Tema 1. Emotia e reflectarea psihica a sensului fenomenelor si situatiilor de viata.

Emotiile
exprima experienta umana: fiind orientat la emotii individual actioneaza in mod corespunzator
situatiei. Emotia e procesul psihic care reflecta relatia dintre obiect si subiect sub forma de trairi
uneori atitudinale. I. Emotiile sunt necesare pentru supravetuirea si bunastarea omului. II. Em
sunt forma subiectiva de exprimare a necesitatilor ele preced activitatea orientate spre
satisfacerea necesitatilor stimulindo si orientindo. Teoria informationala a emotiilor in
conformitate cu care emotiile sunt determinate de o anumita necessitate actual si de posibilitatea
satisfacerii acesteia de posibilitatea realizarii scopului. Evaluarea probabilitatii realizarii scopului
omul o face in baza experientei inascute sau accumulate. Prognosticul despre probabilitatea
realizarii scopului poate fi constientizat sau nu. Cresterea probabilitatii realizarii scopului
provoaca emotii positive si invers. Aceasta teorie elaborate de Simonov 1964 in baza unor
experimente psihofiziologice. 3 grupuri de necesitati de baza vitale. Sociale, ideale, si 2 grupe
de necesitati suplimentare- necesitatea in competent si necesitatea in inlaturarea dificultatilor in
calea realizarii scopului vointa. Autoreglarea:capacitatea de a constientiza sursa
disconfortului si de a o modifica, inlatura, aut e un process continuu. Fazele: - senzatia, constientizarea, -actiunea, -contactul, -retragerea. III. Emot sunt de natura energetica. Em
reflecta atitudinea fata de evenimente si aceasta atitudine se manifesta prin calitatea sau felul
emotiei, prin dinamica emotional- durata si intensitatea prin exteriorizarea emotiilor mimica,
voce. 3 conditii de baza a manifestarii emotiilor: adecvarea, comunicabilitatea emotiilor,
economia. IV.Em greu se supun controlului volitiv e dificil sa provoci emotii intentionat.
Procesul emotional include 3 componente: excitatia emotional, semnul emotiei, gradul de
control asupra emotiilor. Autoreglarea e constituita din :autoobservarea corporala,
identificarea starii emotionale actuale; adresarea la resursele inconstiente si reflectarea starilor de
bine de potential; feed-back semen corporale. Metode terapeutice:1nespecifice- nu au legatura cu
o anumita stare emotional, sunt metode operative care dau rezultate rapide si temporal;
2.specifice aceste metode sunt metode de restructurare a personalitatii si inlaturarea problemei.
Tema2. Psihosomatica. Este reflectarea corporala a starii spiritual a omului care include
manifestarea corporala a emotiilor si este oglinda diferitor procese inconstiente, e canalul
corporal al comunicarii constiente si inconstiente. Legatura dintre corp si psihic este
intotdeauna de orientare dubla: toate dereglarile somatic isi au radacini psihologice si orice
problem psihologice intotdeauna dau consecinte corporale. Explicatia fiziologica Radcenco,
Kerman: In present adaptarea la mediul de viata depinde de posibilitatile psihologice ale omului
decit de forta lui musculara taria oaselor si viteza cu care alearga. Periculos a devenit cuvintul
dusmanului si nu arma lui. Emotiile omului care initial trebuiau sa mobilizeze organismul pu
aparare se reprima tot mai des cu timpul se denatureaza nu mai sunt recunoscute de catre
purtatorul acestora si pot devein cauza dereglarii diferitor procese din organism. Tulburarile
conversive conflictul nevrotic capata un raspuns si o prelucrare secundara somatica corporala.
Simptomul are character simbolic.Tul conv afecteaza aparatul locomotor si organelle de simt.
Bolile psihosomatice in sens restrins la baza lor se afla reactia primara corporala in cazul trairii
unui conflict care e legat de anumite modificari si dereglari morfologice in organe. Sindromuri
functionale nevroze organice modificari functionale ale organelor interne fara modificari
organice.
Tema3. Mecanismele de formare a problemelor psihologice si a dereglarilor psihosomatice.
Flenders DanbarPersoana predispusa la nefericire sunt personae impulsive, ce duc un mod de

viata haotic, ce iubesc aventurile. Dupa Dandar personele care suferas de boli psihosomatice se
caracterizeaza prin anumite trasaturi de personalitate, cum ar fi tendinta de a se indeparta de
realitate si insuficienta implicare in situatie curenta si incapacitatea de a descrie verbal trairile
personale. Modelul conversiv are loc transferarea conflictului emotional in sfera somatic,
corporala, are loc refularea conflictului din sfera psihica el trece si se manifesta prin
simptomatica somatic iar constientizarea conflictului este evitata Un barbat afla ca va fi tata si ii
piere vederea. Modelul nevrozei Frantz Alexander.Avem de a face cu nevroza in cazul in care
reactia fiziologica ce insoteste starea emotionala actioneaza permanent in acelasi timp lipseste
actiunea orientate in exterior si care inlatura incordarea. Simptomele reversibile functionale
provoaca modificari organice ireversibile in organe. Factorii: -personalitaea, - Xfactor
vulnerabilitatea organului, - situatii conflictuale stresante. Teoria vectoriala de dezvoltare a
simptomului. 3 vectori Alexander dorinta de a uni, a primi; dorinta de a exclude; dorinta de a
pastra. Simptomele psihosomatic ca rezultat al montajelor infantile preluate de la parinti.
Teoria behaviorista un comportament invatat indicatiile parentale au legatura cu trairi cornice
ale indivizilor. Ele determina aparitia starilor emotionale stabile si tipul de reactive fiziologica in
anumite situatii.
Tema4. Semnificatia bolilor psihosomatice.1.Bolile organelor de respiratie.astmul bronhic
tristetea face ca respiratia sa fie mai superficial iar bucuria o face mai profunda. Respiratia e o
functie fiziologica dar si o particularitate fundamental a starii eului este o modalitate de stabilire
a echilibrului dintre individ si mediu. Asmaticii nu refuza agresivitatea. 2.Bolile
cardiovasculare. Hipertensiunea arteriala. Rolul principal in patogeneza bolilor
cardiovasculare il are refularea ostilitatii. Hipertensiunea apare atunci cind persoana se afla in
situatia cronica de asteptare tensionata, situatiile provocate sunt cele in care persoana traieste
frica, din cauza fricii ei isi exprima agresivitatea. 3.Bolile glastro intestinale. Consumarea si
eliminarea sunt functiile principale ale tactului digestiv. Hrana este prima proprietate a sa, el
decide sa o inghita sau sa o elimine. Emotii de genul agresivitate, prudenta, frica, depresia,
functiile stomacului si a intestinelor deregleaza motricitatea lor si ca rezultat au loc dereglari
functionale digestive. Bolile sistemului digestiv. Diabetul zaharat. Ceste personae au un sir de
problem psihice. Ei isi provoaca suferinta siesi si influenteaza mersul tratamentului. Bolnavii de
diabet au sentimente de carenta emotionala, reaparare, dorinta mare de a primi grija si cauta
active sa fie dependent de altii. Bolile aparatului locomotor. In starile psihice se manifesta frica
si depresia. Dorintele lor latente de grija, tendintele spre dependent sunt evidente deasemenea se
manifesta tendinta de a se jertfi. In spatele acestor simptome se poate sa fie dispozitia depresiva.
Tema5. Terapia orientate asupra corpului. I. Bioenergia. Reich sustine ca energia orgonului
e energia vitala care este caracteristica tuturor organismelor vii. II.Caracterul si scutul
caracterial. Autorul considera ca orice character consta din 2 componente: - montaje inascute
fata de realitate si si reactii la diferite situatii si montaje fizice. Scutul muscular se formeaza
ca o structura de aparare de la anxietatea ce apare in constiinta copilului provocata de trairile
sexual intensive si care este insotita de frica de pedeapsa. 3 emotii principale furia, placerea
sexual, nemultumirea. III.Caracterul genital. Caracter sanatos care se manifesta liber, isi
accepta sexualitatea. Principiile de lucru cu scutul muscular Reich 3 instrumente: acumularea de energie in corp prin intermediul respiratiei profunde; - actiunea directa asupra
muschilor cronic incordati cu scopul relkaxarii acestora; - mentinerea permanenta a starii de
colaborare cu pacientul, discutia directa cu aceasta a fiecarui caz de aparitie a rezistentei,

incordarii. IV.Relaxarea segmentelor scutului muscular. Ochii mareste mobilitatea ochilor, a

muschilor fruntii, deschide larg ochii. Gura imitarea plinsului, imitarea sunetelor ce antreneaza
mobilitatea buzelor, miscari ce emit muscatul, rigiitul. Gitul strigat puternic, urlat, chiui, rigiitul.
Pieptul prin exercitii de respiratie, cu minile si palmele se fac miscari ce emita lovituri, rupere in
bucati. Diafragma exercitii de respiratie, imitarea rigiitului, gidilici. Bazinul exercitii de miscare
brusca cu bazinul, lovituri de pat, imitarea loviturilor cu picioarele. Pentru nlturarea
ncordrii muscular e necesar dupa Snadamirschi: 1.ncordarea suplimentar a muchilor cu
depirea rezistenelor. 2.Sincronizarea ncordrii cu respiraia: inspiraia, ncordarea muscular
timp de 5-7 secunde, atunci are loc arderea acidului lactic, apoi expiraia profund i relaxarea
muchiului. 3.Repetarea acestei consecutiviti de 5-7 ori.
Tema6. . Metoda lui Frederic Alexander de lucru cu corpul. n condiiile stresului permanent
este important s contientizm i apoi s nlturm acumularea ncordrii. Corpul nostru ne
transmite semnale, care trebuie sesizate. ncordarea i absena micrii provoac boala.

Primul pas n scimbare este contientizarea. Observm cum ne micm, cum stm i cum
stau alii. Pstrm obiectivitatea. Trebuie s observm dac ne sprijinim egal pe ambele
picioare, pe clcii sau pe vrfurile degetelor, pe partea interioar sau extern a tlpii.
Mecanismele micrii. n timpul micrii e necesar de a micora ncordarea, s nu
ncordm muchii care nu particip la micare. Centrul de greutate al capului este plasat
astfel nct permite balansarea capului. Pentru a face micarea capului trebuie s se mite
uor nainte, e nevoie de a relaxa muchii cefei i atunci capul va pune n micare tot
corpul. Capul trebuie inut drept parc ne-ar trege cineva n sus. Ridicm umerii i i dm
n urm pentru a ndrepta spatele i dm puin bazinul nainte i atunci mergem aa in
poziia corect.
Iluziile senzoriale. Unele micri ni se par corect i fireti dar n realitate nu este aa.
Exerciiul pentru verificarea percepiei iluzorii a posturii corporale: - stnd vertical fr a
privi n jos ndeprtm picioarele la limea oldurilor asfel nct vrfurile picioarelor s
fie orientate strict nainte, s fie paralele. privim apoi la tlpile picioarelor pentru a
verifica dac coincide poziia lor real cu cea iniial.
Interdicia e reprimarea manifestrii spontane a instinctului. Dac recurgem la interdicii
i amnm aciunea de cteva secunde avem posibilitatea de a nelege cum face micarea
i s ne pregtim pentru execuia corect a micrii. Aceasta nseamn s refuzm la
deprinderile vechi duntoare.
Conducerea cu capul. E procesul de coordonare a lucrului cu corpul i a unor pri ale lui,
prin intermediul semnalelor transmise de creier. Trebuie s relaxm gtul pentru ca capul
s se mite nainte i n sus iar spatele s se lungeasc i s se fac mai lat.Gtul relaxat e
condiia obligatory a miscrii, necesar pentru realizarea controlului primar. Dac avem
impresia c un umr este puin mai sus atunci trebuie s il dm n jos la acelai nivel cu al
doi-lea umr, sau dac mergem cu picioarele n pri la fel trebuie s le ndreptm.
Deprinderile i libertatea alegerilor. Deprinderea este comportamentul dictat de reacia
automat la o anumit situaie. Deprinderile pot fi contientizate i necontientizate. n
orice activitate putem urmri legtura dintre procesele intelectuale, emoionale i
fizice. Orice deprindere fizic dobndit n timpul vieii neaprat atrage modificarea
strii emoionale i intelectuale. De aceea dac ne nvm s ne micm liber i firesc,
se va modifica atitudinea noastr fa de via i starea emoional.

Tema7. Sugestia. Procesul de actiune asupra sferei psihice ale omului, legat de diminuarea
aspectului constient si critic in perceptia si realizarea continutului sugerat, legat de lipsa
intelegerii lui active orientate spre un scop anumit. Sugestia poate fi intentionata si
neintentionata, subiectul constientizind sau nu ceea ce face. Autosugestia e o facultate general
umana inegal dezvoltata de la individ la individ. Sugestibilitatea e gradul de suscebilitate la
sugestie care este determinate de pregatirea subiectiva de a se supune sugestiei. Caracteristicile
personalitatii care contribuie la cresterea sugestibilitatii: neincrederea in sine, autoapreciere
scazuta, sentimental inferioritatii, supunerea timidittea, jena, anxietatea, credibilitatea. Scopul
sugestiei e de a obtine modificari in comportament, stari emotionale, idei, conceptii.
V.Gheorghiu predispozitii ale personalitatii: - imaginatia capacitatea subiectului de a crea
mental anumite imagini; -transpunerea capacitatea subiectului sa nu treaca sa se transfere de la o
situatie la alta; - conformismul de a subordona propriile pareri; -supunerea subordonarea
necritica la diferiti stimuli ce vin din exterior. captarea atragerea e o stare prin intermediul
careia selective a atentiei subiectului asupra sursei provocate. Factorii situativi liniste, relaxare,
excitarea stress, oboseala, nivel scazut al informarii. Diferite directii: -studierea legarurii dintre
sugestie si hipnoza; -sugestia ca trasatura a personalitatii; -sugestia ca fenomen social; -sugestia
in psihologia experimentala. Pot fi: -sugestii positive, negative, neuter; -spontane sau elaborate;
aotosugestii su heterosugestii; -blinde sau dure; - implicite sau explicite; -directe intentionata
utilizarea unor formule suggestive care se implimenteaza in sfera psihica a sugeratului; -indirecte
mesajul este ascuns, poate fi realizata prin aluzii, referiri la alta persoana. Eficienta sugestiei
este determinata de: calitatile persoanei; particularitatile persoanei; relatiile ce se stabilesc intre
cei doi; modalitatea de a alcatui mesajul. Sugestiile ca sa fie eficiente cerinte Jenks: sa fie
acceptate de subiect; sa corespunda sistemului lui de valori; sa serveasca scopului propus; sa se
integreze adecvat in activitatea subiectului; sa fie formulate pozitiv; sa fie ritmice, realiste,
simple. Placeboterapia terapia in cadrul careea bolnavul se vindeca de anumite suferinte nu
datorita medicamentului care I sa administrat ci datorita increderii pe care bolnavul in cauza
pune in respectivul medicament, pu ca el autosugestioneaza ca medicamentul care I sa
administrat il va vindeca.
Tema8 Relaxarea. O metoda de reglare psiho fizica a comportamentului uman prin care se
urmareste realizarea unui repaos cit mai profund pe calea obtinerii unei deconectari muscular si
psihice. Reglarea nervoasa: -reglarea medulara prin maduva spinarii; reglarea subcorticala are
un rol important in reglarea tonica si coordonarea dinamica; reglarea corticala. Tipuri si metode
de relaxare: 1. Jecobson Analitice se porneste de la grupe muscular restrinse, generalizindu-se
relaxarea treptat la nivelul intregului organism. 2.Sintetice cu punct de plecare din traditiile
hipnozei medicale, antrenamentul autogen. Schultz elaboreaza metoda aa 20. AA ca un exercitiu
generat din interiorul eului. In cadrul acestei metode subiectul era hipnotizat in mot repetat, trezit
interogat cu privire la strea sa si apoi rehipnotizat mai profund. El a observant ca in stare
hipnotica acestea raportau in mod repetat anumite reasctii fiziologice si psihologice. A mai
observant ca o atitudine relaxata si pasiva din partea subiectului e mai utila pu inducerea unei
stari hipnotice prin intermediul exercitiilor standart si a denut aceasta stare stare autogena. Se
obtin avantaje: odihna si recuperarea dupa effort, autorelaxare, reducerea durerii. 3.Sisteme de
relaxare derivate din ritmica care pun accent pe gest si miscare.
Tema9. Hipnoza. Termenul a fost introdus de James Braid. Hip fiind o stare indusa de regula in
mod artificial, asemanatoare cu somnul, dar diferita de aceasta din punct de vedere fiziologic. E

o stare modificata a organismului produsa prin repetarea unor stimuli in care sugestia este mai
eficienta decit de obicei. Caracteristicile starii hipnotice Hilgard: 1.reducerea functiei de
planificare- subiectul hipnotizat pierde initiative si nu doreste sa realizeze actiunile planificate pe
cont propriu. 2.redistribuirea atentiei se accentuiaza selectivitatea atentiei ea fiind orientate in
mod special spre ceea ce spune si ce face hipnotizatorul. 3.capacitatea crescuta a productiei
imaginative reprezentarile in timpul hipnozei sunt destul de vii. 4.reducerea controlului asupra
realitatii, acceptarea distorsiunilor subiectul accepota amintiri false, schimbari ale personalitatii.
5.Cresterea gradului de sugestibilitate in hipnoza comparative cu starea obisnuita. 6.Accentuarea
comportamentului de jucare a unui rol subiectul executa si actiuni simple dar si actiuni complexe
legate de rolul asumat. 7.Aparitia amneziei post hipnotice se instaleaza spontan mai ales in
starile de transa profunda. 8.Starea de relaxare psihofizica lipsa de interes pentru ceeea ce se
petrece in jur, dorinta de a urma cu exactitate instructiunile terapeutului. 9.Scaderea acuitatii
perceptive. Fazele: Faza de pregatire se explica in ce consta hipnoza, ce se asteapta de la el, ce
efecte va avea, ce avantaje are metoda. Inductia hipnotica cuprinde acele component pe care I
le cere hipnotizatorul- sugerarea imobilitatii, fixarea privirii, administrarea unor stimuli
monotoni. Adincirea transei dupa ce a realizat inductia terapeutul se va stradui sa obtina o
mai mare profunzime a starii hipnotice, va incepe sa administreze sugestii terapeutice specifice.
Dehipnotizarea trezirea subiectului. Hipnoza se aplica in mai multe directii: in chirurgire, in
combaterea durerilor organice, in dermatologie, in tulburarile endocrine, in neurologie,
tratamentul alcoolismulu. Hipnoterapia. Reprezinta tratamentul psihoterapeutic realizat cu
ajutorul hipnozei.
Tema10 Yoga. Inseamna extaz si iluminare, o metoda de perfectiune si autoreglare. Scopul de a
uni constiinta cu sine insasi si include numeroase tehnici orientate spre atingerea acestui scop.
Activitatile: 1.Asanele sunt un sistem de exercitii fizice statice care au efecte fravorabile asupra
dezvoltarii sistemului muscular asupra functionarii sistemului nervos si a organelor interne.
Exeple: Padahastasana, bhujangasana, talasana, trikonasana, sarvangasana, paschimottanasana,
sputa vajrasana, 2.Pranyama sunt exercitii de respiratie controlata. Tipuri de respiratie:
respiratia abdominal; resp costala sau mediana; resp claviculara sau superioara; resp cu apnee;
viteza respiratiei poate fi lenta sau rapida; expiratia poate fi lenta, brusca, insotita de emiterea
unor sunet; resp ritmica; inspiratie lenta si profunda; inspiratie profunda parca amirosim o floare.
3Meditatia. E o practica mentala cale limiteaza stimulilor externi prin directionarea atentiei
asupra unui stimul unic. E o metoda care duce la inlaturarea simptomelor nevrotice, produce la
pacient o stare de bine in general. Forme de meditatie: - meditatia asupra respiratiei subiectul
se relaxeaza sit rage atentia asupra aerului care intra si iese din organism. meditatia
standardizata pentru clinica CSM. Pacientul allege un sunet si apoi il repeat mintal. metoda
ROM pacientul repeat cuvintul ONE cautind sa realizeze pronuntarea mentala a respectivului
cuvint pe fiecare expiratie. Efecte benefice: reducerea tensiunii psihice si anxietatii; ameliorarea
autoaprecierii; cresterea rezonantei emotionale, intarirea sentimentului identitatii personale,
scaderea nevrozitatii si irascibilitatii.