Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Referat
Criminologie
Tema:Cauzele fenomenului social al criminalitatii.
Chiinau 2014
Cuprins
1.Factorii criminogeni.
2. Factorii economici.
3. Factorii demografici.
4. Factorii socio-culturali.
5. Factorii politici.
1.Factorii criminogeni
Pentru a realiza o analiza sistematica a criminalitatii este necesara desprinderea de cazul
individual si identificarea proceselor si conjuncturilor care, prin impactul lor social si prin
repetabilitatea statica pe perioade mari de timp, se constituie in cauze si conditii atat necesare,
cat si suficiente producerii actului infractional. La acest nivel al analizei este util sa mentionam
ca distinctia dintre cauze si conditii se reduce sensibil, ele aflandu-se in raporturi de ambivalenta
si probabilitate. Din acest motiv le vom numi factori sociali ai criminalitatii sau factori
criminogeni.
Cunoasterea exacta a rolului fiecarui factor criminogen este aproape imposibila din punct de
vedere stiintific, datorita variabilitatii lor, cat si a faptului ca fenomenul infractional este un
rezultat al actiunii lor conjugate. De aceea, in general, in literatura de specialitate, abordarea
individuala a factorilor criminogeni este evitata.
Astfel, J. Pinatel clasifica factorii criminogeni in factori geografici, economici, culturali si
politici. Referitor la factorii geografici, autorul mentioneaza cercetarile belgianului Larabert
A.J.Quetelet (1796-1874) si francezului Andre-Michel Guerry (1802-1866), care au formulat
legea termica a criminalitatii.
Cei doi statisticieni sustin urmatoarele:
- temperatura afecteaza echilibrul emotional;
- presiunea atmosferica si criminalitatea echivalenta variaza
invers proportional: cand presiunea scade, creste criminalitatea violenta;
- umiditatea si criminalitatea violenta variaza invers
proportional, astfel: cand umiditatea scade, creste criminalitatea violenta.
Abordarea teoretica a clasificarii factorilor criminogeni este cu atat mai dificila, cu cat anumiti
factori criminogeni pot fi inclusi in categorii diverse, iar alti factori pot fi analizati, atat in
calitate de cauze generale ale criminalitatii, cat si ca factori ai crimei ca act individual.
Din acest motiv, vom analiza amanuntit factorii care determina criminalitatea ca fenomen social,
clasificandu-i in:
1) factori economici;
2) factori demografici;
3) factori culturali;
4) factori politici.
2. Factorii economici
Este unanim recunoscut faptul ca baza economica determina suprastructura sociala, politica,
culturala, institutionala. Asadar, este normal ca situatia economica a unui stat sau a unei zone
mai restranse sa determine anumite comportamente umane, inclusiv comportamentul
infractional.
Factorii considerati in literatura de specialitate a avea un continut criminogen pronuntat sunt:
industrializarea, somajul, nivelul de trai si crizele economice. Pentru o mai buna intelegere a
acestor factori, vom studia amanuntit pe fiecare in continuare:
a) Industrializarea
Prin ea insasi, industrializarea este un factor de progres economic si social, insa statistic vorbind,
s-a constatat un fenomen surprinzator: progresul economico-social a fost insotit de cresterea
criminalitatii.
Astfel, s-a admis ca fenomenul de industrializare produce si efecte secundare, cum ar fi:
Somajul
Are un rol negativ nu numai prin scaderea brusca si excesiva a nivelului de trai, dar si prin
instabilitatea emotionala pe care o ocazioneaza, el atacand in mod serios echilibrul interior al
individului, punandu-1 in imposibilitatea de a-si mai putea realiza, prin mijloace legale,
aspiratiile sale.
Somajul ataca structura si omogenitatea familiala chiar de la baza, diminuand autoritatea
tatalui, rolul sau de sustinator al familiei fiind daramat. Inversarea rolurilor familiale creeaza
stari de confuzie, de dezechilibru interior, alcoolism, dorinta de razbunare contra societatii.
c)
Nivelul de trai
Daca la inceput doar saracia a fost privita ca factor criminogen, ulterior s-a ajuns la concluzia ca,
pe langa saracie, la limitele sale alarmante, care ii poate
determina inexorabil pe unii oameni la comiterea de infractiuni, se adauga si
setea de imbogatire sau de trai mai bun, care, la randul ei, impinge spre
delincventa un numar mare de persoane.
Scaderea nivelului de trai are drept principale cauze: somajul, angajarea pe timp limitat,
angajarea sezoniera, somajul partial si, nu in ultimul rand, inflatia cu toate efectele ei negative.
d) Crizele economice
Scaderea nivelului de trai al claselor sociale defavorizate se amplifica de-a lungul crizelor
economice care afecteaza productia, nivelul salariilor si rata somajului. Datorita lipsei unei
protectii sociale corespunzatoare, persoanele afectate pot fi considerate la limita riscului
comiterii de infractiuni.
In prezent, tarile din Europa de Est si Centrala, care parcurg tranzitia catre economia de piata, se
afla intr-o stare de severa recesiune economica, avand drept principale caracteristici: reducerea
capacitatii de productie si productivitatii, pierderea pietelor externe de desfacere a marfurilor,
blocaj financiar, somaj si inflatie galopanta. Cresterea exploziva a fenomenului criminalitatii in
aceste tari se poate explica, in mare masura, prin impactul deosebit de puternic al acestor factori
criminogeni.
3. Factorii demografici
Studierea stiintifica a relatiilor existente intre acesti factori si criminalitate este de data recenta,
constatandu-se statistic faptul ca rata natalitatii, mobilitatea geografica si sociala a populatiei si
structura demografica a sexelor reprezinta factori criminogeni foarte importanti.
a) Rata natalitatii
Statistic, s-a demonstrat ca, de-a lungul timpului, in viata oamenilor, perioada cea mai
activa din punct de vedere infractional este cuprinsa intre 18 si 30 de ani, cu un apogeu al
intensitatii in jurul varstei de 25 ani.
Datorita acestui fapt, marile explozii demografice sunt urmate de cresteri spectaculoase
ale delincventei juvenile (ex.: in Romania - ca efect al interzicerii avorturilor in perioada 19751980).
b) Mobilitatea sociala si urbanizarea.
Mobilitatea sociala nu reprezinta altceva decat miscarea populatiei umane in plan geografic
(mobilitate orizontala), profesional sau social (mobilitate verticala).
Cauza principala care determina mobilitatea geografica este urbanizarea. Ca efect al mobilizarii
puternice, familia a suferit in primul rand - rata divorturilor, despartirilor si abandonul de familie,
diminuarea autoritatii parintesti, angajarea in munca a ambilor soti, scolarizarea prelungita a
copiilor si casatoria lor prematura au schimbat profund institutia familiala.
La randul sau mediul tehnic urban se afla in continua schimbare: structurile se modifica
permanent, traversate de curente ale mobilitatii verticale si orizontale accelerate.
Eterogenitatea sociala are drept efect eterogenitatea culturala, normele fiecarui grup pierzendu-si
din tarie, devin ambigue, facandu-se simtita prezenta unui pluralism cultural, al unei suprapuneri
de norme si valori care ghideaza conduitele umane. Astfel se creeaza premisele optime pentru
manifestarea conflictului de cultura.
Rapiditatea transformarilor social-culturale in mediul urban, precum si scaderea controlului
social, atat informal, cat si formal, au avut drept consecinta cresterea delincventei, aparitia
inadaptatilor, alienatilor, instrainatilor si infractorilor.
4. Factorii socio-culturali.
Intr-o acceptie generala, prin cultura se desemneaza totalitatea valorilor materiale si spirituale
create de societatea romaneasca de-a lungul istoriei.
Din punct de vedere criminologic, o importanta deosebita au acei factori culturali care au un rol
preponderent in socializarea pozitiva sau negativa a indivizilor si care, in final, ii conduc la
savarsirea de infractiuni.
Dintre factorii criminogeni socio-culturali amintim: familia, scoala, religia, starea civila,
activitatile practicate in timpul liber, mass-media, discriminarea,
specificul national, influentele criminologice internationale, toxicomania si profesia.
a) Familia
Denumita si celula de baza a societatii, familia are un rol de socializare, asigurand copilului o
siguranta indispensabila atingerii maturitatii intelectuale, sociale si culturale, precum si o
identitate proprie, in baza careia va fi acceptat ca partener social.
Structura familiala este afectata de numarul membrilor, de capacitatea educativa a parintilor si de
mobilitatea sociala si geografica a familiei.
Rolul de socializare al familiei se reduce simtitor in cazul adolescentilor, datorita scolarizarii
prelungite si a altor factori cum sunt: presa, televiziunea, filmele si microgrupurile la care adera.
Ca urmare a studiilor stiintifice, referitor la copiii delincventilor, s-au constatat urmatoarele:
se remarca o atitudine de ostilitate si indiferenta fata de familia din care fac parte,
precum si fata de societate.
b)
Scoala joaca un rol deosebit de important in educarea si socializarea copiilor, in depistarea celor
inadaptati si, nu in ultimul rand, in punerea in aplicare a unor programe de preventie generala.
Pe plan cantitativ, nivelul de pregatire scolara nu afecteaza vizibil copilul in planul
infractionalitatii, dar pe plan calitativ, nivelul de instruire scolara se reflecta prin alegerea unor
forme infractionale mai putin primitive.
c)
Religia
violenta.
g) Discriminarea
Discriminarea inseamna refuzul de a trata un grup social in conformitate cu aspiratiile sale.
Discriminarea poate fi intalnita la nivelul claselor sociale, al sexelor, apartenentei religioase, al
grupurilor etnice, al instruirii, al participarii la activitati sociale, al emigrarii etc.
Toate aceste preferinte dau nastere la prejudecati, atitudini negative referitoare la ansamblul
grupurilor minoritare. Lipsa prejudecatilor nu determina o lipsa de discriminare, deoarece un om
care nu admite prejudecatile se poate conforma, totusi, cutumelor discriminatorii.
Prejudecatile genereaza sentimente de frustrare care, in general, declanseaza agresivitate si
dorinte puternice de revansa din partea persoanelor care se considera discriminate.
Cateodata, rolurile se schimba, grupurile care se considera discriminate emitand in actiunile lor
revendicative pretentii care depasesc cu mult drepturile si libertatile majoritarilor.
h) Specificul national
Reprezinta o sinteza a nivelului de cultura si civilizatie ale unui popor, avandu-si originea in
adancurile istoriei poporului respectiv.
Specificul national nu este prin el insusi un factor criminogen, dar include un anumit
temperament national care nu poate fi ignorat in analiza fenomenului infractional, deoarece in
anumite conditii politice, sociale si economice, tipul de reactie populara poate fi prevazut in
coordonatele sale in ansamblu.
i) Influentele criminogene internationale
Orice stat cu granitele libere este spus influentelor atat pozitive, cat si negative venite din
exterior. Asadar, este normal ca si in domeniul criminalitatii sa joace un rol important si
influentele criminogene internationale.
Crima organizata, mereu in cautarea de noi piete de desfacere, de retele si filiere necontrolate,
beneficiaza de avantajul unei mari viteze de desfasurare si a unei capacitati de adaptare
extraordinare, punand astfel stapanire pe noi teritorii, cucerind pe zi ce trece tot mai mult teren.
j) Toxicomania
In denumirea generica de toxicomanie sunt incluse consumul de droguri si alcoolismul.
In ultimul deceniu, ca urmare a contextului geopolitic international si a schimbarilor sociale
interne, in Romania consumul de droguri ilicite a crescut considerabil, atingand dimensiunile
unui fenomen social.
Conflictele din spatiul fostei R.S.F.Yugoslavia au determinat modificarea rutei balcanice a
drogurilor (prin care heroina si hasisul din Orient ajungeau in vestul Europei) si includerea tarii
noastre in acest traseu. Societatea romaneasca, aflata in plin proces de tranzitie, a fost luata prin
surprindere, neputand reactiona prompt si corespunzator in nici unul dintre segmentele sale
(justitie, ordine publica, sanatate, educatie, atitudini si mentalitati etc.). Singura care a reactionat
prompt a fost tanara generatie, aflata ea insasi intr-o perioada de tranzitie, in ceea ce putem numi
tranzitiile adolescentei - adica intr-o perioada a cautarilor si a descoperirilor propriei identitati,
Alcoolismul acut, care poate fi prezent intr-o forma usoara sau grava:
o
betia usoara - care este insotita de o diminuare a atentiei si o lungire a timpului de
reactie, cauzand un mare numar de infractiuni neintentionate, comise din imprudenta si
neglijenta (ex.: accidentele de circulatie in mare parte, unele accidente de munca etc.);
o
betia grava - produce o stare tipica de confuzie mentala, exagereaza nevoile
sexuale si genereaza o stare de delir si agresivitate careia i se atribuie o parte importanta a
infractiunilor savarsite cu violenta.
k) Profesia
Conform statisticilor realizate, s-a constatat ca majoritatea profesiilor ofera, intr-un grad diferite,
conditii pentru savarsirea de infractiuni.
Un loc aparte il ocupa insa criminalitatea gulerelor albe, expresie utilizata pentru prima data de
criminologul american Sutherland in lucrarea Criminalitatea gulerelor albe, aparuta in 1949.
Acesta defineste acest concept drept infractionalitatea savarsita de persoane socialmente
respectabile, care ocupa un statut social elevat. Aceasta este criminalitatea oamenilor de afaceri,
a cadrelor superioare din administratie, a personalitatilor politice, sindicale, culturale etc.
Aceasta forma de criminalitate se caracterizeaza prin unele trasaturi speciale[12]:
o
beneficiaza de o indulgenta generalizata, determinata atat de pozitia sociala a
infractorilor din aceasta categorie, cat si de modalitatile rafinate prin care ei realizeaza faptele
antisociale;
o
o
factorii criminogeni obisnuiti (lipsa de instruire, nivelul de trai, familia etc.) nu
joaca un rol specific in etiologia infractiunilor comise de aceste persoane, determinata fiind
structura lor de personalitate.
In general, criminalitatea gulerelor albe se realizeaza prin ignorarea si prin interpretarea
falsa a legii, facandu-se o confuzie intentionata intre limitele licitului si ilicitului, uneori
profitandu-se de ambiguitatea unor legi.
5. Factorii politici
Cei mai importanti factori politici criminogeni sunt: razboiul si revolutia. Nu contestam existenta
si altor factori politici criminogeni, dar importanta acestor doi factori primeaza, astfel ca, in
urmatoarele randuri, ne vom ocupa de prezentarea lor.
a) Razboiul
Razboiul este de doua feluri:
- conventional;
- civil.
Razboiul conventional este un factor mai putin criminogen, datorita reglementarilor
speciale in domeniul penalului - legea martiala.
Razboiul civil, insa, constituie cea mai inalta expresie a unei crize politice pe teritoriul
unui stat, producand efecte puternic criminogene.
Indiferent de natura conflictului (politica, etnica, religioasa etc.), in timpul razboiul civil se
creeaza centrii antagonici de putere, sistemul legislativ este ignorat total, se instaleaza haosul si
anarhia economica si sociala, se escaladeaza violenta, urmarindu-se anihilarea prin toate
mijloacele a oponentilor.
Starea de haos si anarhia incurajeaza si creeaza un camp de actiune ideal pentru infractorii de
profesie, cat si pentru persoanele care nu au fost cunoscute anterior ca avand comportamente
antisociale.
b) Revolutia
Reprezinta o stare de criza politica de mare amploare, finalizata pe cale conflictuala, prin care se
urmareste inlaturarea de la putere a unui grup conducator, cucerirea puterii politice si schimbarea
oranduirii sociale.
Momentul de criza se repercuteaza grav asupra sistemului legislativ care nu mai este respectat,
precum si asupra organelor de control social care, fie ca sunt eliminate, fie ca nu-si mai pot
indeplini atributiile.
Din aceste motive, in timpul desfasurarii efective a evenimentelor revolutionare, precum si in
perioada de tranzitie care urmeaza, criminalitatea cunoaste o adevarata explozie.
Concluzionand, in finalul acestui capitol, putem spune ca studiul amanuntit si individual al
factorilor criminogeni ne permite sa cunoastem si sa intelegem mai bine fenomenul criminalitatii
sub toate aspectele sale.
Cu toate ca in literatura de specialitate se evita abordarea individuala a factorilor criminogeni,
scopul in care am facut aceasta prezentare a lor a fost unul pur pedagogic, si anume, de a releva
corelatiile existente intre o variabila sau o grupa de variabile si criminalitate. Chiar si din aceasta
perspectiva, dificultatile de clasificare si interpretare raman in continuare.
Bibliografie