Raluca Butnariu

)-*, 'f

Q@arru@/rr/,"6

'frcnEx
BucureSti, 2017
 EAPIT'OtUI 1

d iua in care s-a citit testamentul lui |ohn

A Ross era una rece gi mohoritl de sfirqit
IA de aprilie. in cabinetul ducelui, in afara
avocatului, care servea intereselor familiei de mai
bine de trei decenii, a celor trei nepoti ai ducelui gi a
vlduvei acestuia, se mai aflau majordomul si menajera
de la Greenville.
Pendula ce tronain stinga gemineului din marmurl
gri marci miezul zilei printr-un sunet profund,
reverberant, care se propagl in intreaga incipere,
sporind gi mai mult incordarea celor prezenli.
Fixindu-qi mai bine ochelarii cu ram[ sub$re de
aur peste nasul ingust gi drept, avocatul igi plimbl
ochii cenugii gi pitrunzdtori peste cele gase chipuri,
iqi drese vocea cu un aer preocupat gi rosti formula
introductivl necesari unui astfel de eveniment.
incepu cu donaliile fbcute spre diferitele
organizalii de binefacere, muzee qi galerii de arti,
apoi trecu la sumele destinate celor care-l slujiser[
cu credinll gi devotament aproape patruzeci de ani.
Doamna MiGrady primi suma de trei mii de lire,
domnul Iacob cu o mie mai mult. Tinerei viduve ii
fusese lisati casa din Londra, dreptul de a locui la
Greenville atita weme cit va dori acest lucru gi suma
de cincizeci de mii de coroane, scutiti de orice taxi
de mogtenire. Celui mai mare dintre nepofii ducelui,
domnului Blythe Arkwright, conte de Mart ii revenea
 Raluca Butnariu

titlul ducal impreuni cu suma de o sut[ de mii de

coroane, asta pe lingi casa din sudul Scoliei, cea din
Kent qi, desigur, Greenville-ul, regedinfa ducilor de
Ross de mai bine de patru veacuri. Domnului Lionel
Arkwright, conte de Weldon, ii reveneau gaptezeci gi
cinci de mii de coroane, de aseinenea scutifi de orice
taxi legall. Celui mai mic dintre nepofii defunctului,
domnului Edmond Arkwright, baron de Delavale, i
se achitau toate datoriile ftcute pinl-n prezent qi i se
lisa suma de zece mii de coroane...
Ce?!! izbucni Edmond in culmea consternirii,
-
holbindu-se la avocat cu o privire incremeniti de
furie gi stupoare. Poate c[ n-ai citit bine, Burns! Nu
se poate ca...

- Domnule Arkwright, igi a{inti avocatul prMrea

inghe{at[ asuprabirbatului de o frumuse]e izbitoare, a
clrui reputafie de afemeiat notoriu Ei de cartofor inrlit
ftcuse deja inconjurul insulei, unchiul dumneavoastrl
s-a aritat deosebit de generos in ceea ce vi privegte.
Suma datoriilor domniei voastre se ridici la peste
douisprezece mii de coroane, plus lnci trei mii, care
reprezinti dobinzile aferente din ultimii ani. in plus,
casa domniei voastre din Londra a fost ipotecati in
urmi cu patru ani contra sumei de cincisprezece mii,
bani pe care i-a!i risipit. Ipoteca trebuia riscumpiratl
incd de acum gase luni, iar de atunci taxele pentru
intArzierea pl{ilor au crescut simtitor. Asta fbr[ a
pune la socoteall faptul c[ in decursul ultimilor opt
ani ali imprumutat de la unchiul dumneavoastr[ in
mod egalonat aproape cinsprezece mii de coroane,
mai exact..., igi consulti avocatul chitanla ataqati

8
 Q@aa @lb^"6

documentului oficial, ...suma de paisprezece mii

opt sute cincizeci de coroane, bani pe care ducele
i-a retras din moqtenirea care vi se destinase inifial
prin prezentul testament. Bani pe care dumneata
i-ai cheltuit intr-un mod foarte... neispirat, daci-mi
hgnduifi s-o spun aqa, sfirgi Burns cu un zirmbet
palid.
Edmond igi inclegtl pumnii pe bra]ele de lemn
ale scaunului pe care gedea, cu fa(a congestionati de
furie, dorindu-gi s1-1 poati sugruma pe acel imbecil
cu mlinile goale. Modul in care acel avocat idiot ii
expusese datoriile in fala tuturor, dar mai ales a Juliei,
ii intuneca judecata. Se simlea insultat si... ingrozitor
de neindreptnfit!
Cincizeci gi cinci de mii, dupi calculele mele, nu
-
sunt gaptezeci de mii qi nici o sut6, izbucni el printre
dinlii inclegtafi, fbcind un efort colosal si-gi plstreze
tonul vocii egal.
- Dar nici nu sunt cincizecide mii, remarcl Lionel
cu o ironie pigcltoare, aruncind o privire blind[ lady-
ei Ross.
]ulia schili un zimbet crispat gi-qi cobori privirea
spre miinile inclegtate ln poall. Ar fi dat orice ca totul
si se termine. S[ se termine pur gi simplu.
Dar sunt nepotul lui,la naiba!
- Tac[-fi gura, Ed, vorbi Blythe pentru prima dati
-
de cAnd piqise in incipere.
Tonul calm, aproape blajin, il reduse pe Edmond
la tlcere.
Burns ii adresi viitorului duce.. o privire
recunoscitoare.
 Raluca Butnariu

Ar fi canl, s[ te mul{umegti cu cei zece mii,

-
il sfrtui linigtit Blythe pe fratele siu, care-l privea
minios. Cu pulini inspiralie, [i-ai putea duce decent
restul zilelor cu acegti bani. ]ohn a fost mai mult decit
generos cu tine aga c6, dupi pirerea mea, ar trebui
s[-i fii recunoscltor c[ nu te-a l[sat inglodat pinl-n
git in datorii gi te-a scutit de o cazarc pe o perioadi
nedefinit[ de timp pe Fleet Street. Iar prietenii tei,
accentul el cuvintul cu dispref, referindu-se la gagca
de toc[tori de bani cu care Edmond se inhlitase inc[
din studen{ie, m[ indoiesc sincer ci-]i vor intinde
vreo mini de ajutor ca si te scoati de acolo.
- Jie-li di mina s[ vorbegti, cind fondurile ]i-
au crescut cu inci o suti de mii..., mir6.i baronul de
Delavale cu ur[.
- Eu n-am datorii, Ed, replici Blythe cu rlceali. $i
dacl nu-[i inchizi fleanca, o si te trezegti contemplind
tapetul din hol. Continuafi, domnule Burns, qi scuzafi-
ne intreruperea.
Burns iqi cobori privirea asupra testamentului
gi, degi nu era un om care s[ se tulbure ugor, totugi
i se puse un nod ln git. Urma si prezinte partea cea
mai delicatl a acelei intruniri gi nu gtia cum aveau si
reactioneze fiecare dintre cei prezenli in fafa acelei
clauze bizare, asupra cireia, personal, nu fusese de
acord din capul locului.
Doamni Mc'Grady, domnule Iacob, v-ag ruga,
-
conform dispoziliilor llsate de regretatul duce, s[
plrisifi inciperea gi s[ vi asigurali c[ vom avea parte
de o desivirgiti discrelie in urmitoarele minute.
Ambii servitori se ridicarl ticufi, retrigindu-se in
linigte.

10
 Q(7"- U,"t"6
in urma 1or, avocatul igi drese din nou voiea,
plimbindu-gi ochii peste chipurile celor trei birbafi gi
evitind s-o priveascl pe lady Ross.
Domnilor, incepu el cu o voce sumbri, domniile
-
voastre vor benefecia sumele mai sus numite
conform unei clauze speciale, pe care unchiul vostru
a adiugat-o testamentului siu in urmi cu aproape
opt ani. Trebuie si v[ subliniez faptul cl aceasti
clauzit trebuie indepliniti gi respectati intocmai. in
caz contrar, exceptind sumele destinate doamnei
McGrady si domnului |acob, qi a Greenville-ului, care
va rimine in posesia ducelui de Ross, toli banii vor fi
donali citre anumite organizafii iar voi v[ vefi alege
cu..., iqi drese glasul stinjenit, ...mai exact, cu trei
gilingi fiecare.
|ulia iti ridici privirea nedumerit[ spre avocat,
Lionel igi inalli surprins o sprinceani, Edmond
rimase cu gura ciscati, iar Blythe se mu{umi si
rinjeasci, gisind un haz absurd acelei claaze.
Avocatul fhcu o patzd, studiindu-i pe nepofii
fostului slu client gi regretatului slu prieten de o
viaf[. ii gtia incl de cind erau nigte puglamale mereu
puse pe gotii, trei cllelandri de o energie inepuizabili,
care se transformaseri in trei birbali prezentabili gi
fermecitori, insl fiecare in felul s[u.
Blythe era inalt gi chipeg intr-un fel intunecat gi
primejdios, de corsar maur. Lionel, la fel de inalt ca
fratele slu mai mare, era blond, cu ochii de un albastru
luminos, genele lungi gi trislturi armonioase, avind
alura unui arhanghel. Edmond, cel mai mic dintre
ei, era cu un lat de palml mai scund decit ceila\i

11
 Raluca Butnariu

doi dar indiscutabil mai arltos gi, tocmai fiindci

era conqtient de acest fapt, adopta un aer de blazare
tipicd filfizonilor, care plrea si aibi mare trecere in
fa{a sexului frumos. Teoretic tofi trei aveau suficiente
atuuri pentru a cdgtiga afecliunea unei femei. Dar o
cunogtea prea bine pe lady fulia qi blnuia cum avea si
priveasci ea aceasti nebunie.
Haide, omule, nu ne mai line pe jar! se risti
-
Edmond, privindu-l pe avocat cu ochi plini de
resentimente qi dispref. Spune-ne despre ce este vorba!

- Prea bine, Ils[ avocatul si-i scape un oftat.

Toate bunurile amintite mai sus vor intra in posesia
fieclruia, plus suma de cinci sute de mii de lire aceluia
care se va cis[tori cu lady Ross in urmltoarele gase
luni...
- Ce?!
- La naiba!

- Fir-ar!
Oh, Dumnezeule!
-Exclamaliile izbucniri simultan gi toli lignir[ de
pe scaune, cu excepfia avocatului gi a proasp[tului
duce, care se aflau deja in picioare.
]ulia simli cum tot singele i se bulucegte spre
glezne. Se fhcu albl ca varul gi se sprijini cu o min[
la fel de nesiguri ca genunchii de spitarul scaunului
de lingi ea.
Dar... dar este... imposibil! se balbai €o,
simtind cum urechile incep s[-i vAjiie gi privirea i
se impiienjenegte. Eu... eu sunt in doliu..., se ag[][
ea de primul argument care-i veni in minte. Eu nu
pot si... nu vreau s[..., scuturl ea din cap cu o negare
invergunati.

t2
 Q@"* @,f.",u6

Regret, milady, dar ducele a l[sat instruc{iuni

-
clare gi-n acest sens, rlspunse avocatul cu o voce
in[bu;it[, evitindu-i privirea incremenitl. Vi-a
interzis s[-l jelili gi si vi retrage]i din societate pentru
a-i cinsti memoria. Mi tem, continui avocatul,
fhcindu-gi curaj s-o priveasci, mi tem c[ nu avefi
nicio posibilitatea de a evita acest lucru. Testamentul
oricum va fi dat publicitilii 9i...
Se opri cind tdnira femeie igi duse o minl la
timpll ;i inchise ochii, clitinindu-se pe picioare ca
beat[.
- Lady Ross! exclami avocatul alarmat, dind si
ocoleascl biroul.
Julia deschise ochii brusc, trlgind aer in piept atit
cit ii permitea corsetul gi clipi de cAteva ori pentru a-gi
limpezi privirea. inghilind in sec, mult prea gocati ca
s[ poati vorbi, se risuci pe cllciie si porni orbegte
spre us,6.
Lionel fhcu un pas lateral, tiindu-i calea gi
prinzAnd-o de cot.

- |uley, gopti el cu o sincer[ compasiune. imi pare

riu.
|ulia inghili din nou in sec. I se fbcea din ce ln ce
mai r[u. Emo{iile i se invllmigeau in piept intr-un
amestec tulbure, care-i strivea respirafia.
s[... s[ ies...
- Trebuie
Vin cu tine, se oferi el gi, cum genunchii tinerei
-
femei taman cedau, igi strecurl un bra! pe dupi talia
ei gi o sprijini de el, conducind-o spre ugi.
Edmond privi cu invidie gi gelozie..in urma lor,
Blythe igi ingustl ochii un milimetru.

13
 Raluca Butnariu

Deci, rinji Edmond superior, intorcdndu-se spre

-
ceila[i doi, poate c[ a sosit wemea si mi agez gi eu la
casa mea, al[turi de o femeie frumoasi gi virtuoasi.
Burns igi drese yocea, ascunzindu-gi dezgustul.
Noul duce igi privi fratele printre gene.
- Lady Julia va fi cea care va decide ldngl care
dintre voi doi va dori s[-gi petreaci restul vie]ii, nu
crezi? aruncl Blythe cu atita rlceali incit temperatura
din incipere virl cu citeva grade sub zero.
Remarca lui fu insoliti de cinci secunde de ticere.
Brusc, Edmond se inveseli.

- Se nu-mi zici cit iegi din combinafie! f5cu

Edmond neincrezitor.
Nu m[ intereseazi subiectul, declarl Blythe
-
sec, enervarea care-l stipinea ftcindu-i o veni
s6-i zvicneasci pe tAmpll. Refuz sI m[ injosesc in
asemenea mod. $i, implicit, refuz s-o injosesc gi pe ea.
Oh, mindria, plcatul tlu capital, gesticuli
-
baronul cu o migcare lenegi gi batjocoritoare. Ei bine,
pentru mine subiectul este mai mult decit interesant.
O jumitate de milion nu-i o sumi de lepidat! $i nici
femeia,la o adic[.
- Atunci lfi doresc succes, ii url el in sili. Poate
cu banii lEtia o sn-]i po]i cumpira gi respectul de sine.
Edmond se invinelilafa![ giflcuunpas ameninf[tor
spre fratele siu, resentimentele intunecindu-i pentru
o clip[ ra]iunea. insi sprinceana ridicatl provocator
a fratelui slu gi lic[rul primejdios din ochii acestuia il
fhcurl si ezite.
Fii cuminte, Ed, il sfltui noul duce cu un aer
-
plictisit. O s[ ai nevoie de un chip intact daci wei si

t4
 @*- Afra"6
intri in graliile doamnei, rL:u crezi? Apoi se risuci spre
avocat gi-i intinse mina. Regret c[ v-am pus intr-o
situafie atit de neplicut[. Daci nu mai este nimic
de limurit in legituri cu testamentul, atunci eu md
retrag.
Burns ii
strinse m1na, uluit de schimbul acid de
replici dintre cei doi b[rba]i. Animozitatea dintre ei
era mai mult decit evident[.
Dac[ v[ indreptafi spre Londra, poate ci ve]i
-
avea amabilitatea si mi duceli gi pe mine, rosti
avocatul, adunindu-gi hdrtiile gi aranjandu-le atent in
mapa de piele maronie.
Cu mare pl[cere.
-Rimas singur, Edmond igi virs[ nervii pe un bol
de cristal, pe care-l lui gi-l trinti cu for![ de marmura
gemineului, transformAndu-l intr-o ploaie de cioburi
asculite. il ura pe Blythe gi se ura pe sine pentru ci
nu fusese in stare s[ aibl suficient curaj incit si se
incaiere cu el acolo, pe loc. insi la fel de bine gtia cl
n-ar fi avut nicio gansl. Niciodati nu-l putuse invinge
pe Blythe intr-o confruntare deschis[ gi niciodat[ nu
se putuse ridica Ia nivelul lui.
Blythe fusese dintotdeauna favoritul lui fohn.
Blythe era inteligent, excela in scrimi, pugilism,
cllirit, gah, tir gi la toate celelalte sclifoseli care
insoleau talentele unui gentleman. Niciodatl nu
putuse intra in competifie cu el pentru simplul fapt ci
era o fire prea comod[, lenegi gi dellsltoare pentru a
incerca micar. Descoperise destul de repede c[ putea
trli foarte bine gi altfel, decit muncind..pe brinci. in
plus il avusese intotdeauna pe unchiulelul )ohn in

15
 Raluca Butnariu

spate, care-i ingiduise toate capriciile gi-l sponsorizase

mereu, ftri s[-i punl intreblri stinjenitoare, firi si-l
intereseze pe ce anume toca el banii. Sau cel pufin aga
i se piruse...pane in urm[ cu aproape un ceas.
Fusese dus in eroare in mod voit. Mogul il taxase,
retrigdndu-i banii imprumutafi din propria mogtenire.
Si-l ia naiba! Spera ca sufletul si-i putrezeasci in iad!
Si-t ia naiba gi pe Blythe! Intotdeauna il fbcuse s[ se
simti ca un idiot.
Trebuia s-o aibl pe ]ulia!
O dorise dintotdeauna, sau, in fine, incepuse s-o
doreasci incl din clipa in care bobocul timid incepuse
sl infloreasci.
Singura problemi era faptul ci ]ulia nu-l avea
deloc la inim6. Aversiunea tinerei femei impotriva
lui data inci de pe vremea cind erau copii gi, de-a
lungul timpului, nu se schimbase niciun pic. Desigur,
ii dlduse toate motivele ca s[-l urasci, se incruntl el
posomorit. Daci n-ar fi fost atunci atit de nes[buit
inc0t si...
Nu mai conta acum. O voia gi de data asta avea sI
o facd, a lui. Ribdarea era unul dintre cele mai de pref
calitl1i ale sale, atunci cind exista motivafia. Avea
si aibl rlbdare, s[ agtepte gi si prindi momentul
prielnic.
Cu pulin noroc ai ceva trudl, urma s[ devinl un
tip extrem de avut. in toate privin{ele, zimbi el, cu
glndul la dezirabila gi neconsolatl vaduv[.

-8.--L-L
UU U1J UU

t6