1

ANXIETATEA
GENERALIZATĂ
Broşură informativă pentru adolescenţi

cu sprijinul
2

Această broșură este disponibilă

și în format audio:

Mai multe informații despre proiectul

„Alfabetizare în sănătate mintală”

De ce
e importantă
sănătatea
mintală?
S
ănătatea mintală se referă la
sănătatea creierului nostru. Sănă-
tatea ta mintală influențează toate
aspectele vieții tale, precum performanța
ta la școală, sănătatea ta fizică, emoțiile
tale, cum te evaluezi tu pe tine ca per-
soană și relațiile tale cu cei din jur.
Dacă ai o minte sănătoasă, îți va fi mai ușor
să faci față stresului și să îți trăiești viața
așa cum îți dorești. E important, deci, să fii
atent/ă la sănătatea ta mintală.
Unii oameni au probleme de sănătate
mintală în adolescență.
Acestea apar atunci când creierul nostru
nu mai poate să funcționeze la capaci-
tatea de care avem nevoie zi de zi.
1
Uneori, asta se întâmplă când trecem prin
situații grele de viață, cum ar fi moartea
unei persoane dragi sau divorțul părinților.
Când treci prin astfel de situații, se poate
să ai nevoie de ghidare din partea unui
adult de încredere (membru al familiei,
profesor sau vecin) sau chiar a consilieru-
lui din şcoala ta.
Câteodată, însă, creierul nostru poate să
înceapă să funcționeze cum nu ar trebui
fără să aibă aparent un motiv. Asta ne
poate da bătăi de cap.
De exemplu, ne poate face să ne simțim
triști toată ziua sau să ne simțim anxioși
(adică o frică foarte puternică) atunci când
nu există un pericol real în jur.
2
Când se întâmplă lucrul acesta înseamnă
că ne confruntăm cu o tulburare mintală.
Aceste tulburări apar atunci când creierul
nostru se obișnuiește să funcționeze cum
nu trebuie. Ajungem să fim blocați într-un
tipar de emoții puternice care nu ne ajută.
Câteodată aceste tipare pot schimba
modul în care funcționează creierul nostru.
Dacă sănătatea mintală influențează toate
aspectele vieții tale, la fel e și în cazul în
care ai o tulburare mintală. Îți poate fi dificil
să te descurci la școală, să te întelegi cu
prietenii tăi și să fii sănătos fizic, adică, te
încurcă în a-ți trăi viața așa cum vrei tu.
Unii oameni cu tulburări mintale ajung să
folosească droguri sau alcool ca să facă
față problemelor, alții să se rănească sau
să ajungă la concluzia că ar fi mai bine
dacă și-ar lua viața.
Când observi vreo schimbare la felul în
care te simți, apelează cât mai repede la
ajutor!
Există mulți oameni care pot să te ajute.
Un tratament început devreme nu numai
că te ajută pe moment să te simți mai
bine, ci te și învață lucruri ce-ți pot folosi
toată viața.

Cum
funcționează
creierul nostru?
Creierul este un organ extrem
de complex; el are multiple
funcții diferite, dar conectate
între ele.
Iată care sunt unele dintre
aceste funcții de care este
responsabil creierul tău:
1
Gândirea
Creierul este responsabil cu proce-
sarea și stocarea informației pe care
o deții, fie că este vorba de rezolvarea unei
probleme de matematică, de a fi atent la ore
sau de a-ţi planifica ce vei face în vacanță.
2
Emoțiile
Creierul controlează și felul în care
te simți în fiecare moment (emoțiile
tale) și modul în care îți exprimi aceste
emoții față de ceilalți.
3
3
Percepția
Creierul tău este responsabil de
atenția pe care o acorzi tuturor
lucrurilor care se întâmplă în jurul tău.
Cum face acest lucru? Pur și simplu in-
terpretează informația pe care o preia
cu ajutorul celor cinci simțuri: văz, auz,
miros, gust și pipăit.
4
Reacțiile fizice şi fiziologice
Creierul tău controlează modul în
care îți miști corpul și reacționezi
– de la felul în care îți miști mâinile
până la mișcări pe care le faci fără să
le conștientizezi (ca de exemplu respi-
rația sau digerarea mâncării).
5
Comportamentul
Creierul tău controlează modul în
care tu interacționezi cu ceilalți
oameni din jur şi cu mediul în care
trăiești. De fapt, creierul tău este cel care
coordonează ceea ce faci și spui în diferite
situații!
4

6
Semnalarea posibilelor pericole
Creierul tău joacă un rol extrem de
important în a te proteja de posi-
bile pericole. El ține cont de informația
preluată de la cele cinci simțuri ale
tale, pentru a te anunța atunci când
ești în pericol. De exemplu, în cazul în
care atingi o sobă fierbinte, creierul te
anunță să-ți retragi imediat mâna.

Atunci când ne confruntăm cu o tulburare mintală, creierul funcționează un pic

diferit. Pentru a înțelege schimbările care au loc în creier în cazul unei tulburări este
necesar să înțelegem modul în care funcționează creierul în mod normal.
 5

Ce este
anxietatea?

T
oată lumea se îngrijorează uneori. gardă, frica apare atunci când suntem
E normal ca atunci când nu ești deja în situație și are rolul de a ne mobiliza
foarte sigur de ce se va întâmpla și a ne da forță să o depășim.
într-o anumită situație să îți faci griji, să
te gândești la rezultate și să încerci să fii Totuși, unele persoane simt că au foarte
pregătit. De exemplu, când urmează să te multe motive de îngrijorare, chiar și în
muți la o școală sau la un liceu nou s-ar situații care pentru cei mai mulți par ba-
putea să te întrebi dacă vei avea colegi nale. Ele simt că nu își mai pot controla
prietenoși sau dacă vei reuși să iei note intensitatea și frecvența îngrijorărilor și au
bune. Sau dacă faci un sport mai pericu- des impresia că e pe cale să se întâmple
los, cum ar fi să te dai pe skateboard, ești ceva rău (de exemplu, că nu se vor des-
foarte alert și te concentrezi să îți menții curca la școală, că ele sau cineva apropiat
echilibrul pentru a nu te accidenta. În vor păți ceva grav). Aceste persoane se
aceste cazuri vorbim despre o îngrijorare confruntă cu ceea ce psihologii numesc
sau o frică normală. anxietate generalizată.
Și anxietatea e o reacție a corpului și a
minții în situații incerte. Atunci când simțim
anxietate, creierul declanșează o stare de
alertă, care ne ajută să fim „pe fază”, dar
face asta într-un mod excesiv. Chiar dacă
nu ne confruntăm cu un pericol prezent,
ne pregătește să facem față, să venim
cu soluții pentru tot felul de situații dificile
posibile.

Anxietatea e înrudită cu frica. În timp ce

anxietatea apare înaintea unei situații
stresante și are rolul de a ne pune în
6
Cum se manifestă
anxietatea
generalizată?
D
upă cum am menționat anterior,
atunci când suferi de anxietate
generalizată te simți foarte, foarte
îngrijorat/ă. Uneori nici nu îți mai dai seama
ce te îngrijorează și poate părea că ești
doar nervos/nervoasă sau iritat/iritată. Te
îngrijorezi cu privire la tot felul de situații și
ai senzația că nu te poți opri, chiar dacă
încerci.
Pe lângă îngrijorare, s-ar putea să mai
trăiești și:
 o senzație de neliniște, de nerăbdare.
Simți că ești „la limită”;
 probleme de concentrare. Îți simți mintea
„goală” când încerci să faci ceva sau uiți
ce voiai să spui în mijlocul frazelor;
 probleme cu somnul;
 mușchii tensionați aproape mereu;
 sentimentul că obosești foarte repede
(sau din contră, îți e dificil să te concentrezi
din pricina îngrijorărilor pe care le ai);
 pot apărea și senzații de greață, dureri
de burtă sau diaree.
Anxietatea poate să fie mai ușoară sau
mai intensă și se manifestă diferit în funcție
de fiecare persoană și de modul în care
percepe o anumită situație. Nu e nece-
sar să ai chiar toate simptomele descrise
mai sus pentru a putea fi diagnosticat/ă
cu anxietate generalizată. Oricare dintre
noi poate avea astfel de trăiri din când în
când, însă pentru a ști că este vorba des-
pre anxietatea generalizată este nevoie și
ca aceste simptome să persiste în timp.
De asemenea, anxietatea puternică inter-
ferează cu viața noastră și ne copleșește,
fiind o piedică în activitățile noastre atât în
cazul adulților, cât și al copiilor și adoles-
cenților.
Dacă simți că ești atât de îngrijorat încât
nu poți să îți trăiești viața așa cum ți-ai
dori (la școală, în familie, cu prietenii, în
timpul liber), ți-ar putea fi de ajutor să
vorbești cu un părinte, profesor, consilier,
psihoterapeut sau orice adult în care ai în-
credere. Este important să nu te gândești
singur/ă la un diagnostic, ci să ceri evalu-
area unui specialist (psiholog clinician sau
medic psihiatru) în cazul în care observi
astfel de simptome. Evaluarea te poate
ajuta să înțelegi când ceea ce simți este
o stare trecătoare, firească, și când este
nevoie de ajutor specializat.
 7

Ce gândește
o persoană cu
anxietate
generalizată?
Trebuie să fiu perfect /ă ca să fiu valoros/oasă ca persoană;
Dacă situația asta mă sperie mai bine o evit; E oribil să nu am control;
Știu că șansele sunt mici să se întâmple ceva rău, dar totuși se poate întâmpla;
Nu suport să fiu în situații necunoscute sau nefamiliare;
Trebuie să fiu 100% sigur; Trebuie să fiu iubit și aprobat de către ceilalți;
Cu siguranță ceilalți oameni cred despre mine că sunt un prost sau mai puțin bun decât ei;
Sigur o să dau greș sau nu o să îmi iasă cum vreau;
Dacă nu îmi iese ceva perfect înseamnă că am dat greș sau că am lucrat fix degeaba;
Dacă ceva rău s-a întâmplat o dată, cu siguranță se va mai repeta;
Nu am niciun control asupra îngrijorărilor mele;
Odată ce încep să mă îngrijorez, nu mă mai pot opri; Grijile au pus stăpânire pe mine;
Cu siguranță lucrurile sunt și în realitate așa cum sunt în mintea mea;
Dacă mă mai îngrijorez mult o să înnebunesc;
O să mă îmbolnăvesc dacă mă mai îngrijorez atât;
Sunt un incapabil, prost dacă greșesc așa ceva; O să ajung un ratat în ritmul ăsta!
8

Ce poate contribui
la apariția anxietății
generalizate?

1 5
Trăsături moștenite de la părinți Divorțul părinților sau separarea de
sau alți membri din familie, care te unul sau amândoi părinții;
fac să fii mai predispus la anxietate
decât sunt alte persoane;

2
Perioade lungi de expunere la
stres (cum ar fi traiul într-o familie
abuzivă, traiul în condiții de sără-
cie și lipsuri mari, conflicte frecvente în
familie, a trăi cu părinți/rude alcoolice
sau dependente de droguri);

3
Mesaje directe sau indirecte
de la persoanele din jurul tău
de tipul „lumea e rea/ e un loc
înspăimântător” sau „îngrijorarea este
utilă”/„ai de câștigat dacă te îngrijorezi”;

4
Un stil de a face față problemelor
care implică evitarea provocărilor
sau a situațiilor în care există șansa
de a eșua sau de a avea emoții negative;
 9

Nu e vina ta că ai anxietate.
6
Probleme în relațiile cu prietenii și
cei de vârsta ta- când cei pe care
îi consideri prieteni sau colegii tăi
își bat joc de tine, te hărțuiesc fizic sau
verbal sau te resping, poți începe să îți
formezi o părere negativă despre tine
însuți. Părerea aceasta negativă despre
tine însuți se poate generaliza în timp
și poți ajunge să te critici aspru pentru
orice mică greșeală sau defect.

Aceasta este o problemă de sănătate care apare în momentul în care

mai mulți factori ce țin de corpul nostru și de mediul în care trăim intră
în contact.

Chiar dacă în momentul acesta trăiești cu anxietate, nu înseamnă că

această stare va fi permanentă în viața ta.

Există mulți specialiști și multe tratamente care îți pot fi de aju-

tor. Important e ca tu să ai curajul să discuți cu un adult de în-
credere despre cum te simți și să căutați împreună ajutor la spe-
cialiștii din apropiere.
10
Combaterea
stigmei
Ce este stigma? Stigma este o atitudine care poate duce la discriminare.
A
șadar, aceasta este o atitudine
negativă pe care o au acei
oameni care nu înțeleg sau cărora
nu le pasă de o anumită problemă (cum
e în cazul de față anxietatea). Ei folosesc
această atitudine de multe ori pentru a
face rău cuiva, fizic, psihic sau emoțional.
Atunci când cineva are o atitudine stig-
matizantă, ceva nu este în regulă cu ati-
tudinea lor, nu cu tine. Unii oameni fac
comentarii răutăcioase și au anumite
asumpții despre cei care au o problemă
de sănătate mintală, deoarece nu știu
suficient de multe despre subiect și nu
reușesc să înțeleagă lucrurile prin care
treci. Nu este problema ta, ci a lor.
Rolul tău în astfel de momente este să te
protejezi, să eviți situațiile potențial peri-
culoase, și, în măsura în care poți, să le
explici prietenilor tăi și celor apropiați cum
e pentru tine să trăiești cu anxietate, ce te
ajută și ce nu te ajută deloc din compor-
tamentul lor.
 11

Strategii
de a face față
anxietății?
Chiar dacă ți se pare că nu poți face față îngrijorărilor
și stărilor care vin odată cu anxietatea, e important
să știi că acestea pot fi diminuate încet, cu ajutor.
Înainte de toate, dacă observi că încep să apară anu-
mite simptome precum cele despre care am vorbit
până acum, îți recomandăm să cauți ajutorul unui
specialist în probleme de sănătate mintală.
Acesta poate fi consilierul tău școlar, un psiholog sau
psihoterapeut sau un medic psihiatru. Ei te vor în-
druma cu ajutor de
specialitate pentru
a traversa mai ușor
această perioadă.
Pe lângă aceasta, și tu poți contribui
la bunăstarea ta psihologică. Iată
câteva strategii pe care le poți folosi.

Noi îți propunem câteva metode

care să te ajute să faci față mai bine
anxietății tale.
12
1
Exercițiu de relaxare a mușchilor
Atunci când ai anxietate generalizată
și te afli în situații stresante sau când ești
sub presiune (de exemplu, te întâlnești cu
o persoană nouă sau ții o prezentare în fața
clasei) poți avea de multe ori tendința să-ți
tensionezi mușchii. Parcă îți simți tot corpul
încordat și tensionat.
Dacă înveți să îți relaxezi mușchii și faci
exercițiile acestea când de simți stresat,
vei reuși să eliberezi mai ușor tensiunea și
să te liniștești.
Cum poți face asta?
Exercițiul pe care îl propunem noi este
unul în care mai întâi îți încordezi pe rând
diferite grupe de mușchi din corp, iar apoi
îi relaxezi. Cu ajutorul lui vei reuși să simți
mai profund relaxarea mușchilor corpului
tău și vei reuși să simți cum eliberezi ten-
siunea din corpul tău în situațiile stresante.
Ce pași ai de urmat?
Așează-te pe jos sau pe un scaun sau
pe o canapea comodă. Dacă nu ai unde
să te așezi poți face fără probleme
exercițiul și stând în picioare.
Vei începe treptat să activezi mușchii
încordându-i și apoi să eliberezi tensi-
unea din toți mușchii corpului tău.
1. PUMNI - Strânge pumnii și ține-i strânși
pentru 5 secunde, apoi eliberează-i încet;
2. BRAȚE - Treci mai departe la brațe (tot
așa, timp de 5 secunde, încordezi puter-
nic mușchii brațelor ca și cum ai ridica o
greutate mare la sala de forță, apoi re-
laxezi brațele);
3. GÂT - Strânge mușchii gâtului până
îi simți încordați de sus până jos,
menține activarea timp de 5 secunde
apoi relaxează-i;
4. UMERI - Ridică umerii sus către cap,
menține timp de 5 secunde și relaxează;
5. DEGETELE DE LA PICIOARE -
Strânge degetele de la picioare ca și cum
ai vrea să ții ceva folosindu-te de ele,
strânge-le tare până simți un mic discon-
fort. Ține 5 secunde, apoi relaxează;
6. PICIOARELE - Ține picioarele cât de
întinse poți și apoi încordează toți mușchii
picioarelor deodată (cei de la gambe și cei
de la coapse). Ține 5 secunde, apoi re-
laxează.
Dacă încordezi mușchii puternic și apoi îi
relaxezi, vei simți mult mai bine senzația de
relaxare și vei putea să te bucuri de ea.
De asemenea, vei învăța că tu ești capabil
să modifici senzațiile neplăcute din corpul
tău, producându-ți singur o stare de bine.
Acest lucru te va face să simți mai mult
auto-control și putere personală în fața
anxietății.
 13

2 3
Exercițiu de identificare a cali-
tăților personale (cu desen sau
în scris)
Gândește-te la calitățile tale și identifică
4 dintre ele. Dacă nu îți vin prea ușor în
minte, încearcă să îți amintești acele mo-
mente din viața ta când ai ajutat pe cineva
când a avut nevoie, ai câștigat un premiu,
te-ai descurcat bine la ceva, ai fost mulțu-
mit/ă de ceva ce ai făcut, te-ai simțit îm-
plinit/ă și liniștit/ă după ce ai realizat ceva.
Gândește-te ce calități te-au ajutat în acele
momente să reușești?
Recunoașterea propriilor emoții
Este, de asemenea, foarte important
să-ți recunoști emoțiile, adică să-ți dai seama
ce simți și de ce crezi tu că simți acele lu-
cruri, precum și să recunoști situațiile care
îți produc anxietate. Uneori, simplul fapt de
a observa că o anumită situație îți produce o
stare de anxietate și de a fi pregătit să îi faci
față poate reduce din anxietatea pe care o
simți.

Scrie aici calitățile care ți-au venit în minte:

Acum încearcă să creezi o imagine sau un

sticker care te reprezintă pe tine, com-
binând toate aceste calități. Poți fie să
scrii sau să desenezi. Fă-l în stilul tău și
personalizează-l cum îți place.
14
4
Exercițiile de respirație
Respirația adâncă este o modalitate
bună de a calma bătăile rapide ale inimii,
respirația rapidă și starea de amețeală.
Aceste exerciții fac parte dintr-o tehnică de
relaxare care presupune a inspira și a expira
aerul lent.
Dacă practicăm aceste exerciții regulat, ele
ne pot ajuta să ne relaxăm și să reducem
stările de anxietate.
În stările de anxietate corpul nostru
încearcă să se pregătească pentru a
face față unui pericol pe care mintea
noastră îl percepe, așa că declanșează
o serie de simptome care reprezintă
răspunsul nostru la stresul resimțit.
Adică: respirăm mai rapid, agitat și superfi-
cial, inima bate mai repede decât de obicei,
mușchii devin tensionați.
Creierul și organelele corpului nu mai pri-
mesc suficient oxigen, nu mai pot funcționa
optim și intră în stare de alertă, agitând și
mai mult mintea ca într-un cerc vicios. De
aceea, corpul nostru are nevoie să-și reducă
stresul acumulat. Îți propunem un exercițiu
de respirație care te-ar putea ajuta.
Iată ce trebuie să faci:
 Stai culcat într-o poziție confortabilă;
 Închide ochii (doar dacă te simți con-
fortabil) și pune o mână pe abdomen;
 Inspiră aerul cât poți tu de încet, apoi
expiră la fel de încet, lent și cât mai lung.
Vei simți cum mâna de pe burtă se ridică
și se lasă în jos în funcție de cum inspiri
sau expiri.
Ține-ți
Inspiră timp Expiră timp
respirația o
de 4 secunde de 4 secunde
secundă
Repetă exercițiul de câteva ori
(preferabil 5-10 minute)
Câteva trucuri pentru a reuși:
 Dacă simți că nu funcționează,
încetinește ritmul cât poți tu de mult.
Numără în gând secundele. O greșeală ar fi
să respirăm prea repede, prea grăbit;
 Atunci când numeri secundele în gând,
te ajută nu doar să-ți încetinești respirația, ci
și să-ți distragi atenția de la sursa de stres.
De fiecare dată când observi că că începi
iar să te gândești la problemele care te
stresează, concentrează-te pe număratul
secundelor;
 În timp, poți să mărești numărul
de secunde, adică să inspiri și să expiri
numărând mai multe secunde (atât cât te
simți tu confortabil).

5 6
Vorbește cu tine însuți cum îi
vorbești celui mai bun prieten
De multe ori când te copleșește anxietatea,
poți ajunge să te critici foarte aspru pentru
că nu reușești să faci lucruri pe care alții pot
să le facă cu mai multă ușurință. Pare că ei
se pot descurca atât de bine și crezi pe mo-
ment că tu nu ești în stare de nimic. În mo-
mentele acelea te simți inferior și ajungi să fii
cel mai aspru critic al tău. Poate ți s-a întâm-
plat să te trezești că auzi în mintea ta propria
voce care îți spune replici de genul acesta:
„sunt un prost”, „cum pot fi în halul ăsta?”,
„iar am ratat șansa și ceilalți au reușit”, „vezi?
chiar nu ești în stare să faci asta”.
Să știi că multă lume care trăiește cu anxi-
etate pățește asta. Nu uita însă că, un mo-
ment în care simțim emoții puternice sau
eșuăm nu ne definește ca persoană.
Dacă am greșit ceva sau dacă ne simțim
prost când vedem că alții pot și noi nu
putem, asta nu înseamnă că nu avem șan-
sa să reușim sau că emoțiile puternice o
să dureze pe veci. Sunt doar niște momente
grele pentru noi, în care avem nevoie de
susținere și înțelegere.
Dacă îți vine să fii critic cu tine când greșești
sau când ai momente de anxietate puternică
și nu reușești să realizezi lucruri, amintește-ți
de asta. E un moment greu în care ai nevoie
de înțelegere și susținere. Fii alături de tine
când îți e greu. Cu siguranță că, dacă vezi
că prietenul tău cel mai bun are momente
în care greșește sau nu poate face lucruri
din cauza unor emoții puternice, nu mergi
la el/ea și începi să îl/o critici. Comportă-te
cu tine însuți/însăți ca și când ai fi pri-
etenul tău cel mai bun! Oferă-ți ajutor
și înțelegere când ți-e greu! Fii cel mai
bun prieten al tău!
15
Vorbește și cu părinții tăi
Vorbește cu ei despre sentimentele
și gândurile pe care le ai; încearcă treptat.
Puteți găsi împreună soluții, precum un
sport care te-ar putea interesa și pe care ai
putea să îl practici. De asemenea, știm că
poate ai momente când nu vrei să petreci
timp cu cei de vârsta ta sau îți e groază de
asta. Dar poți găsi în părinți sau în ceilalți
adulți cu care locuiești câte un partener cu
care să faci acele lucruri sau activități la care
te gândești. Și adulții pot fi uneori ca niște
adolescenți, doar că sunt mai mari și au
câteva responsabilități în plus.
Dacă nu ai chiar pe nimeni cu care poți
discuta, apelează la liniile telefonice de
sprijin, grupurile de sprijin din comunitatea
ta (grupuri de suport, biserică sau alte or-
ganizații și asociații pentru copii și tineri,
din localitatea ta). Le poţi căuta şi te poţi
documenta înainte despre ele pe internet
sau pe reţelele de socializare.
TEEN LINE | GRATUIT
0374.461.461
7
Voluntariatul
Este un alt mod în care te poți conecta
cu cei din jur. Astfel, faci un lucru bun pentru
cei aflați în nevoie, iar în același timp te ajuți
și pe tine. Explorează și identifică ceva care
te pasionează. Cere ajutor pentru a găsi în
comunitate oportunități care să te ajute.
16

Bibliografie și resurse
Creative Coping Skills for Teens and Tweens: Activities for Self Care and Emotional Support
including Art, Yoga, and Mindfulness Paperback – Illustrated, June 21, 2019

Guidelines on promotive and preventive mental health interventions for adolescents - Helping
Adolescents thrive (HAT) - HYPERLINK- World Health Organization
(“https://meet.google.com/linkredirect?authuser=0&dest=http%3A%2F%2Fwww.who.int%2F”www.who.int)

Retmagia şi minunatele aventuri ale lui RETMAN, David, D. (2010; coord), Editura RTS, Cluj-Napoca
Revista Teen Mental Health (https://teenmentalhealth.org/)

DSM 5- Manual de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale, American Psychiatric

Association, Editura Medicala CALLISTO, 2016

https://adolescenti.deprehub.ro/

National Health System - https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/generalised-anxiety-disorder/

Mulţumiri
Această secțiune o dedicăm tuturor celor care au făcut posibilă realizarea acestei broșuri:
 colegelor noastre psihologi: Bianca Sopon, Cristina Mariș, Alexandrina Sabău și Anca Stadnic pentru
documentarea și realizarea acestei broșuri;
 Fondation d’Harcourt, sponsorii programului nostru de la Clinica de Psihiatrie Pediatrică și Toxicomanie
din Cluj-Napoca pentru sprijinul, flexibilitatea și încrederea de care au dat dovadă mereu;
 departamentului de Psihologie al Universității Babeș-Bolyai pentru parteneriatul în crearea acestui
material și mai ales doamnei conf. univ. dr. Thea Ionescu pentru resurse, sugestii și implicare;
 mulțumim personalului medical de la Clinica de Psihiatrie Pediatrică și Toxicomanie și Spitalul
de Recuperare din Cluj-Napoca pentru că ne-au primit cu deschidere, pentru buna colaborare și întreg
sprijinul acordat;
 voluntarei noastre implicată în acest proiect, medic rezident Oana Fodor, de la Spitalul Clinic de
Psihiatrie “Prof. Dr. Alex. Obregia” Bucureşti;
 donatorilor individuali cu ajutorul cărora activitatea programelor Inocenți rămâne în mișcare;
 firmei de print Fun Media Guest.
 17

Despre Fundaţia Inocenţi

Misiunea Fundației Inocenți - Romanian Children's Relief (RCR) este de a ajuta copiii și
familiile care se află în dificultate și de a preveni abandonul maternal în România.

Viziunea noastră este aceea de a ne asigura că toți copiii cu nevoi speciale, bolnavi sau
dezavantajați din punct de vedere socio-economic primesc sprijinul de care au nevoie
pentru a-și atinge potențialul maxim.
Fundația Inocenți - RCR desfășoară de 30 de ani în România:
programe de tip Viața Copilului (Child Life);
programe de integrare socială și suport educațional adresate copiilor provenind
din medii dezavantajate;
programe de intervenție timpurie pentru copii cu nevoi speciale și dizabilități.
18

www.inocenti.ro
www.facebook.com/InocentiRCR

Cum ne poți susține?

DONEAZĂ

3,5% din impozitul tău 20% din impozitul

pe venit pe profit al companiei tale

Rechizite sau alte obiecte Ziua ta de naștere prin

folositoare copiilor platforma galantom.ro

Valentina Maghirescu - Director Filiala BUCUREŞTI

Tel.: +40 751 242 282 | E-mail: valentina.maghirescu@inocenti.ro

Mihaela Ința - Manager Dezvoltare Organizaţională CLUJ

Tel.: +40 743 784 821| E-mail: mihaela.inta@inocenti.ro

Laura Filipoi - Director BISTRIŢA

Tel.: +40 758 236 448 | E-mail: laura.filipoi@inocenti.ro