Sunteți pe pagina 1din 12

Sànàtatea Mintalá

Prezentat de Ungureanu Ana &


Gheorghe Alice
Cuprins
Ce este sănătatea mintală?
Factori care influențează
sănătatea mintală.
Principalele tulburări
mintale
Semne de avertizare ⛔️
Cum să îți păstrezi
sănătatea mintală?
Modalități de relaționare
Obiceiuri sanătoase
Bibliografie
tatea mintală ?
Ce este sănă
lă, ps ih ic ă și so ci al ă. Af ec tează modul în care
repr ez in tă st ar ea no as tr ă de bine emoționa l, re lațion ăm cu ceilalți
a min ta lă m stre su
Sănătate
em en ea , aj ut ă la m od alitatea în care gestionă
gândim, simțim și acționăm
. De as
od uc tiv, ne pu te m bu cu ra de timpul liber și
ân d ne si m țim bi ne m en tal, putem lucra pr
și facem alegeri. C
tiv în co m un it atea di n ca re facem parte. nă la maturitate. Pe
putem contribui ac lă rie și ad ol es ce nț ă pâ
im po rt an tă în fie ca re et apă a vieții, de la copi co m portamentul
Să nătatea m in ta lă es te nd irea , di sp oz iția și
ar e o pr ob lem ă de sănătate mintală, gâ
parcursul vieții, dacă o pe
rs oa nă
is tă m od al ităț i ef ic ie nt e de tratament.
te . T ul bu ră rile m in ta le su nt frecvente, însă ex se mnificativ
acesteia pot fi afecta sa u îș i po t îm bu nă tă ți
de să nă ta te m in ta lă se po t vindeca complet
Persoanele cu probleme
simptomele.
in d: „O st ar e de bi ne în care fiecare
ții) de sc rie sănă tatea mintală ca fi
OMS (Organizația Mondial
ă a Să nă tă
ni lo r no rm al e al e vi eț ii, poate lucra cu folos și
ri ul po te nț ia l, po ate face față tensiu
persoană își realizea ză pr op
oltare a co m un ităț ii di n care face parte“.
es te ca pa bi lă să co nt ri bu ie la rândul ei la dezv
productiv și
Factori care influențează sănătatea mintală:

Fiecare dintre noi suntem la risc de a dezvolta o problemă de sănătate mintală, indiferent de
vârstă, sex, venit sau etnie. Contexte sociale și financiare, factori biologici și stilul de viață,
toate influentează sănătatea mintală.

Sănătatea mintală depinde de echilibrul delicat dintre mai mulți factori:

Biologici - predispoziție genetică, compoziția substanțelor chimice de la nivelul creierului


Sociali - sprijin social, prieteni
Economici și de mediu - statut social și condiții de viață
Experiențe de viață ostile în copilărie - traume, abuzuri
Experiențe legate de boli cronice existente - cancer, diabet
Consumul la risc de alcool și droguri recreaționale
Principalele tulburari mintale:

Exista clasificate peste 200 de tulburari mintale. O persoana poate avea una sau mai multe afectiuni psihice in acelasi timp. Tulburarile
mintale pot avea o durata scurta sau pot fi episodice (repetitive). De asemenea, unele boli psihice pot fi cronice, avand o durata lunga de
manifestare.

Tulburari de anxietate
Tulburare de anxietate generalizata - tendinta la ingrijorare excesiva pentru lucruri cotidiene care perturba viata de zi cu zi.
Tulburare de panica - se manifesta prin atacuri de panica, caracterizate de aparitia brusca a unei stari de teama coplesitoare si de
senzatia de dezastru sau moarte iminenta.
Fobii - exista mai multe tipuri de fobii, ca de exemplu fobiile simple (o teama disproportionata fata de anumite obiecte, scenarii,
animale - ca de exemplu fobia de zbor, de paianjeni, etc), fobia sociala (teama de a fi judecat de ceilalti) sau agorafobia (teama de
situatii sau locuri din care persoana ar putea scapa cu dificultate, ca de exemplu fobia de lift).
Tulburare obsesiv-compulsiva - aceste persoane au obsesii si compulsii. Obsesia este o idee, un gand sau un impuls persistent care nu
poate fi eliminat prin logica, in timp ce compulsia reprezinta nevoia patologica de a actiona conform unui impuls care, daca i se rezista,
produce anxietate (de exemplu, comportamentul repetitiv de a se spala pe maini din cauza fricii de a se contamina).
Tulburare severa de stres - apare la scurt timp dupa un eveniment traumatizant si se manifesta prin anxietate, depresie, tulburare de
somn, imagini, vise sau amintiri legate de evenimentul traumatizant.
Tulburarea post-traumatica de stres - apare dupa 6 luni de la evenimentul traumatizant, pacientul retraind evenimentul respectiv
intr-un mod repetitiv si obsedant, prin imagini, vise sau amintiri.
Tulburari de dispozitie (afective) - sunt perturbari emotionale constand in perioade prelungite de tristete excesiva, euforie sau ambele
Tulburare depresiva majora - este caracterizata prin episoade de tristete suficient de severa sau persistenta pentru a interfera cu functionarea
persoanei si, uneori, de scaderea interesului sau a placerii fata de activitati.
Tulburare bipolara (boala maniaco-depresiva) - episoade de manie si depresie care alterneaza, cu perioade normale intre episoadele de boala.
Tulburare afectiva sezoniera - este denumita informal si depresia de „iarna” sau „primavara”. Este o forma specifica de depresie influentata de
conditiile meteorologice, care apare intr-un anumit moment al anului (iarna, primavara, vara).
Schizofrenia si tulburarile inrudite - se caracterzeaza prin prezenta simptomelor psihotice (idei delirante, halucinatii, dezorganizarea gandirii si a vorbirii,
comportament bizar si neadecvat).
Tulburari ale apetitului
Bulimia nervoasa - episoade recurente de mancat compulsiv (ingestia cu pofta a alimentelor) urmata de provocarea vomei sau utilizarea de purgative.
Anorexia nervoasa - preocupare exagerata de a fi slab si o frica morbida de ingrasare. Pacientii anorexici au mult sub greutatea normala si pot
prezenta semne de malnutritie.
Tulburari de somatizare - manifestarea unui stres psihologic prin simptome fizice care pot sa apartina mai multor sisteme ale organismului: digestiv,
cardiac, respirator, musculo-scheletic sau genital si nu pot fi explicate pe deplin printr-o boala organica.
Tulburari de personalitate - sunt caracteristici pervazive, inflexibile si stabile ale comportamentului care determina disconfort si afectare functionala.
Sunt descrise 10 tulburari distincte de personalitate, ca de exemplu, personalitatea paranoida, borderline, narcisica, etc.
Ulilizarea si dependenta de droguri - ca de exemplu, alcool, anxiolitice si sedative, cocaina, marijuana, opioide, etc.
Sanatatea mintala in Uniunea Europeana (UE)
Tulburarile mintale afecteaza fiecare al patrulea cetatean si pot duce la sinucidere
Cele mai frecvente forme de boli mintale in UE sunt tulburarile de anxietate si depresia
27% dintre adultii europeni experimenteaza cel putin o forma de afectare a sanatatii mintale pe parcursul unui an
58.000 de cetateni mor prin sinucidere in fiecare an, mai mult decat decesele anuale din accidente de trafic rutier, omucideri sau HIV/SIDA
Continua sa fie prezenta in societate stigmatizarea, discriminarea sau nerespectarea drepturilor fundamentale si a demnitatii persoanelor cu tulburari
mintale. Acest fapt explica reticenta multor persoane aflate in impas sufletesc de a apela la ajutor specializat.
Semne de avertizare
1. Crezi că nu mai ai niciun rost și trăiești sentimente puternice de vinovăție
2. Te simți neajutorat sau fără speranță
3. Simți că nimic nu mai contează pentru tine, ești indiferent
4. Ți-ai pierdut interesul față de hobby-uri sau alte activități plăcute
5. Plângi mult, fără vreun motiv anume
6. Începi să te izolezi față de ceilalți
7. Simți o stare de confuzie, uiți des, te simți ca și când ești la limita
8. Ai foarte puțină energie
9. Reiei continuu în minte gânduri și amintiri, pe care nu le poți controla
10. Simți o stare de îngrijorare, panică sau frică foarte puternică
11. Ai prea multă energie, nu te poți concentra și ai dificultăți în a urma un plan
12. Ești irascibil, te enervezi ușor, tipi, ești ostil sau violent
13. Treci brusc de la o dispoziție la alta, ceea ce determină probleme relaționale
14. Auzi voci sau vezi imagini pe care ceilalți nu le percep
15. Crezi că ceilalți conspiră împotriva ta
16. Te simți incapabil să faci față problemelor și activităților zilnice
17. Au apărut schimbări importante în obiceiurile legate de alimentație și somn
18. Ai dureri neexplicate
19. Fumezi, bei mai mult ca de obicei sau consumi droguri
20. Vrei să te rănești pe tine însuți sau pe altcineva
21. Te gândești la moarte sau ai intenția de a te sinucide
Cum să îți păstrezi sănătatea
mintală?

Mănâncă Fă exerciții Provoacă-ți Comunică cu


creierul: citește, familia, prietenii
regulat și fizice scrie, ascultă și persoanele
muzică etc.
sănătos dragi

Stai departe de Creează momente Descoperă-ți Roagă-te mai des, fă-ți


pasiunile, încearcă un jurnal personal unde
social media și plăcute cu familia, să-ti notezi gândurile.
lucruri noi,
ocupă-ți timpul prietenii, reintegrează-te în
cu lucruri mai animalele de societate: cluburi,
semnificative. companie etc. gym, voluntariate etc.
Modalități de relaționare

Educa-te despre Respectați


problemele de confidențialitatea Încurajează îngrijirea
sănătate mintală Încurajați tratamentul de sine
Ascultă fără să judeci: și îngrijirea Încurajează
Fiți empatic profesională comunicarea deschisă
Fiți răbdători Evitați stereotipurile și și sinceră
Oferiți sprijin practic prejudecățile Evită să minimalizezi
Încurajați activitățile sau să negi problemele
pozitive și Mențineți legătura
autorealizarea
Obiceiuri sănătoase de încercat în
rutina de zi cu zi
Somnul odihnitor Mișcă-ți corpul; BENEFICII ->

1. Evită consumul de cafeină după ora 15:00. 1. Reduce stresul


2. Încearcă să te trezești și să te culci în fiecare zi la 2. Îmbunătățește starea de spirit
aceeași oră. 3. Te ajută să adormi mai repede și să dormi mai mult
3. Transformă dormitorul într-un spațiu liniștit, 4. Te ajută să gestionezi simptomele condițiilor de
relaxant, lipsit de dezordine. depresie și anxietate
4. Țintește să menții temperatura în dormitor în
jurul valorii de 18,3°C. Petrece mai mult timp în lumina soarelui.

Reduce timpul petrecut pe rețelele sociale 1. fa o plimbare scurtă;


1. Ține telefonul într-un sertar sau în afara 2. stai în curtea ta din spate;
dormitorului în timpul somnului. 3. respiră aer proaspăt într-o zonă retrasă la
2. Fă o listă cu activități alternative și mai deal/munte.
semnificative pentru a înlocui sesiunile obișnuite de
derulare pe rețelele sociale.
3. Dezactivează notificările sau șterge aplicațiile MAI MULTE DETALII:
sociale de pe telefon. https://www.healthline.com/health/mental-
health/habits-to-improve-mental-health#rest
Întărește-ți relațiile.
Videoclip
Videoclip 2
BIBLIOGRAFIE
· https://dspiasi.ro/impreuna-pentru-sanatatea-mintala- sa-
inlaturam-stigmatul-bolilor-mintale/
· https://www.medihelp.ro/blog/sanatate/cum-sa-iti- pastrezi-
sanatatea-mintala/
· https://e-psihiatrie.ro/resurse-pentru-public/tulburarile- de-
sanatate-mintala/
· http://www.umft.ro/data_files/documente-atasate-
sectiuni/6067/
_c3_8engrijirea_20bolnavului_20cu_20tulbur_c4_82ri_20
_c3_8en_20sfera_20s_c4_82n_c4_82t_c4_82_c5_a2ii_20
mentale_20_c5_9ei_20a_20psihiatriei_20-
_20curs_20pentru_20asistente_20medicale_20_28e-
book_29.pdf

S-ar putea să vă placă și