PSIHOLOGIA CRIMINALULUI IN SERIE CU MOBIL

SEXUAL

TIPOLOGII CRIMINALE

1
CUPRINS

1.Introducere pg. 1

2.De ce criminali in serie?........................................................... pg. 6

3.Caracteristici ale criminalului in serie cu mobil sexual.... pg. 9

a.Cuplurile ucigase.. pg.12

b.Partenerii.. pg.12
c.Grupurile ucigase.. pg.13

4.Categorii de criminali in serie. pg. 15

a.Vizionarii... pg.16
b.Misionarii.. pg.16
c.Hedonistii.. pg.17
d.Cautatorii de putere. pg.17

5.Monstri sau Victime. pg.30

6.Tipologia victimelor.. pg.32

7.Cauze favorizante ale criminalitatii pg.37

a)Abuzuri in copilarie... pg.37
b)Influenta materna.. pg.39
c)Influenta paterna pg.42
d)Evenimente din copilarie.. pg.43

8. In mintea psihopatului pg.49

9. Victima vazut prin ochii criminalului. pg.50

2
10.Curiozitate morbida si Canibalism pg.54
11.Sanatatea mintala a criminalilor in serie.. pg.55
12.Alter Ego.. pg.57
13.Cazuistica pg.58
14.Concluzii pg.77
15.Bibliografie pg.79

3
 1.INTRODUCERE

Din momentul n care studiul personalitii delincventului a devenit de

o importana fundamental pentru aplicarea legii penale, a fost recunoscut
in mod clar necesitatea colaborrii ntre tiin i drept n lupta modern
mpotriva criminalitii .
Toate legile moderne legate de represiunea penal i de prevenirea
criminalitii sunt orientate ctre individualizarea msurilor aplicate n
raport cu personalitatea delincventului, cu gravitatea faptei, cu
periculozitatea individului si cu posibilitatea de reeducare a acestuia.
Datorit acestei necesiti de individualizare i de aplicare a legilor bazate
pe cunoaterea personalitii criminalului s-a modificat i modul n care
este privit fapta criminal. Dac iniial aceasta era privit exclusiv din
perspectiv juridica, o dat cu apariia scolii pozitiviste i a antropologiei
criminale,1 ea este considerat n primul rnd o aciune uman i social,
iar delincventul este privit mai nti ca om i apoi ca inculpat.
S-a pus problema care sunt cauzele acestui comportament criminal,
deviant i care sunt mobilurile ce determin oamenii s acioneze n
aceast manier. Rspunsul la aceste ntrebri are o importan deosebit,
de el depinznd i modalitatea corect de legiferare, msurile adecvate de
prevenie precum i posibilitatea integrarii sociale ulterioare a celor care au
suferit condamnri.

1
Pentru mai multe detalii privind nceputurile colii Pozitiviste vezi Benigno Di Tullio, Lantropologia
Criminale, Ed. Frateli Bocca,1951.

4
 Intruct fenomenul criminal constituie obiect de studiu al tiinelor
socio-umane, acesta a fost abordat iniial din punct de vedere filozofic,
punndu-se accent pe libertatea de voin a individului care incalc
normele de conduit social. Intruct toate persoanele acioneaz in baza
acestui liber arbitru atunci, potrivit colii Clasice a Dreptului al crei
reprezentant marcant a fost C. Beccaria, i infractorii sunt liberi s comint
fapte deviante acceptnd n acelai timp i posibilitatea tragerii lor la
raspundere de ctre justiie. n concluzie sanciunea penal nu mai are n
acest caz rolul de rzbunare colectiv , aa cum era privit n Evul Mediu ci
devine un mijloc de tragere la raspundere i o modalitate de corectare a
comportamentelor deviante.
Dei a adus multe mbuntiri n modul de abordare al fenomenului
criminal, aceast teorie nu a putut s aduc soluii concrete de stopare a
criminalitii. Aceast modalitate filozofic de tratare a unui subiect att de
complex nu a fost satisfctoare tocmai pentru c nu avea rigurozitatea
unei argumentaii tiinifice, bazate pe cercetri, studii, experimente.
Aceast lacun este acoperit prin logic i metodologia tiinelor empirice,
obiective, care se bazau pe tehnica observaiei, pe msuratori i
experimente. Folosirea acestor instrumente n studierea comportamentului
uman i a fenomenelor sociale a determinat dezvoltarea tiinelor socio-
umane: biologie, antropologie, psihiatrie, psihologie, sociologie etc.
ntreaga cercetare tiinifica ncepe s foloseasc metodele pozitive
iar criminalitatea devine unul din fenomenele cercetate din aceast
perspectiv.
Noiunea de crim a fost analizat astfel nca de la inceputul secolului
al XIX-lea n lucrarile lui Andre Michel Guerry (1833) i Adolphe Quetelet
(1835) care au studiat proporiile si variaiile fenomenului criminal n raport

5
cu factorii sociali, demografici i ecologici. n acest sens, Leon Radzinowicz
(Ideology and Crime-1960) a observat c Pentru prima dat n istorie,
crima a fost analizat ca un fenomen social determinat i influenat de
mediul nconjurtor din care face parte.
Aceasta reprezint adevrata ruptur de teoriile clasice care
considerau crima ca o expresie a liberului arbitru i a ncercrii raionale de
realizare a propriilor plceri.
Cercetarea pozitivist prezint o evoluie istoric care poate fi
divizat n mai multe faze.2
Prima faz ,aceea a cercetrii intuitiv empirice, cuprinde toate teoriile
emise n legatur cu natura criminalitii n scopul de a lmuri raporturile
existente ntre latura fizic si cea moral a individului. Aceste cercetri se
bazeaz de multe ori pe convingerea c trsturile fizice ar trebui s
serveasc la recunoaterea caracterelor psihice, a modului de gndire
pentru fiecare individ.
Aceast modalitate de abordare a fenomenului criminal debuteaz cu
lucrrile unor filozofi antici- precum Aristotel, Socrate, Seneca etc.- i se
continu in Evul Mediu cu tiine oculte care pretindeau posibilitatea
recunoaterii caracterelor unei persoane n funcie de liniile minii,
picioarelor frunii sau determinate de influena astrelor asupra destinului
uman.
Cea mai mare dezvoltare a lucrrilor legate de fizionomia uman are
loc ns n secolul XVII, n special datorit activitaii lui G. B. Della Porta,
care public n 1640 tratatul sau de Fiziognomie. n acesta autorul
aprofundeaz legaturile ntre diferite pari ale corpului omenesc i
caracterele individuale i scoate n relief importana multor altor caractere

2
Vezi n acest sens Raymond Gassin-Criminologie (ed. IV, Dalloz, 1998) unde se realizez o analiz
detaliat a acestor faze evolutive.

6
morfologice. Prin acestea G. B. della Porta poate fi considerat unul dintre
cei mai importani precursori ai colii pozitiviste i ai antropologiei criminale.
n cercetarile sale, Cesare Lombroso a sintetizat diferite aspecte
cuprinse n studiile antropologice anterioare3, putndu-se identifica un prim
punct de plecare al acestora n lucrarea lui Della Porta, care stabilea
conexiuni i raporturi ntre diverse pari ale corpului i caracterele
comportamentale corespunztoare acestor trsturi fizice..
Dup aceast prima lucrare, lumea tiinific, mprtind idealurile
umaniste, i concentreaz studiile n domenii care vizeaz o mai buna
cunoatere a omului sub toate aspectele sale, inclusiv cele privind anumite
deviane fizice, considerate a avea o influen deosebit asupra
comportamentului uman. n afara cercetrilor antropologice, se fac
progrese i n domeniul psihiatriei si biologiei umane.
In 1776, Lavater realizeaz o serie de studii n care releva asemnri
ntre structura cranian a omului si cea a unor animale.
Gall(1759-1828) a fost cel care a pus bazele frenologiei sau
craniologiei, cum mai este numit, i a incercat s stabileasc legturi ntre
protuberanele craniene i caracterele umane.
n Frana, Felix Voisin (1837) publica un studiu referitor la
funcionarea cerebral deficitar a unui procent important din numrul
deinuilor criminali.
Cercetrile antropologice au depit grania Italiei n parte i datorit
studiilor realizate de Gaspare Vergilio care, n 1874 recunotea i afirma
natura patologic a faptei criminale , i realizeaz o analogie ntre
criminalitate i nebunie.

3
Pentru o prezentare detaliata a premergatorilor Scolii Pozitiviste vezi si Freda Adler, Gerhard Mueller,op.
cit, pg.68;

7
 Ca o ncununare a cercetrilor antropologice ntreprinse pn n acel
moment, n 1865 Broca fondeaz Societatea Antropologic.
n paralel cu cercetrile antropologice4, o dezvoltare spectaculoas
au n acea perioad i studiile din domeniul psihiatriei. Printre
reprezentanii cei mai importani i menionm pe : Pinel, Cabanis, Esquirol,
Georget. Acetia au studiat legatura dintre bolile mentale i criminalitate.
n acest context apare teoria monomaniei instinctive caracteristice
numai anumitor criminali cu inteligena redusa.
n studiile sale, Thomas Abercombry susine c nebunia morala este
caracteristic unei persoane care desi posed un nivel de inteligen
suficient de dezvoltat, este lipsit de principii morale. Aceast idee este
preluat i dezvoltat n studiile realizate de Prichard (1768-1842) i
Maudsley.5
O alt direcie n analiza posibilelor cauze ale criminalitaii o
reprezint abordarea acestei probleme din perspectiv biologica.
Factorul care a stimulat dezvoltarea gndirii i cercetrilor pozitiviste
a fost elaborarea teoriei evoluioniste a lui Charles Darwin.6 Acesta afirma
c comportamentul uman este n mare masur determinat de locul ocupat
pe scara evoluiei i de permanenta lupt pentru supravieuire.
Comportamentul uman este influenat n aceast concepie de fore care
exced peste limitele controlului individual i al voinei personale. Omul nu
mai este liber absolut din punct de vedere comportamental, aciunile lui fiind
guvernate de legile biologice ale evoluiei speciei.

4
Pentru o prezentare detaliat a cercetrilor antropologice pre-lombrosiene, vezi i Adolfo Zerboglio,
Cesare Lombroso ( ed.II, Roma, 1925), n capitolul I.
5
In acest sens vezi si Hugh Barlow- Introduction to Criminology, pg 132;
6
Vezi Charles Darwin On the origin of Species, Ed. Northway,1925. Pentru o abordare modern a acestei
probleme n domeniul criminologiei vezi i Debray Q.- Aberations chromosomique, biochimie de cerveau
et criminalite , Ed Neret, Paris, 1975.

8
Prosper Lucas (1805-1885) este cel care a analizat n studiile sale
problema ereditaii i a atavismului n determinarea comportamentului
criminal.

2. DE CE CRIMINALI IN SERIE?

Criminalitatea in serie a preocupat de mult vreme funcionarul public

numit poliist si opinia public atunci cand Poliia a spus pe fa ca e vorba
de un criminal in serie. Dar ce e un criminal in serie? Din punctul de
vedere al omului obinuit, al ceteanului de pe strad, un criminal este o
persoan care a ucis o alt persoan folosind mijloace foarte crude care au
dus la moartea acesteia.Criminalul in serie provoac mai multe astfel de
crime folosind aceleai mijloace crude aproape de fiecare dat, uneori
lsand si cate un indiciu la locul faptei.
De cele mai multe ori ajung in inchisoare, dup ce au fost descoperii
i judecai, dar muli rman afar pe strzi continuand s omoare oameni
nevinovai de cele mai multe ori,de exemplu cazul Ramaru din Bucureti.In
alte cazuri omoar cu motivul c au fost surprini de alte persoane care
trebuie i ele suprimate.In alte cazuri omoar pentru c li s-a cerut s
omoare,in aceast categorie intrand teroritii,gruprile separatiste de genul
Hezbolah, ETA.,IRA etc,gruprile mafiote de genul La PiovraCaracatia
in Italia,Yacuza in China etc.
Criminalul in serie ucide i din motive psihologice. Nu de puine ori
specialitii au constat c o traum din copilrie sau adolescen, care au
marcat persoana respectiv pe via,a dus la producerea unor crime dup
aceeai tipologie,de exemplu,s lum un caz la intamplare:se gsete o

9
victim moart,un cadavru,intr-un gang cu gatul tiat,cu o garoaf roie
lang,cu braele acoperid faa. Victima este descoperit luni diminea,peste
o sptman se descoper o alt victim i aceasta timp de cateva luni.
Prin apariia a dou-trei persoane crora li s-a provocat moartea in acelai
fel duce Poliia la concluzia c un criminal in serie acioneaz in zon,un
criminal care trebuie descoperit i suprimat-in sensul c trebuie judecat
conform legii i condamnat la mai muli ani de inchisoare,in unele state
chiar la inchsoare pe via sau pedeapsa capital. Poliia,de cele mai multe
ori,incearc s in sub control criminalitatea,chiar dac nu reuete
totdeauna. La noi in ar,de obicei,un criminal nu ajunge s fie numit
criminal in serie. De ce oare? Oare poliia roman e atat de eficient in
descoperirea eventualilor criminali in serie? Inclinm s crdem c da.
Chiar i in cazul Rmaru s-a acionat destul de repede. Dar mai sunt
i alte motive la mijloc. Datorit unei mentaliti bine instpanit in mintea
romanului acest instinct criminal este destul de bine suprimat i stpanit.
Am putea spune c in Romania mai frecvente sunt infraciunile de talhrie,
furt, spargeri de locuine, spargeri de maini, de viol dect de crim,
omucidere. Dac infraciuni de tipul celor din urm sunt destul de rare, in
schimb infraciunea de pruncucidere este destul de frecvent la noi in ar.
Un motiv pentru care n Romnia nu prea se ntlnesc cazuri de
criminali n serie este i faptul c n Romnia nu sunt orae cu milioane de
locuitori. Cel mai mare ora din ar ,din punct de vedere demografic,este
Bucuretiul capitala rii. In S.U.A..,de exemplu, cele mai multe crime n
serie se produc n acele mari conurbaii, cum ar fi Los Angeles, New York,
Chicago, Milwakee, New Orleans.Dar criminali n serie apar i n orae mici,
cu oameni care se cunosc de o via. Este exemplul orelelor din Scoia
sau ara Galilor de la nceputul anilor 1950.Criminologii i Poliia mpreun

10
cu ei au ajuns la concluzia c ucigaii n serie apar mai ales n oraele mari
dar nu exclud nici oraele de provincie. Orice om de pe strad, om obinuit
poate deveni inta unui criminal n serie.Cel puin aa spun autorii
Enciclopediei ucigailor n serie Brian Lane i Wilfried Gregg*. n crimelor
se obinuiete ca victima s fie clasificat n funcie de un mobil clar
identificabil, cum ar fi, de exemplu c aceasta deinea ceva rvnit de
asasin,c se afla n conflict cu el sau c i fusese necredincioas etc.
Pentru asasinul n serie, motivul se afl att de bine i adnc nrdcinat
n psihicul su, nct victima trebuie s aparin unui anumit gen,cum ar fi
de exemplu, s poat fi inclus ntr-o categorie larg de persoane, ca
femeile i copiii i s se afle n locul nepotrivit la momentul nepotrivit.
E adevrat, ns, c unii criminali n serie i selecteaz cu precizie
victimele.De exemplu, Joseph Mendley ucidea numai femei rocate.Ramiro
Artieda omora numai femei care semnau cu logodnica ce l abandonase.
Complicaiile se nasc atunci cnd, datorit incapacitii unui criminal de a-i
identifica pe membrii grupului su de inte, acesta ajunge la atacuri cvasi-
ntmpltoare. n ciuda afirmaiei c nu fcea dect s curee strzile de
prostituate, Peter Sutcliffe primejduia viaa tuturor femeilor care se aflau
ntmpltor afar noaptea, atacnd i omornd o serie ntreag de femei,
chiar dac nu erau prostituate .
Prin urmare,fiecare fiin uman poate deveni victima potenial a
unui asasin, impotriva cruia nu exist nici o arm de protecie, ntruct i
mijloacele de investigare tradiionale, bazate pe motive bine determinabile,
sunt lipsite de eficacitate.

11
 3.CARACTERISTICI ALE CRIMINALULUI IN SERIE CU MOBIL
SEXUAL

Crima in serie reprezinta uciderea de victime disparate in timp, de la

zile la saptamani sau luni, intre ele. Aceste pauze de timp intre omoruri sunt
*Brian Lane i Wilfried Gregg- Enciclopediei ucigailor n serie;
numite si perioade de calmare.
In terminologia psihiatrica,un criminal in serie poate fii clasificat ca
psihotic sau psihopatic, depinzand de informatiile examinate ca si de
faptele crimei. Din experienta lui Vernon J. Gerbert, totusi criminalul este
rareori psihotic. Criminalii sunt de regula psihopati sexuali , care au o
criminalitate profunda si sunt in mod cert in legatura cu realitatea.
In cazul unui ucigas psihotic, acesta poate sugera ca el ucide pentru
ca psihoza lui il impinge sa ucida, iar in cazul unui ucigas psihopat, in
special un criminal in serie, Vernon J. Gerbert sugereaza ca el ucide pentru
ca ii place sa ucida.
Criminalii in serie au fost descrisi ca inteligenti, fermecatori, smecheri,
incantatori si in general aratosi. Ei sunt indivizi mobili, capabili sa
calatoreasca kilometri intregi in cautarea victimei potrivite, care sa fie
vulnerabila si usor de controlat. Victimele lor pot fii femei, copii, vagabonzi,
homosexuali si prostituate.
Criminalii in serie sunt extrem de manipulativi si sunt deseori capabili
sa vorbeasca victimelor lor, mai ales pe terenul lor, descris ca zona de
confort, un loc unde ei isi pot controla victima. De multe ori ei folosesc un

12
truc pentru a ramane singuri cu victimele lor, isi perfectioneaza continuu
acest truc si au o iscusinta stranie in recunoasterea potentialelor victime.
Un criminal in serie, in ciuda aparentelor exterioare, este un individ
nesigur, el nu are nici o putere pana nu are victima sub controlul sau, el se
simte in siguranta in acea superioritate temporala. Trebuie s observm
cteva caracteristici, avnd n vedere c ucigaul n serie are cteva
trsturi aparte, din care vor fi descrise doar principalele ase:
1.Crimele se repet(n serie), petrecndu-se cu frecven mai
mare sau mai mic, adeseori crescnd ca numr, dup o perioad de
timp ce poate nsemna chiar ani de zile; ele continu pn cnd asasinul
este prins, sau pn cnd moare sau, la rndul su, este ucis.
Definiia de mai sus reprezint tiparul fundamental al asasinului n
serie. Este evident c nu exist vreun numr predeterminat de victime de la
care asasinul devine criminal n serie i nici vreo frecven stabilit a
acestei activiti macabre creia I se aplic termenul de mai sus. Spre
exemplificare, am putea da cazul sud-africanului Ronald Cooper care, dei
a ucis o singur dat nainte de a fi arestat , a dezvluit n jurnalul su un
program extensiv i planificat cu grij de ucidere a copiilor.
Aceast predispoziie este deseori recunoscut chiar de uciga. Muli
dintre ei, dup ce au fost arestai, au mrturisit c ar fi continuat s ucid
dac ar fi fost lsai n libertate.William Banin, ucigaul de pe autostrad
din California, I-a declarat unui ziarist, dup proces: NU mi-a pierit pofta de
a ucide. Nu m pot stpni s n-o fac.Pentru cei mai muli criminali n
serie, actul crimei, dublat adeseori de abuz sexual i mutilare, constituie un
motiv n sine. n plus, la fel ca n cazul stimulrii prin alcool sau droguri,
doza e din ce n ce mai mare. Aa cum un drogat nu se va vindeca
niciodat de patima lui dac va avea acces liber la stimulent, tot aa i

13
asasinul va continua n serie ndeletnicirea sa oribil pn ce, fie va muri,
fie va fi omort, sau pn cnd va fi prins i nlturat din societatea pe care
o afecteaz.
2.La fel ca n cazul omuciderilor normale,crimele tind s se
petreac n relaie de unu-la-unu.
Forma cea mai comun de omucidere este incidentul singular, prin
care o persoan e omort de o alt persoan. Convenional, criminologia
clasific acest gen de omoruri n dou categorii:
1.crima pasional, comis ntr-un moment de furie intens sau
de frustrare;
2.crima nfptuit cu snge rece, care se distinge printr-o
premeditare atent, motivat adeseori de sperana unui ctig personal.
O dat atins obiectivul propus (eliminarea soului necredincios,de
exemplu,sau a deintorului unui obiect rvnit), nu exist nici un motiv de a
mai presupune c asasinul va ucide din nou. Dintr-un studiu bazat pe
statistica crimelor, se poate vedea c, n anul 1989, n Anglia i ara
Galilor, o mare parte a omuciderilor au fost comise de persoane care se
cunoteau cu victima. Exist i circumstane accidentale, n care un
criminal n serie a ucis mai mult de o persoan ntr-un incident, adesea fiind
vorba de membri ai aceleiai familii, ca i de o infraciune complementar,
cum ar fi hoia. ns cel mai rspndit scenariu pentru crima n serie, ca i
pentru omorul accidental, este cel pe cont propriu i cu o singur victim. n
mare msur, motivele unui asemenea scenariu sunt evidente. n mod clar,
e mai sigur s lucrezi singur, n sensul c numai ucigaul tie despre
crim, i trebuie s ucizi o singur victim, pentru c acest fapt reduce
posibilitatea ca autorul crimei s primeasc o ripost dur sau ca victima s
scape. Mai mult,caracterul individualist al criminalului n serie face

14
imposibil situaia n care el s fie capabil sau dornic de a-i mprti
nevoile i plcerile altcuiva. Aceast concluzie reiese, n conformitate cu
statisticile, din faptul c el duce o via paralel sub chipul unui salariat
demn de ncredere, onorabil cap de familie i bun vecin.
Cu toate acestea surprinde frecvena cuplurilor,partenerilor i grupurilor
criminale dei n acest caz indivizii din care se compune perechea depind
unul de altul.i totui,cerinele de securitate, pe care ucigaul singuratic le
simte ca fiind eseniale, sunt satisfcute.

a).Cuplurile ucigae

Sensul obinuit se refer la o pereche brbat-femeie, aproape

ntotdeauna mplicai ntr-o relaie sexual, n care brbatul e, n general
partea dominant. Se observ un fenomen interesant, i anume c, n
vreme ce ambii parteneri au, ca indivizi, nclinaii degenerate,
personalitatea lor combinat se dovedete mortal doar atunci cnd sunt
mpreun. Pentru acest fenomen,francezii au nscocit expresia folie a
deux(iluzie mprtit de dou persoane legate emoional), iar
psihologia termenul Gestalt,conform cruia intregul organizat e mai
puternic dect suma prilor lui.
Printre cele mai cunoscute cupluri ucigae se numr englezii Ian Bradly i
Myra Hindley i australienii David i Catherine Birnei.

b).Partenerii

15
 Noiunea cuprinde cuplurile care nu se bazeaz pe relaii sexuale. De
obicei, dup arestare partenerii se acuz reciproc. Exemple sunt William
Burke i William Hare, scoienii care cipreau cadavrele.

c).Grupurile ucigae

n orice discuie pe tema grupurilor ucigae, se menioneaz numele

lui Charlie Manson, dei familia lui Manson nu e nicidecum un fenomen
izolat. Cu toate c nu exist un model general, aa cum s-ar putea
descoperi printre cuplurile i partenerii criminali, grupurile s-au dovedit
instrumente foarte eficiente ale crimelor multiple, persoanele componente
fiind unite, n cele mai multe cazuri, de un ideal comun creat de propriile lor
nchipuiri. De fapt , adeseori, grupurilor ucigae li se poate aplica foarte
bine acelai principiu de folie a deux. Indivizii n sine pot fi incapabili de a
comite o crim , dar, adunai sub aripa unui grup cu o cauz comun i un
lider, pot fi cuprini de un val de nebunie colectiv.

3.Nu existsau e foarte reduso conexiune ntre ucigai i

victim, persoanele implicate avnd foarte rar relaii directe de
rudenie.
Acest atribut al criminalilor n serie e, ntr-un sens, un fenomen de dat
recent: exist victime care au fost alese tocmai pentru c aparin familie
asasinului, aa cum se ntmpl n cazul crimelor premeditate care
urmresc un ctig financiar. Majoritatea acestor evenimente s-au petrecut
ntr-o vreme cnd nici criminologia, nici medicina i nici arta investigaiei nu
erau att de dezvoltate, nct detectele de la nceput ceea ce acum ar fi
considerate omucideri evidente. Dat fiind stadiul primitiv al diagnosticului

16
medical de atunci, nu este surprinztor c Mary Ann Cotton a putut s-i
ucid civa soi, i toi copiii vitregi, i s obin ca n dosare cauza morii
s fie trecut febra gastric. Oricum, pe msur ce tehnica de cercetare
criminalistic i comunicaiile ntre poliii, ca i nelegerea gndirii criminale,
au avansat, astfel de tipare clare victim/motiv au devenit tot mai dificil de
mascat.

4.Cu toate c ar putea exista un tipar, sau un anume

tratament administrat victimei, crimele individuale din cadrul unei
serii dezvluie rareori un motiv raional sau clar definit.
Avem de-a face, n principal, cu ceea ce se numete explicaie
psihologic a unei crime n seriemotive care-i au rdcinile ntr-o
capacitate restrns de a distinge binele de ru, ntr-o incapacitate de a lua
o decizie, ntr-o exacerbare a poftelor i aa mai departe. n ciuda acestui
fapt, individul este considerat responsabil de comportamentul su; ntr-
adevr, una dintre cele mai ocante observaii a fost aceea c asasinul n
serie nu poate fi absolvit, pur i simplu, de faptele sale, ca un psihopat a
crui violen s fie pus pe seama devierii lui mintale. n mod frecvent,
criminalul are o personalitate foarte bine organizat i raional i, adeseori,
i planific crimele cu mult timp nainte.

5.Creterea vertiginoas a mobilitii n spaiu, de la inventarea

automobilului ncoace, d posibilitatea criminalului ca, la dorina lui,
s se mute repede dintr-un loc n altul,adeseori nainte chiar de a I se
fi descoperit crima.
Aa cum absena mobilului face ca un poliist s ntocmeasc cu greu
o list de suspeci, tot astfel i natura unei crime cu autor necunoscut face

17
ca schimbul de informaii ntre forele de poliie s fie dificil. Acest lucru e
valabil mai ales n Statele Unite unde, pe lng marea ntindere a
teritoriului, exist o atitudine pgubitoare a multor poliii statale care-i
pzesc, geloase, propriile teritorii. Pn cnd nu apare un tipar special al
crimei, e puin probabil ca asasinatele s fie comparate ntre ele, chiar dac
e vorba de state nvecinate. Pn atunci ns, criminalul are suficient timp
la dispoziie ca s mai poat comite i alte crime i s se afle deja ntr-un
alt stat ndeprtat.

6.n mod obinuit exist un grad nalt de violen inutil sau

exces de crim,n cadrul crora victima e supus unor brutaliti
exagerate.
Motivul aceste brutaliti are legtur cu mobilul crimei. Pentru o mare
parte a criminalilor n serie, actul n sine constituie ntreaga motivaie a
omorului; ea nu e mijloc de a obine un alt sfrit, ca n cazul jafului, unde
esena unui succes al operaiei este dat de fug. Apar multe situaii n care
victima e torturat ncet, uneori timp de cteva zile, aceast ntrziere
avnd drept scop mrirea duratei de plcere a asasinului. Exist o legtur
strns ntre fanteziile sado-sexuale i crima n serie. Adesea acestea sunt
asociate cu dorina de a domina. Toate aceste motive presupun folosirea cu
plcere a violenei, mergnd pn la excese.

Categorii de criminali in serie

Din analize psihologice aprofundate s-a stabilit c asasinii n serie

intr n patru mari categorii sau genuri:Vizionarii, Misionarii, Hedonitii i
Cuttorii de Putere.

18
 a).Vizionarii

Aceast categorie include criminalii care acioneaz ca rspuns la

unele voci sau alter ego-uri i unde instruciunile primite servesc la
justificarea i legitimarea actului crimei. De exeplu, convingerea lui Herbert
Mullin ratificat de voci i de ceea ce el denumea mesaje telepatice
era c, prin vrsare de snge, el i numai el putea evita un seism
catastrofal care ar fi distrus California. Din cauza naturii psihopatice a
comportamentului vizionarului, el ar aparine unei categorii mai uor de
indentificat printre concetenii comparativ sntoi la minte.

b).Misionarii

E vorba de ucigaii care cur, care accept o responsabilitate

autoimpus de a mbunti calitatea vieii i de a descotorosi societatea de
elementele sale indezirabile. Victimele vizionarilor pot avea aproape
orice ocupaie, orice religie i orice credin politic, dei n cele mai multe
cazuri, grupurile int sunt alese pentru c ele constituie obiectul
condamnrii societii practicantele prostituiei, homosexualii i
minoritile rasiale. De exemplu, Billy Glaze, un nord american cu snge de
indian n vine, credea c toate femeile indiene trebuie violate i ucise.
Carroll Cole executa femeile libertine.

19
 c).Hedonitii

Constituie o categorie complex, care include genul de ucigai pentru

care, n sens larg, plcerea este rsplata asasinatului. Se cunosc trei
subgrupuri ale acestei categorii :
Cei care ucid din voluptate ;
Ucigaii din emoie ;
Ucigaii pentru ctig.

d).Cuttorii de putere

O complicaie comun persoanelor cu un nivel slab al respectului de

sine este dorina de a deine controlul asupra vieii i morii altora ntr-un
asemenea grad, nct se ajunge ca aceasta s serveasc drept mobil
intrinsec al crimei. Adesea e dificil ca ucigaii pentru putere s fie deosebii
de grupul mai larg al ucigailor din voluptate, pentru care dominaia este,
deasemenea, un motiv puternic.
Explicaiile asupra comportamentului criminal se bazeaz pe factori
biologici, psihologici i sociali. Explicaiile biologice i psihologice presupun
c comportamentul criminal rezult din punerea n eviden a strilor
mentale i psihologice care difereniaz criminalii de noncriminali.
Explicaiile sociologice caut s explice comportamentul criminal n termeni
demografici.

20
 Dup ce am explicat n detaliu comportamentul criminal, voi
argumenta acest comportament prin descrierea activitii unora dintre cei
mai prolifici criminali n serie cum ar fi : Jack Spintectorul, Andrei
Cikatilo, Gilles de Rais unul dintre cei mai vechi asasini n serie, acionnd
pe la nceputul secolului al cinsprezecelea, Ramiro Artieda etc.

Jack Spintectorul: Timp de trei luni, ntre sfritul lunii august i

pn la nceputul lunii noiembrie 1888, zona Whitechapel din cartierul de
est al Londrei a fost martora unei serii de crime odioasenc nerezolvate.
Asasinatele se caracterizau printr-o slbticie nemaintlnit;fiecare dintre
cele cinci victimetoate prostituateau fost atacate pe la spate i tuturor li
s-a tiat beregata; n patru cazuri, corpurile au fost supuse unei asemenea
mutilri i disecii, cum numai o minte bolnav sau un maniac sexual putea
s-i imagineze.
Durata acestui mister, care s-a transformat probabil n seria celor mai
faimoase crime din lume, a dat natere unei biografii foarte ample.
Prima victim a fost Mary Ann Nchols (zis Polly), care a pierit pe 31
august 1888, ntr-o vineri, pe Bucks Row. Raportul poliiei din ziua
urmtoare preciza:Nu se cunoate o crim mai brutal i mai feroce ca
aceasta. Pe 8 septembrie, a urmat ntunecata Annie Chapman de 47 de
ani, care a fost asasinat cu cruzime pe Hanbury Streeet.
O crim dubl s-a nregistrat duminic, 30 septembrie. Primul
cadavru a fost gsit n jurul orei unu noaptea, de un crua ce se afla cu
treburile lui n Berners Street:Cadavrul aparinea unei femei i avea o
tietur foarte adnc n jurul gtului, de la o ureche la cealalt. A fost
identificat ulterior ca fiind Lungana Liz Stride. n colul de sud-vest al lui
Mitre Square s-a gsit al doilea cadavru, cel al Catherinei Eddowes: n

21
acest caz, victima era att de desfigurat,nct identificarea a fost foarte
dificil; abdomenul i fusese practi smuls i o parte din intestine scoase i
nfurate n jurul gtuluiOmorul era opera unei mini de profesionist..
Ultima crim i cea mai ngrozitoarepentru c Spintectorul a avut
timp suficient la dispoziiea avut loc la 9 noiembrie:
Mary Jane Kelly a fost ucis n propria ei camer din Millers Court. Gtul i
fusese secionat de jur-mprejur cu un cuit, desprind aproape capul de
trup. Abdomenul i fusese spintecat i deschis parial, braul drept i snii
tiai, ca i capul ce atrna de trup inndu-se numai de piele, nasul retezat,
pielea de pe frunte jupuit, gambele detaate de picioare i rzuite de
carne. Abdomenul fusese tiat cu un cuit adnc, n cruci, mruntaiele
din partea inferioar i ficatul smulse. interiorul corpului i pri din coaste
lipseau, dar ficatul, se spune, fusese plasat ntre picioarele bietei victime.
Criminalul aezase pe o mas carnea de pe coapse i de pe gambe,
mpreun cu snii i nasul, iar una din mini o nfipsese n stomac.
(Illustrated Police News)

Cu aceasta, crimele au ncetat i au nceput controversele care

aveau s dureze mai bine de un secol. n ciuda uriaului efort fcut de
poliia metropolitan, nu a fost gsit nici o dovad concludent pe care s
se poat sprijini acuzaia de crim, iar teoriile referitoare la identitatea lui
Jack oscilau ntre probabil i imposibilnumrul teoriilor era identic cu cel
al emitorilor. Cteva din cele mai importante ar fi urmtoarele:
Montague John Druin: un avocat ratat, care s-a aruncat n Tamisa n
decembrie 1888. Faptul c moartea lui a coincis cu ncetarea crimelor din
zona Whitechapel a constituit o dovad incontestabil pentru unii c el era
criminalul.

22
 Severin Kloslowski(alias George Chapman): i-a ucis trei neveste
prin otrvire, dar era puin probabil ca un criminal s-i schimbe propriul
modus operandi. Oricum, s-a nregistrat faptul c inspectorul-ef, detectivul
Frederick Abberline, nsrcinat cu cutarea Spintectorului, a observat c,
la arestarea lui Chapman, acesta ar fi spus: n sfrit, ai pus mna pe
Jack Spintectorul. Mai trziu i-a recunoscut spusele, dar a intra n
mitologia consacrat Spintectorului.
Dr. Roslyn DOnston Stephenson, autor de lucrri consacrate
esotericului i magician care, s-a sugerat, ar fi nfptuit crimele din East
End ca ritualuri de magie neagr. Misterul s-a adncit cu dispariia lui, n
1904.
A.S.R.Prinul Albert Victor, duce de Clarence (nepotul reginei
Victoria): scandalurile din familia regal au fost ntotdeauna publice i
aparenele care nconjurau familia Clarence au dat natere la numeroase
teorii care, mai mult sau mai puin, aveaun darul de a-l ncrimina chiar pe
duce.
Cea mai speculat teorie a fost cea a existenei unei compliciti ntre
Sir William Gull, medicul de familie, actorul Walter Sickert i vizitiul curii, pe
nume John Netley. Potrivit acesteia, ei ar fi fost autorii asasinatelor pentru
a prentmpina un scandal, care l-ar fi implicat pe duce, cu o vnztoare i
un copil nelegitim.
O alt teorie l consider uciga pe James Keneth Stephen, tutorele
ducelui la Cambridge, homosexual i, aa cum chiar el declarase, un
duman patologic al femeilor.
Dr. Thomas Neill Cream era al nsui autor a numeroase crime,
singura sa legtur cu Jack fiind faptul c, nainte de a fi spnzurat, dup
cum spune legenda, ar fi rostit: Eu sunt Jack, o confesiune trist,

23
curmat brusc de nodul care s-a strns n jurul gtului su. De altfel, n
timpul toamnei macabre n care s-au comis crimele din Londra, Thomas
Cream se afla ntr-o nchisoare din America.
n plus, s-a mai sugerat i c Jack ar fi putut fi Jill Spintectoarea, o
moa nebun sau o femeie odioas care provoca avorturi; sau poate era
un evreu, un mcelar ritual, i care nu ar fi reprezentat o privelite
neobinuit n East End, unde ar fi fost de ateptat s poarte haine ptate
de snge i un cuit la fel? ntr-adevr, s-au mai fcut referiri i la un alt
evreu, Kominski, care locuia n Whitechapel i care fusese internat ntr-un
azil, n martie 1889.
Dar ceea ce ar trebui reinut ar fi ipoteza unui scriitor, cum c Jack
n-ar fi fost nici unul dintre cei presupui, ci un uciga care va rmne
necunoscut i nedescoperit.
Andrei CIKATILO: n 1978, prima lui victim cunoscut, o
adolescent, a fost gsit moart ntr-o pdure de lng Rostov, un port din
sud-estul fostului U.R.S.S.. n urma acestei descoperiri, a fost trimis n faa
plutonului de execuie un cunoscut perves sexual. Poliitii nu ncetaser s
se tot felicite cnd a fost gsit un nou cadavru.
De-a lungul anilor care au urmat, lista celor care au disprut s-a fcut
tot mai lung, iar descoperirile de cadavre mutilate au tulburat cu
regularitate viaa panic a oraului.
La un moment dat, s-au descoperit opt cadavre ntr-o singur
lun.Ucigaul proceda ntotdeauna la fel. Cu un al aselea sim, druit
animalelor de pnd i rufctorilor nnscui, el i aga victimele dintre
cei slabi i vulnerabili, aflai la periferia societii, cutreiernd strzile i
grile n cutarea celor fr adpost, crora era puin probabil s li se simt
lipsa, i a copiilor care mergeau singuri la coal.

24
 n ciuda vntorii declanate de poliia din Rostov pn n Siberia, i
care era condus de investigatori pricepui, secondai de Moscova,
autoritile preau neajutorate n faa listei de atrociti comise. Acestea
ncepuser s se extind i n statele nvecinate, Ucraina i Uzbekistan.
Odat poliitii au arestat un suspect. Acesta s-a sinucis n nchisoare
n ateptarea procesului, iar irul crimelor a continuat s creasc
nestingherit.
n 1979, a fost ridicat un brbat aflat ntr-o zon mpdurit izolat,
dar acesta I-a convins pe poliiti c era un sumplu vagabond. Dup ce i-au
luat numele i i-au notat semnele particulare, omul a fost lsat s-i vad
de drum.
Acelai brbat a fost adus la interogatoriu 5 ani mai trziu, cnd a
fost gsit n aapropierea locului unei crime, avnd n geant o frnghie i un
cuit. El a fost supus unui test sangvin care a demonstrat c grupa lui de
snge diferea de cea descoperit n urma testelor fcute pe probele de
sperm recoltate de la unele cadavre. Ca atare, suspectul a fost eliberat
imediat.
El se numea Andrei Romanovici Cikatilo. Poliia rus nu avea
cunotin de acele cazuri extrem de rare n care secreiile provenind din
diverse pri ale corpului puteau avea grupe serologice diferite. Cikatilo era
unul din aceste cazuri.
Abia n noiembrie 1990 a nceput s se strng laul n jurul
Spintectorului din Rostov. Un ofier de poliie l-a oprit pe Cikatilo n plin
strad, deoarece a zrit pete de snge pe faa lui. Cnd a aflat c n acel
timp s-a petrecut o alt crim n pdure, ofierul a raportat superiorilor si
incidentul cu petele de snge. Cikatilo a fost pus sub supraveghere.Pe data
de 20 noiembrie, poliitii l-au vzut apropiindu-se de un tnr ntr-o gar.

25
 Cikatilo a mrturisit comiterea a nu mai puin de cinzeci i cinci de
crime, dei, aa cum a recunoscut chiar el la nceput, s-ar putea s fi
existat i altele.
Procesul acestui profesor, n vrst de 54 de ani, fost director al
uzinei de reparaii a locomotivelor din Rostov, a nceput n Rostov, ntr-o
atmosfer sobr, la 14 aprilie 1992. n centrul slii a fost construit o cuc
imens cu bare metalice, pe post de box a acuzatului,n care a fost adus
Cikatilo, legat cu lanuri, ca un animal slbatic. Familiile victimelor l-au
nconjurat, ipnd dup sngele asasinului. Cele dou volume de
rechizitoriu includeau 35 de victime copiidintre care unsprezece biei i
optsprezece tinere femei.
Dup arestare, Cikatilo a fost supus unor controale psihiatrice
minuioase. Dei el poate fi inclus n mare n categoria ucigailor care
acioneaz din volptate, cerina lui de baz pentru actul actul sexual se
mpletete, printre altele, i cu viziuni fantastice.
Ctre sfritul primei sptmni a procesului su, Cikatilo a insistat
s se adreseze Curii. Pe lng recunoaterea nc o dat a vinei sale, el a
relatat despre privaiunile suferite de mic n casa lui i despre copilria
groaznic pe care a avut-o. El a mai povestit i despre faptul c fratele lui
a fost mncat de viu de ranii ucrainieni flmnzi, care fuseser privai de
hran n urma colectivizrii forate a lui Stalin. n finalul discursului su,
Cikatilo a declarat: Eu sunt o greeal a naturii, o bestie.
A fost condamnat la moarte prin mpucare i executat.

CHARLES MANSON&Co.: Manson i aa numita familie au creat

valuri de groaz n ntreaga Californie, stat care nu este tocmai neobinuit

26
cu crimele bizare i criminalii n serie. Acele valuri de groaz aveau s se
rspndeasc, curnd dup aceea, n toat lumea.
Fost pucria i ratat fr nici o perspectiv, Manson i domina
discipolii de aceeai calitate cu un amestec de filosofie biblic denaturat i
texte ale formaiei Beatles, tendenios interpretate. Acestea, combinate cu
atracia sexual i magnetismul pe care l exercita asupra membrilor de sex
femeiesc al familiei sale, au asigurat controlul fizic i spiritual complet al
lui Manson asupra grupului.
Primele crime despre care s-a aflat prin mass-media au avut loc n
vara anului1969, pe cnd familia se afla-ocupa-un ranch prsit, utilizat
pentru filmri cinematografice, proprietate a lui George Spahn. Aici i-a
organizatArmada de uscat, o flot de transportoare blindate pentru teren
nisipos, care urmau s-i protejeze pe membri gospodriei sale pe durata a
ceea ce el numea Helter Skelter.
Este caracteristic pentru educaia lacunar a lui Manson, faptul c,
pentru el, Helter Skelter era o simpl interpretare eronat a cuvintelor unui
cntec scris de Beatleshabar n-avea c denumirea se referea la clueii
din iarmaroc. Charlie hotrse deja c un alt cntec, mai vechi, al celor
patru celebriti, BlackbirdMierla(literalpasrea neagr)
reprezint o chemare pentru toi negrii din America la rscoal mpotriva
albilor, iar acum era de prere c sosise momentul s nceap holocaustul,
ceea ce ar fi dus la anihilarea reciproc a raselor i ar fi permis Familiei s
preia controlul total.
Dar aceast pregtire de tip militar avea nevoie de finanare i
Manson tiasau credea c tieexact de unde s obin banii:se vorbea
c Gary Hinman, muzician i prieten cu Manson, motenise recent 20000
de dolari.

27
 Pe 25 iulie 1969, Mary Brunner, Bobby Beausoleil i Susan Atkins au
sosit acas la Gary, ncercnd s scoat banii de la el prin btaie. Cnd tot
ce le-a putut oferi tnrul nspimntat au fost cele dou maini ale sale,
Manson a ordonat s fie ucis.
La plecarea trioului de familie, ei au scris pe perete epitaful lui Gary,
cu propriul snge:Porc de politician. Atkins a mai ncercat s fac i un
desen, nu prea reuit, al unei labe de panter, cu intenia de a arunca vina
crimei asupra Panterelor Negre.
Imediat dup miezul nopii, smbt, 9 august1969, patru umbre se
strecurau n curtea unei vile retrase de pe Cielo Drive numrul 10050, n
Beverly Hills. n acea epoc, Manson nu se ocupa el nsui de crime; n
seara aceea era rndul lui Tex Watson, Patricia KatieKrenwinkle,
SadieAtkins i Linda Kasabian s ndeplineasc voina maestrului.Cielo
10050 era ocupat n acea sear de actria Sharon Tate (soul ei, regizorul
Roman Polanski,era plecat la filmri), care era nsrcinat n luna a noua, i
de patru prieteni.
ntr-o orgie de crime monstruoase, Familia a lsat n urm cinci
cadavre oribil mcelrite. Numai Voytec Frykowski fusese njunghiat de mai
mult de cincizeci de ori, tiat, mpucat i lovit att de cumplit cu eava unui
pistol, nct arma fusese distrus. Pe ua de la intrarea n cas a fost scris
cu snge Porci; nici unul dintre criminali n-avea idee pe cine uciseser
doar nite victime, la grmad.
O singur persoan de la Ranchul Spahn nu era mulumitCharlie
Manson. Cnd a fost anunat la televiziune tirea despre baia de sge,
aceasta l-a ofensat vizibil pe Charlie n orgoliul su, pentru c treaba fusese
fcut de mntuial. S-a hotrt s arate chiar el tuturor cum trebuie lucrat.

28
Pe 11 august, la numai dou zile dup crimele din vila Tate, dup ce au
consumat droguri pentru a se monta, Manson a pornit,n fruntea unui grup
format din Tex Watson, Susan Atkins, Katie Krenwinkel, Linda Kasabian,
Clem Grogan i Leslie van Houten, ntr-o nou escapad criminal. Puin
dup ora 1.00 noaptea, Familia a invadat vila din Silver Lake a omului de
afaceri Leno LaBianca i a sie sale, Rosemary; ca i n cazul victimelor din
Cielo Drive,locul fusese ales la ntmplare. Dup ce I-au njunghiat i tiat
pe cei doi LaBianca,ucigndu-I,Manson i discipolii si au nscris motto-
urileMoarte porcilor, Sus i Helter (sic) Skelter cu snge pe perei; ca
un act final de violen gratuit, cuvntul Rzboi a fost scrijelit pe
abdomenul lui Leno LaBianca.
n urma acestor crime absolut nebuneti,Familia a fost scoas din
vizuin. Susan Atkins a fost arestat, puin mai trziu sub acuzaia de
prostituie i, n timp ce se afla n arest, i-a recunoscut rolul jucat n cazul
Tate, fa de o alt arestat din aceeai celul. Informaia a ajuns la
urechile directorului nchisorii i, pe data de 1 decembrie1969, Familia a
fost adunat i s-au emis acuzaii de crim mpotriva principalilor si
membri.Manson, Krenwikel, Atkins i van Houten au fost judecai mpreun
i, pe 19 aprilie 1971, dup unul dintre cele mai extraordinare procese din
istoria Californiei, au fost gsii vinovai i condamnai la moarte pentru
crimele Tate i LaBianca. La un proces ulterior, Manson, Bruce Davis i
Clem Grogan au fost gsii vinovai de crim i conspiraie n uciderea lui
Hinman i a unui actor care juca n roluri de cawboy, pe nume Shorty
(micuul) Shea. Charles Tex Watson a fost judecat separat i gsit vinovat
n apte cazuri de crim i conspiraie; i el a fost condamnat la moarte.
Susan Atkins s-a recunoscut vinovat n uciderea lui Gary Hinman i a fost
condamnat la nchisoare pe via, la fel ca i Bobby Beausoleil. Mary

29
Brunner i Linda Kasabian au pclit autoritile i nici un fel de acuzaii nu
au fost emise mpotriva lor. n virtutea faptului c n statul California fusese
abrogat pedeapsa cu moartea, sentinele de condamnare la moarte au
fost comutate n nchisoare pe via.
Dei nu au mai fost aduse i alte acuzaii, exist motive pentru a
crede c multe alte crime ar putea fi puse n responsabilitateaFamilieilui
Charles Manson, inclusiv uciderea ctorva dintre membrii acesteia. n
cartea sa Helter Skelter ,Vincent Bugliosi,procuror n procesul Tate /
LaBianca, nu trece cu vederea nsi afirmaia lui Charles Manson de a fi
comis 35 de crimeba chiar este de prere c aceasta ar putea fi o sub
evaluare, deloc caracteristic pentru Manson.

ncarcerat la San Quentin, el face cte o cerere de eliberare ori de

cte ori are aceast posibilitate, folosindu-i sinistra for de persuasiune
psihologic, pentru a convinge autoritile care rspund de eliberarea
condiionat c e perfect normal i c nu au de ce s se team. Este, totui,
puin probabil ca brbatul definit cndva drept cel mai periculos om din
America s fie eliberat vreodat.
Unul dintre cei mai periculoi criminali n serie de la noi din ar a fost
un student la Facultatea de Medicin pe nume Rmaru. Acest tnr
melancolic i singuratic ucidea doar n zilele ploioase i mohorte.A fost
descoperit cu ajutorul unui fragment de reet pe care rmsese lizibil
tampila medicului. Rmaru, datorit legilor aspre din perioada anilor 60, a
fost condamnat la moarte.
Toate activitle de prevenire i combatere a criminalitii desfurate
de poliie de cele mai multe ori , din pcate, dau gre.pn sunt prini,

30
criminalii n serie ucid. De exemplu, n cazul lui Jack Spintectorul care nu
a fost descoperit niciodat i astzi mai sunt ntrebri oare cine le-a omort
pe acele femei?
Cnd e descoperit, ucigaul n serie este judecat i, de cele mai
multe ori, condamnat la muli ani de nchisoare, n statele n care nu se
accept pedeapsa capital, iar n statele unde legislaia prevede,sunt
condamnai la moarte. Ucigaii periculoi sunt ncarcerai n nchisori de
maxim securitate, n Romnia oastfel de nchisoare se afl la Rahova.
nc din cele mai vechi timpuri societatea s-a confruntat cu crima n
serie unul din cazurile cunoscute fiind cel al lui Gilles de Rais, unul dintre
cpitanii Jeannnei dArc. Acesta tortura i mai apoi ucidea tinerele fete i
biei. Gilles de Rais a fost ucis prin strangulare, ulterior trupului a fost
aruncat pe rug de ctre autoritile vremii. Dar nu numai brbaii au ucis n
serie, chiar i femeile aufcut astfel de isprvi. Este exemplu Angelicelor
din Nagyrev, care-i ucideau potrivnicii prin otrvire.

Dup prerea autorilor Enciclopediei ucigailor n serie acestea ar fi

Tiparele de comportament agresiv episodic:

1.Comportament ritual.
2.Sntate ce mascheaz instabilitatea mental.
3.Impulsivitate.
4.Cutere periodic de ajutor.
5.Tulburri severe de memorie i incapacitate de a spune
adevrul.
6.Tendine sinucigae.

31
7.Tendine permanente de a comite agresiuni.
8.Hipersexualitate i comportament sexual anormal.
9.Leziuni craniene; rni suferite la natere.
10.Tendine de folosire repetet a drogurilor i abuzul de alcool.
11.Prini drogai i alcoolici.
12.Victime ale abuzurilor fizice sau psihice n copilrie.
13.Rezultat al unei sarcini nedorite.
14.Nscut n urma unei sarcini dificile.
15.Nefericire n copilrie, avnd ca efect incapacitatea de a gsi
fericirea.
16.Cruzime extrordinar fa de animale.
17 Atracie fa de incendii, fr vreun interes de natur
infracional.
18.Simptome de dezechilibru neurologic.
19.Dovezi de tulburri genetice.
20.Simptome biochimice.
21.Sentimente de lips de putere i inadaptare.

32
 4.MONSTRII SAU VICTIME?

Era o nevoie.O nevoie puternica pe care cu cat o indepartam, cu atat

devenea mai puternica, pana intr-atat incat am accepatat riscul de a ucide
oameni,- riscuri pe care in mod normal, conform putinelor mele rigori
morale, nu le-as fii acceptat pentru ca ele ar fii condus la posibilitatea
incarcerarii- Edmund Kemper.

De unde vine aceasta nevoie si de ce este ea atat de puternica?

Daca fiecare dintre noi ar resimti aceasta nevoie, am fii capabili sa-I
rezistam?
Este de tip genetic, hormonal,sau cultural aceasta conditionare?Oare
criminalii in serie au vreun control asupra dorintelor lor? Orice persoana a
experimentat sentimentul de furie sau experiente sexuale nepotrivite, dar
exista un fel de cusca in care monstrii fiecaruia sunt tinuti sa nu se
dezlantuie. Aceste blocaje interne au fost depasite in cazul criminalului
psihopatic.
Criminalii in serie au inventat si sustinut diverse scuze care sa explice
comportamentul lor aberant. Henry Lee Lucas a dat vina pe modul in care a
fost crescut. Altii ca Jeffrey Dahmer sustin ca s-au nascut incompleti, ca le
lipseste ceva. Ted Bundy sustinea ca pornografia a fost cea care l-a
determinat sa comita crimele. Herbert Mullin a dat vina pe vocile pe care le
auzea in minte si care il indemnau sa cante cantecul mortii. Nemilosul
criminal Carl Panzram sustinea ca inchisoarea l-a transformat intr-un
monstru , in timp ce Bobby Joe Long afirma ca un accident de motocicleta
i-a dezvoltat apetitul sexual si l-a transformat in criminal cu mobil sexual.

33
Cei mai psihopatici criminali, precum John Wayne Gacy, dadeau vina pe
faptul ca victimele meritau sa moara.
In cartea sa Killers Among Us, Steven Egger defineste criminalul in
serie prin urmatoarele trasaturi:
-un minim de trei sau patru victime,cu perioada de racorire intre
aceste episoade;
-criminalul este de obicei strain de victima, crimele apar neconectate
sau intamplatoare;
-crima refecta o nevoie de dominare sadistica asupra victimei;
-crimele sunt foarte rar comise pentru obtinerea unui profit; motivul
este psihologic iar nu material;
-victima poate avea valoare simbolica pentru criminal metoda de
ucidere poate releva acest inteles;
-criminalii isi aleg ca victime persoane vulnerabile ( prostituate,
vagabonzi, etc).

Din punct de vedere statistic, majoritatea criminalilor in serie sunt

barbati albi, tip caucazian, provenind din patura de jos sau de mijloc a
societatii. De obicei au varsta cuprinsa intre douazeci si treizeci de ani.
Multi dintre ei au fost abuzati de catre parinti, unii au fost adoptati. In
perioada copilariei, multi dintre ei incendiaza, tortureaza animale si isi uda
paturile (aceste trei simptome sunt denumite in literature de specialitate
triada). Leziunile cerebrale sunt des intalnite.Unii dintre ei sunt foarte
inteligenti si demonstreaza bune capacitate de afirmare profesionala. In
general sunt fascinati de politie si de autoritate. Multi dintre ei fie au incercat

*Steven Egger- Killers Among Us, op.cit., pg. 103,

34
sa intre in randul fortelor de ordine si au fost respinsi, fie au lucrat ca
paznici,gardieni, sau au lucrat in armata. Multi dintre ei, ca de exemplu
John Gacy si Ted Bundy, s-au deghizat in reprezentanti ai legii pentru a
avea accces mai usor la victimele lor.

6.TIPOLOGIA VICTIMELOR

Ucigasii in serie in general, iar cei cu mobil sexual in special, isi aleg
victime persoane mai slabe decat ei. De multe ori victimele corespund unui
anumit stereotip, care pentru ei are un inteles symbolic. Ted Bundy a ucis
in mod brutal studente cu parul brunet si lung. Acest pattern era probabil
legat de fosta sa logodnica ce corespundea acestei descrieri. David
Berkowitz, numit si Son of Sam nu avea o anumita preferinta, el ura toate
femeile. Le consider pe ele vinovate de tot. Orice rau care se produce in
aceasta lume- cumva este legat de ele. Gacy a stangulat in mod salbatic
tineri, unii dintre ei proprii lui angajati, pe care ii numea netrebnici si
vagabonzi. Unii considera ca aceasta furie homicidala era proiectata
asupra tinerilor care reprezentau propria lui inadaptare privita prin ochii
tatalui sau dominator.
Cu rare exceptii, criminalii in serie cu mobil sexual isi obiectiveaza si
isi umilesc victimele. Ted Bundy in mod intentionat nu dezvolta prea mult
discutiile cu potentialele victime- daca ar fii cunoscut victima si adevarata
sa personalitate acest fapt i-ar fii distrus fantezia.
Criminalii in serie cu mobil sexual sunt sadici, cautand placeri
perverse in torturarea victimelor, chiar resuscitandu-I din agonie pentru a-I
putea tortura in continuare. Cum te simti stiind ca ai sa mori? Aceasta era
intrebarea pe care o adresa Gacy victimelor sale in timp ce le stangula,

35
uneori recitand Psalmul 23 si spunandu-le victimelor sa fie curajoase in
fata mortii.
Ei simt nevoia de dominare, de control, de posesie a persoanei.
Astfel incat, in momentul in care victima moare, ei se simt abandonati, lasati
singuri cu o stare de furie nesatisfacuta si cu un sentiment de ura fata de ei
insisi. Acest ciclu se perpetueaza mereu, pana cand sunt prinsi sau
omorati.
Avem impresia ca putem sa depistam nebunia, ca un maniac cu
nevoi incontrolabile de a ucide nu va putea sa se ascunda. In general sunt
ocolite persoanele cu handicap psihic sau cele care prezinta tulburari
evidente de comportament , fara a da importanta persoanelor bine
imbricate, politicoase, chiar sarmante, din randul carora se pot ridica
adevaratii criminali in serie. Un avocat care il descria pe Dahmer spunea :
Imbracati-l intr-un costum si va arata ca alti zece barbati. Precum
pradatorii, ei vor sti cum sa-si hartuiasca victimele- castigandu-le
increderea.
Datorita naturii lor psihopate, criminalii in serie cu mobil sexual nu
cunosc sentimentul de simpatie pentru altii, sau cum sa dezvolte o relatie.
In schimb, invata sa simuleze relatiile prin observarea celor din jur. Este un
act de manipulare, menit sa atraga victimele in capcana. Criminalii in serie
cu mobil sexual sunt niste actori innascuti. Henry Lee Lucas compara
caracterul sau de criminal in serie cu statutul unui star de cinema doar
joci un rol.Macabrul criminal Gacy se costuma in claun, criminalul Zodiac
isi omora victimele intr-o tinuta de calau. In timpul procesului, Bundy i-a
spus judecatorului Azi sunt deghizat in avocat. Anterior el folosise drept
acoperire calitatea de consilier-victimolog al unui centru care se ocupa de
victimele infractiunii de viol.

36
 Cel mai dorit rol, insa, este cel care implica exercitiul puterii. Gacy era
o persoana activa in societate si in lumea de afaceri.Multi s-au inrolat in
armata, inclusive Berkowitz, care a fost o perioada foarte patriot. Rolul de
politist este, insa, cel mai predictibil. Avand asupra lor insigne, legitimatii,
conducand masini similare cu cele al politiei, criminalii au acces la victime
care altfel nu ar intra in vorba cu strainii.
Cu toate acestea, cand sunt prinsi, criminalii adopta masca nebuniei
pretind ca au personalitate multipla, schizofrenie- orice boala care ar
putea conduce la inlaturarea raspunderii penale. Chiar si atunci cand
pretind ca-si dezvaluie adevarata personalitate, fac tot joc de rol.
Ce inseamna o persoana mai putin pe fata acestui pamant? se
intreba Ted Bundy si aceasta rationalizare dovedeste felul in care gandesc
criminalii. Bundy nu a putut niciodata sa inteleaga de ce oamenii nu
acceptau faptul ca el omora pentru ca vroia sa omoare.
Psihologii, criminologii si agentii FBI au incercat sa elucideze ce se
ascunde in mintea unui criminal in serie. Explicatiile clasice cu privire la
originile acestui comportament aberant se refera la abuzuri in timpul
copilariei, genetica, dezechilibre chimice, leziuni craniene, expunere la
evenimente traumatizante, precum si perceperea nedreptatilor din
societate. Totusi, un procent foarte mare din populatia globului a fost expus
la astfel de traume iar cazurile de criminali in serie constituie un numar
limitat din totalul populatiei.

37
 Modul de perceptie asupra criminalului in serie s-a modificat in
decursul timpului. Desi termenul de criminal in serie a aparut abia in 1971,
povestile din cele mai vechi timpuri legate de monstii releva faptul ca
dintotdeauna indepartarea de locurile cunoscute si acceptarea ajutorului din
partea persoanelor necunoscute poate constitui un pericol.
Licantropii
Licantropia, o combinatie a doua cuvinte grecesti care semnifica
om si lup a fost de asemeni un concept timpuriu menit sa desemneze
oroarea si crima sexuala lipsita de sens.In Enciclopedia Criminalilor in
Serie de la A-Z, autorii Harold Schechter si David Everitt descriu
licantropul ca pe un agresor sexual care teroriza satele de tarani din sec.
XVI, intr-o masura atat de mare incat autoritatile il priveau ca pe una
dintre cele mai presante probleme ale momentului. Printre cei mai
cunoscuti licantropi se numara Giles Garniere in Franta si germanul Peter
Stubbe, ambii atacau copii, ii sfasiau si ii devorau.
Mitul omului-up este in continuare foarte popular. Albert Fish, notoriu
pentru actele sale de cannibalism, asupra copiilor, era numit Varcolacul din
Wisteria si ii placea sa danseze dezbracat atunci cand era luna plina. In
aceeasi categorie poate fii inclus si Ed Gein, care obisnuia sa se plimbe
noaptea imbracat intr-o haina confectionata din piele umana.

Personalitati de tipul Dr.Jekyll si Mr. Hydes

Secolul XIX a determinat aparitia unui alt predecesor al personalitatii

criminalului in serie- Dr.Jekyll si Mr. Hydes Robert, Luis Stevenson a creat

38
un personaj literar pe jumatate om monstru care intruchipa o personalitate
scindata- aparent civilizata si rationala la exterior, in timp ce in interior se
afla o bruta ce se lupta sa iasa la suprafata.

John Wayne Gacy

Una dintre cele mai interesante particularitati ale criminalilor in serie

cu mobil sexual este aparenta lor beningna de tipul Dr. Jekyll. Ei traiesc si
incearca sa se comporte ca orice om normal. Daca devin potential
periculosi in orice mod, vor neutraliza din timp acest aspect in
comportamentul lor. Impozantul Edmund Kemper a cultivat imaginea unui
urias bland fata de femeile care aveau sa-I devina victime. Fermecatorul
Ted Bundy adopta postura unui barbat care avea nevoie de ajutor, iar
femeile care il ajutau aveau impresia ca realizeaza un act de bunatate.
Criminalul Gacy incerca sa amuze copii spitalizati in costumul sau Pogo
Clown-ul. El afirma Stii, clownii scapa nepedepsiti chiar si pentru crima.La
majoritatea criminalilor in serie, Mr. Hydes apare numai in momentul in care
acestia au pus stapanire pe victima.

Vampirii

Acesta este si cea mai populara porecla data criminalilor in serie cu

mobil sexual. In dramaturgia gotica, vampirii reprezentau sexualitatea
reprimata din societatea victoriana rigida, erau creature ale noptii manate
de dorinte animalice.

39
 Motivul vampirului este atat de frecvent incat intalnim localizari de
criminali in serie ( Vampirul din Dusseldorf Peter Kurten, Vampirul din
Hanovra Fritz Haarmann, Vampirul din Sacramento Richard Chase).
Kurten afirma ca principala lui satisfactie atunci cand ucide este sa
suga sangele care curge din ranile victimelor si sa il inghita. Un alt criminal
vampir, John Haigh, sustinea ca visele si mesajele pe care acestea le
contineau i-au desteptat setea de sange uman: Am vazut inaintea mea o
padure de crucifixe care treptat s-au transformat in copaci iar din acestia a
inceput sa curga sange Un om a mers la fiecare copac si a adunat
sangeleBea a spus el.

7.CAUZE FAVORIZANTE ALE CRIMINALITAII

a)Abuzuri in copilarie

Unul dintre locurile unde societatea civila cauta o explicatie pentru

acest fenomen este educatia din copilarie.Multi dintre noi ar dori sa creada
ca ceva l-a traumatizat in copilarie pe Jeffrey Dahmer, altfel vom ajunge la
concluzia ca unii oameni dau nastere la monstrii afirma Ann Schwartz.
In unele cazuri, abuzurile parintilor asupra copiilor sunt barbarice, si
nu pare de mirare faptul ca evolutia ulterioara a acelui copil traumatizat a
luat forma unui criminal in serie. Strangulatorul din Boston Albert DeSalvo
a fost vandut ca sclav de catre tatal sau alcoolic. Multi criminali cu mobil
sexual isi descriu copilaria drept un sir nesfarsit de abuzuri sexuale
terifiante. Unele istorisiri legate de aceste torturi pot fii exagerate pentru a
starni simpatia ( este intotdeauna in avantajul criminalului sa dea vina pe o
copilarie nefericita), dar unele situatii au fost coroborate cu marturisiri ale

40
unor martori oculari. Chiar si familii care in aparenta sunt normale pot sa
mascheze anumite inclinatii sadice.
Pe masura ce analizam abuzurile din copilarie ca o posibila cheie
pentru comportamentul criminalilor in serie, trebuie sa ne amintim ca multi
copii au suferit abuzuri oribile din partea parintilor lor, dar nu au ajuns sa fie
criminali. Abuzurile din copilarie nu au legatura directa cu dezvoltarea
comportamentului criminal dar reprezinta un factor care poate sa stea la
baza acestui comportament deviant.
In cartea sa Criminali in Serie Joel Norris descrie ciclurile de
violenta ca generationale: Parintii care isi abuzeaza copiii, fizic sau
psihologic, le inoculeaza violenta ca prima reactie la orice incercare a
vietii.Abuzurile din copilarie nu numai ca duc la reactii violente dar totodata
afecteaza sanatatea copilului , aici incluzandu-se traumatismele craniene,
malnutritie si alte deficiente de dezvoltare.
Unii parinti considera ca daca sunt exigenti in ceea ce priveste
educatia copiilor lor, acest lucru ii va intari. In schimb, creaza o lipsa de
iubire intre parinte si copil, lucru care poate avea consecinte dezastroase
pe termen lung. Daca individul in copilarie nu isi dezvolta legaturi afective
cu cei care au grija de el, nu exista un fundament pentru alte relatii in viata.
Acest fapt poate conduce la izolare iar fanteziile violente devin singura
sursa de satisfactie.
In loc sa dezvolte sentimente de incredere, securitate si autonomie,
copilul devine dependent de fantezii periculoase in loc sa fie interesat de
interactiune umana.

* Joel Norris, Criminali in Serie, op. cit, pg. 62;

41
Cand acesti copii devin adulti, tot ceea ce cunosc ei este legat de fanteziile
de putere si dominare. Nu au dezvoltate sentimentele de compasiune
pentru ceilalti. In schimb, pentru ei, oamenii devin simboluri pe care isi pot
exersa fanteziile.
Atunci cand ne indreptam privirile catre parintii criminalilor, intalnim
mame si tati ingroziti. Vina cade de cele mai multe ori pe mama, care este
descrisa ca fiind prea autoritara sau prea permisiva, prea atractiva sexual
sau prea reprimata. Poate ca motivul pentru care mama este de cele mai
multe ori blamata este acela ca tatal nu exista, este necunoscut sau
dispare timpuriu din viata criminalului. Atunci cand tatal exista si este
implicat in viata copilului, se manifesta in mod sadic din dorinta de
disciplinare, ii dezvolta apetitul pentru consumul de alcool si ura fata de
femei.

b)Influenta materna

Totul pare ca se reduce la mame. Henry Lee Lucas si-a inceput

cariera de criminal in serie prin uciderea propriei mame.Chiar si
shakespearianul Hamlet manifesta o obsesie nenaturala fata de
sexualitatea mamei sale. Daca aceste crime in serie sunt dominate de
personalitatea mamei, atunci este simplu sa-i catalogam pe criminali drept
baieti care nu s-au maturizat. Probabil gasim confort in acest cliseu- mama
este un motiv gata inventat, mai ales in perioada contemporana dominata
de controlul parintilor.

42
 Mame exigente

In efortul lor de a-si pastra copiii inocenti, unele mame au legat

sexualitatea de moarte. Mama lui Ed Gein , care era o fanatica religioasa,
si-a convins fiul ca femeile sunt recipiente purtatoare de pacate si cauzeaza
boli. Printr-o interpretare eronata a acestor afirmatii, Gein a folosit craniile
femeilor pe care le-a ucis drept vase si alte instrumente casnice. Corpul lui
Ed probabil a scapat de boli sexuale, dar mintea sa in nici un caz.
Joseph Kallinger a fost adoptat de niste parinti sadici si ferventi
religios. Dupa ce a fost operat la varsta de 6 ani de hernie, mama lui i-a
spus ca aceasta operatie s-a realizat pentru a-I impiedica dezvoltarea
penisului. Kallinger nu a intrebat-o niciodata motivul pentru care acest lucru
a fost realizat si ca adult era convins ca fusese castrat. Dornica sa-I insufle
o disciplina foarte severa, mama lui Kallinger il obliga sa tina mana intinsa
deasupra flamei, iar daca aceasta se impotrivea, ii erau administrate
pedepse corporale. Cu timpul. ca adult , Kallinger si-a dezvoltat apetitul
pentru placeri extreme din torturarea altora si a devenit un parinte sadic fata
de proprii copii. Dupa ce a incheiat o asigurare de viata pentru fiul sau, l-a
inecat pe acesta fara a-I pasa de rugamintile lui.
Cu siguranta mi-am dorit pentru mama mea o moarte usoara si
rapida, asa cum isi doreste toata lumea afirma Ed Kemper. Ideea lui
despre o moarte usoara nu pare a fii comuna cu a celorlalti, avand in
vedere modul cum si-a ucis mama- dupa ce a decapitat-o, i-a aruncat
corzile vocale in tomberonul de gunoi, a violat cadavrul iar capul a fost
atarnat in sufragerie si folosit pe post de panou pentru darts. Nici copilaria
acestui criminal nu a fost una foarte fericita, Kemper fiind marginalizat de

43
mama sa, care il inchidea in pivnita. Ca adult, aceasta a avut numeroase
conflicte cu mama sa , dar cu toate acestea, a ales sa locuiasca impreuna.
Mama adoptiva a Strangulatorului din Hillside Kennet Bianchi era
superprotectoare in mod patologic. Atunci cand Ken a facut in pantaloni,
aceasta l-a dus la doctor pentru a I se face un examen genital.In copilarie,
Bianchi era foarte atasat de mama lui adoptiva, dar arbora o ostilitate de
moarte sub aceasta suprafata.

Mame indulgente

Unii criminali au dovedit o sexualitate neinhibata tot din cauza

mamelor. Aceste mame au trecut peste limitele normalului, expunandu-si
copiii la comportamente sexuale aberante.Bobby Jo Long a ucis femei pe
care le considera tarfe si stricate, si pe care le asemana cu propria lui
mama. Aceasta intretinea in mod frecvent raporturi sexuale cu barbati in
camera in care se afla si micul Bobby. Potrivit spuselor lui, a impartit acelasi
pat cu mama sa pana la varsta de 13 ani.
Mama prostituata a lui Charles Manson, Kathy Maddox, a demonstrat
inca de la inceput indiferenta fata de propriul copil, pentru ca in certificatul
de nastere apare trecut la rubrica nume- Maddox Fara Nume. Deseori
copilul era alungat la rude iar o data a fost oferit in schimbul unei halbe cu
bere. Cand a fost trimis sa locuiasca la matusa sa, sotul acesteia ii reprosa
copilului ca se comporta ca un fatalau si il trimitea la scoala in haine de
fata.

44
 Henry Lee Lucas a suferit de confuzii legate de sexul sau, din cauza
sadismului manifestat de mama sa. Pentru motive inca necunoscute, Lucas
a fost crescut pana la varsta de 7 ani ca fata. Eram ca o fata. Eram
imbracat ca o fata. Aveam parul lung ca o fata. A fost batut fara mila de
mama sa in momentul in care a trebuit sa-si tunda parul la insistentele
profesorilor. La un moment dat a fost lovit in cap de aceasta cu o bata de
lemn, lovitura care a dus la fracturarea craniului. Se pare ca si el a fost
expus in timpul copilariei la activitatile sexuale ale mamei sale.

c)Influenta paterna

Comportamentul criminal pare sa fie influentat de atitudinea

dominatoare si de pedepsele sadice pe care unii tati le aplica progeniturilor
lor. Tatal lui John Gacy isi dispretuia fiul, spunandu-I ca este fatalau,
pederast si netrebnic. Manifestand un comportament violent pe fondul
alcoolismului, acesta isi batea sotia in mod regulat in prezenta copiilor. O
data a impuscat cainele micului John pentru a-I da acestuia o lectie.
Tatal lui Albert DeSalvo aducea acasa prostituate si isi batea in mod
crunt sotia, rupandu-I degetele de la mana in timp ce Albert se uita
neputincios. Tot el si-a vandut copiii ca sclavi unui fermier din Maine, iar
mama lui DeSalvo i-a cautat cu disperare vreme de sase luni pana i-a
gasit.Aceasta poveste este confirmata de familie si de asistentii sociali care
au lucrat la acest caz. Tatal meu era instalator, spunea DeSalvo, mi-a
zdobit intr-o zi spinarea cu o teava pentru ca nu am fugit sufficient de
repede.

45
 d)Evenimente din copilarie
Adoptia

Adoptia ca factor potential de contributie asupra comportamentului

criminal, este fascinanta pentru ca ridica doua intrebari. Prima dintre ele se
refera la faptul daca parintii au parasit un copil cu gene deviante.
Descoperirea adoptiei poate sa creeze un sentiment de nesiguranta unei
persoane care are deja dezechilibre emotionale. Sentimentul de respingere
poate avea consecinte devastatoare mai ales daca parintii biologici resping
din nou copilul, dupa ce l-au recunoscut. David Berkowitz a fost profund
jignit atunci cand mama s-a naturala l-a alungat din nou. S-a speculat ca
Son of Sam este o incercare in planul fanteziei de a recastiga o identitate
parinte-copil care a fost distrusa in viata reala.
Conform biografilor lui Ted Bundy, dezvoltarea emotionala a
acestuia a fost oprita atunci cand a aflat la varsta de 13 ani ca este copil
nelegitim. Era ca si cum m-as fii lovit de un zid de caramida, afirma el.
Cu toate acestea adoptia nu creeaza criminali in serie. Cel mult poate
sa disloce identitatea de sine a copilului.

Violenta

Unii criminali in serie cu mobil sexual afirma ca expunerea lor la

violenta le-a starnit setea de sange. Ed Gein sustinea ca vederea

46
animalelor in timp ce erau sacrificate i-a trezit in minte idei perverse. Atat
Albert Fish cat si Andrei Chikatilo au dat vina pentru comportamentului lor
sadistic pe evenimente infricosatoare petrecute in copilarie. Totusi, chiar si
aceste experiente traumatizante nu duc automat la un comportament de
criminal in serie.

Detentia juvenila

Chiar daca ucigasul Carl Panzram era un delincvent juvenil

incorigibil, faptul ca a fost supus la pedepse corporale brutale in timpul cat
a stat la scoala de corectie i-a modelat comportamentul violent si paranoid.
Henry Lee Lucas afirma si el ca detentia penitenciara l-a transformat in
criminal in serie.

Izolarea

Din diverse motive, multi criminali in serie au avut copilarii solitare.

Lucas, care oricum era foarte timid, era in plus ridiculizat din cauza ochiului
artificial. Mai tarziu a afirmat ca datorita izolarii la care a fost supus a avut
acel comportament criminal.
Dahmer era un copil antisocial care rdea atunci cand unul dintre
colegi pea ceva ru. Mai tarziu a devenit un adolescent alcoolic fara
prieteni.
Pe masura ce izolarea devine mai sever, inclinarea catre fantezii, in
special cele distructive, poate creste.Aceste fantezii legate de violen sunt
deseori relevate printr-o triad de simptome care premerg

47
comportamentului criminal: cruzimea fa de animale, piromania si udatul
patului.

Cruzimea fa de animale

Aceste instincte sunt vazute de catre psihologi drept inceputuri ale

manifestarilor criminale.Actiunile violente sunt intarite, de vreme ce
criminalii isi pot exterioriza prin aceste actiuni sentimente de furie fr frica
de a fii pedepsiti. In al doilea rand, acest tip de comportament il determina
la izolare pe individ. Ressler considera ca aceasta este un sistem de tip
feed-back.Torturarea animalelor si incendierea vor duce in final la crime
impotriva oamenilor, daca intre timp acest pattern nu este modificat.
Uciderea animalelor este considerat de psihologi drept pregatitoare
pentru omucidere. Ed Kemper a ingropat de vie pisica familiei dupa care a
decapitat-o.Dahmer era cunoscut pentru cruzimea lui fata de animale si
pentru faptul ca decapita caini si le punea capetele in parii din spatele
casei. Dar nu toti criminalii in serie manifest cruzime fata de animale.
Dennis Nielsen iubea animalele, in special cinele sau Beep, pe care nu l-a
mai putut privi in ochi dupa ce a fost arestat de teama sa nu traumatizeze
animalul. Violator, tortionar si ucigas a opt persoane, Christopher Wilder a
facut donatii organizatiilor care militeaza in scopul protejarii animalelor.

48
 Piromania

Lui Peter Kurten ii placea la nebunie sa priveasca cum ard casele

incendiate de el. Berkowitz, dupa ce s-a plictisit sa tortureze papagalul
mamei lui, si-a dezvoltat cariera de incendiator prolific, obtinand un record
negativ de 1.411 incendii. Joseph Kallinger ii marturisea biografei sale,
Flora Schreiber- Ce extaz imi provoac incendierea! Ce putere capt! Ce
plcere, ce plcere divina! Piromania este o activitate stimulativa din punct
de vedere sexual pentru criminali. Distrugerea dramatica a proprietatii
alimenteaz aceleai plceri perverse care se regsesc si in cazul
omuciderii. Criminalii in serie nu vd alti oameni decat ca obiecte iar
trecerea de la incendiere la omucidere se poate realiza relativ usor in cazul
acestor personalitati accentuate.

Concluzie

Anii copilariei joaca un rol in formarea criminalului in serie, dar ei nu

pot fii singurul motiv in toate cazurile. Multi criminali in serie dau vina pe
familie pentru comportamentul pe care acestia il au, dar ei fac acest lucru in
incercarea de a castiga simpatie. In maniera psihopatologica, ei dau vina
pe oricine, mai putin pe ei insisi. Daca aceasta copilarie nefericita este
singura sursa a comportamentului criminal, atunci de ce fratii lor nu au
devenit si ei criminali? Iar daca aceste conditii i-au modelat ca
personalitate, inseamna ca in jurul nostru ar trebui sa fie mai multi criminali
in serie, avand in vedere numarul mare al abandonurilor de familie si al

49
abuzurilor fata de copii. In concluzie, motivele care ii fac pe criminali sa
actioneze trebuie cautate in continuare.

Incoeren in gndire

Ted Bundy afirma : Sunt ucigasul cu cel mai mult sange rece pe care
il vei cunoate.Imi place sa ucid si vreau sa ucid.Caracteristica cea mai
important a psihopatului este inabilitatea de a avea sentimente de
compasiune fat de ceilalti.Victimele sunt dezumanizate si transformate in
simple obiecte in mintea criminalului. John Gacy , fara sa arate niciodata o
urma de remuscare, isi numea victimele homosexuali si vagabonzi de doi
bani, iar Spintecatorul din Yorkshire , Peter Sutcliffe declara fara
remuscari ca doar curate strazile de gunoi uman.
In secolul XIX, psihopatologia era considerate nebunie morala.
Astazi este cunoscuta sub denumirea de sindrom de personalitate
antisociala sau de sociopatologie. Psihopatii/ sociopatii sunt diagnosticati
prin comportamentul antisocial irational, lipsa de constiinta si vacuum
emotional. Sunt dornici de senzatii tari, lipsiti de frica. Pedepsirea lor nu
duce in general la nici un rezultat, datorita naturii lor impulsive si indiferentei
fata de consecintele faptelor lor. Incapabili sa aiba relatii normale, ii
considera pe ceilalti drept unelte de manipulare si exploatare. Conform unui
instrument de studiu psihologic (DSM IIIR) intre 3-5% dintre barbati sunt
sociopati: mai putin de 1% din totalul populatiei feminine prezinta aceasta
tulburare psihic. Psihopaii pot fii oameni de afaceri sau lideri mondiali. Nu

50
toi psihopaii sunt motivati sa ucid. Dar atunci cand poi subevalua usor
pe ceilali si ai fost supus toat viaa injustiiei si oprimarii, crima poate fii
considerat drept o alegere normal.

Conform ultimelor studii psihologice, factorii de mediu care pot crea

un sociopat sunt urmatorii:
studiile arat c aproape 60% dintre indivizii sociopai i-au pierdut unul
dintre parini;
copilul este lipsit de dragoste si atenie, parinii sunt detaai sau abseni;
disciplina inconsecvent, dac tatl este ferm iar mama este superficial,
copilul tinde sa urasc autoritatea si sa-si manipuleze mama;
parini hipocrii, care in particular abuzeaz de copil, iar n public prezinta
imaginea unei familii fericite.

Genetica

Studiile relev c sistemul nervos al sociopailor este diferit de cel

normal, ei simt mai putin anxietatea si frica in comparatie cu oamenii
normali. Un experiment releva c nivelurile de excitare de baz nu
cauzeaz doar impulsivitate dar indica si cat de densi sunt sociopaii cand
vine vorba despre schimbarea de comportament. Un grup de sociopai si
unul de oamenii normali au fost supusi unui test in care li se cerea s afle
care buton din cele 4 aprindea o lumin verde. In cazul in care greseau, li
se aplica un oc electric.Rezultatul testului a dovedit ca oamenii normali au
comis mai putine greeli decat cei psihopati.

51
 Aceast nevoie de stimulare mai puternic i face pe psihopai sa
caute situatiile periculoase. Cand Gacy auzea o ambulan, o urmarea ca
sa afle ce catastrof de produsese. Unul dintre motivele pentru care muli
criminali n serie doresc s se fac poliiti, este si intensitatea jobului.
Factorii genetici si fiziologici contribuie de asemenea la crearea
psihopatului. Un studiu derulat in Copenhaga s-a concentrat asupra unui
grup de sociopai care au fost adoptai din copilarie. Rudele de snge ale
sociopatilor erau de 4-5 ori mai probabil sa fie tot sociopati decat in cazul
persoanelor normale.
Poate fii tratat cu succes psihopatia? Conform cercetarilor efectuate
de psihologi, rspunsul este-Nu. Tratamentele oc nu dau rezultat,
medicamentele nu au un efect garantat, iar psihoterapia, care presupune o
relaie de incredere intre terapeut si pacient, nu poate intra in discuie.
Majoritatea psihopatilor sfresc in inchisoare, iar nu intr-o instituie
medical.

8. IN MINTEA PSIHOPATULUI

Conform Dr. J. Reid Meloy, autor al lucrarii Mintea Psihopatului-

Origini, Dinamic si Tratament, psihopatul este capabil de relatii
sadomasochiste, bazate pe putere, nu pe ataament. Psihopaii se
identific cu modelul de rol agresiv, cum ar fii acela al parintelui agresiv, si
ataca pe cei mai slabi, mai vulnerabili decat ei. Asa dupa cum afirma
criminalul Dennis Nilsen, ma ucideam intotdeauna pe mine insumi, dar cel
care murea era spectatorul.

52
 Dr. Meloy noteaz c in dezvoltarea timpurie are loc o divizare a
psihologiei copilului sociopat: partea soft me, ce reprezint latura
vulnerabil a eului, si partea hard not me care este cea intruziv, de
pedepsire, afisata in exterior.Copilul ajunge s considere c toate
experientele cu exteriorul sunt dureroase, aa ca se introvertete.In
incercarea de a se proteja de mediul dur, copilul dezvolta o armura a
caracterului, neavand incredere in nimic provenind din exterior. Copilul
refuz s se identifice cu parintii, in schimb ii priveste pe aceatia ca pe
nite straini ruvoitori.
Cu timpul, copilul nu mai dezvolta empatie fa de nimeni. Intr-o
dezvoltare normal, copilul se simte legat prin dragoste si afectiune de
mama lui. In cazul sociopatului, mama este vazuta drept un pradator
agresiv sau ca un strin pasiv

9. VICTIMA VAZUT PRIN OCHII CRIMINALULUI

Atunci cnd urmaresc o victim, psihopatii nu simt in mod constient

furia, dar violena arat efectul disociat. Multi criminali in serie par ca intr
intr-o trans in timpul comiterii actului ilicit. Psihopatii idealizeaz victimele
cu scopul de a le supune, umili si distruge. *Trebuie sa am* se incheie cu
*nu a meritat s am* afirm dr. Meloy ca se intampl in mintea criminalilor.
Prin degradarea victimei, criminalul incearc s distrug inamicul din
mintea lui. La judecarea lui Gacy, psihiatrul Richard Rappapport spunea ca

53
 el este atat de convins c aceste calitati exista in cealalt persoan, inct
este complet desprins de realitate, si pentru a se putea salva pe el trebuie
s-i omoare pe ceilalti.

Richard Ramirez

Victima este perceputa drept un obiect simbolic. Bundy facea

descrieri folosind persoana a treia: De vreme ce fata din faa lui nu
reprezinta o persoana ci o imagine, sau ceva dezirabil, ultimul lucru pe care
ar trebui sa ne asteptam ca Bundy sa-l fac este sa personalizeze victima.
Dac Bundy apuca s afle ceva personal despre victima, i-ar fii spulberat
iluziile.
Conform lucrarii lui Ressler, Burgess si Douglas Omorul cu mobil
sexual-Modele si Motive numrul de crime clasificate drept cu mobil
necunoscut a crescut foarte mult in ultima perioad. Ei considera ca exist
dou tipuri de ucigasi in aceast categorie: violatorii care ucid si ucigasii din
plcere.
Prin ce difera un violator-ucigas de un criminal de placere? Violatorii
care ucid, conform unui studiu citat in Sexual Homicide de Ressler,
acetia foarte rar gasesc plcere in crima sau realizeaza acte sexuale
post-mortem. In contrast cu ei,fapta criminalilor sadici este un fragment, o
parte a ritualului sadistic. Mutilarea constituie o supraucidere, o rnire
obsesiv a corpului victimei, dincolo de loviturile necesare pentru a suprima
o via. Pentru ca psihoparii au o rata de excitabilitate mai sczut,
stimularea trebuie s dureze mai mult. Mutilarile macabre i excit. Pentru
ei, uciderea declanseaza o fantezie sexual bizar care se dezvolt in
colturile intunecate ale mintii lor.

54
 Ressler afirma c de vreme ce majoritatea experientelor lui sexuale
se derulau in mod solitar, si considera relatiile interpersonale foarte dificile,
aproape imposibile, a devenit adeptul masturbarii, chiar si atunci cand un
partener real (victima) era disponibil. Masturbarea se realiza, de cele mai
multe ori, dupa crima, atunci cnd fanteziile erau mai puternice. Pentru ca
aceste fantezii nu includeau o persoan real ci una sacrificial, simbolic,
violenta poate escalada dup moarte. Mutilarea se produce cel mai des
dupa moarte, cand criminalul are controlul total asupra victimei
Multi dintre criminalii cunoscuti admit ca au obiceiuri sexuale
anormale. Ed Kemper, care obinuia s-i decapiteze victimele inainte de
a le viola, afirma ca are dorinte sexuale foarte puternice si ciudate, care au
debutat de timpuriu, mult mai devreme decat in mod normal. El avea
fantezii legate de femei moarte si nu in viat. Dac le omoram, nu m mai
puteau respinge ca brbat. Si imi puteam realiza fanteziile cu o ppu,
una uman. Sentimentul de plcere extrem era obinut de Kemper in
momentul in care i decapita victimele. mi amintesc ct de plcut era sa
le smulg capetele, sa le trag de pr si sa le tin capetele atrnate. Asta m
excita!.
Alti criminali cu obiceiuri sexuale anormale sunt Albert
DeSalvo,Strangulatorul din Boston, care avea nevoie de raporturi sexuale
de cel putin cinci ori pe zi. A mers atat de departe incat a dat vina pentru
comiterea crimelor pe sotia sa care, considera el, l-a tratat cu prea mult
rceal. Cu adevarat imi doream o femeie. Nu o femeie anume, ci femeia
cu ce are ea afirma el. David Berkowitz se masturba in mod obsesiv, iar
preocuparea lui pentru sexul oral, nota Dr. David Abrahamsen, sugereaza
intrziere in dezvoltarea sexual.

55
 Pentru ca sexul este legat de moarte, si nu de viata, pentru criminalii
din placere conceptul de procreere este unul care-i deranjeaza. Sexul nu
ar trebui sa existeafirma John Haigh, Reproducerea ar trebui sa fie un act
insensibil, ca acela al raspandirii semintelor de catre copaci.
Pentru unii dintre acesti criminali, sexualitatea este egala cu pacatul
si moartea, ei preluand aceste idei de la parintii prea zelosi sa-si pazeasca
copiii de promiscuitate.Libidoul le-a fost, in acest fel, canalizat catre un
comportament deviant. William Heirens afirma ca pentru el talharia a fost
prima forma de manifestare sexuala. In copilarie fusese avertizat ca orice
contact sexual este murdar sicauzeaaza boli. Joseph Kallinger, crescut de
parinti ferventi catolici si sadici care i-au spus ca a fost operat la penis
pentru a nu-i mai creste (de fapt este vorba de o operatie de hernie), era
excitat de incendiere. Pentru Ed Gein, care fusese invatat ca sexul este un
lucru pacatos si degenerat, asocierea dintre propriile fantezii sexuale si
moarte parea aproape un lucru firesc.
Henry Lee Thomas, care fusese fortat in copilarie sa se imbrace cu
haine de fata, declara: Doresc moartea tuturor femeilor. Nu simt nevoia ca
ele sa existe si doresc sa distrug orice femeie pot. Si consider ca am facut
pana acum o treaba buna. Multi specialisti considera ca John Gacy omora
tinerii care reprezentau propria homosexualitate. Bobby Joe Long, care
avea un cromoxom X in plus, omora cu bestialitate prostituate si femei
care-i aminteau de promiscuitatea mamei sale.
In prezent exista controversa daca criminalii in serie care sunt
nesiguri in ceea ce priveste masculinitatea sunt cei mai viciosi, ei dorind
sa scoata si sa distruga femeia din ei. Richard Tithecott afirma ca Motivatia
criminalilor in serie este in mod frecvent explicata prin termenul nevoia de
a distruge. De a distruge femei, de a distruge homosexualiIntrebarea(sau

56
problema) se pune in legatura nu cu masculinitatea criminalilor in serie, cu
feminitatea lor, sau mai degraba cu intruziunea feminitatii in masculinitate.
Autorul continua ideea afirmand ca anumite calitati feminine sunt de
condamnat pentru psihoza criminalilor, desi istoric privind lucrurile, aproape
toate agresiunile sunt acte de natura masculina. Aceasta orientare catre
femeia din interior nu este nimic mai mult decat incercarea criminalului in
serie de a da vina pe victima.

57