RALUCA BUTNARIU

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAniei

BUTNARIU, RALUCA
Regisire / Raluca Butnariu. - Bucuregti : Librex Publishing 2018
rsBN 97&6t)6-889442-3

821.1 35.r

Editor: Monica Ramirez

DTP: Aimee Consulting&Advertising
www.aimee.ro

LIBREX PUBLISHING
Str. Episcopul Radu, Nr. 30, Bucuregti
Redaclie: 0723 193 019
Email: office@librex.ro
comenzi@librex.ro
www.librex.ro

@ LIBREX PUBLISHING, 2018

Orice reproducere, totali sau parfiali, a acestei lucriri, fird

acordul scris al editorului, este strict interzisi gi se pedepsegte
conform Legii dreptului de autor
'fwnEx
BucureSti,20IS
 Pmht
Londra, 12 septembrie, 1810

f in lumea ei, fericirea arltase precum

"inceput,
I un curcubeu: strilucitoare, plini de frumusefe
qi de culoare. $i, aidoma lui, fusese efemeri.
^/ atdt de pufin... ca apoi sd pileasci gi si se stingi
Durase
intr-un ocean de nesfhrgiti jale gi durere.
ingenuncheati in mijlocul strizii pustii, la fel de pustii
precum inima ei, tdnira femeie igi innlfn fruntea spre cerul
mohordt intr-o intrebare muti. Piciturile inghetate ale
ploii de sfArgit de septembrie se amestecau cu lacrimile ei,
dar tAnira nu le simfea rilceala.
Tot ceea ce simtea era golul imens din sufletul ei. Mintea
amorfitd de qoc incerca si cuprindi absurdul situafiei in
care se gisea: respinsd, pirisiti, aruncati-n stradi ca un
ciine vagabond. Tridati gi alungati de citre bdrbatul in
care avusese o deplini incredere gi pe care-l iubise cu
fiecare bitaie a inimii ei.
Umilinfa indurati intrecea orice inchipuire. Ar fi trebuit
s-o asculte, aproape ci-i cerqise asta. Micar atAta lucru si-i
fi ingiduit qi l-ar fi fbcut si infeleagi ci vina nu-i aparfinea
in exclusivitate. Ci fusese silite se fac6. acea alegere, o
alegere necesari avdnd in vedere circumstanfele...
Dar el nu dorise si-i asculte explicafiile. ii adresase
cuvinte reci, batjocoritoare, pline de indiferenfi si cruzime.
Dar nu asta o duruse cel mai tare, ci felul in care o scosese
pentru totdeauna din viafa 9i casa lui: ca pe un lucru de
nimic, ceva insignifiant gi supdritor, de care se lipsise fbri
si-i pese.
 RALUCABUTNARIU
O aruncase-n stradi! Ca pe un cerqetor bolnav gi
murdar. Nici micar nu se deranjase s-o faci personal, ci
poruncise servitorilor acest lucru. O scosese din viala lui
flri drept de apel, surd la lpetele gi pldnsetele ei sfdqietoare,
neplsitor in fala rugiminlilor qi a zbuciumului ei.
$i acum, stitea sub ploaia rece, plingdnd inibugit,
negtiind ce si fac6, incotro s-o apuce. Viafa ei se
transformase intr-un cogmar. Disperarea o inviluia din
toate pirfile.
Daci ar fi avut libertatea si-gi decidi singuri destinul,
ar fi urmat exemplul surorii ei mai mari, Alexandra. S-ar fi
dedicat iubirii pentru Dumnezeu qi ar fi imbricat hainele
cernite ale miicu{elor de la ministirea Sfdnta Agnes,
izolindu-se de lumea rece gi neprimitoare de afarl. Dat in
cazul ei,lucrurile erau mult mai complicate.
Nu gtiu cat timp stituse aga, in mijlocul drumului,
zdrobiti de durere gi neputinfl, consumati de o durere
insuportabili gi de o deznidejde fbri sfArgit. O trisuri
trecuse vijelios pe lAngi ea, evit6,nd-o in ultimul moment,
iar vizitiul ii strigase vorbe grele, de ocard, qi-qi vizuse mai
departe de drum.
Abia atunci tdnira femeie se dezmeticise.
Se adunase cu greu in capul oaselor gi-gi impuse
picioarelor grele s-o asculte. Clitinandu-se, porni ca-n
transi in josul strizii, pierzdndu-se in intunericul dens al
nopfii, lisdnd in urmi speranfele, visele qi inima ei, dar
ducind cu sine ceva mult mai prefios, ceva ce el habar
n-avea ci-i lisase.
Ceva determinant fbcea ca viafa ei si capete sens.
,t
Cnfrtohl
sta c6t naiba vrea si-nsemne?
Iohn Starnford, al doiqprezecelea marchiz de Starnfor{
arunci o privire scurti amantei sale gi zdmbi.
Greu de spus, rS.spunse el, ridicdnd din umeri qi
-
continuAnd si-gi innoade egarfa la glt. O slptimAni, cel
mult doui. N-am mai vizut-o pe Charlotte de doi ani, iar
Pembroke m-a ameninfat ci daci refuz invita{ia qi de data
asta, se lasi cu micel in familie. in plus, a insistat si-i botez
mezinul gi n-am avut inima sd-l refuz.
O sl vini gi Sarah cu tine? se interesi Cristine,
-
trecAndu-qi alene degetele prin pirul bogat qi plin de inele,
de culoarea castanelor coapte.
'
- Evident, surAse Stamford, cu gindul la tinira lui
logodnici.
Sarah Wilmot, fiica contelui de Rochester, era una
dintre cele mai frumoase femei pe care viafa i le scosese
in cale. inalti, sublire, la fel de delicati ca un crin gi tot
atdt de imbititoare, Sarah ii schimbase pirerile in ceea
ce privegte inutilitatea cisitoriei. In plus, era conqtient ci
venise vremea si se insoare gi si-qi asigure moqtenitorii de
care avea nevoie, iar Sarah pirea candidata perfecti la titlul
de marchizi de Stamford: era inteligente, culte qi rafinati,
posedind o blAndefe a firii nespus de dulce.
- Nu te cam pripegti cu insuritoarea? il iscodi Crisitine,
privindu-l atenti. Sarah este o tinlri atrigitoare, dar mi se
pare prea... supusi pentru gustul gi temperamentul tiu.
 RALUCABUTNARIU
- Te-ngeli, o contrazise birbatul, intorcAndu-se spre ea
gi privind-o cu un surds in co{ul gurii. Este exact ce-mi
doresc. Am nevoie de o sofie devotati gi ascultitoare, care
sd-mi fie credincioasd. Pentru restul nevoilor te am pe tine,
fermecitoare Cristine.
Cristine se incrunti ugor. Nu in{elegea de ce era
inclinatd si ia afirmafia lui mai mult ca pe un compliment
decdt ca pe o insult5.
Relafia lor incepuse cu trei ani in urmi, la nici doui
luni dupd decesul ducelui de Bolton, cel de-al doilea sot al
Cristinei. Conveniseri de la bun inceput ca relalia dintre
ei si se rezume doar la nivel intim, fhri promisiuni gi
fbri implicafii de ordin sentimental. $i pentru ci fiecare
respectase aceastd reguli, intre ei se infiripase o strdnsi gi
profundi prietenie. Erau prieteni in aceeagi misuri in care
erau amanfi, iar relalia lor era una comodi gi extrem de
profitabili pentru ambele pir{i. fineau foarte mult unul
la celilalt gi se respectau, iar partea cea mai frumoasi a
acelei prietenii era sinceritatea care o caracteriza din plin.
Niciunul dintre ei nu se ascunsese in fafa celuilalt qi existau
prea pufine secrete intre ei.
Problema este ci nu mi ai, il contrazise ea,ridicindu-
se
-
in capul oaselor.cu un oftat. $i n-o si fiu tot timpul la
cheremul tiu, Altep. Disponibilitatea mea are legiturl mai
mult cu faptul ci dintre tofi amorezii Londrei, tu gtii cel
mai bine cum si faci fericiti in pat o femeie.
- Sunt flatat, se inclin[ el ceremonios in fala ei, lucru
care o fbcu si zdmbeascd gi si se apropie felin.
O si-mi lipsegti, murmuri ea intinzAndu-se pe
-
vArfuri pentru a-l siruta ugor pe buze.
Reciproca este valabili, surise el, mingdind-o pe
-
obrazul perfect cu dosul degetelor. Si te distrezi, ii urir
el incet, aplecdndu-se gi sdrutAnd-o prelung, nespus de
gingag.
l0
Cdteva minute dupi plecarea lui, Cristine stitu
nemiscati, reflectind. Dacd ar fi avut din nou optsprezece
ani, ar fi f[cut o pasiune mistuitoare pentru ]onathan
Stamford. Era tot ceea ce o femeie gi-ar fi dorit de la
alesul ei: inalt, extrem de chipeg, rafinat si senzual. Atent,
generos, curtenitor gi tandru. Temperamental gi mdndru,
suficient de stipdnit pentru a face o femeie si se intrebe
ce se ascundea dincolo de calmul acela desivdrqit. $i
odati ce aflai, erai pierduti definitiv in vraja acelui spirit
neimblAnzit.
Oftdnd, Crisitine se duse gi-gi turni un pahar de coniac.
Sorbind din el, iqi ingusti ochii.
Daci era si fie cinstiti cu ea, atunci ar fi admis faptul
ci-l iubea mai mult decdt ar fi fost necesar. Dar fohn
nu era birbatul potrivit pentru ea. Erau amdndoi prea
temperamentali gi orgoliogi ca via{a si le fie ugoari
impreuni. in plus, a doua cisitorie o lecuise de pirostrii Ei
alte romantisme. igi invifase lecfiile bine. Avea si fie liberi
gi independenti pentru tot restul zilelor ei.
Insi nu asta era problema care o preocupa, ci lady Sarah.
Era ceva la ea ce o deranja, ceva ce nu-i plicea. Desigur, ele
doui nu ajunseseri niciodati prea aproape una de cealalti,
dar... chiar gi de la distanfi, lady Sarah Wilmot ii producea
un mic fior pe gira spinirii. Cu fiinfa aceea ceva nu era in
regul6. Sub aspectul de ingeraq pogordt din ceruri exista
ceva care o indemna la prudenfi.
Cristine era ingrijorati pentru |ohn. Dorea sd-l gtie
fericit, implinit... in siguranfi.
Spera din tot sufletul si se ingele, iar Sarah si fie femeia
potriviti pentru el.
11
 RALUCABUTNARIU
Nicolle Clairmont o muti pe Suzannah pe celalalt gold
gi se intinse si pescuiascd mdnula lui Duncan. Panta era
destul de lini, dar Suzannah era grea gi faptul ci Duncan
era mai neastdmpirat ca de obicei ii fbcea sarcina dificiln.
in fala lor, Brooke gi Miles sporoviiau veseli, in timp ce-qi
cirau caietele de lucru gi piturile.
- Sd te ajut cu Suzie? o intrebi Miles, intorcdndu-se s-o
priveasci gi mergind cAliva pagi cu spatele.
Yezi pe unde calci, il avertizd Nicolle, apoi scuturi
-
din cap. Nu este chiar atit de grea, dragule, minfi ea,
zimbind gi intrebindu-se pentru cdt timp avea s-o mai
fintuiasci la pat riceala pe bona Suzannei. $i, oricum, nu
mai avem mult. Ajungem imediat.
Nicollei ii venea gi acum greu si creadi ci lady Charlotte,
cu silueta ei care-fi stirnea admirafia, diduse nagtere la
cinci copii absolut perfecfi. $i nici ci implinise treizeci gi
opt de ani. Lady Pembroke igi pistrase silueta de clepsidri
in ciuda naqterilor, gi un ten neted, fbri cusur, care o frcea
sd pari clr zece ani mai tdniri decit era in realitate.
Susannah profiti de pozi{ia ei privilegiati gi-gi vAri
degetul mare in guri, scofdnd sunetele specifice suptului.
Nicolle igi strecuri cu dexteritate o mdni sub cotul copilei
gi-i scoase degetul din gur6, nefiind deloc impresionati de
protestele micufei.
Nu-i voie, scumpa mea, ii gdnguri ea la ureche. lgi
-
strici dinfigorii iia frumogi gi-i picat de ei.
Aici este bine, Nickf? o intrebd Miles, indicAndu-i
-
p1lcul de stejari englezegti, care flceau destuli umbri sub
coroana lor.
Este perfect, surAse Nicolle, ddndu-i drumul lui Duncan,
-
care o zbughi repuregte,luind urrna unui fluturO amiral.
Pundnd-o pe Suzannah pe jos, Nicolle se lndrepti de
spate Ei-qi qterse fruntea transpiratl cu mAna. Era mai cald
decdt de obicei gi nici mdcar nu trecuse de ora zece. in timp
T2
ce o ajuta pe Brooke si intindi piturile la umbri, ochii i
se plimbau neobosili de la Suzannah la Duncan si invers,
in timp ce gAndurile i se indreptari automat spre Andrew.
ii era un dor cumplit de el. in mod normal, s-ar fi aflat
acum la Clairmont, pe pajiqtile insorite de acolo, alituri de
Andrew, de surorile gi mama ei.
De obicei, luna iulie era singura ei luni liberi din an.
inci de cAnd lady Pembroke o angajase si se ocupe de
educafia copiilor ei, impusese aceasti condilie. $i-i fusese
respectati, dar anul acesta reprezenta o excepfie. Lady
Charlotte diduse nagtere in urmi. cu doui luni unui biiefel
superb, pe nume |oshua, iar botezul fusese programat in
iulie, din cavza sezonului londonez. Cl aceasti ocazie,
Wilton House avea si adiposteasci pentru doui siptimini
peste trei sute de invitafi, fapt pentru care Nicolle fusese
rugati cu insistenfi si riminl pentru a avea griji de copii
pe toati perioada respectivi, urmind si plece la Clairmont
abia dupi aceea.
Nicolle nu putuse refuza rugimintea ducesei de
Pembroke, mai ales ci i se fbgiduiseri inci doui siptimdni
peste perioada obignuiti de vacanfi gi inci un salariu in
plus, daci accepta si rimAni.
Banii erau o problemi pentru Nicolle. Inci mai avea de
plitit datorii grele de pe urma nechibzuinfei lui Clairmont,
iar ipoteca pe care o avea pe casi o silea si stea departe
de Andrew gi si munceasci pentru a-gi putea achita
obligafiile financiare. $i cu toate ci ducesa de Pembroke
fusese nespus de generoasi cu ea,plitindu-i serviciile mai
mult decdt poate meritau, Nicolle abia reugea si acopere
cheltuielile necesare de la Clairmont.
Din munca ei, tinira femeie intretinea patru suflete gi
un conac. Desigur, o parte din cheltuielile de la Clairmont
erau amortizate din ceea ce rodea pimdntul de acolo, dar
nu era suficient oricum. Daci n-ar fi fost atit de norocoasS
13
 RALUCABUTNARIU
si-gi giseasci aceasti slujbi, ar fi ajuns cu tofii pe drumuri,
muritori de foame. Bine cel pulin ci Harry avusese bunul-
simf si cadi de pe cal gi si-gi rupi gdtul cu doi ani in urmi,
scutind-o astfel de banii aruncali pe biuturi gi alte vicii.
Oftdnd, Nicolle se apleci gi o culese pe Suzannah de jos,
scofindu-i din guri firul de margareti pe care-l mesteca
congtiincioas6.
Cdnd sosise la Wilton House, Brooke avea paisprezece
ani, Miles zece ;i Duncan abia implinise trei ani. Dupi nicio
zipetrecutir in fermeci.toarea construcfie ridicati de Inigo
|ones, Nicolle infelesese perfect de ce celelalte guvernante
renunlaseri la acel post atdt de bine plitit. Progeniturile
ducelui de Pembroke erau nigte creaturi ale iadului. Brooke,
sub infbligarea ei de inger bilai, avea apucituri de scorpie,
Miles era de o cruzime inimaginabili, iar Duncan poseda
o energie inepuizabili, dublati de o minte incredibil de
creativi.
Nicolle se simlise cuprinsi de disperare gi neputinli. ii
era extrem de greu si faci fali acelor puglamale scipate
de sub control. A;a ci Nicolle invilase intr-un timp foarte
scurt adevirata putere a gantajului gi a mituirii. Ce nu
mergea cu una, mergea cu cealalti. Avusese nevoie de patru
luni ca si-gi impuni voinla in fafa lor gi reugise. $i, odati
cu asta, venise si aprecierea stipdnilor de la Wilton House,
care nu mai conteneau cu mu\umirile pentru faptul ci le
cumin{ise odraslele.
Nicolle avea si afle ulterior ci era singura dintre
guvernante care rezistase in post mai mult de doul luni.
Odati cAgtigate dragostea qi respectul micilor
impielilali, relafia dintre ei decursese fbri probleme. Miles
iqi temperase mult din pornirile distructive, Brooke se
transformase intr-o domniqoari sfioasl gi delicati, iar
Duncan, ei bine, Duncan rimdsese oarecum acelagi copil
energic, cu singura diferenli ci nu se mai triLntea pe jos in
14
crize de isterie cind i se dddea vreo sarcini care nu-i pldcea
gi era suficienti o singuri privire din partea Nicollei ca si
se potoleascd instantaneu.
- De abia aqtept si soseasci unchiul fohn, rosti Brooke
pe un ton vesel. Nu l-am mai vizut de patru ani. $i cred ci
nu l-aq fi,vdzutnici anul acesta daci nu era fosh la mijloc.
L-ai fr, vitzut cu siguranfi peste doui luni, zdmbi
-
Nicolle in fala expresiei visitoare de pe figura uluitor
de frumoasi a tinerei femei, care avea si implineasci
gaisprezece ani in cdteva zile, ceea ce ii permitea si-qi faci
intrarea in societate in sezonul scurt din toamni.
- Oh, da! rosti Brooke, zAmbind sfios. Mor de neribdare
si-mi fac debutul. Mama spune ci o s[-mi inchirieze sala
cea mai mare de la Almack's si ci o si-mi cumpere o rochie
demni de o regini.
- Indiferent ce rochie ai si porfi, cu siguranfi vei stdrni
admirafia tuturor gi vei avea o mulflme de pretendenfi.
Crezi? fhcu Brooke ochii mari.
- Categoric,
- didu Nicolle din cap, privind-o serioasi.
Numai ci va trebui si fii foarte atenti gi si-fi alegi soful cu
mare bigare de seami. Sfatul meu este nici si nu te pripegti
cu miritigul. Mai ai la dispozifie cd{iva ani in care si te
bucuri de libertate gi si alegi in voie.
- Dar daci tata n-o si fie de acord? Daci md va da
primului venit?
- Tatil td,u este un om cumpitat gi te iubegte foarte
mult, Brooke. Fericirea ta este importanti pentru el. O si
te asculte, ai si vezi.
- Aq fi vrut tare mult si mi insofegti la balul de debut,
spuse Brooke cu tristefe in glas. Cu tine, totul ar fi mult mai
distractiv.
- Regret, scumpa mea, dar nu am cum si vin.
- Cum a fost cAnd {i-ai fbcut tu debutul? se interesi
Brooke.
15
 RALUCA BUTNARIU
Nicolle zdmbi palid. Fiici a unui conte siricit,
Nicolle avusese totugi parte de un debut reugit la aProaPe
qaptesprezece ani. La nici cinci luni de la intrarea oficiali in
societate, Nicolle se miritase cu Harison Clairmont, conte
de Clairmont. Fusese nevoiti si faci acest pas, igi aminti
ea, gi inima i se strdnse sub o durere surdi. Daci ar fi qtiut
ce fel de om era soful ei, ar fi ales si... indure ruginea gi
oprobriul public. Ar fi preferat de o mie de ori dispre{ul
tuturor decdt anii grei, mizerabili, pe care-i indurase alituri
de soful ei.
Nicolle igi dusese crucea cisniciei equate cu ribdare qi
stoicism. Tot ceea ce pitimise alituri de Harry se datorase
prostiei qi naivitifii minlii ei tinere de atunci. Sldbiciunea ei
de o clipi se transformase intr-un picat pentru care plitise
timp de cinci ani. Cinci ani infioritor de lungi, marcati
de umilinfe ingrozitoare. Dar existase gi o risplati care ii
diduse puterea si indure totul si meargi mai departe firi
qi
si crAcneasci. $i acea risplati se afla acasi, la Clairmont.
A fost minunat, surdse Nicolle, scuturAndu-se de
-
povara trecutului gi privind-o pe Brooke cu afecfiune.
Cred ci ai avut o groazdde admiratori, gopti Brooke,
-
privind-o cu ochi mari, plini de neribdare.
fost caflv.a, recunoscu Nicolle cu un oftat.
-DeAu
fapt, nu i-ar fi ajuns degetele de la ambele miini ca
si-i numere pe toli. insi doar unul reuqise si-i ademeneasci
inima. Gdndul la acel bdrbat ii produse o micd apisare in
cogul pieptului.
- Ai fost indrigostiti de vreunul din ei?
lntrebarea tinerei o fbcu pe Nicolle si tresari. i9i
controli repede expresia felei gi, coborAndu-gi privirea in
poali, didu incet din cap cu un oftat.
$i? fbcu Brooke,neribditoare.
- dupi tati. $tia de ce era in stare Charlotte cind era mici.
Nicolle o privi cu un mic zAmbet in colpl gurii'
N-a fost si fie, rispunse ea cu o voce plini de
-
t6
nostalgie. $i pui cam multe intrebiri, domnigorico, o
dojeni Nicolle cu bldndefe. De fapt, cred ci tragi de timp.
Ai o ori la dispozifie ca si-mi termini de schipt latura
estici a conacului.
Brooke se strAmbi plictisiti, dar se ridici de pe pituri
gi porni spre caietul de desen. Miles ii urmi exemplul,
deschizdnd caietul cu probleme de aritmetici, iar Nicolle
se apuci si-i predea lui Duncan urmdtoarele cinci litere
din alfabetul grecesc. Suzannah deja adormise leginati in
bralele ei.
pe undeva, susuri Charlotte, luAndu-l de
- giSunt pe aici, u$or
braf triganduJ spre pidurea deasi care se intindea
la picioarele dealului.
Singuri? se miri John, care aflase din scrisorile
-
verigoarei sale cdt de neastdmpirafi erau nepofii sii.
- Ah, nu, sunt cu guvernanta lor, rAse Charlotte. N-aq
avea curaj si-i las nesupravegheafi nici mi:car cinci minute,
degi Brooke s-a transformat peste noapte intr-o tiniri
drlgutd gi sfioasi, iar Miles parci s-a mai maturizat pufin.
Dar cu Duncan n-ag risca. Are in permanenfi tot felul de idei.
Suzannah? o intrebi el politicos.
- $iEste prea micd ca si-gi manifeste imaginafia
-
creatoare, dar nu disperim inci, fbcu ducesa cu umor in
priviri. Di semne ci-mi moqtenegte temperamentul inci
de pe acum.
- Mhm. Interesant, fhcu el, ini\6ndu-gi sprdncenele
groase cu un aer comic.
|ohn copilirise la Stamford Hall impreuni cu Charlotte,
cu Sendra, sora ei mai mici, qi cu Edward, virul lor primar
Era o pacoste umblitoare, inzestrati cu o minte diabolici
t7