1

ANXIETATEA
SOCIALĂ
Broşură informativă pentru adolescenţi

cu sprijinul
2

Această broșură este disponibilă

și în format audio:

Mai multe informații despre proiectul

„Alfabetizare în sănătate mintală”

De ce
e importantă
sănătatea
mintală?
S
ănătatea mintală se referă la
sănătatea creierului nostru. Sănă-
tatea ta mintală influențează toate
aspectele vieții tale, precum performanța
ta la școală, sănătatea ta fizică, emoțiile
tale, cum te evaluezi tu pe tine ca per-
soană și relațiile tale cu cei din jur.
Dacă ai o minte sănătoasă, îți va fi mai ușor
să faci față stresului și să îți trăiești viața
așa cum îți dorești. E important, deci, să fii
atent/ă la sănătatea ta mintală.
Unii oameni au probleme de sănătate
mintală în adolescență.
Acestea apar atunci când creierul nostru
nu mai poate să funcționeze la capaci-
tatea de care avem nevoie zi de zi.
1
Uneori, asta se întâmplă când trecem prin
situații grele de viață, cum ar fi moartea
unei persoane dragi sau divorțul părinților.
Când treci prin astfel de situații, se poate
să ai nevoie de ghidare din partea unui
adult de încredere (membru al familiei,
profesor sau vecin) sau chiar a consilieru-
lui din şcoala ta.
Câteodată, însă, creierul nostru poate să
înceapă să funcționeze cum nu ar trebui
fără să aibă aparent un motiv. Asta ne
poate da bătăi de cap.
De exemplu, ne poate face să ne simțim
triști toată ziua sau să ne simțim anxioși
(adică o frică foarte puternică) atunci când
nu există un pericol real în jur.
2
Când se întâmplă lucrul acesta înseamnă
că ne confruntăm cu o tulburare mintală.
Aceste tulburări apar atunci când creierul
nostru se obișnuiește să funcționeze cum
nu trebuie. Ajungem să fim blocați într-un
tipar de emoții puternice care nu ne ajută.
Câteodată aceste tipare pot schimba
modul în care funcționează creierul nostru.
Dacă sănătatea mintală influențează toate
aspectele vieții tale, la fel e și în cazul în
care ai o tulburare mintală. Îți poate fi dificil
să te descurci la școală, să te întelegi cu
prietenii tăi și să fii sănătos fizic, adică, te
încurcă în a-ți trăi viața așa cum vrei tu.
Unii oameni cu tulburări mintale ajung să
folosească droguri sau alcool ca să facă
față problemelor, alții să se rănească sau
să ajungă la concluzia că ar fi mai bine
dacă și-ar lua viața.
Când observi vreo schimbare la felul în
care te simți, apelează cât mai repede la
ajutor!
Există mulți oameni care pot să te ajute.
Un tratament început devreme nu numai
că te ajută pe moment să te simți mai
bine, ci te și învață lucruri ce-ți pot folosi
toată viața.

Cum
funcționează
creierul nostru?
Creierul este un organ extrem
de complex; el are multiple
funcții diferite, dar conectate
între ele.
Iată care sunt unele dintre
aceste funcții de care este
responsabil creierul tău:
1
Gândirea
Creierul este responsabil cu proce-
sarea și stocarea informației pe care
o deții, fie că este vorba de rezolvarea unei
probleme de matematică, de a fi atent la ore
sau de a-ţi planifica ce vei face în vacanță.
2
Emoțiile
Creierul controlează și felul în care
te simți în fiecare moment (emoțiile
tale) și modul în care îți exprimi aceste
emoții față de ceilalți.
3
3
Percepția
Creierul tău este responsabil de
atenția pe care o acorzi tuturor
lucrurilor care se întâmplă în jurul tău.
Cum face acest lucru? Pur și simplu in-
terpretează informația pe care o preia
cu ajutorul celor cinci simțuri: văz, auz,
miros, gust și pipăit.
4
Reacțiile fizice şi fiziologice
Creierul tău controlează modul în
care îți miști corpul și reacționezi
– de la felul în care îți miști mâinile
până la mișcări pe care le faci fără să
le conștientizezi (ca de exemplu respi-
rația sau digerarea mâncării).
5
Comportamentul
Creierul tău controlează modul în
care tu interacționezi cu ceilalți
oameni din jur şi cu mediul în care
trăiești. De fapt, creierul tău este cel care
coordonează ceea ce faci și spui în diferite
situații!
4

6
Semnalarea posibilelor pericole
Creierul tău joacă un rol extrem de
important în a te proteja de posi-
bile pericole. El ține cont de informația
preluată de la cele cinci simțuri ale
tale, pentru a te anunța atunci când
ești în pericol. De exemplu, în cazul în
care atingi o sobă fierbinte, creierul te
anunță să-ți retragi imediat mâna.

Atunci când ne confruntăm cu o tulburare mintală, creierul funcționează un pic

diferit. Pentru a înțelege schimbările care au loc în creier în cazul unei tulburări este
necesar să înțelegem modul în care funcționează creierul în mod normal.

Ce este
anxietatea
socială?
D
e multe ori persoanele cu anxietate
socială sunt confundate cu per-
soanele introvertite sau cu cele
timide. Totuși, anxietatea socială e mai
mult decât a fi tăcut sau retras. Majoritatea
oamenilor se simt timizi la un moment dat
în situații sociale, cum ar fi: atunci când
cunosc o persoană nouă sau un grup de
oameni, atunci când își schimbă școala
sau locul de muncă, etc.
Persoanele cu anxietate socială, în
schimb, au o frică foarte intensă față de
situațiile sociale în care se așteaptă să fie
judecate de către ceilalți. Această anxi-
etate intensă apare:
înainte de situație (de exemplu, prin în-
grijorări legate de cum se vor descurca, ce
vor crede ceilalți, cum vor apărea în fața
ochilor lor, etc.)
5
în timpul situației (de exemplu, prin gân-
duri precum: „Toți oamenii pot să vadă că
am anxietate acum”, „Cel care se uită în
telefon sigur povestește cuiva cât de prost
mă descurc”, etc.)
după ce situația a trecut (de exemplu,
amintiri ale unor aspecte specifice, pre-
cum a se fi bâlbâit pentru câteva secunde).
Din această cauză, aceste persoane ajung
să evite să se implice în foarte multe lucruri,
chiar dacă și-ar dori să facă asta. Astfel,
anxietatea socială ajunge să afecteze viața
persoanelor pe toate planurile - să le fie
greu în anumite contexte de viață și să le
influențeze performanța la școală, cu pri-
etenii, la locul de muncă, etc.
6

Cum se manifestă
anxietatea
socială?

A
nxietatea socială se manifestă Este important să nu te gândești singur/ă
diferit de la o persoană la alta. Fie- la un diagnostic, ci să ceri evaluarea unui
care are anumite situații de care se specialist (psiholog clinician sau medic
teme cel mai mult. psihiatru) în cazul în care observi astfel
de simptome. Evaluarea te poate ajuta să
Dacă suferi de anxietate socială s-ar pu- înțelegi când ceea ce simți este o stare
tea să eviți unele dintre aceste situații: trecătoare, firească, și când este nevoie
 să ții o prezentare sau să vorbești în public; de ajutor specializat.
 să întâlnești oameni noi;
 să dai un telefon;
 să lucrezi sau să faci ceva atunci când
te observă cineva;
 să folosești toaleta publică;
 să mănânci sau să bei în fața altora.

În aceste situații crezi că nu o să te des-

curci, că o să te faci de râs sau că ceilalți
vor observa „emoțiile” sau frica pe care le
resimți. Cel mai probabil tu îți dai seama
că aceste frici sunt nejustificate și că cei-
lalți nu le au, dar nu te poți abține din a
le simți, ceea ce poate fi foarte frustrant.
 7

Cum se simte
anxietatea
socială în corp?

A
tunci când nu ai de ales și ești pus într-o situație socială de care ți-e foarte frică,
s-ar putea să simți unele dintre aceste senzații în corp:

bătăi foarte simți că nu poți dureri de stomac transpiri foarte tare

puternice ale inimii respira și că te
sufoci

amețeală tremurat ți se înroșesc fața și gâtul

Aceste senzații fac totul și mai dificil, pentru că ai impresia că ele sunt foarte vizibile și că
aceia care te privesc te vor judeca pentru ele.
8

Ce gândește
o persoană cu
anxietate
socială?
Se poate ca înaintea sau în tim-
pul unei situații de interacțiune
socială să fii cuprins de o ava-
lanșă de gânduri și îngrijorări și/
sau să simți că ți se blochează
mintea și nu o să poți să faci
nimic. Unele gânduri pot fi:

„O să mă fac de râs”
„Ceilalți se descurcă mult mai bine decât mine”
„Toți se holbează la mine/mă judecă”
„O să fie un eșec total”
„Vreau să fiu oriunde altundeva”
„Toată lumea vede cum tremur/mă înroşesc”
„Cel mai sigur e să evit sau să amân pe cât posibil interacțiunea cu ceilalți”
„Simt că nu am deloc control/nu pot face nimic să rezolv problema asta”

Ce poate contribui
la apariţia anxietăţii
sociale?
Factori de risc:
Un nou mediu social sau un volum
mare de sarcini (de exemplu: întâlnirea
unor oameni noi, susținerea unor discur-
suri sau prezentări în public, schimbarea
școlii sau a grupului de colegi/prieteni,
schimbarea frecventă a domiciliului) pot
contribui la apariția simptomelor de anxi-
etate socială.
9
Trăirea unor experiențe negative ce
au provocat anxietate crescută (de
exemplu: a ține prezentări nereușite, a fi
respins sau abandonat de prieteni sau
de persoane importante atunci când ai
nevoie de ele, a fi umilit, batjocorit sau
făcut de rușine de către alte persoane)
pot favoriza dezvoltarea simptomelor de
anxietate socială.
10
Trecutul familiei: dacă părinții sau frații/
surorile tale au deja anxietate socială, există
o șansă să o trăiești și tu la un moment
dat (în cazul în care apar mai multe situații
de zi cu zi în mediul în care trăiești care
să o declanșeze). Totuși, apariția ei nu e
obligatorie ori sigură chiar dacă ai avut
cazuri în familie. Fiecare problemă de
sănătate mintală apare prin combinația
factorilor genetici cu factorii de mediu.
Anxietatea este o problemă de sănătate
care are rezolvare. Primind îndrumarea
necesară, cu siguranță o poți depăși.
Dacă cunoști apropiați care trăiesc cu
anxietate socială, îndrumă-i și pe ei să
ceară ajutor de la psihologi și alți specialiști
din comunitatea voastră!
Temperamentul: există unele per-
soane mai timide și rezervate atunci
când fac față situațiilor neașteptate și
oamenilor noi din viața lor. Există și per-
soane care se liniștesc mai greu atunci
când se confruntă cu situații stresante.
Toți cei descriși mai sus pot prezenta un
risc mai mare de anxietate socială la un
moment dat. Nu uita: faptul că prezinți
una dintre trăsături nu te face automat
predispus la anxietate socială. Suntem
ființe complexe. Poate că nu putem
schimba unele lucruri din personalitatea
și temperamentul nostru, însă avem
puterea de a ne modifica comporta-
mentul și reacțiile, precum și felul în care
interpretăm și dăm semnificație lucrurilor
care ni se întâmplă.
Starea de sănătate: multe persoane
care se confruntă cu anumite probleme
de sănătate ce le afectează aspectul
fizic, capacitatea de a se mișca sau de
a vorbi, se pot confrunta în plus și cu
anxietate în legătură cu felul în care
sunt percepuți de către cei din jur.
Atenția exagerată din partea celorlalți,
bullying-ul, insultele și jignirile referi-
toare la șchiopătare, cicatrici, felul de a
te mișca sau aspectul fizic pot genera
și mai multă anxietate socială și izolare.
Dacă devii foarte atent/ă și centrat/ă pe
reacțiile și evaluarea negativă din partea
celorlalți, dacă îți lipsesc prieteni care să
te susțină sau părinți care să te încura-
jeze, dacă te consideri mai puțin bun/ă
sau util/ă decât cei ce nu se confruntă
cu astfel de lucruri, atunci anxietatea
socială se poate intensifica. În momen-
tele acestea încearcă să îți amintești că:
aspectul fizic nu spune nimic despre
valoarea ta ca persoană, toate cali-
tățile și abilitățile tale sunt tot acolo.
Chiar dacă e nevoie de mai mult efort
uneori pentru a face anumite lucruri, nu
înseamnă că e imposibil. Când te simți
copleșit/ă, ia o pauză și găsește un mod
de a-ți reîncărca „bateriile emoționale”
sau vorbește pur și simplu cu cineva în
care ai încredere.

Combaterea
stigmei
Ce este stigma? Stigma este o atitudine care poate duce la discriminare.
A
șadar, aceasta este o atitudine
negativă pe care oamenii o fo-
losesc pentru a face rău cuiva,
fizic, mental și emoțional. Atunci când ci-
neva are o atitudine stigmatizantă, ceva nu
este în regulă cu atitudinea lor, nu cu tine.
Unii oameni fac comentarii răutăcioase și
au anumite asumpții despre cei care au o
problemă de sănătate mintală, deoarece
nu știu suficient de multe despre subiect
11
și nu reușesc să înțeleagă lucrurile prin
care treci.
Nu este problema ta, ci a lor. Rolul tău în
astfel de situații este să te protejezi, să
eviți situațiile potențial periculoase, și, în
măsura în care poți, să le explici priete-
nilor tăi și celor apropiați cum e pentru
tine să trăiești cu anxietate socială, ce te
ajută și ce nu te ajută deloc din compor-
tamentul lor.
12
Strategii
de a face față
anxietății
sociale?
Chiar dacă crezi că nu poți să ții
gândurile îngrijorătoare la distanță,
este foarte important să știi că
este normal să simți frică atunci
când te expui unor situații sociale
în care te aștepți să fii judecat de
către ceilalți. Însă, în anxietatea
socială, această frică este trăită
mult mai intens și are o durată mai
îndelungată. În acele momente
de anxietate îți trec prin minte
multe gânduri, care nu fac decât
să crească intensitatea anxietății.
Aceste gânduri pot să se reducă
încet, cu ajutor. Înainte de toate,
dacă observi că încep să apară
anumite simptome precum cele
despre care am vorbit până acum,
îți recomandăm să cauți ajutor-
ul unui specialist în probleme de
sănătate mintală. Acesta poate fi
consilierul tău școlar, un psiholog
sau psihoterapeut sau un medic
psihiatru. Ei te vor îndruma cu aju-
tor de specialitate pentru a traver-
sa mai ușor această perioadă. Pe
lângă aceasta, și tu poți contribui
la bunăstarea ta psihologică. Iată
câteva strategii pe care le poți fo-
losi.
Noi îți propunem câteva metode
care să te ajute să faci față mai
bine anxietății tale.

1
Exercițiu de relaxare a mușchilor
Atunci când ai anxietate socială și te afli în
situații stresante sau când ești sub presiune
(de exemplu, te întâlnești cu o persoană
nouă sau ții o prezentare în fața clasei) poți
avea de multe ori tendința să-ți tensionezi
mușchii. Parcă îți simți tot corpul încordat și
tensionat.
Dacă înveți să îți relaxezi mușchii și faci
exercițiile acestea când de simți stresat, vei
reuși să eliberezi mai ușor tensiunea și să te
liniștești.
Cum poți face asta?
Exercițiul pe care îl propunem noi, este
unul în care mai întâi îți încordezi pe rând
diferite grupe de mușchi din corp, iar apoi
îi relaxezi. Cu ajutorul lui vei reuși să simți
mai profund relaxarea mușchilor corpului
tău și vei reuși să simți cum eliberezi ten-
siunea din corpul tău în situațiile stresante.
Ce pași ai de urmat?
Așază-te pe jos sau pe un scaun sau
pe o canapea comodă. Dacă nu ai
unde să te așezi poți face fără pro-
bleme exercițiul și stând în picioare.
Vei începe treptat să activezi mușchii
încordându-i și apoi să eliberezi tensi-
unea din toți mușchii corpului tău.
13
1. PUMNI - Strânge pumnii și ține-i strânși
pentru 5 secunde, apoi eliberează-i încet;
2. BRAȚE - Treci mai departe la brațe (tot
așa, timp de 5 secunde, încordezi puter-
nic mușchii brațelor ca și cum ai ridica o
greutate mare la sala de forță, apoi re-
laxezi brațele);
3. GÂT - Strânge mușchii gâtului până
îi simți încordați de sus până jos,
menține activarea timp de 5 secunde
apoi relaxează-i;
4. UMERI - Ridică umerii sus către cap,
menține timp de 5 secunde și relaxează;
5. DEGETELE DE LA PICIOARE -
Strânge degetele de la picioare ca și cum
ai vrea să ții ceva folosindu-te de ele,
strânge-le tare până simți un mic discon-
fort. Ține 5 secunde, apoi relaxează;
6. PICIOARELE - Ține picioarele cât de
întinse poți și apoi încordează toți mușchii
picioarelor deodată (cei de la gambe și cei
de la coapse). Ține 5 secunde, apoi re-
laxează.
Dacă încordezi mușchii puternic și apoi îi
relaxezi, vei simți mult mai bine senzația de
relaxare și vei putea să te bucuri de ea.
De asemenea, vei învăța că tu ești capabil
să modifici senzațiile neplăcute din corpul
tău, producându-ți singur o stare de bine.
Acest lucru te va face să simți mai mult
auto-control și putere personală în fața
anxietății.
14

2 3
Exercițiu de identificare a cali-
tăților personale(cu desen sau
în scris)
Gândește-te la calitățile tale și identifică
4 dintre ele. Dacă nu îți vin prea ușor în
minte, încearcă să îți amintești acele mo-
mente din viața ta când ai ajutat pe cineva
când a avut nevoie, ai câștigat un premiu,
te-ai descurcat bine la ceva, ai fost mulțu-
mit/ă de ceva ce ai făcut, te-ai simțit îm-
plinit/ă și liniștit/ă după ce ai realizat ceva.
Gândește-te ce calități te-au ajutat în acele
momente să reușești?
Recunoașterea propriilor emoții
Este, de asemenea, foarte important
să-ți recunoști emoțiile, adică să-ți dai seama
ce simți și de ce crezi tu că simți acele lu-
cruri, precum și să recunoști situațiile care
îți produc anxietate. Uneori, simplul fapt de
a observa că o anumită situație îți produce o
stare de anxietate și de a fi pregătit să îi faci
față poate reduce din anxietatea pe care o
simți.

Scrie aici calitățile care ți-au venit în minte:

Acum încearcă să creezi o imagine sau un

sticker care te reprezintă pe tine, com-
binând toate aceste calități. Poți fie să
scrii sau să desenezi. Fă-l în stilul tău și
personalizează-l cum îți place.

4
Exercițiile de respirație
Respirația adâncă este o modalitate
bună de a calma bătăile rapide ale inimii,
respirația rapidă și starea de amețeală.
Aceste exerciții fac parte dintr-o tehnică de
relaxare care presupune a inspira și a expira
aerul lent.
Dacă practicăm aceste exerciții regulat, ele
ne pot ajuta să ne relaxăm și să reducem
stările de anxietate.
În stările de anxietate corpul nostru încearcă
să se pregătească pentru a face față unui
pericol pe care mintea noastră îl percepe,
așa că declanșează o serie de simp-
tome care reprezintă răspunsul nostru la
stresul resimțit.
Adică: respirăm mai rapid, agitat și superfi-
cial, inima bate mai repede decât de obicei,
mușchii devin tensionați.
Creierul și organelele corpului nu mai pri-
mesc suficient oxigen, nu mai pot funcționa
optim și intră în stare de alertă, agitând și
mai mult mintea ca într-un cerc vicios. De
aceea, corpul nostru are nevoie să-și reducă
stresul acumulat. Îți propunem un exercițiu
de respirație care te-ar putea ajuta. Cum?
Prin tehnici de relaxare.
15
Cum funcționează aceste tehnici?
Iată ce trebuie să faci:
 Stai culcat într-o poziție confortabilă;
 Închide ochii (doar dacă te simți con-
fortabil) și pune o mână pe abdomen;
 Inspiră aerul cât poți tu de încet apoi ex-
piră la fel de încet, lent și cât mai lung.
Vei simți cum mâna de pe burtă se ridică și
se lasă în jos în funcție de cum inspiri sau
expiri.
Ține-ți
Inspiră timp Expiră timp
respirația o
de 4 secunde de 4 secunde
secundă
Repetă exercițiul de câteva ori
(preferabil 5-10 minute)
Câteva trucuri pentru a reuși:
 Dacă simți că nu funcționează,
încetinește ritmul cât poți tu de mult.
Numără în gând secundele. O greșeală ar fi
să respirăm prea repede, prea grăbit;
 Atunci când numeri secundele în gând,
te ajută nu doar să-ți încetinești respirația, ci
și să-ți distragi atenția de la sursa de stres.
De fiecare dată când simți că începi iar să
te gândești la problemele care te stresează,
concentrează-te pe număratul secundelor;
 În timp, poți să mărești numărul
de secunde, adică să inspiri și să expiri
numărând mai multe secunde (atât cât te
simți tu confortabil).
16
5 6
Vorbește cu tine însuți cum îi
vorbești celui mai bun prieten
De multe ori când te copleșește anxietatea,
poți ajunge să te critici foarte aspru pentru
că nu reușești să faci lucruri pe care alții pot
să le facă cu mai multă ușurință. Pare că ei
se pot descurca atât de bine și crezi pe mo-
ment că tu nu ești în stare de nimic. În mo-
mentele acelea te simți inferior și ajungi să fii
cel mai aspru critic al tău. Poate ți s-a întâm-
plat să te trezești că auzi în mintea ta propria
voce care îți spune replici de genul acesta:
„sunt un prost”, „cum pot fi în halul ăsta?”,
„iar am ratat șansa și ceilalți au reușit”, „vezi?
chiar nu ești în stare să faci asta”.
Să știi că multă lume care trăiește cu anxi-
etate pățește asta. Nu uita însă că, un mo-
ment în care simțim emoții puternice sau
eșuăm nu ne definește ca persoană.
Dacă am greșit ceva sau dacă ne simțim
prost când vedem că alții pot și noi nu
putem, asta nu înseamnă că nu avem șan-
sa să reușim sau că emoțiile puternice o
să dureze pe veci. Sunt doar niște momente
grele pentru noi, în care avem nevoie de
susținere și înțelegere.
Dacă îți vine să fii critic cu tine când greșești
sau când ai momente de anxietate puternică
și nu reușești să realizezi lucruri, amintește-ți
de asta. E un moment greu în care ai nevoie
de înțelegere și susținere. Fii alături de tine
când îți e greu. Cu siguranță că, dacă vezi
că prietenul tău cel mai bun are momente
în care greșește sau nu poate face lucruri
din cauza unor emoții puternice, nu mergi
la el/ea și începi să îl/o critici. Comportă-te
cu tine însuți/însăți ca și când ai fi pri-
etenul tău cel mai bun! Oferă-ți ajutor
și înțelegere când ți-e greu! Fii cel mai
bun prieten al tău!
Vorbește și cu părinții tăi
Vorbește cu ei despre sentimentele
și gândurile pe care le ai; încearcă treptat.
Puteți găsi împreună soluții, precum un
sport care te-ar putea interesa și pe care ai
putea să îl practici. De asemenea, știm că
poate ai momente când nu vrei să petreci
timp cu cei de vârsta ta sau îți e groază de
asta. Dar poți găsi în părinți sau în ceilalți
adulți cu care locuiești câte un partener cu
care să faci acele lucruri sau activități la care
te gândești. Și adulții pot fi uneori ca niște
adolescenți, doar că sunt mai mari și au
câteva responsabilități în plus.
Dacă nu ai chiar pe nimeni cu care poți
discuta, apelează la liniile telefonice de
sprijin, grupurile de sprijin din comunitatea
ta (grupuri de suport, biserică sau alte or-
ganizații și asociații pentru copii și tineri,
din localitatea ta). Le poţi căuta şi te poţi
documenta înainte despre ele pe internet
sau pe reţelele de socializare.
TEEN LINE | GRATUIT
0374.461.461
7
Voluntariatul
Este un alt mod în care te poți conecta
cu cei din jur. Astfel, faci un lucru bun pentru
cei aflați în nevoie, iar în același timp te ajuți
și pe tine. Explorează și identifică ceva care
te pasionează. Cere ajutor pentru a găsi în
comunitate oportunități care să te ajute.
 17

Bibliografie și resurse
DSM 5 - Manual de Diagnostic si Clasificare Statistică a Tulburarilor Mintale, American Psychiatric
Association, Editura Medicala CALLISTO, 2016
Retmagia şi minunatele aventuri ale lui RETMAN, David, D. (2010; coord.), Editura RTS, Cluj-Napoca.
Guidelines on promotive and preventive mental health interventions for adolescents - Helping Adolescents
thrive (HAT) - World Health Organization (www.who.int)
National Health System - https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/social-anxiety/
Revista Teen Mental Health (https://teenmentalhealth.org/)
https://deprehub.ro/psihoeducatie/anxietatea/
https://www.tratamentanxietate.ro/fobie-sociala/
https://www.verywellmind.com/social-anxiety-disorder-symptoms-and-diagnosis-4157219
https://www.psycom.net/social-anxiety-how-to-help-kids/
https://www.news-medical.net/health/Social-Anxiety-Disorder-(SAD)-Social-Phobia.asp
https://adolescenti.deprehub.ro/

Mulţumiri
Această secțiune o dedicăm tuturor celor care au făcut posibilă realizarea acestei broșuri:
 colegelor noastre psihologi: Bianca Sopon, Cristina Mariș, Alexandrina Sabău și Anca Stadnic pentru
documentarea și realizarea acestei broșuri;
 Fondation d’Harcourt, sponsorii programului nostru de la Clinica de Psihiatrie Pediatrică și Toxicomanie
din Cluj-Napoca pentru sprijinul, flexibilitatea și încrederea de care au dat dovadă mereu;
 departamentului de Psihologie al Universității Babeș-Bolyai pentru parteneriatul în crearea acestui
material și mai ales doamnei conf. univ. dr. Thea Ionescu pentru resurse, sugestii și implicare;
 mulțumim personalului medical de la Clinica de Psihiatrie Pediatrică și Toxicomanie și Spitalul
de Recuperare din Cluj-Napoca pentru că ne-au primit cu deschidere, pentru buna colaborare și întreg
sprijinul acordat;
 voluntarei noastre implicată în acest proiect, medic rezident Oana Fodor, de la Spitalul Clinic de
Psihiatrie “Prof. Dr. Alex. Obregia” Bucureşti;
 donatorilor individuali cu ajutorul cărora activitatea programelor Inocenți rămâne în mișcare;
 firmei de print Fun Media Guest.

Despre Fundaţia Inocenţi

Misiunea Fundației Inocenți - Romanian Children's Relief (RCR) este de a ajuta copiii și
familiile care se află în dificultate și de a preveni abandonul maternal în România.

Viziunea noastră este aceea de a ne asigura că toți copiii cu nevoi speciale, bolnavi sau
dezavantajați din punct de vedere socio-economic primesc sprijinul de care au nevoie
pentru a-și atinge potențialul maxim.
Fundația Inocenți - RCR desfășoară de 30 de ani în România:
programe de tip Viața Copilului (Child Life);
programe de integrare socială și suport educațional adresate copiilor provenind
din medii dezavantajate;
programe de intervenție timpurie pentru copii cu nevoi speciale și dizabilități.
18

www.inocenti.ro
www.facebook.com/InocentiRCR

Cum ne poți susține?

DONEAZĂ

3,5% din impozitul tău 20% din impozitul

pe venit pe profit al companiei tale

Rechizite sau alte obiecte Ziua ta de naștere prin

folositoare copiilor platforma galantom.ro

Valentina Maghirescu - Director Filiala BUCUREŞTI

Tel.: +40 751 242 282 | E-mail: valentina.maghirescu@inocenti.ro

Mihaela Ința - Manager Dezvoltare Organizaţională CLUJ

Tel.: +40 743 784 821| E-mail: mihaela.inta@inocenti.ro

Laura Filipoi - Director BISTRIŢA

Tel.: +40 758 236 448 | E-mail: laura.filipoi@inocenti.ro