Cu drag pentru Dumneavoastră!

O minte sănătoasă într-un corp sănătos!!!

Sănătatea mintală este o stare de bine în care individul își folosește abilitățile, face față
factorilor normali de stres, lucrează productiv și cu succes și este capabil să contribuie
în societatea sa”. (OMS)

Sănătatea mintală deficitară include problemele de sănătate mintală și

încordarea/nervozitatea, funcționarea redusă asociată cu suferința, simptome și boli
mintale diagnosticabile.

Sănătatea fizică și mintală sunt interdependente.Sanatate fizică nu există fără

sănătate mintală. Practicarea sportului este în favoarea menținerii unui creer sănătos iar
tonifierea corpului vine ca bonus. Asa cum sanatatea mintală este puternic influențată
de-a lungul primilor ani de viata, promovarea sănătații mintale la copii și adolescenți
este o investiție în viitor. Predarea abilităților parentale poate îmbunatății dezvoltarea
copilului și ar fi binevenită o Școală a Părinților.

Dupa Asociatia Psihiatrica Americană, sănătatea mintală este definită prin succesul
simultan în muncă, dragoste și capacitatea de a rezolva cu maturitate și flexibilitate
conflictul dintre instincte, constiință, persoane apropiate și realitate.

Criteriile sanatatii mintale dupa A. Maslow (1970) sunt:

1. Se acceptă pe sine și pe alții așa cum sunt. Cu alte cuvinte, ei au o părere bună despre
ei înșiși, o stimă de sine sănătoasă și au relații bune cu ceilalți din jurul lor.

2. Sunt în relații strânse cu alte persoane, sunt buni, răbdători, înțelegători față de alții.
Socializarea este o condiție în menținerea sănătății mintale.

3. Ei văd lumea așa cum este și pe oameni așa cum sunt ei de fapt și accept
individualitatea cît și autenticitatea fiecăruia. Fiecare are dreptul la părerea sa. Rezolvă
orice problemă pentru că iau decizii realiste și nu fanteziste. Trăiesc în prezent.

4. Apreciază viața și se bucură de ea. Răspund cu optimism oricui și în orice

împrejurare. E binevenită terapia prin zâmbet care are rezultate remarcabile în tratarea
diverselor diagnoze medicale.
5. Gândesc și acționează independent și autonom bazându-se pe standardele personale
de atitudini și valori. Astfel de persoane pot face față cu seninătate și bucurie
circumstanțelor care ar putea conduce pe alții la suicid.

6. Sunt creativi, abordând problemele în mod variat pentru a le rezolva sau pentru a
îndeplini o sarcină.

7. Ei apreciază și respectă drepturile altora, doresc să asculte și sa învețe de la alții și

demonstrează respect față de individualitatea și unicitatea altora.

Factorii care influențează sănătatea mintală pot fi:

Caracteristicile genetice:

- perspectiva optimistă asupra vieții;

- defecte genetice ce predispun la: retard mintal, schizofrenie etc.

Educația si îngrijirile de-a lungul copilariei: relatia parinte/copil, forma de atașament-

felul de cum răspunde mama la necesitățile bebelușului.

a) elemente pozitive: contacte apropiate de la nastere, sentimente de dragoste, securitate,

acceptare. Copilul e in relații bune cu parintii și frații; Stilul de atașament securizant.

b) elemente negative: deprivare maternă, rejecție parentală, rivalitate între frați,

dificultati de comunicare în copilarie. Stilul de atașament evitant, anxios și
dezorganizat.

Evenimentele stresante din timpul vietii: crizele financiare, emoționale; schimbarea

locul de trai sau a mediului școlar; promovarea; concedierea; pensionarea; singurătatea;
divorțul; diagnosticuri; surmenajul; decesul etc.

Totusi, o cantitate de stres este necesară pentru supraviețuire. Într-un anumit grad,
stresul stimuleaza individul să se perfectioneze (stres pozitiv sau eustres), să știe să
evite sau sa depășească obstacolele, să fie mai cumpătat, abil și echilibrat.

Netrăierea emoțiilor (alixetemia) poate duce ulterior către depresie (când trăim în
trecut), anxietate (când trăim în viitor) și boli somatice. Noi nu avem o relație apropiată
cu emoțiile, deseori auzim- ’’nu fi trist/nu sta supărat, nu ai de ce să te superi,…
termină cu prostiile’’. Butoanele emoționale (SCARF) ne pot determina anumite emoții
de la lucrurile pe care le trăim fără a ne putea explica de unde vin. Reacționăm sever la
evenimente și, de multe ori, reacționăm fără să înțelegem de ce o facem. Și respective
ne subjugăm emoțiile din teama de a nu ne confunda cu consecințe celuilalt (furia,
abandonul) etc. Ca consecință devenim mai epuizați, cu un nivel scăzut de energie
psihică și începem a manifesta comportamente indezirabile- a mânca în exces, a bea, a
fuma, reacții agresive la cei din jur care poate duce ulterior la boli fizice.

În cultura noastră suntem orientați să ne reprimăm emoțiile- la ce te-ar ajuta să le simți?

Pentru a ne cunoaște și simți emoțiile noastre cât și ale celor din jurul nostru e necesară
Alfabetizarea emoțională. Iar în momentul în care ești epuizat și emoțional și psihic,
ești înclinat să îți reprimi emoțile, ai butoane emoționale foarte ușor declanșabile și
foarte concentrați pe propriile nevoi, pe binele propriu.

Gestionarea inadecvată a emoțiilor are consecințe asupra noastră, asupra relațiilor. Una
e să ne trăim tristețea autentic și alta e să o ascudem în
depresie/muncă/frusrare/control/comportamente ca medicament- mâncare, alcoolul,
shopingul etc. Cu cât suntem mai incapabili de a metaboliza emoțiile pe care le trăim cu
atât suntem ca o oală sub presiune care clocotește și ne descărcăm pe cine e la
îndemână. Emoțile fie ies sub formă de comportamente fie sub formă de boli și
predominante sunt bolile mintale.

Să începem să fim mai blânzi și mai îngăduitori cu noi, poate vom devini un popor mai
bland și mai prieten cu emoțiile, vulnerabilitatea și comunicarea lor.

Aplicabil:

1. Să acceptăm și să conștientizăm, să fim mai atenți la ceea ce trăim și ce vine din

interiorul nostru. E un pas în a crește nivelul de alfabetizare, să nu fugim dacă
conștietizăm că ce simțim e neplăcut sau dureros/ să putem să ne păstrăm atenția pe
lucrul respectiv chit că nu e ceea la ce ne așteptam să primim sau să vedem.

2. Realizați exercițiul’’Roata emoțiilor’’ pentru a conștientiza cu profunzime și atenție

emoția pe care o simțiți. Cu cât observi mai bine cu atât poți avea mai mult control
asupra lor.
3. Atenția în interacțiunea cu ceilalți ajută la alfabetizarea emoțională. E util să îți
înțelegi propriile emoții, dar și pe ale celor din jurul tău. Accepți diferențele între ceea
ce simți tu și ce poate simți celălalt.

4. Asumarea responsabilității pentru ceea ce simți și pentru comportamentele pe care

le ai.E în regulă să simți orice nu e în regulă să te porți oricum.

5. Somn-7/8 ore (un duș cald înainte de somn/apa are prorietatea de a duce emoțiile și
stările negative/neplăcite în pămînt; mîncăm cu 4 ore înainte de somn astfel nu se vor
odihni organele interne și se va depune grăsime pe ficat; lăsăm pentru a doua zi
discuțiile și deciziile importante; ne împăcăm dacă ne-am certat; ne îmbrățișăm și
sărutăm la culcare și la trezire; aducem recunoștință pentru lucrurile frumoase de pe
parcursul zilei; folosim o mască pentru ochi pentru a nu pătrunde lumina; și e mai
recomandat somnul în doi.)

6. Sport (mersul pe jos, genoflexiunile/așezările (sunt excelente pentru inimă,

încheieturi, coloana vertebrală, postură); sport de echipă- volei, baschet, fotbal, dans;
plimbări cu picioarele goale pe pământ căci are capacitatea de a extrage negativul și a
ne încărca pozitiv);

7. Respirație abdominală care ajută la reglarea tensiunii interioare cît și la prevenirea

unor diagnoze grave deoarece nu ajunge oxigenul la toate celulele și duce, ulterior la
decesul lor.

8. Formare și dezvoltarea artei de a citi;

9. Minimalizarea timpului la televizor, calculator și telefon;

10. Socializare. Singurătatea este o epidemie actual. Oamenii singuri se îmbolnăvesc

mai repede și mor mai devreme. Legăturile umane micșorează stresul

Vă dorim curaj în solicitarea ajutorului de la un profesionist în domeniu: psihiatru,

psiholog.

PACE ȘI LINIȘTE ÎN SUFLETELE DUMNEAVOASTRĂ!

Ungureanu Valentina, psiholog clinician, Centrul de Sănătate Mentală Hîncești