Referat la disciplina “Elemente de structura ale materiei”

Tema: Legatura dintre criminalistica si celelalte stiinte

Specificul obiectului criminalisticii şi al sarcinilor ei determină locul pe care aceasta îl

ocupă în sistemul ştiinţelor actuale, legătura ei cu alte ştiinţe. Pe de o parte, pe întregul
parcurs al evoluţiei sale criminalistica a apelat, după cum e şi firesc, la realizările
ştiinţelor naturale, fapt care a influenţat in mod direct devenirea şi dezvoltarea ei.
Pe de altă parte, realizările sale sunt destinate combaterii eficiente a actelor sancţionate de
societate prin norme de drept penal, civil, administrativ etc.
Criminalistica a luat naştere din necesitatea obiectivă de a dispune de
metode perfecte şi eficiente de combatere a fenomenului infracţional, când simpla
aplicare a legii devenise evident insuficientă din cauza creşterii numărului de infracţiuni
şi perfecţionării metodelor de săvârşire a lor. Deci de la începuturile sale criminalistica se
clasa în sistemul ştiinţelor antrenate in înfăptuirea justiţiei. Conţinând cunoştinţe
din diferite domenii, criminalistica elaboreaza si pune in slujba stabilirii
adevarului metode si mijloace adecvate situatiei criminogene.
Prin destinaţia şi sarcinile ce şi le asumă criminalistica este indisolubil
legată, in primul rând, de disciplinele  juridice, in special de dreptul penal, de dreptul
procesual penal, criminologie. In rândul al doilea, de ştiinţele auxiliare judiciare —
medicina legală, psihologia şi, in rândul al treilea, de ştiinţele naturale şi tehnice —
fizica, chimia, matematica, biologia, antropologia şi altele.
Pornind de la scopul fundamental al dreptului penal, apararea valorilor si relatiilor
sociale, remarcam o stransa legatura intre dreptul penal si criminalistica, ultima avand rolul de
descoperire a faptelor de natura penala, de cercetare si interpretare a urmelor acestora, precum
si de identificarea autorilor infractiunilor.
Legatura criminalisticii cu dreptul procesual penal consta atat in faptul ca metodele
si regulile de cercetare criminalistica se aplica in procesul penal numai in limitele permise de
normele procesual penale, cat si prin faptul ca anumite acte de urmarire penala (perchezitia,
cercetarea locului faptei si reconstituirile, audierea persoanelor etc.) trebuie realizate dupa
metodele si procedeele criminalistice.
Legatura dintre criminalistica si crimonologie porneste de la obiectivul comun celor
doua stiinte: prevenirea si combaterea fenomenului infractional. In timp ce criminologia este o
cercetare fundamentala preponderant sociologica, criminalistica elaboreaza metode si
procedee tehnico-stiintifice si tactice de descoperire si cercetare a infractiunilor, oferind astfel
mijloacele stiintifice de elucidare a unor cazuri concrete.
 Legăturile nu se rezumă, însă, numai la ştiinţele penale, ci şi la alte ramuri ale
Dreptului. Alături de ştiinţele juridice, Criminalistica are, prin natura obiectului său,
numeroase legături cu alte ştiinţe sau ramuri ale acestora, respectiv cu aşa-numitele ştiinţe de
sprijin sau „auxiliare” dreptului – ştiinţe judiciare – în primul rând cu Medicina legală şi
Psihologia judiciară, precum şi cu alte ştiinţe ale naturii.
Legatura dintre criminalistica si psihologia judiciara se manifesta prin elaborarea
metodelor tactice de ascultare a martorilor, suspectului si inculpatului iar conexiunea cu
medicina legala se realizeaza in domenii precum cercetarea infractiunilor contra persoanei
(omoruri, infractiuni cu violenta, violuri etc.), cercetarea urmelor biologice si identificarea
persoanelor dupa semnalmentele exterioare.
Datorita caracterului pluridisciplinar al criminalisticii, aceasta preia din fizica metode
si mijloace de observare, analiza si investigare fotografica, microscopica, spectrala, fonica,
atomica, din biologie metode si procedee de cercetare a materiilor biologice, din chimie fiind
imprumutate metode de analiza necesare descoperirii falsurilor, descoperirii toxinelor si
stupefiantelor, etc.