nu au mai multa tninte
~

"

decftt un viefme si eu . n-as avea curajul sa le

incredintez banii mei!
. ~

Dar chiar ln timp ce rostea _aceste cuvinte .el

realiza ca facuse o greseali. Prietenullui se lncrunta .

36
amintindu-si de vechea lui problema, vanatorii de
zestre. Cei doi se privira o secunda, gindindu-se la
acelasi. lucru.
.

- Wellington a fost foarte multun1it de Harry, zise

tnarchizul, dupa un moment de tacere. Mi-a spus ca
daca Harry ar fi ramas in armata ar fi ajuns cu sigu-
ranta general.
- Da( tu mi-ai spus, marchize, ca el a ins is tat sa
demisioneze, ii repli~a sir Rupert. .,. ,
- Asta din armata de ocupatie, explica marchizul.
A fost un gest corect. Nu era bine pentru toti tinerii
<

iia sit stea acolo fara sa aiba nimic de Jicut, mai ales
ca si de plicerile oferite de Paris se catn plictisiseri
Sir Rupert nu raspunse nimic.
El se gindea nutnai la_ faptul di Harry schimbase
tentatiile unei capitale cu ale alteia. Dar in acelasi
...

timp el isi spuse di oricum ar fi fost, la cei douizeci

~i sapte de ani ai lui si la banii mosteniti, Harry nu
putea fi un vinator de zestre.
Ca tutore al lui- Harry, marchizul investise banii
acestuia ~i pe ai sai in diverse afaceri la sfatullui Sir
Hupert. Acum, marthizul era foarte bogat. De aceea,
clnd averea sa se va adiuga la cea a nepotului" siu,

.,
37
 Harry nu va mai avea nevoie sa se insoare pentru
avere. Dar trebuia ltnpiedicat sa se insoare cu o
. . Daca ar fi facut-o nu nutnai ca i-ar fi (fistrus
. _actrita. . .

inima unchiului siu, dar ar fi fost o adevirati insulta

adusa lntregii familii ~i lnaltei societati din care ficea
parte. Sir Hupert rosti cu voce tare vorbele care erau
deja in gindul marchizului.
- Vom pleca vineri Ia palatul Stoke.
- II' voi face .pe Hctrry sa vini cu noi, adiuga
- ''~ . . .

marchizul.

tl ereza sari in sus bucurie can(l auzi ca vor

1
(it
merge Ia palatul Stoke.
I\.

- lti dai seatna, tata, zise ea, pentru ca am petre-

cut vacantele doar Ia tara n-itn ajuns pini acum sa
I\.

vid palatul! In mintea mea mi 1-atn inchipuit intot-

deauna ca pe un palat de basm.
- Acum o sa ai ocazia si-1 vezi, spuse tatil ei ~i sunt .
sigur civei fi lncintati! Nu realizezi cit atn muncit eu
~i tnarchizul sa-l facetn sa arate ca Ia inceput.
1

El vazu ca 1 ereza 11 asculta cu ochii mari si .

continua:

38
 -Am colindat toata Anglia ca sa gisim mobilierul
care a existat acolo acutn sute de ani. Cred ca vei
aprecia galeria de tablouri a marchiz_\Jlui, care dupa
pirer~a mea este tnai buna decit oricare alta din
~

Londra!
- Abia a~tept ziua de vineri cind vom ajunge
acolo, i3.r pe atunci deja imi vor fi sosit si cele mai
frumoase toalete pe care le-arn ales la sfatul conte-
sei.T~reza inCepu apoi s~ ridi si adiugi contesa
este atit de apropiata de tnine, tata, si-mi spune ca
atunci cind rna ajuta si-mi cumpir toalete este ca si
cum ~i le-ar cun1pira. chiar pentru ea! Mi-a povestit
cain copiliria ei famila ei era atit de siraca incit ai
ei au ficut marl economii pentru ca si-i poati
~Un1 pira doui rochii, in care si debuteze in
societate.
- Si cu toate as tea s-a tnaritat foarte bine~ cu un
' I

hirbat foarte bogat, zise sir Rupert.

- S-au lndrigostit de cum s-au vizut, zise Tereza,
i~lf contesa mi-'a marturisit ca au avut 0 casnicie

f( >arte fericita pini cind a murit el, anul trecut.

Apoi, pe un ton mai sdizut, Tereza continua: tati,
cred di marchizul a rugat-o sa se ocupe de toaletele
~ (

mele pentru a nu-i mai da ragazul necesar sa se

gandeasca la moartea sotului ei.
--' Fa tot.ce poti, draga mea, s-o mai invesele~ti,
.
ii
vom fi foarte recunosditori pentru ca te va intro-
.duce in societate.
f

---: Sper sa nu te dezatnagesc, tata! Mi-ai spus ca

voi avea un mare succes. Dar va fi utnilitor daca
atune~ cand voi apirea nu rna va remarca nimeni!
- Nu-ti face probleme in privinta asta, draga tnea,
. '

o lini~ti sir Hupert. El se gandea desigur ca daca

societatea nu va fi impresionata de frutnusetea
Terezei, va fi sigur la aflarea bogatiei ei! Caci nu
putini vor fi cei care vor reactiona itnediat ~tiind ca
este singur't tno~tenitoare.
Marchizul .se ocupa ,de aranjarea vizitei lor ltr
palatul Stoke. 'Iereza continua sa faca cumparaturi
pentru a arata cat mai bine la debUtul ln lnalta
societate, iar sir Hupert pleca spre Tattersall, unde
I

se tineau niste licitatii.

~ ~ - Auzise ca urtnau sa se van(ia
acolo niste
. cai (ie rasa si.
. intr-adevar nu ramase
.

dezamagit de ceea ce vazu. Cutnpara ~ase faia a se

uita la pret care era cam piperat ~i aranja ca ace~tia

40
 si fie expediafi imediat la Stoke, gindindu-se ca ast-
fel il va tenta pe Harry sa vina acolo: la sfirsitul
""'
..... ..
/'\

saptaman11.
:j.~..

Chiar daca el avea alt program acesti cai vor con-

stitui o atractie irezistibila la care in mod sigur va
ceda. Sir Hupert tocmai parasea Tattersall cind isi
vazu un prieten. Era lordul Charles Graham; care-i
spusese des pre intentia lui Harry de a se casatori cu
Ca~l?re Clyde. Acesta tocmai se uita la unul dintre
caii care nu fusesera scosi la vinzare. Sir Hupert se
apropie si-i puse o n1ina pe utnar lordului Charles.
- Abia asteptam sa te vad, Charles, ii spuse el.
- 0, Hupert, ce plJcere! raspunse prietenul lui.
Atn sosit ca.tn tirziu, dar am aflat ca ai luat cele n1ai
frumoase exemplare!
- Ar fi fost pJcat sa pierd vreunul din ele!
Prieteriullui incepu sa ridi .

- Voiam un armasar nou pentru \Xfinter. Am sosit

prea tirziu, dupa cum ti-atn mai spus.
- Charles, voiam
.
sa te vad si sa-ti vorbesc; zise sir
llupert.
"
- In ce probletna? il intreba acesta.
Sir Hupert lllua de brat si se depJrtara de locul
aglomerat, ietragindu-se spre un colt tnai linistit.
'

41


"
-'- Iti mai aminte~ti ce mi-ai spus despr.e Harry
,

Lanbourne? 11 intreba sir Rupert. Este adevarat di

are intentia. sa se insoare cu actrita?
:..:~ . . ~

- Este eel putin ciudat ca-mi pui o astfel de intre-

bare. Aseara atn fost cu Rosie, care dupa cum ~tii, are
un rol destul de neinsemnat in piesa in care joaca ~i
.....
Catnille

.
Sir Rupert dadu din cap. El ~tia prea bin~prsa
infortnatiilor lui Charles... ,
- Ti-a mai spus ceva, Vreo noutate? intreba el.
- Nimic mai mult (lecat ca frumoasa Catnille s-a
hotarit si-1 accepte pe Harry.
Sir Rupert i~i tinu respiratia.
- E~ti sigur de asta?
- lulJitt 111ea este cur1fi<.lenta ei, ~i o invidiaza
foarte tare. Cred di pentru creat1:1rile astea, e mare
lucru sa intre in inalta societate, este scopul lor in
viati Toate se vad stralucind printre nobili, ~i nu-~i
dau seatna c~ risca sa nu poata intra in vreo sala de
bal pentru ca n-ar putea fi acceptate ~colo, sau ca
sala sa se goleasca imediat ce-~i fac ele aparitia.
Sir Rupert se incrunta ~i veni tnai aproape de
prietenullui.

42
 - Charles, te rog sa fii foarte sincer si si-mi spui
daca ai aflat ceva concret referitor la data cand va
avea loc casatoria.
Charles ri(tica din umeri.
- Daca ar fi stiut, iubita mea mi-ar fi spus, zise el,
nu stiu
. (iecat ca frutnoasa Camille s-a (tecis sa se
mirite cu Harry. Daca vrei sa afli pirerea mea,
tinirul Lanbourne face cea mai tnare prostie sa se
lege la cap cu o astfel de individi!
- ~i eu cred Ia fel, Charles, dar stii ca un~ori
initnii nu-i poti porunci, zise sir Hupert incruntat de
paretl atunci ar fi aflat ca i s-au scufundat toate
corabiile. Nici nu-si lua ratnas-bun (te la atnicul sau

ci se nipusti itnediat afara din_ Tattersall. Nu mai

putea sa spere decit ca aceasta teribili ceremonie
nu va avea loc lnainte de sfarsituL siptitninii, cind
plinuiseri si-1 atraga' pe Harry Ia palatul Stoke.
Sir Hupert spera ca tinirul isi va tine promi-
siunea si va veni. Apoi, isi aminti brusc di avea o
intilnire cu un cipitan de cursa lunga care se .intor-
sese de curind de pe mare, dintr-un lung voiaj in
China. Sir Hupert ~proape uitase de aceasta intil-
nire in tnarea lui dorinti de a cutnpira caii pentru

43
 A .

rnarchiz. Ii spusese secretarei sale sa ia legatura cu

capita nul al carui nurne era Chang Mai. Se urea in
trasura si scoase din buzunar bucata de hirtie pe
care era scrisa adresa dipitanului. Cind o citi ridica
din sprincene
.
apoi izbucni in ris. S(iind ca acest
.capitan era un ticalos, nu fu defel surprins sa vada
ca acesta-i daduse o atiresa din Chinatown. Iar intr-o.
asernenea con junctura nu era de mirare ca vasullui
sa trarisporte marfuri ilegale, caci in ChinatO\Vn avea
piata de desfacere penrru ele; bijuterii, .cornori ori-
entale, pietre pretioase si talisrnane. Ca sa nu mai
vorbirn de droguri. Chinatovvn era renurriit pentru
abun(ltt1tt
. (\e atnatori (\e l1~tsis
. . sau cocaina.

Ma lntreb ce mi-o fi ad us de data asta, lsi spuse el.

Cu un an in urma cind capitanul plecase in
cursa, sir Hupert ii ceruse sa-i aduca ceea ce credea
el ca se va vin(ie mai bine.
- Am adus ce mi-a cerut excelenta
. . voastra! zise
ornul de cum il vazu, ceva ce va face gaura in
buzunarele tuturor.
- Nu rna deranjeaza sa faca gauri si in ale mele,
nutnai sa fie ceva care sa rna intereseze, ii spuse sir
Hupert.

44
 Cu toate acestea, el suspecta di tot ce aducea
Chang Mai erau lucruri de furat, mai precig lucruri
care fusesed. furate din AngHa cu mult timp in unna.
~a se int~bnplase cu tnulte bunuri ale manastirilor
care fuseSera jefuite de avefile lor. Dar pina acum.
sir Hupert avusese intelepciunea sa nu puna prea
multe intrebari. Se multumise sa tnai adauge Ia
colectiile sale cite un Budha, diferite alte statuete
sculptate din jad, siraguri de perle aduse din golf
Aturlci cind traia sotia lui si le purta era invidiata de

fiecare fetneie prezenti. De aceea, sir Rupert era .

sigur ca acel chinez care-I astepta ii adusese lucruri
(le interes ..

Marchizul, aflat Ia una dintre ferestrele castelului

vazu un faeton oprind in fata intrarii si. fu sigu~ ca
acesta il adusese pe Harry. Nu sperase ca nepotullui
sa se mai
. intoardi pina seara si totusi... Marchizul
realiza ca ar fi o mare greseala din partea ll;li Harry
dadi i-ar spune des pre apropiata lui casatorie; avind
in vedere ca el si sir Rupert planuisera sa-l atraga Ia
castelul Stoke, Ia sfirsitul saptaminii, cind uitna ca

45
Harry s-o intilneasdi pe Tereza. Marchizul se temea
- necontrolata si ii va zadarnici
ca va avea vreo reactie '

planurile. Se indrepta spre serriineul din indipere cu

hirtiile la care Iuera. Dupa citeva minute usa se
deschise si Harry lsi facu aparitia.
Privindu-1, marchizul realiza inca o data ca acesta
era un baiat frutnos, ~i ca parea multumit de el
insu~i. ~i pentru ca se temea de reactia pe care ar
putea s-o aiba, marchizul spuse repede, de cutn il
\

\J

vazu:
- 0, bine ai venit, Harry, dar ca de obicei nu ne
sincronizam_. Tocmai plecam. Dar vreau sa stii ca
este foarte itnportant sa vii miine la castelul Stoke.
'

Marchizulu1 i se paru ca cite~te consternare pe

figur;i lui Harry, care, dupa ce se dezmetici, 11
intreba:
- De ce 'este atit de important, unchiule? "':

- Sir Rupert ne-a facu un dar nepretuit, replica

marchizul. A fost la licitatie- la 1-iattersall unde a
.l,-

cumparat caii lui Feversham .

.
- Caii Feversham?! exclama Harry. Am auzit ca
au fost vin.duti la niste preturi exorbitante si de
aceea nici nu m-am mai deranjat sa ajung acolo.

46
 - Ei bine, sir Hupert i-a cumpirat pentru noi. De
aceea: mi s-ar parea ru~inos sa nu fitn acolo dlnd ii va
aduce.
- Desigur, unchiule, fu Harry de acord. Abia
a~tept sa-i calaresc!
Marchizul ofta.
- Numai sir Hupert isi putea pennite sa plateasca
pretul asta.
- Sunt de acord .
cu tine, zise tnarchizul;
Feversham nu i-ar fi vindut daca nu s-ar fi bagat in
acele ~faceri neinspirate care erau sa-l duca la ruina!
A dat dovadi de inconstienta, si scuzi-nii expresia,
prostie, tnai zise el. .
- Totul s-a dovedit a fi in avantajul nostru,
A

remarci Harry. Ii sunt recunoscitor lui sir Rupert

pentru di i-a adiugat grajdurilor noastre, care nu
.
sunt cu nimic tnai prejos de cele ale lui Feversham!
Nu mai trebuie si-ti spun eu, Cred, stii bine!
- Este un cotnpliment care tni umple de bucurie!
.
zise tnarchizul.
Urtna un moment nefiresc de tacere si. marchizul
avu impresia ca Harry ar fi vrut si i se destiinuiasdi.
Pentru a-1 itnpiedica s-o faca, el ii spuse:

47
 \ I

~ .

- Imi pare rau, nepoate, dar am intirziat deja, as

vrea sa mai disCutam des pre ultimele achizitii ale lui
. .

sir Rupert si des pre Stoke, dar trebuia si fiu Ia duce

de o jumatate de ori
El se si indrepta spre usa si obsenra ca Harry
parea case tine dupa el.
- Vei fi acasa Ia cina, unchiule Maurice?
~

- In seara asta nu, baiete.

-cand ajunse in hoi obsenra ca trasura era deja
pregatita si-1 astepta. Se urea in ea mai hotarat ca
niciodata sa se. indrepte spre Clubul White. Spera
sJ-si intilneasca acolo prietenii care ar fi putut sJ-i
'

spuna n1ai tnulte des pre Harry si aptopiata lui

'
casatorie cu actrita. Trasura marchizului se lndrepta
spre strada Berkeley apoi intra in piata Piccadilly.
Marchizul se trezi rugindu-se sa i se ofere posibili-
tatea de a-1 impiedica pe nepot sa fac;a 0 mare
greseala.

48
 Capitolul 3
.
Sir Rupert ajunse la casa lui din Berkeley Square
in jurul orei sapte. Cind intra in hoi, majordomul ii

Sl spuse:
A

- Inaltimea sa se afla in birou, Sir.

Gindindu-se di se intin1plase ceva rau, caci altfel
tnarchizul n-ar fi sosit la asemenea ora, sir Rupert se
indrepta spre biroul sau. Marchizul .
citea un ziar, pe
care-Ilasa sa-i cada din n1ina cind el aparu.
-::--- Ai intirziat atit de mult, dragul meu, i!lcit ince-
pusem sa-tni fac probletne!,
-- Atn fost ln Chinatown; li raspunse sir Rupert,
...
~i
am adus niste achizitii foarte interesante pe care
abia astept sa ti le adit. Puse pe o masuta pachetul

49
pe care-1 avea in brate, dar apoi se opri un tnoment
privindu-1 fix pe marchiz; banuiesc ca ai ceva sa-tni
'

spui! .

-Am zise marchizul a carui supirare se sitntea

'

si din glas, dar as vrea sa vad mai intii lucrurile

despre care-mi spuneai!
- Cred ca ar fi eel mai bine sa bern ceva, zise sir
Rupert, apoi se duse direct la dulapul cu bauturi de
unde scoase o sticla de sampanie si turna in doua
pahare.
'
- Mi-am inchipuit ca vei simti nevoia unui pahar de
sampanie in seara asta, dupa noutatile pe care le-ai
aflat si le-arn spus servitorilo'r s-o puna la gheati
- Esti foarte atent la toate, ca de obicei, remarca
marchizul.
Sir Rupert se indrepta spre tnasuta pe care pusese
pachetul. Era itn pachetat destul de grosolan, dar
.

reusi sa-l desfaca imediat. Ridica din el cu mare grija

o statueta a lui Krishna, zeul hindus al dragostei. Era
sculptat~ in aur cu diferite pietre pretioase.
~--.
"
- Imi place! exclama marchizul.
Dar abia atunci realiza sir Rupert ca nu era eel
mai indicat moment pentru a-i arata marchizului

50
zeul dragostei, asa di se grabi sa scoata altceva din
pachet. Scoase un elefant din cuart roz, care pe
filde~i avea cite o perli
Marchizulil privi cu aceeasi lncintare.
- Nu pot sa inteleg, zise el, cutn un amarit de
capitan de nava are asemenea gusturi rafinate,
remarca tnarchizul.
- Banuiesc ca a pritnit ceva educatie, .poate de la
predecesorii lui, i1 cispunse sir Rupert. Cred ca-ti va
placea eel mai tnult eel de al treilea obiect pe care l-am
adus si care era ceea ce-tni lipsea din colectie. El
scoase un Bodhisattva sculptat din lemn, care
apartinuse dinastiei Sung inca din anul960. Letnnul
nu avea nici o crapatura, iar culorile erau foarte vii.
Sir Rupert privi stat1:1eta cu incintare, iar
marchizul il intreba:
.
- Asta este tot?
- Pentru motnent, da. Va mai fi un obiect dar
despre astalti voi vorbi mai tirziu.
El scoase de pe fundul pachetului o sticluta Pe
care o a~eza cu griji linga cele trei obiecte de pe
tnasa."'

------51
 ' .

Marchizul o privi curios, dar inainte ca el sa .

apuce sa spuna ceva, sir Rupert zise:
I

- Acum, Maurice, este d.ndul tiu. Ce ai aflat?

.
- Atn fost la club, incepu acesta. Am. plecat
repede toCtnai pentru ca sa evit ca Harry si-mi
povesteasci des pre cisitoria lui. Iar cind atn .ajuns
la club am -aflat ca avea toate motivele sa Se
gribeasca si-mi spunf .
-De ce? in.treba_ sir Rupert curios.
~ L-am vizut pe prietenul tiu, lordul Charles
Grahatn, ~'i tni-a spus ~i tnie ceea ce ai aflat tu la
Tattersall.
- Asta puteam si-ti spun chiar eu, nu era nevoie
si te duci acolo, zise sir Rupert. Alte informatii ai
mai primit?

- Pentru ca si tni asigur ci nu este o confuzie,

continua marchizul, l-am rugat pe Graham si se
duca la. actrita lui, celebra Rosie, sa afle daci mai
stie
. si. altceva.
Vizind figura marchizului, sir Rupert intelese ci
Rosie venise cu (tetalii.
- Si ce.:a zis Rosie? 1ntreba sir Rupert
' '
nerabdator.

52
 - Am a~teptat in trasura in timp ce Graham a
urcat in apartatnentul ei, sa afle daca mai avea alte
informatii
.. .

Obsenrind figura prietenulu.i sau, sir Rupert

intelese ca femeia avusese ~i altceva de spus.
- Ei, ce-a zis? il intreba el vazand ca marchizul nu
. . .
spune ntmtc.
- Ac.trita, zise marchizul in cele din urma, i-a spus
ca dilnineata a fost repetitia la piesa in care ea joaca
alituri de Catnille Clyde. Dupa terminarea
repetitiilor, Camille s-a liudat cu casatoria ei care va
avea loc duniinica seara sau luni (limineata . .

- A invitat pe cineva la eveniment? intreba sir

Rupert.
Marchizul scutura din cap.
- Nu, i-a spus lui Graham ca se va desfa~ura in
secret. Dupa ceremonie i~i va -invita prietenii sa bea
I in sanatatea ei. Vocea tnarchinuluiparea case dimi-
nueaza la fiecare vorba pe care o rostea. Apoi, el
izbucni in lacrimi:
-Rupert, te rog invata-ma ce sifac!.
- Am raspunsul pregatit, spuse sir Rupert,
~tsculta-tna cu atentie. .

53
 '
- Sunt atit de fericita! 1i spuse Tereza tatalui- ei. ,
Era vineri iar dupa-masa Tereza si sir Hupert pornira
spre palatul Stoke. Erau doar ei doi in faetonul eel
nou al lui sir Hupert de care acesta era foarte
mandru.
Marchizul si Harry calatoreau intr-un alt fatton
care pornise cu doua ore inainte.
- Cu cat scot tnai devreme baiatuldin Londra cu
atit mai bine! i se spovedise marchizul lui sir
Rupert. illas pe Harry sa condudi faetonul pentru
ca avind de condus trei cai va avea probleme ~i nu
se va gindi Ia ale lui.
Sir Hupert considerase di era o idee excelenta.
lar el se bucura de orele pe care avea sa le
petrettca in compania fiicei sale, -si incepu prin a-i
, povesti care fuSese contributia lui Ia proiectul fae-
tonului, 1i vorbi despre arcurile, rotile si suspensiile
7
acestuia.
- Daca este tras de cai bine hraniti. si. odihniti,. nu
rna poate intrece nimeni Ia nici o cursa!
.

Tereza incepu sa rida.

54
 ~ Tu cistigi intotdeauna, tata!
- Sper c-o s-o pot face si saptamana asta! zise sir
Rupert.
- Ce vrei sa faci,- tata?
- Tocmai asta voiam sa fac acum, draga mea ~i am
nevoie de ajutorul taw in acest scop.
- Sunt sigura di ai un plan grozav; abia a~teptsa-1
aflu!
- Sper sa~I consideri tot asa dupa ce ti-l voi
destainui, zise sir Rupert, pe un toil misterios .
.
Tereza 11 privi pe sub gene, intrebindu-se ce
pusese tatal ei Ia cal e.
Privindu-1 ea stia intotdeauna cind planuia ceva
caci figura lui capata un aer aparte. Tereza se mai
min una inca o data ce chip armonios avea tat~il ei.
Chiar si putinul par alb de Ia timple ii statea foarte
bin e.
- Ei bine, tata, zise ea lasa-ma tnai intii sa te
. .

felicit pentru faeton. Va trebui insa sa gasesti pe

. '-' '-' . '"" .
c1neva care sa vrea sa concureze cu not, caru1a sa-1
"-'

demonstrezi ca-l vei invinge!

.
Sir Rupert incepu sa ridi ,

55
 - 0 si-ti arit una dintre inovatiile mele, zise el.
Un loc special pentru amplasarea pistoalelor, pe.
fiecare parte a faetonului.
.

- Presupun, zise Tereza ca te ginde~ti la hotii de

drumul mare, dar cred di vazand cit de elegant es~e,
se vor. sfii si-1 atace, inchipuindu-~i di detine ~i un
sistem de paza corespunzitor.
- Nu se ~tie niciodati, replica sir Hupert, cici de
la terminarea rizboiului au apirut foarte tnulti til-
hari, care ataca unde ~i cind nu te a~tepti.
- Pres'upun ca sunt din rindul acelora care au
revenit in Anglia pentru a-~i gisi de lucru, ceea ce
este putin probabil in situatia econotnici precara a
t;lriL zise Tereza cu voce joasa, ~i cred ca nu lis-a dat
nimic pentru anii in care au luptat pentru tara.
- .Mi tetn ca ai dreptate, spuse sir Hupert. Este o
ru~ine ca acei oameni care au luptat in annata n-au
primit nici un fel de pensie, mai ales cei care au fost
raniti. Acestia
' '
traiesc clin mila trecatorilor sau tnor
cle foatne.
"
-- Nimeni n-a ridicat problen1a lor in parlament,
t ~ ' t a~ i I l11 trtl) ;1 rereza.
t
 .

- Atn auzit cite ceva ln acest sens, replidi sir

Rupert, dar nimic convingator. De fapt, nitneni nu
le-a dat atentie
. .

- Tata, dar si tu iei cuvintul adesea ln parlament,

cred ca pe tine vor fi obliga~i sate asculte.
Sir Rupert li zirribi.
- Eu prefer sa rna ocup de vapoarele mele, fata
mea.
- ~i eu am aceeasi preferin~a, zise Tereza. Asta ne
aduce lnapoi. .
la lntrebarea daca lmi vei lngadui sate
ajut in tnunca ta, ca si cum as fi un fiu al tau?
"
- In tnotnentul de fata tna poti ajuta cu altceva,
draga n1ea, zise sir Hupert.Voi vedea daca esti destul
de isteata perttru a realiza ceea ce.;ti cer.
- Este o provocare pe care sunt gata s-o accept,
zise Tereza. Despre ce e vorba?
Sir Hllpert lsi privi fiiCa ru vadita lncintare,
spunindu-i:
- ~ vrea sa-l salvam pe tanarul Harry Lanbourne
care este pe punctul de a se face de rusine si de a-1
transfonna pe unchiul sau in eel mai nefericit otn de
._, "
pe patnant.

57
 ~Ce-a facut contele? Desi nu l-am cunoscut mi
l .. '

1-ai dat mereu de exemplu, iar pentru mine el este

simbolul perfectiunii.
Tatal ei_ nu zise nitnic, asa ca Tereza con-
tinua:
"'"'
- Cind Harry se afla sub comanda ducelui de
Wellington erai la fel de inc;intat ca ~i unchiullui! Iar
eu la vremea .aceea eram invidioasa pe el pentru ca,
fetneie fiind, nu puteam tnerge la razboi ~i sa obtin
medali~ pentru vitejie.
- Nu mi-am inchipuit ca tu ai putea fi geloasa pe
cineva, zise sir Rupert, dar daca astfel pui probletna,
inteleg eel felul in care a fost descris Harry te-a
.ambitionat.
- Presupun, ii rtlspunse Tereza, ca asta rn-a facut
sa fiu ~i mai hotar~ta sa termin cu succes ~coala,
.,

pentru ca tu sa poti fi mindru de mine.

. I

- ~i am fost intotdeauna, draga mea, zise sir

II upert repede pentru a nu-i mai Iasa ragazul sa-~i
c t ll 1t illtl t' iLl eea.
Mrr~cr;l cJteva n1inute in ticere apoi Tereza
 - N;adar, ce-a ftlcut Harry, tati?
- Marchizul este distrus, zise sir Hupert, pentru
ca a aflat de la unul dintr~ prietenii sai de la club ca
Harry intentioneaza sa se insoare cu o actriti care se
nume~te Camille Clyde.
- Atn auzit de ea! exclama '"fereza. A venit la Bath
imediat ce a inceput inul ~colar ~i a jucat in Romeo
si Julieta. Fetele mal mari au avut voie sa mearga la
spectacolele ei si au fost entuziasmate.
- Banuiesc ca este o actrittl buna, admise sir
Hupert. Dar in acelasi timp trebuie sa intelegi ca o

astfel de casatorie 1-ar ucide pe marchiz; nepotul ~i

mostenitorullui sa puna o actriti oarecare pe locul
care a apartinut dlndva mamei sale.
- Cred ca multi 'ror fi ~ocati, a(lmise '"fereza, dar
(laca el 0 iubeste cutn sa-l faci sa renunte la ea?
~ ~

Sir Hupert nu putu si-i rispunda Ia intrebare.

Dupa citeva clipe de gindire el continua:
- Ceea ce sim te tinirul Harry pentru aceasta
'

fetneie nu este ce simte un birbat pentru femeia cu

care vrea sa se casatoreasca.
Tereza se gandi un moment
tatal ei.
;" .
Ia ..
~prbele rostite de

"

59
 ~ Vrei sa spui tata ca aceasta Ca1nille Clyde este
ca Nell Gwyn, de care regele Charles II era foarte
lndrigostit dar cu care nu se putea casatori?
- Exact asta voiam sa spun, draga mea, zise sir
Hupert.
- Dar regele Charles era deja casatorit, ii
raspunse Tereza, din acest motiv 1i era imposibil sa
se casatoreasca cu Nell desi o iubea nespus de mult.
- Chiar daca n-ar fi fost casatorit, li rispunse sir
Hupert tot n-ar fi putut sa se cisatoreasca cu Nell
Gwyn si nici Harry nu poate face asta.
- Chiar daca ... o iubeste pe Camille Clyde?
"
- .In nici un caz!
- ~i atunci... cum se va rezolva problema, tata,
caci el nu va voi s-o supere si s-o stie nefericiti.
- 'Exista multi alti barbati. care vor vrea s-o con-
. ~ ~

soleze, asa cum probabil c-au mai ficut-o, rilormai

sir Hup~rt.
- Vrei sa spui, tata, ca ea a mai fost lndrigostiti?

-De multe ori, fata mea.
Tcrrza rimase o clipa pe ginduri, apoi decise:
Ill ;I< TSt Gtz,_Harry nu trebuie sa Se cisatoreasca
or.4o ~ .

c ' ' ... 1 ' .11 i 1H 1;1t <' Ia lnceput ei i se va parea interesant
 sa devina contesa dar curftnd se va plictisi de asta si

poate si de Harry! _,Apoi se va indragosti itnediat de

. '
altcineva!
Sir Rupert risufla oarecum usurat, caci isteata lui
fiica vazuse cum se vor (ierula lucrurile. El era in
acelasi timp con~tient de inocenta Terezei.
Dar se gandi ca. fiica lui, care luase premiu la isto-
rie, auzise cuvantul
.
atnanta -
probabil din vierile regilor
si ale curtenilor. Oricun1, ea realiza care era diferenta
dintre o femeie tara itnportanta cum era atnanta ~i
sotia, cea care purta nutnde unui barbat si era matna
copiilor lui. Sir Rupert se gandi ca era mai bine sa
treaca direct la problema lui decat sa mai piarda tim-
pullamentandu-se, asa di li spuse fiicei sale:
- Ceea ce vreau sa faci tu, draga mea, este. sa-l
impiedici pe Harry sa faca aceasti casatorie nepotri-
vita care ar putea avea loc, dupa cum mi-a spus
tnarchizul, duminici. noaptea sau luni dimineata.
- 0 casatorie secreta?! exclama Tereza. SuOt
sigura ca ar fi ceva foarte palpitant.
~ Este ceva care nu trebuie sa aiba loc! se infurie
sir Rupert. ~tii cat inseamna palatul Stoke pentru
. marchiz si cat de mand.ru este de 'genealogia lui!

61
 Tereza lnclina din cap iar sir Rupert continua:
- Harry este tnostenitorul lui si daca ar face o
mezalianta ardistruge tot ce a facut marchziul si tot
ce a avut el mai drag.
Tereza puse o mana pe obrazul tatalui. ei cu
intentia de a-1 consola.
- Tata, ~tiu ca datorita tie a putut marchizul sa-si
revina dupa pierderile suferite, pentru ca mai apoi
sa restaureze palatul Stoke si sa-si rascumpere casa
din Berkeley Square.
- Este ce mai bun prieten altneu, zise sir Rupert
si stii cit tin Ia el. De aceea, draga tnea, trebuie sa-l
ajutani. ,
-~a vom face, tati, fu ea de acord, asa ca spune-mi
c~m votn proceda.
- Este foarte simplu, fata mea, tu trebuie sa te
miriti cu. Harry!
Tereza 11 privi de parca atunci 1-ar fi vazut pritna
I

-.J

()ara.
- Va fi o casatorie falsa dar el va trebui sa creada
Ll rstr reala! zise Sir Hubert, dar Tereza nu parea ca
tlltl'lq',l' rcca re i se spunea .
.

62
 - Nu lnteleg unde vrei si ajungi, tati, se plinse
ea. Cutn sa se casatoreasca cu tnine daca... este
lndrigostit de Camille Clyde? .

- Acum, asculti cu atentie la ce-ti voi spune,

zise sir Rupert, pentru ci daci se lntimpli ceva
riu, va fi un Clezastru pentru tnarchiz care nu ne va
ierta.
1'\

- Inteleg ci. .. desigur, tati, lnteleg, zise Terezi

Ceea ce nu lnteleg este felUlln care vom realiza asta.
- Am toati lnctederea ln tine, zise sir Rupert si
. '

va trebui si lncercim totul, irtdiferent cit va fi de

gr,eu.
- Atn lnteles asta, tati, fu. Tereza de acord .
-, Primullucru pe care va trebui si-1 faci este si-1
a tragi pe Harry sa lncerce caii pe care i-am cumpirat
...

de la Tattersall, care sunt cei tnai buni din tari.

"
- II voi face si se bucure de fiecare minut petre-
cut aHituri de tnine! protniSe Tereza.
- Trebuie si lntelegi, fata tnea, di un tinir de
virsta lui Harry, care are douizeci si sapte de ani nu
este prea interesat de fetele de virsta ta. Am lnteles
de la unchiullui ci-1 plictisesc pini si debutantele si
nici micar nu le vorbeste daci le poate evita.

. - . . . . ..
63
 - Dar... crezi di eu i-as putea stirni interesul?
intreba "fereza.
- Asta depinde numai de tine, draga mea. Eu te
gasesc foarte inteligenta si o excelenta companie,
desigur, dupa mama ta. ~ vrea sa-l fad pe Harry sa
te remarce foarte repede, sa-i faca placere sa se afle
in campania ta si sa \se indrigosteasca, daca este
posibil.
Spre uitnirea . lui, Tereza didu capul pe spate si
incepu sa rada.
-0, tata, cred ca vrei prea tnult! Daca acest Harry
intentioneaza sa se casatoreasca peste doua zile cum
crezi ca s-ar putea indragosti de alta femeie atit de
repede?
- Lucruri foarte dudate se pot intitnpla intr-un
titnp scurt, fetito! Nu-ti cer decit sa incerci si-1
cuceresti!
- Si'
in cazul in care .acest barb at care s-a
indrigostit de 0 femeie de scena, se indragosteste
d r mine, o fata care abia a padisit bindle scolii,
(., . vn i s~l se intimple lnai departe, sa ne si

().1
 - Asta ar fi mai mult decit am visat eu pentru
tine, draga mea, dar de fapt, eu am aranjat disitoria
voastra cu marchizul ... ctesi va fi doar o farsa ...
'

- Nu lnteleg, tati, insisti Tereza.

- Dupi cum ti-atn mai spus, an1 primit de curind.
niste cotnori diti. est, lncepu sir Rupert ..
- Stiu si sunt lncintitoare, tati! 11 intrerupse fata,
in special elefantul. Dupi cum ai spus ar sta foarte
bine in camera cle zi..
-Ti-l
.
diniiesr, fiica mea, ca si pe celelalte lucruri
.

pe care le-arn cumpirat, dar va trebui sa reuse~ti in

acest plan, eel mai.. cotnplicat pe care l-am conceput
vreociata.
- Spune-mi cum este posibil, il implori Tereza.
- Pupa cutn stii atn primit cele trei comori de la
cipi~anul chinez, dupi care l-am intrebat in ghimi
daci mi-a ad us cumva si droguri, asa cum obisnuiesc
sa faca cei care se due in est.
- Periculoasi intrebare, tata! Si?
- Omul mi-a promis si-mi arate ceva ce n-am mai
vizut vreodata .
. :. . Des pre ce era vorba? sopti Tereza.
- Omul a venit cu o sticluta , in care se afla. o sub-

stanti ad usa de la Beijing.

65
 - Un drog?
- Da, unul neobi~nuit. Se pare dl. anihileaza.
creierul oddlrei persoane care ia doua pic:ituri din
ea. Omul poate vorbi, se poate misca ~i executa ceea
ce i se cere, dar nu este conStient de ce face pentru
ca nu-i mai functioneaza creierul, este ca anesteziat.
- Extraordinar! exclama Tereza.
-.Asa am considerat si eu, fu sir Rupert de acord.
Chang Mai a chetnat un baiat diruia i-a dat un pahar
cu vin ln care a pus doua picaturi de drog.
- Si ce s-a lntimpht? lntreba Tereza cu sufletulla
.._,
gura.
- -Nu se ve(lea nimic anortnalla acest baiat, (lar
, I

n-a scos nici o vorba pana nu i s-a spus sa vorbeasca.

Chang Mai 1-a facut sa spuna: buna dimineata, dotn-
nule, este o zi foarte frumoasa si buna seara, dotn-
nule, eu rna voi culca acum. Repeta vorbele pe un
ton normal dar nu era constient de ceea ce spunea.
- Extraordinar! exclama Tereza.
Sir Rupert continua:
- Apoi i-a spus baiatului sa se aseze pe un scaun,
lurru pe care el 1-a executat, apoi i s-a cerut- sa
< I(,~ ' r 111 ;1. .,
""';

------ 66
 ,~Si
., a facut-o?
,.

' - cand am plecat baiatul dormea tun, dar capita-

nul rn-a asigurat ca se va trezi intr-o ora fara sa-~i
aminteasca nimic din ce s-a in tim plat.
- Nu pot sa cred! continua sa exclame Tereza:
A

Inteleg ca :vrei sa-i administrezi aceste picaturi lui

Harry.
- Este singurul mod in care-I putem salva, replica
sir Rupert, dar te rog sa rna ierti, iubita mea. fetita,
. .
pentru di te itnplic in toate astea.
- Dar ce se intimpla dupa ce se trezeste? intreba
'fereza cu jutnitate de gura.
- Asta este partea cea mai grea, admise sir Rupert.
6

Va trePu\ sa-i spun em ca este casatorit. .. cu tine.

- Si, daca va fi foarte furios <.lin cauza asta? Daca

se va supara prea tare pe fuine?

- Chiar daca se va supara, eu il cunosc pe Harry
~i ~tiu ca nu se va man:ifesta prea violent. Se va con-
trola.
Tereza se infiora.
- Nu-mi place ce-mi propui, tata, zise ea.
A

- Intelegi desigUr cava trebui sa treacicitva timp

inainte de a-i spune ca a fost pacalit. Ceremonia

67
disatoriei, care va trebui sa aiba loc pentru a face
totul credibil, va fi organizata ~i derulata de un actor
care sa joace rolul pastor~l-ui.
-Am crezut ca-i vei spune lui Harry imediat ce se
treze~te, sugera Tereza.
- Acum, cind ai toate datele problemei,
ginde~te-te ca daca simbata seara ii spunem ca a
fost doar 0 pacaleala, el se va casatori duminica tu
Catnille Clyde.
Tereza i~i privi uimita tatal.
- Vrei sa spui ca Harry nu v:a afla prea curind
adevarul?
- Nu vad cutn altfel il vom putea opri. sa se
casatoreasca cu ea, zise sir Rupert, ~i daca avern
noroc ea va fi atat de furioasa incat va vrea sa se
razbune peel ~iii va acorda gratiile sale urmatorului
nefericit de pe listi Vazind di Tereza nu mai
spunea nimic ~i ca luase un aer .dezamagit, sir
Rupert zise: ,
- Poate ca ar trebui sa incerc sa gasesc pe altcine-
va In locul tau, fata mea, dar sa incredintezi unui
~~ r;-iitt tlt1 ~tsemenea secret de familie este cam I

11'-.LIIlt, r;iri tlu putem fi siguri ca acesta nu va vorbi.

"

6R
 Nu era nevoie ca sir Rupert sa faci aceasti precizare.
Tereza stia prea bine ci tatil ei, datoriti averii
sale, era mereu in atentia presei, ca~e abia astepta sa
mai afle ceva des pre el. Scriau in ziare des pre tot ce
facea el.
Ei spuneau de fiecare dati ci are foarte multi
bani si precizau si dlti bani a mai ficut de la ultima
dati cind scrisesera despre el. Cam acelasi lucru se
intitnpla si cu marchizul. Numele lui era mentionat
aproape zilnic in rubricile ziarelor si el era si subiec-
tul barfitorilor.
Cei doi isi continuari druffiulin ticere, o vreme,
apoi Tereza spuse:,
- 0 s-o fac tati... dar va trebui sa mi ajuti, stii
doar ci n-as Suporta sa te dezamigesc pe tine sau pe
marchiz.
A

- Iti multumesc, draga mea fiici, stiam ci nu mi

vei dezamigi, ii rispunse sir Rupert.

69
 Capitolul- 4,
Tereza ratnase realtnente fara cuvinte cand vazu
palatul Stoke. Auzise tnulte lucruri minunate despre
el, dar- nu-~i in chi puise o construqie de o asemenea
maretie. De departe pirea un Castel de basm.
Terezei nu-i venea sa creada ca este adevarat. Ea stia
.
desigur ca fusese ridicat de Vanbrugh, arhitectul

care proiectase palatul Blenheim ~i castelul Howard.

Marchizul dorise ca prin a~easta constructie
' impunitoare sa devina tnai important decat ducele
de Marlborough. Acesta primise palatul Blenheim
dr Ia natiunea care voia si-~i exprime astfel grati-
ltl<lill('a. M~trchizul ii daduse si-
. el un(la verde lui
\'.111hr11gh s;'\ construiasca ceea ce credea el ~i cum

70
 .

credea .. Vanbrugh fusese fericit. El to~mai trecuse

prin ni~te experiente destul de neplicute cu Sarah,
ducesa de Marlborough. Aceasta nu-l lnghitea ~i se
.
lmpotrivise fiediruia dintre planurile lui, sail dupa
cum obi~nuia el sa spuna, la fiecare caramida pe
care o a~ezase la Blenheim. De aceea lui Vanbrugh i
se paruse o minune sa poata Iuera firi a fi controlat,
~i sa fie lisat sa dea frau liber imaginatiei sale de
a~ist. ~i lntr-adevir imaginatia sa crease cea mai fan-
tastica constructie . .
Marchizului ii crestea. inima cand vedea oatnenii
care veneaQ pur ~i simplu sa-l adtnire, chiar daca nu
1\

aveau acces 1n 1nter1or~

Sir Rupert li vorbi mult Terezei despre acest
palat pihi cand- ajunseri pe treptele de Ia intrare
unde erau a~teptati de marchiz ~i de Harry.
Tereza. remarca faptul
.
ca -tnarchizul
.
i se adresi cu
multi caldura lui sir Rupert:
--'- Prietene, sunt fericit ca te revad!
- Iar eu rna bUcur di rna aflu aici, draga prietene!
1i raspunse sir Rupert. Ce mai faci, Harry? Am auzit
ca te-ai distrat destul de bine Ia Londra dupa toata
plictiseala din Franta!

71
 Tereza 11 examina pe Harry in timp ce tatal ei i se
adresa. Observa ca acesta era mult mai chipe~ decit
se asteptase ea. Oricutn, nu~~i itnaginase ca era un
barbat atit de frumos. Avea un chip foarte masculin,
umeri lati, soldurile lnguste, de atlet. Stia ci era un
bun calaret, asa cum 11 'Iiudase unchiullui.
- va rog, poftiti, li invita marchizul. Este prima
vizita a Terezei siva
. avea multe de vazut .
- Caii au ajuns bine? 11 lntreba sir Hupert pe
Harry.
- Da, sir Hupert, si va sunt extrem de obligat
pentru ei, zise Harry. Au fost deja condusi in graj-
durile despre care unchiul tni-a spus ca au fost
renovate.
- Ne-am consultat in privinta renovarii palatu-
lui, dar des pre grajduri nici eu nu stiu prea multe!
- Nu stiu
. . daca nu cumva. sunt mai luxoase decat
palatul! spuse Harry rizind.
Intrara, iar Tereza se Iasa furata de frumusetea
cupolei din holul imens. Cele doua rinduri de gea-
muri cu vitralii ajungeau aproape de tavanul pictat
<It () tnana intr-adevar maiastra. 0 multime de
...

( 11pidnni zhurau in jurullui Venus. Tereza lsi spuse

---- 72
ca era cea mai reusita dar si mai ciudata constructie
. ~ .
1
pe Care o vazuse vreodati Dar cind ajunse ln salon
si
. in biblioteca ...
Aici se aflau ln jur de o mie de dirti rare
"'
colectionate (ie tnarchiz. In
~
momentul in care
intrari ln marele salon de la primul etaj, Harry i se
adresa Terezei:
- Am auzit multe lucruri bune despre tine,
~rereza.

- Cred di n-aiauzit nici jumatate din cite mi-au

ajuns mie la urechi despre tine ... Iar pe misuri ce
atn aflat tot mai multe mt-am spus ca daca macar
jumitate din ce atn auzit este adevirat nu e~ti un om
ca toti. ceilalti ci un erou de basm.
. ~ .

Harry lncepu sa ridi

- Te asigur ca sunt un om obi~nuit ~i rna bucur
din plin de cele lume~ti. Dar acum sunt foarte fericit
pentru ca Voi avea ocazia sa calaresc acei cai
minunati pe care ni i-a trimis tatal tau.
- Si '
eu imi doresc acelasi lucru,. zise Tereza.
.

Ea intelese din felul in care o privea Harry ca o

considera prea lipsita de experienta pentru a caiari
astfel de cai. De aceea, li spuse:

73
 - Tc;>cmai asta voiam sa fac, chiar daca nu rna crezi.
- N-a~ lndrazni! exclama Harrry. Dar trebuie sa ai

ln vedere ca sunt cai foarte tineri carora le place sa

..,

fie condu~i de .0 mana puternici

Tereza zimbi. Cei care o vedeau aveau impresia,
tocniai pentru ca era mica de statura, ca nu poate
I

face nimic singura ~i trebuia ajutati Dar nu exista

provocare mai tnare pentru ea dedit sa struneasca
un cal narava~. Exact ca aceia pe care-i achizitionase
tatal ei. Ea nu avea de gind sa se certe cu Harry ci
numai sa-l faca con~tient de prezenta ei, a~a cum li
sugerase tatal ef.
- 0 sa--ti spun ce mi-ar placea sa fac, zise ea.
Dupcl-masa poate Votn putea calari, daca acei cai noi
nu sunt obositi.
~

- Dar au venit de ieri, cum ar putea fi obositi?

s. au odihnit bine ~i tot personalul de serviciu s-a
ingrijit de ei.
A .

- ln acest caz, sa pornim cit mai repedd

Tcn:za stia ca el mai are inca dubii ln privinta
'.lpa('iL-itii ei de a calari astfel de cai, dar nu m~i zise

71
 - Poate ai vrea sa ne uiriitn in grajduri sa vedem
ce tai se mai afla acolo, o invita el.
- Deci refuzi provo~area mea? il intreba Tereza.
Tocmai voiam sa-l rog pe tata sa organizam o cursa
. mftine, cu sarituri peste obstacolele pe care am auzit
ca le-a ridicat pe hipodromul pe care-1 construieste
unchiul tau.
- Se pare ca esti mai bine infonnata decftt mine,
Tereza! Nici n-am stiut (le toate astea!
'

- Atunci cftnd stai la tara ~i vrei sa participi Ia o

competitie, 'trebuie sa fii foarte bine antrenat, zise
ea.
Harry o privi printre gene.
-. Mi se pare mie sau imi reprosezi si tu ca si
unchiul ca stau prca tnult la Londra? Mi sc pare
amuzant dupa ce am stat atftta vreme peste hotare.
Harry facu o pauza apoi adauga: iar englezoaicele
I

sunt atftt de nostime! El o privi intr-un fel anume din

care ~fereza intelese
. .. ca si. ea intra in aceasta cate-
gorie. Dar era sigura ca el se gftndea in momentul
acela la frumoasa cea cu parul rosu, Camille Clyde.
- Este adevarat. Oar mi s-a spus ca nu suntem la
fel de spirituale saU istet~ ca frantuzioacele .

.75
 Era evident di Harry nusi pusese aceasta problema.
~l"iereza observa ca el ramase 0 secun(ia des-

cumpanit. Dar Harry lsi reveni imediat:

- Poate ca este o greseala ca o femeie frumoasa
sa fie ~i de~teapti. Ar contrazice in permanenta pe
oricine ~i frumusetea ei ar deveni 0 sursa de. iritare.
- Sau poate lar stimula pe barbat sa faca mai
mult, poate lar lndemna sa ajunga pe culmile pro
fesiei sale. Apoi, cu o voce scazuta pentru a nu auzita
de tatal er~ Tereza continua: a~a a facut mama si de
aceea succesul tatalui tneu i se datoreaza in mare
parte.
Ei i se ,paru in momentul acela ca Harry parea
'\..

surpnns.
Dar ea vru sa schimbe subiectul ~i lncepu sa
admire picturile din acea lndipere. ~tia multe
despre arta de la mama ei ca si de la scoala.
Cunostea multe povestiri despre arti~ti, putea sa le
A

comenteze stilul. In timp ce vorbea era constienta ca

Harry o asculta surprins.
cand mersera la masa ea lncepu sa admire
Ltpiscriile de pe pereti, apoi 11 felicita pe marchiz
prut ru akgcrea mobilierului, in speciala scaunelor.

----- 7h
A . '

lsi aminti di tat~H ei Ie rascumparase de Ia altcineva,

care le cumparase de la marchiz cu douazeci de ani
in urma. Marchizullua aprecierile ei ca pe un com-
pliment.
- Ati dat dovada de mare maiestrie, inaltimea
voastra, zise ea, ati renovat palatul astfel ca sa arate
exact asa cum 1-a proiectat Vanbrugh.
- ~ vrea sa cred ca asa este, replica marchizul. I

Dar de ce ai devenit dintr-o data atat de formala?

I

Pana acum lmi spuneai unchiul Maurice.

- Stiu
'
asta,. zise ~fereza zambind. Dar intrucat abia
.

ti-atn cunoscut nepotul rna gindeatn sa nu con-

Si(lere ca abuzez cie atributele care sunt doar ale lui.
"
Incepura sa rida, iar Harry zise:
- Sunt fericit sa-l impart cu tine pe unchiul
Maurice, atita vreme cit nu revendici vreo pretentie
asupra palatului Stoke.
A

- Iti promit ca n-o sa fac asta, raspunse Tereza. ~i

as vrea sa vezi si Casele noastre, ba mai mult
vapoarele tatei.
- Cu mare placere! zise Harry.
A .

- In acest caz trebuie sa vii cu noi Ia Liverpool,

zise sir Rupert, ~i o sa-ti arat toata flota mea.

77
 - 0 voi face cu cea mai mare placere, replica Harty.
Masa fu delicioasa iar dlnd se terminiTereza fugi
sa se schitnbe in costumul de calarie. Pana in
momentul acesta totul mersese conform planului.
'l~atal ei si marchizul erau foarte multutniti
' . ~
de tot
ce facuse ea.
Cind cobori Tereza ii gasi pe cei trei barbati
a~teptind-o in biblioteca. Marchizulle arata o noua
~

achizitie, un tablou expus deasupra ~etnineului, pe

. de la Christie's. De
care.,} achizitionase la o licitatie
~

cum vazuse acest tablou i~i spusese ca era o piesa

- \

care trebuia sa se adauge la valoroasa lui colectie.

' .

TereZa adtnira tabloul, apoi privirea ei se concentra

asupra lui Harry.
- Abia a~tept sa ies afara, sa rna bucur de soarele
asta tninunat ~i sa vad caii cumparati de tata, de care
este atat de multumit.
~ ~
~

- Eu voi veni miine cu voi, zise sir Hupert, pen-

tru ca acutn am ceva de discutat cu inarchizul, a~a ca
voi doi puteti pleca.
- Caii sunt la intrarea din fata, zise Harry, dar
dacl te-ai razgindit, am ordonat sa se aduca ~i un alt
r;d pr care sunt sigur di poti calari lini~titi
!j

78
 1\

- lnteleg ce spui, Harry, dar chiar dadi sunt

femeie insist si ciliresc pe unul dintre cei trei cai.
Hafry lui o mini de om disperat ~i nu. mai zise

fllffilC.

Dintr.:.o privire, Tereza realizi ci Harry alesese

~

pentru ea un cal foarte bine dresat. De. aceea, ea

alese . un altul pe care grijdarii abia reusiseri si-1
"'
domoleasci. In ciuda protestelor lui Harry, ea reusi
si salte in sa. Apuci friiele si se a~ezi mai bine, con-
trolan(l ,. animalul. Numai in momentul acela ea
reaHza ci Harry ficea eforturi si-si struneasci ani-
.
malul. Porniri Spre pare in timp ce calul Terezei tot
mai incerca si-~i manifeste impotrivirea. Dupi vreo
ori de mers, cind deveniri stipini pe animalele pe
r

care le cilireau, Harry ii spuse:

- Te felicit, Tereza! N-am vizut o alti femeie care
sa calareasca asa d'e bine ca tine.
'!'

- Multumesc, sir! zise Tereza, multumiti ci se

remarcase. in ochii lui.
-Insist ci n-am mai vizut vreo femeie Ce, de~i
pare atit de fragili, poate sa stipineasci un cal
naravas ca acesta!
~

79
 - Dupa cum ii spuneatn adesea tatalui meu, chiar
. .
daca am mo~tenit fragilitatea mamei mele, am
mo~tenit creierul lui dar ~i lncapatinarea. Tereza
"
ofta. Imi pare atit de rau di nu suntbaiat~i nu ~tiu
cum sa-l conving pe tata sa rna lase sa intru in -
afaceri.
- Chiar te intereseaza? o intreba Harry uitnit. N-a~
fi crezut ca o femeie, mai ales una atit de frutnoasa
ca tine ar putea fi interesata de afaceri.
- Stiu multe des pre.. vapoare ~i dilatorii,- zise
Tereza, ~i a~ vrea sa invat ~i mai multe, mi se pare un
domeniu fascinant!
- Nu tni se pare o idee prea grozava, zise Harry,
nu este munca pentru 0 femeie. .
Si tot a~a discutind ~i argumentind, se intoarsera
"
Ia palat. In timp ce se ducea in camera ei pentru a
seodihni, Tereza i~i spuse ca era pe drumul bun. De
data asta era convinsa ca Harry ~tia acum ca ea are
dreptate in tnulte privinte. Dupa ce se odihni i~i
schimba rochia. Intrara toti patru in fiecare
incapere; marchizul fiind fericit sa le arate fru-
musetile palatului. Iar acum era evident pentru toti
ca sir Rupert era eel care adusese palatulla splen-
tloarea de acum ..

80
 La cina Tereza aduse in discutie problema con-
cursului de echitatie si a obstacolelor pe care
marchizul pusese sa fie ridicate. Cind sir Rupert le
spuse cit erau de inalte, Harry exclama:
- Cred ca sunt prea inalte pentru o femeie!
Sir Hupert 11 privi cu scepticism si-i spuse:
- Cred ca ai realizat in dupa amiazaasta ce fel de
. ~-

calaret este fiica mea. Imi seamana, iar pentru mine

nici un obstacol n-a fost prea inalt.
_; Cred ca... incepu Harry, dar vazand cum il
priveste Tereza, el zise: bine , ai cistigat! Dar daci o
sa faci vreo cazatura urata, va 'fi problema ~a, sa nu
dai vina pe mine!

- Nu, va fi doar vina tnea, zise Tereza, iar tu va

trebui sa 'adtniti ca barbatul nu este chiar atat de
grozav precum crede.
- Ce tnare problema sunt femeile astea! . zise
Harry ca pentru sine, tnai ales cele care vor sa intre
in domenii prin excelenta masculine. Cred ca in
curind vom avea femei jocheu, soldat si marinar!
Tereza continua sa-l provoace:
- Cred ca tie, ca tuturor birbatilor, ti~e teama ca
daca o femeie are ocazia poate demonstra ca iti este
nu numai egala ci superioara!

- - - - - - - - - - 81
 Cei trei birbati incepuri si ridi, iar Tereza,
i

simtindu~se incurajati, continua: mai avem ae astep-

tat dar in curand noi femeile .vorn demonstra ca
putem conduce lumea, Ia fel de bine ca voi, birbatii!
.
- Dar o faceti deja, din pat, de tnii de ani"; oricum
nu veti depisi acest nivfl! zise marchizuL
Si discutia cont_inui pe a~easti temi pini cind -
sir Rupert se .retrase, sub pretext ci este foarte
J\

obosit, iar Tereza il urmi. In titnp. ce urcau scara

spre inciperile care le erau rezervate, sir Rupert ii
spuse Terezei privind-o cu achniratie:
- Sunt atat de tnandru de tine~ fata mea, !neat .
. ,
. . . I

nici nu-mi mai pare riu ci n-am avut un biiat!

Tereza isi siruti tat~H, ii spuse noapte buni si
intri ln camera ci unde nu putu s:i adonni mult
timp gindindu-se Ia seara plicuti pe care o petre-
cuse. Dar n1ai presus de toate, se gandea Ia Harry.
Abia acutn putea si inteleagi mai bine de ce era atit
de ingrozit marchizul de ideea ci Harry s-ar cisitori
cu o actriti cu care, de fapt, el n-ar avea nitnic in
comutl. lar ea se convinsese ~a toate acele lucruri
fruJUoase pe care ducele de WellingtOn le spusese
despre el erau adevirate. Pu~a fi un conducitor

82
 foarte bun ~i putea akitui plan uri strategice cu care
sa-si. scoata oamenii din dificultate. Iar acum el se
putea afla in situatia in care si-~i ajute tara pe titnp
de pace. Era pacat ca un asemenea birbat si-~i
piarda serile la teatru a~teptindu-~i sotia sa termine
spectacolul. Era un barbat capabil care trebuia sa-~i
foloseasca puterea ~i cuno~tintele Ia itnbunititirea
legislatiei, sau in parlament. Apoi, din cauza oboselii
acumulate peste zi, Tereza adonni adinc.

Dimineata, Tereza se scula devretne pentru a

merge la ctlirie cu Harry. Tatal ei-- nu-i insoti sub
pretext ca.. voia si-~i pistreze energia pentru curs a
de dupa amiaza. Tereza ~i Harry pornira la risiritul
, soarelui. Natura pirea ca. se bucura alituri de ei de
aceasta plimbare pe care o faceau, pisirelele cintau
fericite, iar florile de primavara i~i inaltau capetele
din iarbi Terezei ii facea plicefe sa fie alituri de el,
sa se dueleze in vorbe, sa se intreaca Ia fel ca in
prima zi. Nici unul nu ci~tigase, a~a cape drumul de
intoarcere erau amandoi multumiti. '
ca facusera 0
plimbare placuti. Cit despre cai, se ridicau Ia
inaltitnea a~teptidlor.

83
 Dupa-amiazi, spre incintarea Terezei, tatal ei c~tiga
cursa cu obstacole. 1"1ereza se lisase intrecuta atat de sir
'

Rupert cit side Harry, dar numai cu o lungime de cal.

Sir Rupert era foarte incintat iar Harry il feliciti
- M-ati intrecut, sir Rupert, dar lmi voi lua revansa.
- .M pune succesul pe seama experientei dragul
meu, este ceea ce-ti lipseste tie in tot ce faci, in
afaceri, in viata de zi cu zi, sau in planificarea ofen-
sivei lmpotriva inatnicului.
- Este adevarat, admise Harry, abht acum vad de
unde si-a castigat Tereza experienta, ca si
inteligenta, de altfel.
- Este un cotnpliment pe care-1 primesc cu mare
placere in numele fiicei mele, zise sirHupert vidit incintat.
- Mi-as fi dorit sa va pot lnvinge, zise Tereza, dar
poate voi reusi lntr-una din zilele urmatoare.
Barbatii irtcepura sa rida si glumele continuara
pe tot drumul de intoarcere. Numai cind se imbraca
pentru cina, Tereza isi atninti ce eveniment trebuia

sa aiba loc in seara aceea.
Marchizulli spuse cu vadita incintare prietenului
~ ~' ' 1 I I t 111 t rt:

------ 84
 - Dragti amic~, lucrurile merg mai bine decat
ne-am fi asteptat intre cei doi tineri, incit as fi gata
sti-ti propun sti mai ~teptam o zi dar Charles
Grahatn spunea ca Harry va trebui sa piece spre
Londra (fis-de-dimineata.~ . '
- M-am gindit ~i eu Ia asta, zise sir Hupert.
"
- Inainte de a pleca din Lo~dra am aranjat cu un
actor sa vina sa joace rolul preotului. l-am promis
foarte multi. bani si. am trimis 0 trasura sa-l aduca.
- Cred di ar fi un dezastru daca Harry 1-ar
recunoaste, ce~a ce nu este itnposibil avind in
vedere ca s. a catn invartit in lumea lor.
- Este putin probabil, spuse rriarchizul, tni-a luat
citva timp .ca Sti gas esc Un OlTI de incredere, mai
putin cunoscut, pe care 1-atn phitit corespunzator.
Sir Hupert ofta.
- Ma simt atit de bine aici, ~i mi-~ fi dorit sa nu
fi. fost necesar sa facem aceste lucruri.
Marchizul se uita in jurul still.
" . .

- Iti poti ilnagin:a toate as tea, castelul, condus de

o femeie al ctirei singur scop este sa arate bine in ,
lumina reflectoarelor?
,

- Banuiesc ca este totu~i o actriti bnni, indrazni

.sir Rupert.

85
 - Abia biiguie cuvintele. care . au fost scrise de
.
altcineva mai inteligent decit ea, femeia a:sta nu va fi
niciodata mai mult decit un papagal! zise marchizlll
revoltat.
- Ai dreptate, prietene, si de aceea vom face totul
pentru a-1 salva pe tinarul Harry.
- Cred ca este singura solutie, altfel, luni va fi
;.. .
prea tarz1u.
- Da, ai dreptate, ofta sir Rupert.

Tereza era pregatita pentru cina cind tatal ei

batu la usa.
'
- Draga mea, a~ vrea sa vorbim intre patru ochi
.
inainte de a cobori.
Camerista care o ajuta sa se imbrace ie~i repede
din incapere.
- Ce s-a in tim plat, tata? intreba Tereza .
.
- Pina acum, nimic, ii raspunse sir Rupert, dar
dupa cum ti-am spus, marchizul va aduce un actor
care sa oficieze casatoria ~i s-a ocupa~ de toate, in
(ele mai mici detalii.
'r(:reza il asculta.

86
 - A scos chiar si licenta de disitorie, esentiala
pentru 0 casatorie legala.
Caci Harry ln mon~entul in care va afla ca a fost
picilit va face totul pentru a gisi un puvct slab de
care si se agate, pentru a demOl)Stra ci este vorba
despre 0 casatorie ilegala. Ar putea chiar si-i dea ln
judecati. Iar dadi acest lucru se va intimpla,
marchizul va trebui sa-i explice ca nu fusese decit o
farsa. ~i bineinteles va izbucni scandalul de rigoare.
Sir Hupert, care-i urmirea gindurile, ii spuse:
- ceea ce va trebui sa faci tot tu, draga mea, si imi
cer scuze inca o data ca te implic ln astfel de situatii,
,

este ca. Harry sa fie convins di s-a infiptuit ceva

....

legal. Poate la inceput va fi supirat sau deceptionat,

dar n-ar fi bine si-i povesteasca toate astea ~i
Catnillei Clyde. Sir Hupert facu o pauza apoi con-
tinua: de fapt, sunt aproape convins ci va accepta
. situatia, iar cind lsi va da seama ca nu este indrigos-
tit de aceafetneiv ci de tine, li vom spune adevirul.
'.r

- Dar. n-ar fi mai bine, tati, sa-i vorbesti ca intre

birbati, sa-l faci sa inteleaga ca prin"gestul lui -1-ar
rani foarte tare pe marchiz ... Poate ar fi mai bine a~a.
Nu este exclus sa renunte de bunavoie.

87
 Sir Rupert piru ca se ginde~te citeva clipe.
- Da, s-ar putea intimpla asta. Dar tot atit de
posibil este ca Harry sa se surere foarte tare ca inter-
venim in viata . lui. Asta-1 va face sa se duca direct Ia
-
.Londra si sa se.casatoreasca cu acea femeie. Ar face
~- ~

asta numai pentru a-~i dovedi sie~i ca este indeajuns

de barbat pentru a decide singur asupra .
viitorului
...,

.
sau. .
Iar Tereza ~tia di exista ~i aceasta posibilitate.
"
Incepuse sa-l cunoasca pe Harry ~i ~tia ca este un om
hotarit ~i puternic. Chiar daca era foarte tinar,
semana cu tatal ei, avea ace.easi vointa. Iar un aseme-
nea om, o data ce S-a hotarit sa faca un lucru, este
cam greu sa-l mai schimbi. Cu un oftat, ea spuse:
- Ai dreptate, tata, stiu ca trebuie sa continuam,
(iar ... nu in acest fel!
- Nici eu nu sunt convins ca este cea mai buna

solutie, draga n1ea, dar singura. NU; putem refuza

ajutorul nostru marchizului care se afla la ananghie.
" .

- Nu, desigur, nu, replica Tereza. II iube~te pe

Harry ~i acest palat.
- Iar eu te iubesc pe tine, nepretuita mea fiici!
'
Nu te-a~ fi ilnplicat in actiunea asta daca n-a~fi ~tiut

88
ca marchizul ar fi distrus de aceasta casatorie. Cand
rna gindesc cit a luptat in ultimii ani, ~i toate
realizarile lui s~ treaca in posesia unei femei care sa
nu le aprecieze!
- Dar Harry nu intelege asta? intreba Tereza.
- Barbatii sunt Ciudati, draga mea. ~i chiar daca
par foarte puternici, o femeie de~teapta ii poate face
sa joace dupa cum le cinta ea, ii poate determina sa
A

faca lucruri de care apoi sa se rusineze. In timp ce

vorbea sir Rupert lsi privea flica intrebindu-se ce fel
de barbat era acela care putea sa nu se
indragosteasca de ea. Tereza nu era numai ofata fru-
moasa, cu ochii mari ~i parul blond. Mai avea ceva ce
in ochii lui sir Rupert era.. Unic. Era ceva ce el stia ca
va constitui o mare atractie ,. in ochii tinerilor din
inalta societate, imediat ce fiica lui lsi va face intrarea
acolo.
- Nu va trebui sa afle nimeni ce se intimpla aici,
zise sir Rupert, nu vreau sa-ti fie afectata reputatia
cu astfel (le lucruri.
tfereza illinisti
. .
- Nu-ti face probleme, tata, sunt sigura ca Harry,
cind se va trezi la realitate, va intelege ca ceea ce ati

89
ficut tu si marchizul este din dragoste pentru el. Mai
stiu di el simte lipsa mamti lui si desi unchiul
Maurice a fost foarte apropiat de el, n~a putut supli-
ni lipsa parintilor. El n-a ayu~ macar unul dintre
parinti alaturi, asa cum te-atn avut eu pe tine.
l

Sir Rupert se simti foarte rnagulit d~ vorbele

fiicei sale. El o saruta pe obraz.
- Cred ca actorul pe care-1 asteptam a sosit deja
si oficierea va trebui sa inceapa destul de repede,
fara sa mai pierdem timpul.
Din cuvintele
. tatalui ei Tereza intelese
. . cat de
mult ii displacea ceea ce trebuia sa fadi, stiind di tre-
buia sa induca
.
.
.
in
.
eroare un tan.ar la care tinea
. atat
de mult. Dar, ca si marchizul, nu intrevedea o alta
cale de a-1 itnpiedka pe Harry sa faci o casatorie
care. fara indoiala avea sa fie un fiasco. Iar asta ar fi
insemnat sfarsitullui
. .
Dupa ce pleca tatal ei, Tereza se mai privi o data
in oglinda. Era. itnbracata . intr-o rochie alba, de
muselin, pe care o cutnptlrase, cu contesa pentru
primul balla care avea sa participe. Pe decolteu era
(>rna ttl cu flori mici de matase tot albe, ce ave au in
mijloc dite un diatnant.

90
 Pe cap avea o coronita cu aceiasi trandafiri de
matase si diamante. Astfel ilnbracata, Tereza putea fi
foarte usor confundata cu Zeita Primaverii, care
pasea in Tara Soirelui Rasare.
"
In timp ce co bora scarile ease intreba daca Harry
o va admira. Dar in sinea ei era convinsa ca toate
gindurile lui se indreptau spre o anunie persoana
cu parul rosu, spre actrita care-1 astepta Ia Londra.
~

Cind intra in salon observa ca sir Rupert ii

adresase marchizului o intrebare la care acesta
clatinase din cap; cu siguranta 11 "intrebase daca
sosise actorul.
Tereza se- gindi, fara sa vrea, cu bucurie Ia faptul
di a doua zi diniineata avea sa calareasca din nou cu
Harry si se ruga in sinea ei ca acesta sa nu se supere
pre~ tare pe ea pentru farsa Ia Care fusese nevoita sa
'

participe.

91
 Capitolul5
Cina se sfir~i. Toctnai fideau de o glum a a lui sir
~

Hupert cind majordotnul se apropie de marchiz ~i-i

spuse ceva la ureche, apoi ii didu un bilet. Tereza lsi
lnchipui ca omul il informa despre sosirea actorului.
Inima ei incepu sa bata tare, mai ales cind inainte de
..
a se ridica de la,masa marchizulle spuse:
- Vreau sa va tratez cu ceva special, dragii mei.
- Despre ce este vorba? intreba sir Hupert.
- Maiestatea Sa mi-a dat inainte de plecarea Ge la
Londra o sticla de Porto ~i mi-a spus ca este eel mai
bun vin pe care 1-a baut vreodata. Vreau sa-l gustati
si sa aflu pirerile voastre, dar mai precis vreau sa
vrrifk dadi regele a avut dreptate. Toti incepura sa
1.11l.t p<'nt ru ca ~tiau ca regele are intotdeauna drep-

92
 tate. Marchizul a(tuse o carafa in care sustinea
. ca se
afla vinul de Porto si turna in patru pahare. Tereza
i~i imagini ca el turnase deja cele doua picituri de
licoare in paharullui Harry.
- Pentru ce vom toasta? intreba ~ir Hupert.
- sa nu toastam pentru 0 persoana anunle, ci...
. .

pentru acest superb palat, propuse Tefeza. Stiu cain

fiecare an se pron~deaza astfel, iar unchiul Maurice
il face sa arate si . mai frumos ctecat in anul
precedent.

Marchizul ridici paharul.
- Pentru palatul Stoke!
'

Tereza lui o singura inghititura din paharul ei,

dar observa ca . tatal ei si.
- .'
marchizul dad usera
paharele peste cap. Apoi se facu o liniste ciudata de
parca nu nutnai ei ci intreaga casa astepta sa vada ce
se va int3.mpla .. Cu un efort, marchizul continua sa
, vorbeasca despre palat sides pre felul in care voia sa
reamenajeze gradina, pana cand deodata am uti. Cei
trei realizara ca drogul lsi facuse efectul asupra lui
'
Harry.
El continua sa stea in scaun asa,. cum facuse tot
timpul cinei, dar privirea lui parea goala. Se uita

93
 drept lnainte Biri a lntoarce capul spre unchiul lui,
care continua sa faca glum e. Cu o voce tremurata,
marchizulli spuse:
,,
- Ridici-te, Harry!
Ascultitor, Harry se ridici:

Marchizulli spuse cu o voce care nu prea pirea

sa fie a lui:
- sa mergem Ia capela ~i sa oficiem slujba.
Sir Rupert se ridici, lui mina fiicei sale si o con-
duse spre ie~ire. ~
- Mergi dupa ei, Harry! li ordona marchizul.
Harry nu pirea constient de ceea ce ficea.
Trecura prin pasajul care nu se mai termina si
- ajurtsera in cele din unna Ia capela, aflata ln alta
aripi a castelului. ~i .aceasta fusese proiectata tot de
Vanbrugh. .
Tereza, care nu-si putea lua ochi~ de .Ia fru-
I

musetile ce-o inconjurau, se lasa condusa de tat~il ei

spre altar. Observa buchetele imense de flori care se
.
aflau peste tot. Preotul, care era de fapt un actor
deghizat, ii astepta ln. fata altarului, imbricat lntr-un
superb ve~mint alb.
;::

94
 .

Sir Rupert o trase pe Tereza spre trepte si astep-

tfiri acolo pina cind marchizul ~i Harry li ajunsera
din urma.
Apoi, -slujba lncepu. Preotul avea o figura
. ~

com una, neinteresanta iar Tereza se lntreba ce fel de

roluri putea sa joace el pe sceni Ea observa ca
actorullnvatase slujba de casatorie pe dinafara, dar
nu se sfia sa. mai traga cu ochiul la pasajele mai
importante. Marchizu~, care era martorullui Harry
~

1i spuse sa repete spusele preotului, ceea ce el

executa foarte supus. ,.

Tereza, extrem d~ nervoasa, lsi spuse si ea partea:

__: Eu, Tereza Marie Elizabeth, te iau pe tine,
Edward Alexander, si-mi fii ~ot de acu1n lnainte, la.
bine si. la rau ...
.
.,..

Marchizulli lntinse lui Harry un inel de logodna

pe. care el i-1 puse Terezei pe deget ~i, spre uimirea
ei acesta chi;tr i se potrivi. rereza i~i. inchipui ca
.inelul apartinuse mamei lui. Dupa ce preotul li
'

declara sot si sotie, ingenuncheara pentru a pritni

binecuvantarea. Numai in acest moment 'I~erezei i se
facu rusine ca cereau binecuvintarea divina pentru
o farsa.

95
 - larttl-ne, Doamne, se ruga ea. larta-ne pentru
aceasta farsi.. ajuta-ne ca in momentul in care
Harry va afla sa ne ierte si el... Fu o rugaciune
izvorata din inima ei. ,,

Se ridicara si la indicatiile marchizului se _indrep-

tara spre masa din biserica,. unde registrul de
casatorii era deschis, si semnara.
I
I
\ Tereza vazu acolo licenta de casatorie obtinuta
~ '
in
mod special de ditre marchiz.
1\ -
In timp ce ea si Harry lsi scriau numele ea nu se
mai gindi di totul nu era decit o farsi Harry se
putea convinge .
oricind datorita acestor semntlturi
ca totul fusese foarte real.
De aceea fu chiar fericita cind marchizul spuse:
- Acum Hany, ia-ti sotia de brat si scoate-o din capeli
Absent, as a cum fusese de Ia inceput de cind ii
administrasera drogul, Harry intinse mina spre ea,
fara a o privi. Tereza 11 Iua de brat si se indreptara
spre amvon impreuni Apoi, spre iesire, iar
marchizul ii spuse:
,...- Acutn, du-o pe Tereza in birou.
Harry executa ordinul marchizului, iar Tereza 11 -
insoti fara un cuvint. Biroul era o alta incapere a
-
96
palatului, la fel de somptuoasa, decorata cu acelasi
bun gust. De acolo fu rindullui sir Rupert sa preia
initiativa. El se indrepti spre fiica lui ~i o lui
deoparte.
- Acum, culci-te, draga mea, vei afla miine ce
s-a mai in tim plat. Nu are sens sa mai ritnii aici. .
- Vreti si-i spuneti ca este insurat? intreba
Tereza.
' .

Tatal ei incuviinti. Apoi, cand vizu ci ea eziti, o

conduse spre 0 usa pe care 0 deschise pentru ca
fiica lui sa iasa.
- Du-te la culcare, Tereza, iar vorbele lui sunara
ca un ordin, iar ea, care-si ascultase intotdeauna
tatal executa Ce i se spusese. Asta n-o impi~dica sa
doreasca sa se afle alaturi de Harry cand i se va da
vestea.
Camerista o astepta pentru a-i scoate rochia de
mireasa, iar apoi Tereza se strecuri in asternuturi
cu initna stransa. Catnerista sufla in lutnanarile care
se aflau pe noptieri si iesi lasand-o singura, cu
inima strinsi din cauza celor care se intimplau in
biroultnarchizului. Ea-si itnaginl figura.ingroziti pe

97
 .

care 0. 'ra face H"arnr cat1Cl va afla ce i se l11SCenase.

J

Pentru a se n1ai linisti pu~it), Tereza continua sa

repete: ~,era singura modalitate prin care tata ~i
tnarchizul puteau si-1 impiedice si .faca acel act'
necugetat".
Trecu tnulta vreme pini cind reusi sa adoarma
dar chiar si atunci ii apireau in minte figurile celor
doi, mai ales a n1archizului care li repeta: Tereza,
f

Se t(eZi dimineata cind can1erista lncepu sa traga

draperiile. Soarele strilucea vesel pe ce~ Catnerista
se apropie de pa,tulei si-i spuse cu blindete:
- Dotnni~oara, alteta sa va asteapta jos, intr-o
....,
ora.
tl~ereza o intreba:
.
- tl~e referi la tata sau la marchiz?
- Nu, don1nisoara,_ la domnul Harry, ii dispunse
camerista. Este gata de drutn si mi-a spus sa vi fac
.
hagajele; va ia cu dinsul.

98
 Tereza nu n1ai lntelegea nimic, dar lsi spuse ca
'

era bine sa nu puna prea multe lntrebari. Se ridica

.
. din pat si lncepu sa se lmbrace. Cind fu aproape
gata camerista 1i aduse micul dejun.
- Te rog sa_ te duci in camera tatalui meu si sa-i
spui ca vreau si-i vorbesc.
- tmediat, domnisoara.
Catnerista disparu si Tereza lncepu sa manince,
intrebindu-se ce se lntimplase.
Dupa citeva tninute, sir Hupert apiru in camera

e1.

- Tata, ce se lnt~bnpla? Mi s-a spus ca Harry rna ia

...

cu el.
Sir Hupert inchise usa in urma lui. ,

- N-am stiut ca intentioneaza sa piece atit de

devretne, altfel te-as fi trezit eu.
-.Spune-n1i ce s-a intimplat tata, 11 ruga Tereza.
Sir Hupert se aseza pe un scaun.
-Am asteptat vreodoua ore pentru ca Harry
sa-si revini, lncepu el. La inceput, pirea nedumerit,
dar apoi a acuzat o puternidi durere de cap- si a
intrebat de ce se afla acolo.

99
 - ~i? 1-ati spus? lntreba Tereza.
- Marchizul i-a spus ca pentru a-1 salva de
casatoria cu 0 femeie care n-ar fi niciodata acceptata
la palat, a fost casatorit cu tine. 1-a aratat ~i dovezile
scrise pentru a-1 convinge.
Tereza lsi tinea respiratia .
- ~i el. .. ce-a spus?
~La lnceput s-a aratat surprins~_zise sir Rupert, si
cred ca atunci mai era sub influenta drogului, apoi

mt-a spus:
- Puteati. avea 1ncredere in mine.
.

- Atn stiut ca asa va spune, zise Tereza, cred ca a

fost foarte afectat ca uncl1iul Maurice n-a avut

incre(iere in el. '.
- Am lncercat sa-i explicam amindoi motivul,
mai ales ca ne-atn temut de aceasta Camille Clyde si
puterea pe care o are asupra lui.
- A spus ca asta avea de gind sa faca?
- A ascultat la ce-am spus noi, _zise sir Rupert,
apoi s-a dus spre usa, spunind cu un glas care parca
.. .

nu era allui: o sa plec miine de aici.

- Unde te duci? 1-a intrebat marchizul.

~ Acasa la mine, acolo unde-mi este locul, i-a
r;1st1uns Harry. .t

100
 Sir Rupert ofta inainte de a-~i incheia relatarea.
- ~i acolo va trebui sa te duci ~i tu, draga
I

mea.
- Dar unde este casa lui? Va trebui sa ... ? intreba
Tereza speriata.
- Bourne Hall, acolo uride a trait familia lUi
~

Harry, la ~ase mile de aici, ii raspunse sir Rupert ~i

cred, fiica tnea, ca trebuie sa ai curajul sa-l insote~ti
asa
'
cum ti-a cerut. ~

Sir Rupert avusese impresia ca Tereza va protes-

ta, a~a ca n-o lasa sa vorbeasca.
.: ..
.
~

- Mi-e teama ca din cauza supararii, Harry ar.

putea face vreo prostie. Mai trebuie sa avem in
vedere ca acest lucru nu trebuie discutat cu nimeni
t.J ....,"

Sl n1c1 sa apara tn ztare.

- Daca vrei sa rna due cu Harry o voi face, tata,
dar ... mi-e cam teama.
- ~tiu, draga mea, zise sir Rupert, dar cind Harry
va intelege ca n-ai facut altceva decat sa-l ajuti; te va
aduce aici. Noaptea trecuta nu ne-am pl:ltut intelege
cu el.
Sir Rupert facu o pauza apoi continua:

101
 - Iar apoi s-a lncuiat in catnera sa.
Fara un cuvint, Tereza se ridica, se indrepta spre
fereastra si .ratnase privind cerul senin.
Dupa citeva minute tatal ei spuse:
_,_ ~tiu ca-ti ceretn prea mult, draga mea, dar dupi
cum stii, lucrurile nu se ctesfasoara intotdeauna con-
~ I .

form planului.
- Ce spui, tati? Pe tnine nu tni. intereseaza dtcat
un singur lucru, pe care ti l-am tnai' spus, sa mi lasi
sa lucrez alaturi de tine.
,.

- Va fi un test de abilitate si acesta~ draga tnea.

- Atunci nu-tni ritnine dedit sa sper ci voi avea
noroc, zise Tereza resetnnindu-se.
Ea isi puse pe cap paiaria care se asorta cu rochia.
A

In tnotnentul acela se-auzi o bataie in usa si intra

camerista.
- V-an1 impachetat totul, domnisoari, sa pun si
periile de cap tot in cufar?
-. Da, ii .raspunse Tereza, cu gindurile duse
departe.
Dupa ce iesi camerista, sir Rupert i~i privi lung
I i i (' ~ ' ~ i~ i s 11tl se :

- 102
 I

- Esti o fata curajoasa, Tereza, si sunt foarte

mftndru de tine. Dar trebuie si-ti spun ceva.
- Desigur~ tati, te ascult.
Lui sir Hupert li era greu si-si giseasca cuvintele.
- F~tta tnea, daca CU1l1\ a Harnr. incearca sa faca UZ~
.
7
.

de prerogativele de sot, trebuie si-i spui adevarul.

Pe tnoment, Tereza nu lntdese ce voia sa spuna
'

tatil ei. Apoi, realiza la ce se referea si rosi.

- Eu ... sunt aproape siguri .. ci daca Harry e
'

furios pe tine si pe n1archiz va fi la fel de sUpirat si

.
pe 1111ne ... f

- Sunt sigur ca peste cftteva zile vei putea si-i

spui di a fost o lnscenare.
- Si
'
... tlaca se dtice clirect la Lon(ifa sa se lOS()afe
cu. Camille?
- Marchizul s-a gftndit la toate~ zise sir Hupert, o
va unniri lndeaproape pe actriti ca sa vada pe unde
se afla si daci il n1ai forteaza pe Harry s-o ia de
nevasti Apoi, el puse o tnftna pe utniruJ fiicei sale si
0 trase nlai aproape spunftndu-i: stiu ca cer foarte

tntilt de la tine fata 111ea, dar incearca sa ai situatia

sub control pini ce o si-i mai treaca lui Harry
(lorinta (ie ii1suratoare.
'

103
 - 0 sa in cere, tata, 0 s-o fac ...
Sir Rupert lsi saruta fiica.
-Sunt foarte mandru de tine, draga mea, te com-
porti exact asa cmn tni-as fi dorit eu sa faci in cazuri
speciale ca acesta. ,

Peste cateva clipe Tereza cobora scarile pentru a

da ochii cu Harry.
Chiar daca tatal ei ii spusese case comportase ca
o fata foarte curajoasa, ea stia.in sinea ei ca lucrurile
nu stateau chiar asa-.
Servitorii o informara ca inaltimea sa o astepta in
faeton .. Tereza privi pe geam si-1 vazu asezat pe
capra, cu palaria pe cap.
~

- l-am spus lui Harry sa ia faetonul meu, zise sir

Rupert pentru ca unchiul lui are nevoic de al lui.
Apoi, coborand to nul sir Rupert adJuga: marchizul
se duce la Londra sa afle ce mai pune la cale femeia
ace ea.
Tereza lsi saruta tatal si porni spre faeton, urmata
de Rufus. Acesta dormise in pat cu ea ca de obicei,
apoi o urmase pe trepte si cand dadu de soare side
lumina incepu sa zburde. Majordomul urea valizele
Tl'rl'zei in faeton, apoi o ajuta si pe ea sa urce ahituri

104
 de Harry. Rufus siri. Gupa ea si i se aseza in poali
.

, Tereza lui citelusulin brate, intrebindu-se cum se

I va irilpotrivi miniei lui Harry.
Para micar sa lntoarca ochii spre usa de Ia
intrare, Harry porni.
Tereza ficu semne de rimas-bun tatilui ei, care-i
rispunse Ia fel.
Ea incepu sa se gindeasca Ia cas a lui Harry; locul
spre care se indreptau, despre care ea nu stia decit
ci fusese inchisi de citva titnp. Mersera intr-o
ticere totala. Harry conducea faetonul cu o
inden1inare pe care ea n-o mai vazuse decit Ia tatal
ei. Tereza abia astepta ca Harcy si-i adreseze un
cuvint, dar intirzia s-o faci Apoi isi spuse ca daca
acesta ar fi fost grosolan sau i-ar fi adreSat cuvinte
de insulta, ei i-ar fi fost mai u~or.' Ridici privirea
si-1 exatnina pe sub gene si vazu -ca trasaturile lui
pireau mai dure ca de obicei. Era, dupa cutn se

vedea, extraordinar de supirat.Tereza simti fiori de
team a de-a lungul sirei spinirii. Soarele incepuse sa
catn arda si se ficuse foarte cald cind ea aprecie ca
ajunsesera la Bourne Hall. lesisera din dnunulprin-
cipal si o luasera pe unullituralnic, fiind nevoiti sa

105
 n1eargi tnai incet. Pe o parte a drumului se afla o
padurice care le~ n1ai oferi un pic de utnbra, apoi
ajunsera dintr-o data lntr-unluminis. Harry lncetini
si. mai tnult .
Deodata din luminis apiru un birbat care. ei i se
I
piru un sitnplu calaret la inceput. cand se ipropie
I

! si Tereza observa ca acesta purta tnasca si avea pis-

tol, ea scipi un strigit de teatni. Mai vizu un alt
birbat, undeva in spatele unor tufisuri. Acesta
apiru chiar in fata faetonului si Harry fu nevoit
.
sa
tragi tar~ de friiele cailor.
- Opriti si dati-ne tot ce aveti as~pra voastri!
strigi unul dintre hoti. Peritru inceput o sa va iau
caii!
Harry duse mina la piept unde avea un pistol.
Cancl ii vazu miscarea
. .
l1otul trase si-1 nitneni ttl
... '

brat. .. ~

"
Tereza tipa din nou de spaima, iar caii care se
speriara o luara la got~na. Rufus lncepu sa latre.
Hotul lncerca si-1 tinteasca din nou pe Harry.
1'\

lnainte ca acesta s-o poata face, Tereza, amintindu-si

de pistolul
-
\ .
ei des pre care sir Hupttt li spusese ca i-1
pusese intr-unul din buzunarele rochiei, il trase

106
in1ediat ~i, cu o repeziciune ~i precizie pe care
nimeni nu ~i le-ar fi imaginat la o fetneie, il oc4i
direct in piept.
Hotul tipi de durere- ~i cizu din ~a. Acesta fu
momentul ln care valetul aflat in faeton veni pe
capri lingi Harry.
- Uisati-tna sa conduc eu, mylord, zise acesta.
Harry veni mai aproape de Tereza, cu mina
apasand pe rana din brat, care incepuse sa sin-

gereze ~1-t spuse:
.- Porneste! Repede! -
Tereza mai avu o secunda pentru a vedea calul
celuilaJt hot care o lua Ia goana printre copaci, cu
stapanul cizut lntr-o ,parte. Acesta se mai tinea in sa
doar pentru ca avusese picioarele prinse in scari.
Valetul asculta ordinul lui Harry ~i porni caii in
..
viteza.
:

Tereza il prinse cu un brat pe Harry de umir pen-

tru a-1 sprijini. El se rezema de mnirul ei, dar tot in
tacere.
Era eviclent ca are dureri foarte tnari si
. ea se
stradui sa-l tina
. treaz .

107 '"
 De parci ar fi vrut s--o linisteasdi, Hany reusi sa ingaime:
- Ma simt bine ~ide fapt, numai av;em decat vreo
doua mile.
Drumul se Iargi deodata, iar caii o luara Ia trap.
Observand ca Harrf este .pe punctul t.de a-si
pierde cunostinta, Tereza il sustinu cum putu mai
I

bine, Iasand sangele sa i se scurga in jos pe mana.

.
~ N-ar fi mai bine sa oprim? intreba ea .
..
. - Nu, du-ma acasa! Cat mai repede! reusi el sa
spuna iarTereza intelese ca facuse uh eforLsa ros-
teasca aceste vorbe .
.Caii alergau in cea mai mare viteza cand, Ia un
moment dat, ea vaZu, spre usurarea ei, niste porti
lnalte care se ivira pe Ia jumatatea drum ului.
Dincolo de ele se vedea o casa eleganta din
diramida ro~ie, instil elizabetan, in forma de E.
"
In acest timp s~ngele care curgea din rana lui
Harry udase covorasul ~ie la picioarele lOr si rochia
'1"1erezei.
Ea nici nu observa cand ajunsera si caii.oprira in
fata portilor unde ii astepta valetullui Harry.si un alt
servitor.
Banks, valetullui Harry, vefii in fuga.

108
 - Am fost atacati, ii spuse Tereza. Ajuta-1 pe
\

inaltimea sa dar cu tnare atentie

' \ '
este ranit la brat.-
- Voi avea mare grija, mylady, raspunse acesta si
. intelese ca vestea casatoriei
<lin atitudinea lui ~l,ereza ~ .

lor ajunsese deja aici.

Cu greutate, Banks si celalalt barbat il ridicara pe
Harry din faeton si apoi pe treptele casei.
Tereza vru sa-i ajute, dar, valetul care ar fi trebuit
s-o ajute pe ea sa coboare fugi dupa cei care-1
duceau pe Harry. Tereza sari din .-
faeton, cu Rufus cu
tot.
Ea nu putea sa nu-l considere pe Rufus eroul
actiunii, cad daca n-ar fi latrat el si n-ar fi speriat
calulliotul acesta ar mai fi tras si al doilea glonte in
. ~

:trarry. ~i probabil ar fi fost mortal. La acest gind

Tereza se infiora. Urea treptele casei in fuga apoi
'

intra in hoi. Nu stia decat ca este foarte fericita~

Harry traia.

109
 Capitolul6

Cind intra, .Tereza realiza ca acesta nu parea

holul unei case locuite. Prin usa . intre(leschisa
observa ca mobila era acoperita cu huse albe iar
draperiile Iasate.
vrand sa urce la etaj unde probabil il dusesera pe
Harry, se intilni cu o femeie .mai in virsta care
venea spre ea cu bratele deschise.
Aceasta facu o plec'iciune si-i spuse:
I - Tocmai am auzit, mylady, ca v-ati casatorit cu
intlltimea sa. va doresc toata fericirea din lume, dar
spuneti-mi, este rtlnit cumva?
-A fost impuscat in brat, zise Tereza.
Femeia se dtldu un pas ina poi, speriata:

110


>

- Trebuie si-1 vid imediat! Ar trebui poate si vi

explic, n1ylady, eu sunt doica lui,- dar nu n1ai
locuiesc aici, rn-atn retras la casa tnea, care nu este
departe de aici.
~- .
-In aceSt caz, doici, sunt siguri ci dutnneata e~ti
cea de care are cea mai n1are nevoie acUm, li spuse
Tereza. Trebuie si tritnitetn itnediat dupi un doctor!
- Von1 trii11ite in1ediat dupi domnul Dawson,
rispunse aceasta.
Tereza urci Ia pritnul etaj unde se afla aparta-
tnentullui Harry, dar dat fiind faptul ci lingi el se
aflau doica si Banks, nu tnai era nevoie de ea. Acum,
celtnai bun lucru pe care-I putea face era sa trimiti
dupi doctor.
Majordotnul, veni spre ea:
1'\

- Iniltitnea voastri. doica tni-a. spus ci este

urgenti nevoie de doctor. Mi voi ocupa eu de
problema.asta.
Tereza cobori scirile si intri intr-a lncipere care
era biblioteca. J-

Toate mobilele erau acoperite ~i Tereza lncerci

si-:si inchipuie cutn aritaseri ele pe vretnea dlnd
triiau pirintii 1ui Harry.
Da~rson, valetul, se lntoarse.

111
 - Am tritnis dupi doctor, tnylady, dar va
dura pana vi veni, locuiste toctnai la capitul
satului.
- Multumesc, zise Tereza. Dec_i dutnneata esti
valetul.
- Da, tnylady, eu si sotia mea am rimas aici sin-
guri si ne-an1 ocupat de toate de Ia moartea
pirintilor lniltimii S!tle.
~i dintr-6 data, de parci s-ar fi sfituit cu tatil ei,
'"ferezei ii fu foarte clar ce a'rea (te facut. Se afla in
'

casa lui Harry, care se retrisese aici ca un pusti care

vine alergand la matna sa fie consolat.
illntrebi pe Dawson:
- Lucrezi cie tntJlt aici?
.-De treizeci de ani, mylady, zise omul, si sper ca
prin venirea dutnneavoastri _casa sa capete viati din
nou, cici in ultimii ani n-a fast decat lntuneric si
tacere.
- Asta inse.atnna ca trebuie sa facem ca
I

lucrurile sa arate cutn erau pe vretnea pirintilor

lui Harry.
Dawson o privi lung, iar ea continua:

112
 .....
/

- Binuiesc ci ai citiva oameni care si te ajute.

- Da, inylady, ar fi vreo trei.
- rl-1rebuie sa mai existe si in satele vecine tineri
care cauta (te lucru.
- Cu siguranta, alteti.
- Iar sotia dumitale, care este bucitireasi, va tre-
bui si mai aibi vreo doui trei ajutoare.
Tereza se opri un tnoment apoi- continua:
- Iar didaca iniltimii sale, care este ~i ea, aici ar

putea instrui ni~te fete care n-au mai lucrat pini
acutn, pentru a pUtea deveni cameriste.
Dawson incuviinta.~

1'\

- In acest caz, spune-i si angajeze trei fete din

sat.
Dawson, care o privea ca vrijit, reu~i si spuni in
....

cele (lin unna:

- Vi privesc si nu-tni vine si cred, mylady, nu tni-
atn itnaginat ci toate acestea se vor intimpla din
nou.
1-1ereza observa ca vocea ii tremura de etnotie si ii
. .

apiruseri lacritni in ochi.

- Atunci cind iniltin1ea sa se va insinitosi si va

113
putea sa coboare aici~ ln salon, va trebui sa gaseasca
lucrurile asa cum erau pe vretnea parintilor sai.
Dawson nu mai putea scoate o vorba de emotie~
asa
. ca iesi (lin salon.
... . .

Doctorul sosi destul de repede, de fapt, mai

"'
repede dedit s-ar fi asteptat Tereza. _II examina pe
Harry si-i spuse:
- Aln scos glontul; di11 fericire, o.sul n-a fost
ati11s.
-. Mi-a fost teatna ca este vorba cle ceva 111ai
gr(t\r.
"'
- lt1altit1lta sa a IJiercltit
sange, COI1tit1Ua
111Ult

doctorul si va face temperatura mare. Puteti avea

.
'it1credere in ajutorul (ioicii, il cunoa~te (le tnic ~i

este tn~ti
buna ca orice asistenta.
I'\ .

- In acest caz putem f1 fericiti s-o avem printre noi.

- Pentru noi a fost un SCJC sa aflatn ca inaltitnea
' . sa
s-a casatorit, mai zise omul~ si ne pare bine ca veti
lua locul mamei sale. Era cea mai lncintJtoare per-
;.-

S<)ana tJe care atn cunosctit-o \rreo(iata.

v~t multumesc, zise Tereza, stiu ca 11 veti ajuta
1w I larry s;t st lnsanatoseasca foarte repede .

. ----- 114
 - Va mai dura pana va fi din nou pe picioare, si
va avea durEri marl, zise doctorul. Nu va impacien-
tati, voi veni inca o data spre ~eara.
El ficu o pleciciune in fata Terezei si pleca:
Tereza il insoti cu privirea pe otnul acela girbovit
de ani, care se urea in sareta lUi si-si spuse di
intrucat casa lui Harry fusese nelocuita atita vreffie,
era greu de crezut ca el mai avea alti pacienti bogati
. . ~

pr1n preaJma.
Dupi plecarea doctorului se decise sa mearga
ln catnera lui Harry, sa vada cum se simte. Simti in
mod inexplicabil ca inilna lncepe si-i bati mai
tare.

Lui Harry i se parea ci viseaza. Cineva cu un

glas dulce ii vorbea. Era o voce pe care o auzise
de multe ori, desi nu Putea spune cui li apartine.
"'
In acelasi timp o mini rece i se plin1ba pe
frunte.
- Te.vei face bine in curind, auzi el, si.vei vedea
casa asa cutn a fost ea pe vr~tnuri, si cum ti-o

115
aminte~ti. Au lnceput siinfloreasdi florile, pasarile
cinta in copaci; pana si natura se va bucura ca te afli
din nou aici. , .,'
Harry asculta tot ce i se spunea .. Apoi, vocea
aceea blanda si linistitoare continua:
- Caii te asteapti in grajd, iar mie mi-e urit sa
calaresc ,singura ti;sa ca te rog sa te grabesti cu
lnsanatosirea. De fapt, sunt atitea lucruri despre
care a~ vrea sa-ti vorbesc ...
Se Iasa tacerea si Harry nu mai simti mana pe
frunte.
A '

Incet, nu fara oarecare efOrt, el deschise ochii.

!

Foarte aproape de el- se afla un chip foarte

dragalas care- i se parea cunoscut. Apoi, femeia,
indiferent cine ar fi fost, exclama:
- Harry, ai deschis ochii! Ma auzi?
- unde rna aflu? intreba el.
- Esti acasa, Ia Bourne Hall, si vad ca mergi spre
bine! ..
Harry lncerci sa inteleagi ce-i sptinea femeia dar
A

li era foarte greu s-o faca. Inchise din nou ochii.

Mftna i se asezi din nou pe frunte
-
si el lsi inchipui
.
',, tr;t mama lui care-1 veghea.

116
 Cfrnd cobori de Ia Harry doctorul Stuart o gasi pe
Tereza asteptfrndu-1 in hoi.
- Care este verdictul, doctore? il intreba ea.
- ~titi Ia fel de bine ca mine, in3Jtimea voastra, ca
'

impreuna cu didaca ati facut minuni! -raspunse

otnul. N-atn vazut rana care sa se vin.dece atat de
repede. Desigur~ inaltimea sa abia asteapta sa se
ridice din pat!
- Si
'
are voie s-o faca?
-
- Numai maine si pentru cfrteva minute doar. ~i
nu va avea voie sa caiareasca doua saptamani.
- Cred ca abia a~teapta s-o poata face. Eu voi
plimba pfrna atunci caii prin rotatie.
- Am auzit ca aveti mai multi ingrijitori acum Ia
grajduri, zise doctorul Stuart. Bietul Abbey nu se
mai descurca singur. Acum, nu mai poate de fericire
- cu patru flacai care s.a-1 ajute.
- Vom avea nevoie de maitnulti, ii spuse Tereza.
Am piimit o scrisoare de Ia tata in care-mi spune ca.
a tnai cumpirat doi cai de Ia Tattersall; si ii va
trimite astazi.

117
 - Daca continuati. tot asa veti. avea nevt)ie si de
. '

un veterinar, dici mie ltni place sa tratei doar

pacientii cu doua picioare!
Tereza lncepu sa ridi si-si lui rirpas bun de la el.
Apoi fugi sa vada ce facea Harry.
Ea 1i scrisese lui sir Hupert pentru a-i spune ce i
se lntimplase pe drumul spre Bourne Hall, si pre-
c~zase ca ar fi o greseali din partea lui sau a
marchizului sa vini si-1 vada pe Harty.
Caci daca Harty mai era suparat pentru farsa pe
care ei i-o pusesesra la cale, supararea lui ar fi fost si
mai mare daca i-ar fi vazut. Dar Tereza era sigura ca
eivor
,...
sti sa citeasca printre dinduri.
Intr-una dintre discutiile pe care le avura cind
Harty se simti tnai bi11e ea ii spuse despre perso-
nalul pe care-1 angajase, ii vorbi de orice altceva in
afara de casatoria lor.
'

Harty nu spuse nici ca era tnultutnit de ceea ce

facuse ea, tlar nici ca nu era (le acorcl. Iar cand se
. ..

sitnti destul de bine pentru a sta in sezut, Terezei i

se piru ca el adita mult mai bine decit in
fll( lll1Ctltele ln care se oficia slujba casatoriei lor. Mai

"l.thi~~ putin si pirea catn palid, trasaturile i se mai

.-- 118
 ascutiseri iar 'fereza nu putu sa nu-l cotnpare cu
statuia zeului grec pe care o avea tnarchizul la
. -
_palatul Stoke.
Da(laca era o fetneie foarte harnica si. au tori tara si.
~tia cum sa procedeze cu. Harry pentru a-1 face ~-o
asculte, ca atunci cind era copil.
- Haide, Harry, ii repeta aceasta, mininca tot
ce ti-am adus aici, altfel n-o sa te faci bine
nicio(lata.
- Nu mi-e foatne, dadaca, li rispundea el.
- Nu pot duce farfuria lnapoi la bucatirie
neatins~l, insista aceasta, doamna Dawson ar fi foarte
trista dadi ar vedea ca n-ai gustat nitnic!
Dar cu o zi ln unni Harry tnincase destul de
mult, iar Tereza, viZindu-1 in itnposibilitatea de a
riposta ln fata doicii ~ncepu sa nldi
- N-am crezut ciai putea da ascultare unei fen1ei,
zise ea. ~tiu ce a~tepti de la o femeie: sa fie lini~tita,
atnabili, slt pusi ~i umili
- A:? vrea ~i de la tine toate. as tea! replica Harry.
Era pritna data cind elli reatnintea lntr-un fel sau
altul ca erau casatoriti. .

119
 Tereza se simti umilita pe n1oment, dar el ii spuse:
- Ai fost tnult tnai apropiata decit inainte de a,

ven1 a1c1.
- Te-am tratat ca pe un bolnav.
- Iar eu am considerat ca ai facut un pas
inainte, de fapt, asa itni place sa vorbeasca 0
femeie.
- Obsetv ca vrei cu tot (iinadinsul sa te certi cu
mine, dar eu nu-ti voi da satisfactie pentru ci doc-
torul a spus ca trebuie sa yorbe~ti foarte putin si sa
stai linistit. De fapt, convingerea mea este di-ti
lipsesc duelurile noastre verbale dinaintea ... acci-
dentului. Tereza fusese foarte aproape de a spune
,dinaintea casatoriei:', dar realizase Ia timp ca facea
o greseali.
Cind Hafry isi tnai reveni, nu mai ficu nici 6
..
referire la ce se intitnplase inainte de sosirea la
Bourne Hall.
Privirile lui intirziara un moment" asupra pirului
ei care pirea auriu in lumina soarelui.
- ~tii ce mi-ar plicea, Tereza?
- Ce anutne? intreba ea.

. 120


- Miine, cind voi coborl din pat, as vrea sa merg

Ia grajduri sa vad caii cei noi. Eu o sa stau undeva
lntr-un colt, iar tu 0 sa pui pe cineva sa-i plimbe prin
fata mea.
::0
,
Tereza incepu sa bata feridta din palm e.
-. Este o idee excelenta! Batrinul Abbey abia
asteapta sa-ti arate caii noj, in special pe cei doi
care sunt . cea tnai recenta achizitie a tatei. Sunt
superbi!
- Banuiesc ca i-ai si incercat.
-Cum puteatn sa rezist?
Dupa ce rosti aceste vorbe, Tereza realiza din
felulln care se simtea priviti ca nu era cazul sa le
spuna, caci probabil Harry ar fi vtut sa fie el primul
care sa-i calareasca. Dar el se rezutna la a zambi si-i
\ '
spuse:
- sa nu-i obosesti prea tare!
- 0 sa lncerc sa tin seatna de sfatul tau; fii con-
'
vins ca abia asteapta sa-i calaresti, asa cum te .
asteapta toata tnosia, toti vor sa te vada sanatos si
vesel.
Harry o privi uitnit, iar ea continua:

121
 - I-atn chemat pe fennieri in lipsa ta si le-an1
spus sa faca totul pentru a spori rec_oltele si
nutnarul de vite. Sper di nu te superi c-atn facut-o
.
in nu111ele tau. Este esential ca toate aceste
. t . -

probletne sa fie reZolvate inainte de sosirea anotin1-

pului rece.
- Atn irilpresia ca ti-ai schimbat orientarea
de la santierul naval al tatalui tiu, la mosiile
mel e.
'fereza il privi ciudat.
- Sper si nu ti se para ca intervin acolo unde nu
este cazul, dar sunt atitea de facut si trebuie inceput
cle untleva.
- Cl1iar crezi c~l ast~t i111i tioresc?
- Atn crezut ca nu va fi ~ine sa vezi casa si pimin-
turile in starea in care se aflau.
- De ce? o intreba Harry.
'
- Era de asteptat di te va mihni sa vezi totul in
paragina. Este casa. ta.
Se Iasa ticerea, apoi tot ea spuse:
"'
. . - lmi pare rau daca 111-atn apucat de niste lucruri
pe care ai fi vrut sa le faci tu. .
. ...
122
 - 0 sa-ti spun eu daca ai avut dreptate sau nu,
cind voi putea sa pirasesc aceasta camera. Dar de
aici de Ia fereastra pot vedea di gradina pare
1\ .._,

tngrtJlta.
-Au muncit dirl greu Ia ea, zise rereza, dind vei
..

putea sa faci 0. plitnbare 0 sa vezi ca au infaptuit

a(levarate miracole.

- Mai precis, tu ai infiptuit miracolele!

Tereza nu stia daca acesta era un compliment sau
o acuzatie. .

Ea se ridica si se lndrepta spre fereastri

Pe neasteptate, Harry intinse o mina spre .
ea .
- Vino aici, Tereza, ii spuse el.
Ea riu facu nici o miscare iar Harry continua:
- Ai uitat ca ai .jurat sa mi te supui?
Tereza rosi. Nu si111tea nevoia in acel motnent
sa-si .aminteasca de juratnintele de casatorie. Se
duse incet spre el si lua mana in tins a.
I:Iarry o trase tnai aproape de el. /

- Mi-ai salvat viata, ai fost foarte buna si

intelegatoare, exact asa cutn trebuie sa fie 0 femeie.
Nici nu stiu
. cum sa-ti. rnultumesc.
.
.

123
 f

Tere~a 11 privi si deveni a.tunci corrstienta ca Ceva

ciud~t se petrecea cu ea, iar Harry o privea a~a cum
n-o mai fiCuse pini atunci. Deodata Harry o trase
spre el, iar ea stiu ce avea sa urmeze. De aceea, se
tra~e usor speriata inapoi si se elibera din bratele
lui.
- 0, Harry, trebuie sa-t~ spun ceva foarte impor-
tant... sper ca acum .esti destul . de puternic pentru .
a primi aceasta informatie.

Harry se cris pa.

- Ce s-a intftmplat? o intreba el.
Tereza se lupta cu vorbele care refuzau sa iasi ~i
pentru a scapa de acest neajuns, se indrepta spre
fereastra.
- Ce 1ncerci sa-mi spui, Tereza?
- Va fi ceva care te va supara foarte tare, zise ea,
si poate ca fac 0 gre~eala daca-ttspun acum.
- Qaca este. ceva ce va trebui sa aflu .oricum, sunt
pregatit sa aud ce-tni vei spune. '
'Tereza se gftndi disperata ca facuse o greseala si
'

ar fi trebuit sa mai a~ptepte.

Apoi, cu glas abia auzit, ea incepu:

124
 - Ai mai fast paclli t ~i stiu ca te vei su para foarte
tare ... dar atn ficut asta pentru ca noi toti... te iubim
foarte mult ... si am vrut sa fii fericit ...
'

__:'Nll stiu Ia ce te referi, Tereza, zise Harry. ~tiu doar

ca amfost pidilit cu. caSatoria. Tocmai de asta suntem
amindoi acum aici, desi n-am discutat acest subiect.
- ~tiu, zise ea, dar cred ca trebuie sa... afli tot
'

adevarul.
- Care adevar, Tereza?
Tereza incepu sa tremure realizind ca-i era foarte
greu sa articuleze cuvintele.
- Tata si unchilll Maurice ti-au SP4S ca suntem
' casatoriti, zise.. ea, dar n-a fast 0 casatorie reala.
Preotul era un actor si de fapt casatoria s-a incheiat
nutnai petru ate lmpiedica sate insori cu 0 actriti,
Camille Clyde.
Harry o privi fara a spune ceva.
- Crezi ca a fast corect sa rna drogati pentru ca sa
iau parte Ia o casatorie de forma? Nu mi se pare nor-
tnal- din partea a doi oameni maturi. Sigur di sunt.
'

foarte suparat!
- ~tiu, sopti Tereza. Ease apropie ~i ingenunche
in fata lui.
'

125
 - Te rog, Harcy, nu fi supirat! To~l a fost doar
(iin cauza ca unchitil Maurice crectea ca vei face o
' .

greseala si-ti vei ruina viata! Stii cat te iubeste si tot

ce a ficut la palat a. fost numai pentru tine. Era
disperat ca ai putea gresi, nu stia cum sa te salveze
de ... tine.
- Asatiar
' . casatoria a fost oficiata de un actor si
. nu

de un preot?
"'
- Trebuia~ sa pistreze niste aparente, stii ...
drogul ar fi putut sa nu lucreze atat de bine si poate-
-ti-ai
. fi dat seama ...
- Si tu ai tnarsat la aceasti farsi! remarca Harry ..
De ce ai ficut-o, Tereza?
- Pentru ca. .. te iubesc! ~opti ea disperati.
Rostise aceste cuvinte 1nainte de a realiza ca nu
era cazul s-o faci Realizi ce spusese doar cand vazu.
,..

chipullui Harry. Lisa capulin jos incat Harry sa nu-i

vada ochii, iar fata si-i fie acoperiti de frumosul ei
par blond, si spuse repede:
- Ai fast un erou in rizboi, ai fast eroul nostru, al
tuturor. Cum puteatn sa te las si-ti irosesti viata
dupa cum spunea unchiul Maurice?

126
 - Nu-mi vine sa cred ca Utlchiul si. tatal tau au
avut un comportan1ent atat de ciudat! zise Harry. Nu
era nlai simplu sa tni lntrebe pe tnine daci am de
gand sa tni lnsor cu actrita?
- Le era atat (ie tea111a incat au facut totul ca sa
-----

inliture orice posibilitate ... zise ea.

- Le lnteleg tnotivele, admise Harry, dar nu-mi
"

place defel sa fiu tnintit si ceea ce-tni displace eel

tnai tare este faptul ca te-iu implicat si pe tine in '
complotullor.
-
- Atn fost de acord sa tni itnpllc pentru ca 0
facean1 pentru tine, zise Tereza.
- Erai lngrijorata din cauza mea? o intreba Harry.
- Desigur! rispunse ea.. Ai fost Un erou ln timpul
rizboiului, CUln puteam sa te las si-ti strici viata? El
nu rispunse iar Tereza. continua: trebuie sa
recunosti di ai fi ruinat totul, chiar si aceasti
frU1110asa casa.
La casa parintilor lui se gandea ea in fiecare
noapte inainte de culcare. Aceasta casa nu putea fi
adipostul unei actrite de mana a doua. cateodati
Terezei i se parea ci-i vede pe parintii lui Harry
plimbandu-se prin fata semineului, .sau ln catnera de

127
zi in care se afla acea mobila stil si covorul
Aubusson. Pardi-i si auzea vorbind despre fiul lor
care se afla cu daclaca in catnera lui .
. Dadaca ii aratase cu mandrie 'I. erezei calul cle
lemn pe _care-I c3llrise Harry ln copilarie, ca si fortu_l
in care il asteptau soldatii de plutnb.
Ca si cum ar fi stiut ce-i trecea
.
)....;
prin minte in acel
moment, Harry o lntrebi:
- Ai aranjat ca toate lucrurile sa fie ca pe vretnea
tnamei mele?
- Dadaca si Da\vson au facut-o, iar eu am facut
celelalte aranjatnente pentru ca sa nu fii dezatnagit
cand vei vedea casa.
- Ai facut toate astea pentru mine? Si m-ai Iasat
totusi. sa creel in tnitlCiuna CU casatoria?
- A fost o minciuna tnai mica pentru a te salva si
lmpiedica sa faci 0 greseali
- Si acum ce se va intimpla cu tine, Tereza? o
A

intrebi el. Imi spui ca nu esti cisatoriti cu tnine, in

realitate, iar toati lutnea de aici crede ca esti sotia
tnea!
-- Tata mi-a spus ca pot pleca de aici cind te vei
simti mai bine, zise ea. Ma voi intoarce la Londra

128
pentru a-mi face debutul in societate, lucru pe
care intentionatn sa-l fac ina.inte <-le toate astea ...
- Te afli intr-o situatie foarte ingrata, zise Harry,
iar daca se va auzi ca ai locuit cu mine ca sotie se va
isca un scandal de mari proportii si vor urma
nenumarate barfe .
.- . Nu stie
. nitneni... si. tnai ales nu ne-a vazut
' .

nitneni impreuna in afadi de servitori ~i de doctorul

Stuart.
- Sunt sigur ca el a spus ~i altor pacienti di am
. " .
reventt 1n casa par1nteasca.
....,; ....,;

~I ereza ri(lica 111ainile in sus~ in setnn de

1

neputinta.
- vad ca vrei sa faci lucrurile sa para mai grele
decit sunt, re1narca ea. Poate ca nu trebuia sa-ti
spun atit de curind. Dar am con~iderat ca este bine
s-o fac acum, cind nu te nfai grabe~ti sa te dllci la
Londra. Mi s-a pirut ca te silnti bine in acest loc ...
Barry nu zise nimic, iar ea il privi plina de
speranti, a~teptind de Ia el rezolvarea problemelor~
,

- Cred ca as putea fi fericit aici, dupa cum spui

tu, cu conditia sa fiu singur:

129
 .

Ctt:pitolul 7
Sir Hupert desChise scrisoarea fiiceisale ~i o.citi
cu sufletulla gura. -
\

~,Draga tata,

Mi-eteatna ca alll catll lllCUrcat lucrtirile pe aici.

l-am spus adevarul ieri lui Harry Si a fost foarte

surpr1ns..
Mi-a Inarturisit ca ar fi vrut sa locuiasca in casa
' '

pirintilor luL pe care eu am facut-o .sa arate ca pe

vremuri, cu conditia sa fie singur. Cred ca se g3.ndea
la Camille Clyde cand mi-a spus asta, pentru ca~ mai
adiugat ca peste doua sau trei zile, cand se va sin1ti I

i 11 putere, va plec~ Ia Loridra.

130
 1\ - .

Imi pare atftt de rau, ar fi trebuit sa mai astept, rna

gindesc doar ca printr-un miracol, ea nu va tnai avea
nevoie de el. Cu n1u1ta dragoste,
Fiica ta, Tereza"

Sir Rupert reciti scrisoarea fiicei sale, dupa care

se indrepta spre Berkeley Square, unde locuia
tnarchizul.
Acesta citea The Morning Post ~i-1 intimpina cu
un zambet.
- Mi-e teama ca atn vestLproaste, Maurice, zise sir
Rupert. El ii intinse scrisoarea Terezei. Dupa ce o
citi, tnarchizul exclatni:
- Ce pros tie atn fa cut! Trebuia sa prevad asta!
N-am Bicut nimic pentru a mai afla cite ceva des pre
fetneia aceea! Nici tnacar cu Gral1am n. am mai dis-
cutat! Cre(l ca rna voi (luce chiar acutn sa aflu
'-' .
noutatl. .
Marchizul porni imediat spre White Club, dorindu-si
sa-l giseasca acolo pe lordul Charles. Si din fericire
.
acesta se afla in club, discutind cu amicii sai.
- Ce mai faci, Charles? il intreba n1archizul. Ai
avut noroc Ia curse?

131
 - Calul meu a iesit al treilea, zise lordul
Charles, dar. pe tine nu te-am mai vazut de mult.
Unde te-ai ascuns? Mi s-a spus ca ai fost plecat in

prov1nc1e.
~ Am petrecut citeva zile la palatul Stoke, 1i
explica tnatchizul, si atn venit ai_ci la club special
pentru a te lntilni, dici nu mai ~tiu nimic despre
'

Camille Clyde.
- Nici pe nepotul tau nu l-am mai vazut in
ultimul timp, zise lordul Charles, dar am auzit ca
celebra noastra actrita are un nou protector.
lar marchizul asta dorea sa au(ia.
- Un nou protector? Cine este ,acesta?
'

-Ti-l atnintesti pe Durham, un tip bogat dar plic-

tisitor, si extrem (le generos cu femeile frumoase?
Marchizului nici ca i se putea da o veste mai
buna dar tncerca.sa IlU lase sa i se vacfa bucuria.
- -

Pleca imediat de la clubul \Vhite spre un altul

nutnit Garrick, uncle stia ca-si fac veacul actori si
actrite
. .

Imediat ce intra 11 vazu pe actorul pe care-1 anga-

jase sa joace rolul preotului la casatoria lui Harry cu
Tereza.

13.2
 A '

- Imi pare bine ci te vid~ a~ vrea si-ti multumesc

pentru felulln care ai aranjat treburile pe care le-arn
(liscutat.
Actorul zambi.
- Am auzit ca totul a decurs perfect, dar lmi pare
riu ca n-am putut sa iau chiar eu parte Ia ceremonie,
a trebuit sa gisesc pe altcineva. Dar din fericire am
dat peste reverendul .Barton care, dupa cum ~titi,
este vicarul capelei Mayfair.
Marchizul l~i tinu respiratia un moment, -apoi
lntreba cu glas pierit:
...
- Vrei si-mi spui ci Barton a ofiCiat in locul tiu?
- N-atn gisit pe altcineva care sa para tnai
convingitor, zise actorul, ~i sa ~tie slujba pe
dinafara.
Marchizul rimise firi replica. El ~tia ci vicarul
capelei Mayfair era foarte cunoScut, mai ales pentru
faptul ca oficia slujba de casatorie pentru oricine
care-i plitea taxa de o guinee ~i. lncheiase multe
'

cisitorii clandestine, pini ~i pentru pu~ciria~ii de Ia

/
1nchisoarea Fleet.
Poate ca toctnai datorita usurintei
~ '
cu care declara
el sot ~i sotie pe oricine venea si-i ceari.A.cest lucru,

133
 curind se modificllegea si disitoriile se puteau ofi-
cia nutnai dupi_ ce se ficeau strigiri timp de trei zile,
dupi care se si lnregistrau la registrul civil.
Dar curind legea itnpuse si obtinerea unei
licente speciale de la episcopul de Canterbuty.
Astfel si capela Mayfair deveni una respectabili.
Toati lumea din zoni se cisitorea acolo, desi se stia
ci vicarul ficea orice pentru bani. '
Dar marchizul scosese o licenti speciali pentru
cisitorie, in cazulln care Harty ar fi pus intrebiri.
Asta insemna ca el si. 'I~ereza .erau casatoriti '

legal.
~tiind di ar fi fost o gre~eali si-i spuni actorului
toate acestea, n1archizul .
ii tnultumi din nou si se
gribi spre Berkeley Square unde se duse direct la
prietenul siu sir Hupert si-i spuse noutitile.
~ .. . .. h. II
~..~ ._;
--- ~_) :Jrlt srg-:.1r) 111arturts11narc 1ZU11 ca - ~1rryr nu 111a
-ra ierta nicidati pentru felulln care l-am tratat ~i n1ai
ales pentru lipsa tnea de lncredere.
Priri1a pornire a lui sir Hupert fu si se dudi la
Bourne Hall si-i spuni lui .Harty adevirul si cit de
nefericit era unchiul siu. Apoi, amintindu-si ce
reactie avusese Harry cu citva timp in urmi, cind

- - - - - - - - - 134
marchizul ii spusese c~-i gasise o sotie, renunta si ii
scrise o scrisoare Tereiei, pe c'!re o trimise printr-un

curter.

Tereza plinse pftna adormi. Astfel facuse in

fiecare seara de cftnd realizase ca Barry tot mai voia
sa se insoare cu C~unille Clyde, iti. pofida incerdirilor
'

disperate ale tatalui ei si ale marchizului de a-1 salva

'

dit:J. ghearele acesteia. Iar pentru ea Harry nu p3.rea

sa aibi ochi. Era conyinsa ca abia astepta s~l scape de
-
ea si imediat ce va pleca la Londra si nu va mai vrea
s-o vada vreodata. R:lsucindu-se in pat toata noaptea
'l~ereza. deve11i tot tnai constiet1ta ca-l it1bea. Can(i
Harry z:lcuse iriconstient ea ii vorbise si ii mft~gftiase
fruntea. II sitntise ca pe un copil care se r:lnise si
avea nevoie de dragostea 111atnei pentru a se
1'\ .....,. ...,.,

1nsanatos1. .
"
lsi atnintea ce-i spusese matna ei, di o persoana
in stare de inconstient:l poate_ auzi ce i se spune ...
- Poate ca nu intelege chiar totul, zises.e lady
I

Bryan, dar faptul-ca li se vorbeste ii face sa se simta

in~siguranta si sa se lnsanatoseasca tnai repede. De

135
 aceea ea ii vorbise mereu lui Harry, din momtntul in
care acesta lsi pierduse cunostinta din cauza tetn-
peraturii prea mari. Iar acutn era constienti ca se
indragostise de el.
- Cum puteatn sa nu rna indragostesc? se intreba
ea. Harry este atit de frumos si inteligent. ..
1'\

Incepu sa recapituleze tot ce-si spusesera de cind

plecasera prima oara sa calareasca impreuni
- Este un barbat atit de destept, este exact omul
de care ar fi nevoie acum in parlament, obisnuia ea
~ sa le spuna tuturor. Dar spunand acestea ea era
constienta ca daca Harry ar ajunge unde ar trebui n-ar
mai fi loc pentru ea in viata lui. Imediat ce se va
intoarce Ja Londra,
-
Catnille Clyde, ii va lua locul. Iar
daca nu va tnai fi disponibili Camille, se vor gasi alte
frumoase care sa-i ia locul, caci in mod sigur Harry
nu agreeaza o viata simpla alaturi de o femeie ca ea.
. - Nu-mi pot gasi locul alaturi de el, lsi sptise
~rereza sitntinclu-se teribil de rau.
Dar pentru di-1 iubea pe Harry fara speranta, ea
simti ca este cazul sa ia o decizie. Imediat ce Harry
va pleca, ea-i va cere tatalui ei s-o duca la casa din
Lancaster. Caci acum ii pierise tot cheful de a-si bee

136
intrarea in societate sau de a fi prezentata la curt e.
Tereza lsi spuse ca se putea acutn concentra pe ceea
ce-si dorise de la inceput, sa lucreze alituri de tatal

e1.
Pentru ci-1 cunoscuse pe Harry, un barbat atit de
interesant, toti ceilalti i se pireau plictisitori si
anosti. .~i pentru ca se indrigostise de el, ii va fi
imposibil sa mai iubeasca vreodata un altul.
- Poate ca tata si unchiul Maurice 1-au sa1vat pe
Harry si nu 1-au Iasat sa-si ruineze viata, dar in
schimb mi-au actus mie nefericirea in suflet.
Tereza izbucni din nou in plins.

Lui. Harry li placura toti caii care defilau prin fata

lui. Din cite aflase el, Tereza ii calarise pe toti. Dar
ultimul, care abia sosise de .Ia Londra, era mai tinar
de cit ceilalti si poate nu pre a bine instruit.
Grajdarul il ad use la sfirsitul parazii si calul trebuisa
se opreasca in fata treptelor pe care statea Harry,
'
lucru pecare refuzi sa-l faca. El se cabra si facu tot
posibilul s-o dea jos pe Tereza din sa. Dar ea reusi sa
"
pastreze controlul. In cele din urma si el se alitura

137
 ,parizii, apoi caii fura dusi lnapoi la grajdurL iar
Harry fu dus ina poi in catneri dici se sin1tea foarte

obosit.
Dadaca 11 ajuta sa se dezbrace ~i-1 lasara sa se
odihneasci pana adoua zi dtnd insisti sa se dea jos
.~
din pat dici se sitntea mai bine. Pretexta ci vrea sa
fadi un tur al inciperilor care fuseseri reficute ca si
- .
arate ca pe vretnea cind triia matna lui.
" .. ,. .I

In noaptea aceea Tereza care adonnise cu el in

gind 11 ~i visase. Se facea ci Harry pleca ~i oricit 1-ar
fi rugat ea si ritnini, el nu voia. Se trezi speriati,'
I (lar fericita ca ftisese ({()af UI1 vis.
Cum atn putut s~l fiu atlt de proasti? se lntrebi
ea.
Apoi lsi atninti chipul lui Harry it:J. titnp ce
unnirea parada callor si sin1ti nevoia si plingi din
/ .

nou. I se piru dintr-o dati ci este prea cald in

. '

indipere si trase draperiile, apoi deschise ~i gea-

nnirile. Ritnase privind gridina cind vizu Ia un
tnotnent dat '0 lutnina_, care .venea de undeva clin
salon. Tereza lsi atninti ci fusese acolo dupi cini si
~

ia o carte la care citea si pe care o uitase acolo .

. .

Probabil atn lisat vreo luminare aprinsi acolo, lsi

.

138
 ..

spuse ea, fiindu-i rusine di ~sese atit de neatenta.

,....

I~i spuse ca trebuia sa se duca sa stingi luminarea

care altfel va arde acolo toata noaptea si ar putea
,....

provoca un incendiu. Imbrie~ un capot bleu cu gar-

rtitura de dantela Ia guler si Ia mansete si nasturi
mici ca niste perle de sus pina jos ~i se indrepta spre
usa. Tocmai atunci lsi didu seama di RUfus pornise
dupi ea. Se opri si-i spilse:
- Rufus, fii cuminte si asteapta-ma aici!
Se gindise ca daca 1-ar lua cu ea, ciinele ar
incepe sa latre si 1-ar trezi pe Harry.
- 0 sa lipsesc un n1inut sau douaj ii sopti ea.
Casa nu era complet ln lntuneric, dici lntotdeau-
na mai r~itnineati hitniniri aprinse peste noapte.
. A

Dar de cum intra in salon, rin1ase firi gfai. In fata

setnineului se aflau (toi straini care ridicau tabloul
aflat deasupra acesttiia. Tereza ficu zgomot fJri sa
vrea ~i cei doi se lntoarsera spre ea. Nutnai atuncl
realizi ca fetele le erau acoperite cu m~ti.
- Ce faceti aici. .. nu aveti dreptul sa ...
"
In motnentul acela cineva li puse paln1a pc gura,
apoi unul dintre cei doi o lega cu o. batista ca sa 1n1
tipe, dupa care li lega ~i miinile. Mai apoi fu luat;1 pt

139 ~-


sus ~i dusa spre sofa unde fu aruncati ca uri sac cu

cartofi. T~reza nu putea striga dupa ajutor si nici nu
...

se putea misca.
- sa ne grabim, zist{ unul dintre hoti, sa scoatem
cutiile de aici.
Acestea fusesera mandria lady-ei -Lanbourne,
des pre care-i vorbise Dawson, pe care ea le aduseSe
din Olanda. Erau niste . cutii (le fil(ies. de diferite
dimensiuni, incrustate cu perlt si diamante. Unel~
aveau sculptate chipuri ale regilor si .reginelor ,care
traisera cu lllUlt timp in urma. Cutn putea ea sa-i lase
sa ia ceva atat 'de valoros? Tereza era sigura ca si
Harry le intiragea pentru ca fusesera ale mamei lui.
Trebuie sale salvez cumva,isi spuse ea.
~rocmai atunci isi aminti ca ea 5i Harry puteau sa-si
ghiceasca . gan(turile unul celuilalt. Atunci cand
aveau duel uri verbale in timpul calariei, elli spunea:
.- ~tiu ce gindesti, Tereza, pot sa-ti spun dinainte
di nu ai dreptate.
Ea incepuse s~ rada. Dar pentru a-i putea citi gin-
durile, Harry trebuia sa se gindeasdi la ea in
mOmentul acela. Numai asa putea sa-l previna_ ca
hotii se aflau in salon.
'

140
 Trezeste-te, treze~te-te, Harry, repeta ea in girid.
Poti salva lucruri la care tii foarte mult ... Tereza isi
~ ~ ~

simti gindtirile ca pe ni~te pasari tnici. care zburau

' " .
spre camera lui Harry pentru a-1 trezi. lsi aminti ce-i
~ ~

spusese tatal ei, ca daca in India un bastinas vrea sa

comunice ceva, o-poate face mai usor prin ginduri
decit prin orice alta cale de cotnunicare. Sir Hupe~
ii povestise ca odata in India, un hamal ii ceruse voie
sa piece imediat acasa.
- Ce s-a intimplat? il intrebase el.
- Tata este pe moarte, stiu ca va muri pini
ditnineata siva
~. fi nevoie de tnine.
- Dar cine ti-a cotnunicat vestea asta? 11 intrebase
sir Rupert.
~ '

- Ain auzit-o, mi s-a transtnis prin forta gindului,

ii raspunsese omul.
Dar Sir Hubert i~i inchipuise ca Otnul i~i imagi-
~ .

nase toate acestea si nu-i lngiduise si piece. Omul

'
clitinase din cap si-i spusese ca peste doua zile,
cind era liber sa. piece acasa, va fi prea tirziu.
- Si
, asa . intrebase Tereza tatal.
. a fost? isi
- Da, asa a fost, ii spusese sir Rupert. Tatil acelui
om murise exact can(f a si111tit el ca acesta va muri.

141
 lar eu n-am putut dedit si-mi cer scuze ci nu 1-atn
crezut. entru indieni este ceva natural
..
~i mi se pare
ci ~i noi ar trebui si-i copiem. Ne-ar salva de multe
necazuri ~i n-am mai plerde bani!
Tereza, care-~i amintise aceasti povestire a tatilui
ei continua s~ se gindeasci intens la Harry.
Dar hotii lsi vedeau nestingheriti de treabi.
Tocmai luau un alt tablou de dimensiuni marl, un
piesaj al lui Ambrosius Bosschaurt, un tablou foarte
valoros care ar fi fost o pierdere imensi pentru Harry.
Unul dintre senritori ii spusese Terezei ci matnei
lui Harry li pHiceau flo rile, asa ci ea umpluse casa cu
ele si expuseSe tablouri cu flori.
- 0, Harry, fi tot posibilul pentru ca tablourile
astea sa fie salvate! Asculta-tna! Stiu ca nu prea ai
putere dar fa tot posibilul si cobori acum. Este drept
ci Harry se odihnise destul ~i se inzdrivenea pe zi ce
trecea; nu mai era lllUlt ~l putea sa piece la drum, la .
Londra, la Camille Clyde a lui.
'

La aceste ginduri, Tereza simtea ci initna incepe

si-i faci probleme. Ar fi vrut sa strige de durere.
Poate, lsi. spuse ea, exista vreo cale de a-1 face si
,

ratnana la tara.
I :'

L_ _ _ _ _ __
142
 in acest tilnp, hotii lsi faceau de cap in casa lui
Harry. Tereza 11 auzi pe unul dintre ei spunind:
.- Ia-1 ~i pe Jsta, asa a spus bitrinullsaac, a zis ca
face multi bani cu el.
~

Celalalt chicoti:
- Este adevarat, cine are nasul mai fin decit mo~
Isaac cand e vorba de bani?
Tocmai cind hotii treceau pe linga loculln care
se afla legata Tereza, ea auzi usa deschizflndu-se. I se
stranse initna cat1d auzi vocea lui Harrv:J

_:__ Dar ce naiba se lntitnpla aici?

Hotii nu mai ficuci nici o mi~care. Tereza se gfln(li
ca Harry era neflnannat ~i ca-l vor trata cu brutalitate
a~a cutn fJcusera cu ea. De aceea se gflndi sa strige pen-
~ I

tru a-1 preveni, dar in tnotnentul acela il auzi spunfind:

- Ridicati tnflinile deasupra capului!
Fu un ordin atflt de rapid lncat nici unul <.fintre
hoti nu avu tin1p sa scoat1 pistolul.
Si de~i tremura inca de tea1na, 11 auzi pe Harry:
. ~

- LeagJ-i!
Atunci, Tereza auzi zgomot de pasi in spatele ei.
Cu un efort supraomenesc se rostogoli lntr-o parte. c

143 ~~ - - - - - - - - -
 Salul chinezesc care-i acoperea fata dizu ~i li vizu
pe cei trei hoti cu miinile legate Ia spate. Unul din-
'

tre _ei avea un sac tn~re la picioare. Teteza stia cain

. . .
acel sac se aflau lucrurile de pret pe care le luaseri
/'\

clin salon. Doi oameni put.ernici avans au spre ei . In

tnotnentul acela unui ctintre hoti incerca sa se
arunce pe fereastra. Harry il tinti iar glontul ii
I

patrunse acestuia deasupra cotului. Acesta se

pribUsi la podea, gemJnd de durere. Harry se
apropie cu precautie (te ceilalti doi hoti, si lu~ de la
centura un,uia dintre ei un pistol, iar de la celalalt un
/'\

cUtit. In momentul acela el o vizu pe l'ere~a ~i

rimase uluit o secunda, apoi se repezi spre ea si o
(lezlega.
~fereza ofta usurata, iar Harf)' o privi ingrijorat.
- rife-au ranit cutnva, 1"1ereza?
1'\

- Nu. M-au legat -ctoar, ii raspunse ea. lt1cercam

r

cu (lisperare sa-ti cotnunic ce se intatnpla ~i uite ca

ai aparut. Cum de ai venit?

Harry zimbi.
- ~l"ie-atn auzit, spuse el. Se intoarse apoi spre cei
cloi barbati care, venisera o clata cu el. Luati-i pe

---------144
ace~tia si incuiati-i undeva de unde sa nu. poata
sdipa. pana la venire a politiei. Apoi sa va lntoarctti
si-tni spuneti ce-ati ficut cu eel rinit. Harry il privi
pe hotul din tnina ciruia curgea singe.
- Trimiteti pe cineva dupa doctor si treziti-o pe
dadaca, spuneti-i ca mai are un bolnav de ingrijit.
- De data asta nu cred c-o si-i fadi plicere sa
lngrijeasca un astfel de individ.
- ~tiu, zise Harry dar nu-l putem lisa sa tnoari
Puneti-1 pe o sofa in camerele servitorilor. Apoi, se
intoarse spre Tereza.
- Cutn ai ajuns aici, Tereza, in miez de noapte?
- At11 vazut 0 lumina, de la fereastra tnea, si am

crezut di eu am uitat vreo luminare ..aprinsi Mi-a

'
fost foarte teama ca vor fugi cu tablourile si bijute-
riile matnei tale. Dar tu cutn ai auzit?
- Creel ca va trebui sa-i fiu recunoscator .lui
Rufus.
rl"1ereza 'facu ochii mari.
- L-ai auzit latrancl?
- A continuat sa scinceasca multi vretne, si atn
fost sigur ca s-a lntimplat ceva rau.

145
 - Nu i-am penn is sa vina dupa tnine, aid, zise
rfereza.
- Bine ai
'
facut~'
altfell-ar fi omorat. Dar el a fost
destul de istet. tncat Sa rna trezeasca si. atunci am
stiut ca s-a lntamplat ceva, altfel ai fi fost cu el.
- Iar eu am lncercat sa te aduc prin forta gandu-

lui, asa cum mi-a spus tata ca se practica ln India.

- ~tiam ca s-a lntamplat ceva~ de asta am luat
pistOlul cu tnine.
- ;I~i-ai
- salvat astfel cotnorile casei. Mi-a fost foarte
.

teama, Harry, dar dupa cum te-ai comportat acutn,

cred ca mai meriti o tne(lalie.
,

- Din contra, tu e~ti cea care o tneriti, zise Harry.

' '

Didaca intra ln lncipere, lmbracati intr-o ditna~a

de noapte foarte lungi
. .
care o facea sa arate ca o
stafie, cu. pirul' prins ln varful capulul.
. ~

- Acutn ce s-a mai lntan1 plat lniltin1ea ta? De ce

nu esti ln pat?
- Tocmai am prins niste hoti in casi, didaca, li
rispunse Harry, ar fi luat-o pe Ter.eza cu ei si o
tnultitne <.le tablouri.

146
 - Nu mi-as fi putut lrichipui di astfel de lucruri se
pot petrece ln cas a asta,. am crezut ca este bine
paz ita.
- Asta a fost ~i convingerea mea, dar dupa cum se
vede ...
Harry se indrepta spre unul dintre hoti care se
mai afla pe podea.
- Este unul dintre t3.lhari, presupun? zise
dadaca.
- Are cutiile matnei tale in sacul acela, strigi
'

Tereza, verifica daca nu cumva s-au deteriorat!

Harry lncerca sa ia sacul si fu surprins si constate
1\

ca era mai greu dec3.t s-ar fi asteptat. II scipi iar

dadaca se repezi spre el.
- Gata, acum du-te direct in pat lniltimea ta, daca
~ ~

nu vrei si-ti creasca din nou temperatura.

- Didaca, atn trilnis pe cineva dupa doctor si pe
hotul ranit 1-au dus oamenii tnei pe sofaua din aripa
servitorilor. . I

- Nu merita sa fie pus acolo, zise dadaca, dar nu-l

putem liSa sa moari. ..
'

147
 -
- Ajutati-mi! gemu birbatul.
- Va trebui si mai a~tepti, il dojeni didaca de
parca ar fi vorbit cu un copil. Ai avut no roc, trebuia
. . . ""
s-o pate~tl Sl ma1 rau.
..,;

Harry o lui de dUpa umeri pe Tereza.

- Cred ca noi dOi vom merge Ia culcare, didaca
se poate descurca singura .
.
Ea observa ca Harry abia se mai tinea pe picioare.
- Ai. facut un efort prea mare, Harry. l'ine-te de
tnine acum, sa te due Ia culcare.
- Jar eu voiam sa te ajut pe tine, zise el.
- Ai facut deja mult pentru tnine, mi-ai salvat
viata. Iar acum, tine-te bine de mine, lasa mindria
deoparte, a:i avut 0 zi grea si trebuie sa te odihne~ti.
- De fapt, tu, Tereza, ar trebui sa fii speriata, sa
plingi pe utnarultneu, iar eu sate linistesc.
- 0 sa facetn asta cind 'Vei fi mai puternic, dar
deocatndata.'
eu nu sunt fen1eia Slaba si neajutorata
despre care vorbesti n:~.
Tereza vazu eforturile pe care le ficea Harry sa
urce treptele. ..
.

Cind trecura pe linga u~a Terezei, Rufus lncepu

sa latre..
148
 .
- Este un ditel foarte destoinic si curajos, zise ea.
- Si stapana lui la fel, admise Harry.
. cand ajunsera in camera lui, Tereza il ajuta sa se
culce.
- Creel ca dadaca va veni sa vada daca ai adormit.
1'\

- Si tu va trebui sa te duci la culcare, Tereza. Iti

multutnesc pentru tot ce ai ficut in noaptea asta.
- Mai vorbim maine, Harry, acum culca.;te.
Tereza reveni in camera ei si-1 Iua in brate pe
Rufus.
-Rufus, ai fost un-catel istet si ai fost de mare aju-
'

tor. Tu 1-ai trezit pe conte, de fapt, tu ai salvat

tablourile ~i celelalte lucruri de pret.
1'\

Inainte de culcare Tereza ficu o rugiciune.

1'\

- lti multumesc, Doatnne, spuse ea, ca m-ai aju-

tat sa salvez tablourile si bijuteriile. Si te mai rog fa
in asa fel lncat Harry sa nu mai plec~ la Londra, te
rog, Doamne!

149
 \ .

....

Capitolul8
Doamna Dav..rson, cia(_iaca, era hc)tarata sa-l ten-
teze pe Harry cu toate bunititile care-i pliceau aces-
tuia ln copihirie si-i pregatea toate mincirurile si
dulciurile care-1 atrisesera pe clod era copil, br
Tereza simtind ci plecarea lui la Londra se apropia,
se ltnbr3,cii lntr-una din cele n1ai frumoase rochii Pe
-
care le cumparase cu contesa, spunJndu~si di era
poate ultima oara cind cina singura cu cl.
pra convinsa di \ra pleca a doua zi b Londra,
desi nu-i spusese ililnic ln acest sens. Simtea ca el
punea ceva la cale, ceva legat de Catnille Clyde.
Cind coborl la cina il gisi lmbracat in tinuta de
seara si-~i spuse di nu exista un barbat tnai chipe~
decat el.

- - - - - - - - - 150
 - Este o ocazie speciala, Tereza, ii spuse el.
- Pentru ca te simti n1ai bine si ai putut sa cobori
singur?
- Poate, iar dupa masa o sa-ti vorbesc des pre pla-
nurile mele.
C:lnd Dawson ii anunta ca cina era servita, Harry
ii oferi bratul. in salon fusesera aprinse lutn:lnarile,
iar Da\\rson scosese tacatnurile aurite.
"

Era ultima data c:lnd cina cu Harry si-si va an1inti

dupi despartirea de el aceste n1o1nente. Dupa cina
el 0 COI1tftiSt lfl salon si. ~l~ereza tl aseza . lO fata
.

semineului pe un fotoliu,. moment in care Dawson

intra aduc:lnd o strisoare pe o tava. Tereza
retune_)scu scrisul tataltti ei.
- De ce o fi tritnis-o tata prin tnesager? se intrebi ea.

,Draga tnea fiica,

Ti-an1 scris cu greu aceste r:lnduri pentru ca ;:un
-
sentitnentul
. .
ci esti la fel de dezamagiti .ca si mine.
. .

-- Marchizu1 a fost Ia club sa afle noutiti despre

Camille Clyde si a primit vesti care la ineeput 1-au
mttltutnit.

151-
.

Aceasta are un nou protector, este vorba despre

lordul Durham, un bitd.n destul de generos cu
femeile de acest gen.
Apoi, tnarchizul s-a dus la clubul Garrick pentru
a-i tnultumi actorului care a jucat rolul preotului in
falsa casatorie dintre. tine ~i Harry.
L-a gasit, ~i spre uirriirea lui, a aflat ca acesta n-a
putut veni a~a cum se intelesesera iar loculluf a fost
luat de reverendul de la capela Mayfair.
Abia atn a~teptat si-ti scriu aceste d.nduri, draga
tnea, pentru ca intrudlt marchizul a scos ~i licenta
speciala pentru casatorie, esti legal casatoriti cu
Harry.
Nu-ti pot spune cat (it rau itni pare ca s-a intam-
plat a~ a, iar marchizul este ~i et depa~it de situatie,
dar nu poate fi de nici un ajutor.
Nu putem decit sate rugam sane ierti sine VOID
cere scuze ~i de Ia Harry. Dar. tu ~tii ca am vrut sa
facem c.eea ce marchizul a crezut ca este spre binele
lui Harry."

152 _ _ _ _ _ _ _ ___.
 '1~ereza reriti scrisoarea de cateva ori caci i se -
parea ca n-a lrgeles prea bine ce-i scria tatal ei. Apoi,
se ridica in picioare clitinindu-se.
- Ce-ai pitit,. Tereza? o lntreba Harry.
.
Tereza nu putea articula nici un cuvint.
- Spune-mi! insista Harry.
- Nu stiu cum si-ti spun, biigui ea. Cred ca vei fi
~i mai furibs cind vei afla ce-ti voi spune acutn.
....
- Spune-mi odati, Tereza!
El li lui scrisoarea din mana, lncepu s-o citeasca
si izbucni in ras.
Tereza 11 privea uitnita, fara_a lntelege nitnic.
- Nu cred ca tnai existi un alt cuplu de com-
plotisti bitrini care sa incurce lucrurile intr-atit! Ar
trebui sa le fie ru~ine!
.:.__ "ltni pare riu, rep eta Tereza intru na.
- N-an1 crezut ci doi oan1eni mat uri sc pc ,, ('c 1111
porta proste~te!
Deodati Harry o lmhr:~t( isi
- Draga mea, voia111 s;Hi rl'r s,1 cln,, .,,,,,,, '"' ,, '"
scara asta. 'l't'-alll iuhit de c.111d tc .1111 '.t.111 1 '""'

()ara!

,t I
I I
 "'- Nu pot sa cred! ~opti Tereza.
- 0 sa te fac sa crezi asta, iubita tnea, ~i cred ca
nu-mi va fi prea greu, pentru ca si tu rna iubesti.
, .

:- Este adevarat, li spuse ea ingropindu-si fata in

umarullui.
- Cutn as putea sa nu te iubesc? Esti o. fat~Latit de
frumoasa! ~i mi-ai salvat viata, cum as putea sa nu te
indragesc?
- Iar eu an1 crezut ca vei pleca tniine la Londra,
la Camille Clyde.
- Nicio(iata n-a111 avut it1tenti~1
. cte a tna casatori
cu ea! Can1ille era o persoana amuzanti, n1ai ales
pentru un barbat eire a petrecut tnulti ani departe
"
de Londra. lntr-o seara, dupa ce ~tn cinat _si atn baut
mai tnult, Catnille n1i-a spus i~ glutna:
- Cred ca ar fi o idee grozava sa ne casatorim,
Harry! .
- Ar fi si mai grozav daca te-ai com porta ca si cun1
ai fi deja sotia rnea! i-ain spus eu.
Mai apoi, la unn3.toarea intilnire, am lnteles ca ea
luase lucrurile in serios ~i le spusese_prietenilor di
,....

se va cas3.tori cu mine~ Iti jur, draga tnea, ca n-atn

avut nici o clipa intentia s-o adUc aici, in casa tnatnei
..... ,

154
 mele, Si ca esti singura care poate ocupa ace~t loc!,
Tu esti exact genul de femeie pe care 1-ar fi dorit
tnama pentru tnine.
Harry o trase tnai aproape ~i o saruta.
-:- 0, cit te iubesc! ~opti Tereza.
- Planificasem sa ne casatorim, zise el, ~i o vom
face fara tnartori sau invitati.
- Dar suntetn deja casatoriti, dragul meu.
- 0 V0111 face in secret pentru ca 1Un1ea stie deja
ca ne-a111 casatorit. Vicarul care rn-a botezat va fi
fericit sa ne casatoreasca, iar in el putem avea
incredere. ..

- Dar aCutn ~tin1 di ~i prin1a noastra casatorie a

'

fast una a~tevarata, tnunnura Tereza.

- Ne votn cununa tniine, aici Ia capela, ~i nu va sti
nitneni ce se petrece cu adevarat, pentru di eu voi
prete:x.1a cl aduc n1ultun1irile n1ele Don1nului pentru
recuperarta foarte rapida, dupa ce atn fost dinit.

A doua zi Tereza, de _cun1 ll Vazu pe Harry stiu di.

acesta va face din ziua disatoriei lor una speciala. Era
. adevarata zi a disatoriei lor. De CUlll 0 vazu el ii spuse:.

155
 - Tereza, am decis di atunci cafld nu vom_fi aici,
Ia Bourne, vom Iuera ahituri de tatal tau, a~a cum ai
vrut tu sa faci.
~fereza sari in sus de bucurie.

- Dar palatul Stoke?

- Cind va muri unchiul Maurice, ceea ce nu
doresc sa se lntimple prea curind, vom darui
Bourne Hall primului nostru nascut.
- Ai gindit atit de departe!
- Dar tu arati Superb draga mea, exact cum mi
te-am imaginat de ziua nuntii noastre! ~ vrea sa vii
....
A .

.cu m1ne 1n camera mea.

TeFeza 11 urma, iar Harry deschise un sertar din
care scoase o diadema cu diamante pe care i-o a~eza
cu dragoste pe fninte.
-A fost a mamei, 1i spuse el, si am sperat intot-
deauna ca 0 va purta si sotia mea.
Harry o saru ta apoi li oferi un buchet mic de flori
albe si-i oferi bratul. Se lndreptara spre capela unde-i
a~tepta vicarul.
Candelabrele erau aprinse, iar altarul plio de flori
alb e.

156
 cand ajunseri in fata vicarului acesta lncepu slu-
jba, una foarte simpli si plini de sinceritate pe care
Tereza si-o va aminti toati viata. Iar cand lngenun-
cheari pentru binecuvantare, ea simti ci Dumnezeu

se pogorase asupra lor.
Dupi ceremonie, Harry o conduse lntr-o
lncipere care fusese a matnei lui si rimisese lnchisi
~

de la moartea acesteia. Era plini de aceleasi flori

albe cu care fusese umpluti si capela: Cand Harry
lnchise u~a, Tereza observi ci nu era nici o
cameristi care s-o ajute si se dezbrace. Dar Harry nu
'

mai avea ribdare, o trase la pieptul lui si o siruti

pasionat. Apoi, cu multi atentie, li lui diadema de
pe cap si o puse pe noptieri, li scoase vilul, dupi
'

care, cu aceea~i griji, li eliberi pirul care-i cizu pe

A

umeri. Apoi, o ridici in brate ~i o ~ezi pe pat. li

~ .'.

sopti:
- Te iubesc, Tereza.
- ~i eu te iubesc din tot sufletul, Harry.

Sfilr~it

-
157