Referat la disciplina Elemente de structura ale materiei

Tema: Legatura dintre criminalistica si celelalte stiinte

Specificul obiectului criminalisticii i al sarcinilor ei determin locul pe care aceasta l

ocup n sistemul tiinelor actuale, legtura ei cu alte tiine. Pe de o parte, pe ntregul
parcurs al evoluiei sale criminalistica a apelat, dup cum e i firesc, la realizrile
tiinelor naturale, fapt care a influenat in mod direct devenirea i dezvoltarea
ei. Pe de alt parte, realizrile sale sunt destinate combaterii eficiente a actelor sancionate de
societate prin norme de drept penal, civil, administrativ etc.
Criminalistica a luat natere din necesitatea obiectiv de a dispune de
metode perfecte i eficiente de combatere a fenomenului infracional, cnd
simpla aplicare a legii devenise evident insuficient din cauza creterii numrului de
infraciuni i perfecionrii metodelor de svrire a lor. Deci de la nceputurile sale
criminalistica se clasa n sistemul tiinelor antrenate in nfptuirea justiiei.
Coninnd cunotine din diferite domenii, criminalistica elaboreaza si pune in
slujba stabilirii adevarului metode si mijloace adecvate situatiei criminogene.
Prin destinaia i sarcinile ce i le asum criminalistica este indisolubil
legat, in primul rnd, de disciplinele juridice, in special de dreptul penal, de dreptul
procesual penal, criminologie. In rndul al doilea, de tiinele auxiliare judiciare
medicina legal, psihologia i, in rndul al treilea, de tiinele naturale i tehnice
fizica, chimia, matematica, biologia, antropologia i altele.
Pornind de la scopul fundamental al dreptului penal, apararea valorilor si relatiilor
sociale, remarcam o stransa legatura intre dreptul penal si criminalistica, ultima avand rolul de
descoperire a faptelor de natura penala, de cercetare si interpretare a urmelor acestora, precum
si de identificarea autorilor infractiunilor.
Legatura criminalisticii cu dreptul procesual penal consta atat in faptul ca metodele
si regulile de cercetare criminalistica se aplica in procesul penal numai in limitele permise de
normele procesual penale, cat si prin faptul ca anumite acte de urmarire penala (perchezitia,
cercetarea locului faptei si reconstituirile, audierea persoanelor etc.) trebuie realizate dupa
metodele si procedeele criminalistice.
Legatura dintre criminalistica si crimonologie porneste de la obiectivul comun celor
doua stiinte: prevenirea si combaterea fenomenului infractional. In timp ce criminologia este o
cercetare fundamentala preponderant sociologica, criminalistica elaboreaza metode si
procedee tehnico-stiintifice si tactice de descoperire si cercetare a infractiunilor, oferind astfel
mijloacele stiintifice de elucidare a unor cazuri concrete.

Legturile nu se rezum, ns, numai la tiinele penale, ci i la alte ramuri ale

Dreptului. Alturi de tiinele juridice, Criminalistica are, prin natura obiectului su,
numeroase legturi cu alte tiine sau ramuri ale acestora, respectiv cu aa-numitele tiine de
sprijin sau auxiliare dreptului tiine judiciare n primul rnd cu Medicina legal i
Psihologia judiciar, precum i cu alte tiine ale naturii.
Legatura dintre criminalistica si psihologia judiciara se manifesta prin elaborarea
metodelor tactice de ascultare a martorilor, suspectului si inculpatului iar conexiunea cu
medicina legala se realizeaza in domenii precum cercetarea infractiunilor contra persoanei
(omoruri, infractiuni cu violenta, violuri etc.), cercetarea urmelor biologice si identificarea
persoanelor dupa semnalmentele exterioare.
Datorita caracterului pluridisciplinar al criminalisticii, aceasta preia din fizica metode
si mijloace de observare, analiza si investigare fotografica, microscopica, spectrala, fonica,
atomica, din biologie metode si procedee de cercetare a materiilor biologice, din chimie fiind
imprumutate metode de analiza necesare descoperirii falsurilor, descoperirii toxinelor si
stupefiantelor, etc.