Învaţă Să Foloseşti Puterea Afirmaţiilor În de Zile: Louise L.Hay

LO U ISE L.
HAY
învaţă cum să foloseşti

puterea afirmaţiilor
în 21 de zile
Traducere din limba engleză de

MONICAVIŞAN
Editura For You

Bucureşti
Despre „Seria 21 de zile"
ercetările au arătat că instalarea unui obicei ne

C cesită o practică de 21 de zile. Acesta este mo
tivul pentru care Hay House a hotărât să adapteze opera
unora dintre cei mai prestigioşi autori ai săi în aceste scurte
cursuri de 21 de zile, special concepute pentru dezvoltarea
măiestriei în privinţa unor subiecte precum acesta de faţă,
al afirmaţiilor.
Învaţă cum să foloseşti puterea afirmaţiilor în 21 de
zile este inspirată de renumitele cărţi ale Louisei L. Hay
Afirmaţiile pozitive. Experimentează chiar acum tot ce
poate f i mai bun în viaţă, Pot fa c e acest lucru! şi Poţi să-ţi
vindeci viaţa.
Nota autoarei
Multe dintre exerciţiile prezente în capitolele urmă

toare trebuie executate pe o foaie de hârtie. Prin urmare,
îţi recomand să ţii la îndemână un carneţel sau un jurnal,
împreună cu un creion, pe măsură ce foloseşti această carte.
Introducere
B ine ai venit în lumea afirmaţiilor! Alegând să

foloseşti instrumentele din această carte, ai luat
decizia conştientă de a-ţi vindeca viaţa şi a înainta pe calea
schimbării pozitive... iar m om entul pentru acea schimbare
pozitivă este acum! N iciun m om ent nu e mai bun ca pre
zentul pentru a prelua controlul asupra propriilor gânduri.
Alătură-te nenumăratelor persoane care şi-au schimbat viaţa
în bine făcând ceea ce îţi propun şi ţie în aceste pagini.
Practica afirmaţiilor nu constituie o muncă dificilă. Ea
poate fi o experienţă plină de v o io şie pe măsură ce ridici po
vara vechilor convingeri negative, eliberându-le în neantul
din care s-au ivit.
Doar pentru că am crezut ceva negativ despre sine
• A
sau viaţa proprie nu înseam nă că era şi adevărat. In copi
lărie auzim lucruri negative despre noi şi despre viaţă şi le
acceptăm ca şi cum ar fi adevărate. A cum , vom supune exa
minării lucrurile pe care le-am crezut şi vom lua decizia fie
de a continua să le credem , întrucât ne susţin şi ne fac viaţa
fericită şi îm plinită, fie de a renunţa la ele. îm i place să-m i
im aginez că renunţ la convingerile învechite aruncându-le
într-un râu, iar ele plutesc uşor la vale dizolvându-se şi dis
părând, fără a se mai întoarce vreodată.
Vino în grădina mea şi plantează noi gânduri şi idei,
frumoase şi hrănitoare. Viaţa te iubeşte şi vrea să ai tot ceea
ce este mai bun. Viaţa vrea să ai pace în minte, bucurie in
terioară, încredere şi respect, precum şi iubire de sine din
abundenţă. Meriţi să te simţi întotdeauna relaxat în preajma
tuturor şi să-ţi creezi o viaţă înfloritoare. Prin urmare, per-
mite-mi să te ajut să plantezi aceste idei în noua ta grădină.
Poţi să le îngrijeşti şi să priveşti cum se transformă în flori şi
fructe minunate, care, în schimb, îţi vor hrăni întreaga viaţă.
Z Z>LUQ/ 1
<
Ce sunt afirmaţiile?
entru aceia care nu sunt familiarizaţi cu afirma

P ţiile şi care nu au lucrat niciodată cu ele, doresc
să explic puţin ce sunt acestea şi cum funcţionează. Foarte
simplu spus, o afirmaţie reprezintă orice spui sau gândeşti.
O mare parte din ceea ce spun şi gândesc oamenii în mod
normal este ceva destul de negativ şi nu creează experienţe
reuşite. Dacă vrei să-ţi vindeci viaţa, trebuie să-ţi antrenezi
din nou gândirea şi vorbirea în tipare pozitive.
O afirmaţie deschide uşa. Este punctul de început pe
calea schimbării. în esenţă, îi spui minţii subconştiente „îmi
asum responsabilitatea. Sunt conştient că există ceva ce pot
face pentru a mă schimba“. Când vorbesc despre folosirea
puterii afirmaţiilor mă refer la alegerea conştientă a cuvin
telor care fie vor elimina ceva din viaţa ta, fie te vor ajuta să
creezi ceva nou în ea.
Orice gând pe care îl întreţii şi orice cuvânt pe care
îl rosteşti constituie o afirmaţie. Discuţiile cu tine însuţi,
9
-L o u ise L. Hay --
dialogul tău interior, reprezintă un curent de afirmaţii

Foloseşti afirmaţii în orice clipă, fie că o ştii sau nu. Afirmi
şi creezi propriile experienţe de viaţă, cu fiecare gând şi fi.
ecare cuvânt.
Convingerile tale sunt doar tipare de gândire uzuale
pe care le-ai deprins în copilărie. Multe dintre ele funcţi
onează benefic pentru tine. Altele îţi pot limita abilităţile
de a crea exact lucrurile pe care spui că le doreşti. Ceea ce
doreşti poate fi extrem de diferit de ceea ce crezi că meriţi.
Trebuie să fii atent la propriile gânduri ca să poţi începe să
le elimini pe acelea care îţi creează experienţe pe care nu le
vrei în viaţă.
Te rog, fii conştient de faptul că fiecare plângere este o
afirmare a ceva ce crezi că nu vrei în viaţa ta. De fiecare dată
când te înfurii, afirmi că vrei mai multă furie în viaţa ta. De
fiecare dată când te simţi victimă, afirmi că vrei să continui
să te simţi o victimă. Dacă simţi că Viaţa nu-ţi oferă ccca ce
doreşti, cu siguranţă nu vei avea parte de bunătăţile pe care
Viaţa le oferă altora - cel puţin, până în momentul în care îţi
vei schimba modul în care gândeşti şi vorbeşti.
Nu eşti un om rău pentru că gândeşti aşa cum o faci.
Pur şi simplu, nu ai învăţat niciodată să gândeşti şi să vor
beşti. Oameni de pe tot cuprinsul lumii încep acum să în
veţe că gândurile creează experienţe. Părinţii tăi nu ştiau
asta probabil, deci nu aveau cum să te înveţe. Ei te-au în
văţat cum să priveşti viaţa în modul în care părinţii lor i-au
învăţat. Prin urmare, nimeni nu este de vină. Totuşi, e tim
pul să te trezeşti şi să începi să-ţi creezi conştient viaţa, în
moduri care îţi fac plăcere şi te susţin. Tu poţi să o faci. Eu
pot să o fac. Cu toţii putem să o facem - trebuie doar să
învăţăm cum.
10
. o— »* • învaţă cum să foloseşti puterea afirm aţiilo r în 21 d e zile —■e— i -
Pe parcursul acestci cărţi voi acoperi diferite subiecte

şi preocupări, de la stima de sine şi emoţiile înfricoşătoare
până la gândirea critică şi iertare, de la sănătate şi îmbătrâ
nire până la succesul în muncă, bani şi prosperitate şi de la
iubirea de sine până la prietenie, iubire şi intimitate. îţi ofer,
de asemenea, excrciţii care îţi vor arăta cum să realizezi
schimbări pozitive în aceste domenii.
Unii oameni susţin că „Afirmaţiile nu funcţionează"
(ceea ce reprezintă o afirmaţie în sine), când, de fapt, ceea
ce vor ei să spună este că nu ştiu cum să le folosească în
mod corect. Ei pot spune „Sunt din ce în ce mai prosper“,
gândind apoi „Ah, asta e o prostie, ştiu că n-o să funcţio
neze“. Care dintre afirmaţii crezi că va prevala? Cea nega
tivă, bineînţeles, fiind parte a unui mod uzual, foarte vechi,
de a privi viaţa. Uneori, oamenii îşi vor spune afirmaţiile
o dată pe zi, plângându-se în restul timpului. Practicate în
acest mod, afirmaţiile vor avea nevoie de mult timp pen
tru a da roade. Afirmaţiile de insatisfacţie vor învinge în
totdeauna întrucât sunt mai numeroase şi, de obicei, sunt
rostite în asociere cu emoţii puternice.
Cu toate acestea, rostirea afirmaţiilor constituie doar
o parte a procesului. Mult mai important este ceea ce faci în
restul zilei şi noaptea. Secretul prin care îţi determini afir
maţiile să lucreze rapid şi consistent constă în pregătirea
unei atmosfere în care acestea pot creşte. Afirmaţiile sunt
precum seminţele plantate în sol: pământ deficitar = creş
tere deficitară. Pământ bogat = creştere abundentă. Cu cât
mai mult îţi alegi gânduri care te fac să te simţi bine, cu atât
mai repede lucrează afirmaţiile.
Prin urmare, menţine gânduri fericite! Este simplu şi
este realizabil. Modul în care alegi să gândeşti chiar acum
11
este pur şi simplu aceasta: o alegere. Poate nu-ţi dai seama -
întrucât ai gândit în propriul tău mod de prea mult timp;
însă, cu adevărat, este o alegere.
Acum... astăzi... în acest moment... poţi alege să-ţi
transformi gândirea. Viaţa ta nu-şi va schimba direcţia peste
noapte. însă, dacă eşti perseverent şi faci zilnic alegerea de
a întreţine gânduri care te fac să te simţi bine, cu siguranţă
vei declanşa schimbări pozitive în orice aspect al vieţii.
Z & iu a /2
Puterea afirmaţiilor
stăzi este o nouă zi. Este o zi în care începi să-ţi

A creezi o viaţă plină de bucurie şi de satisfacţii.
Este ziua în care începi să te eliberezi de toate limitările. Este
ziua în care poţi să înveţi secretele vieţii. Iţi poţi schimba
viaţa în mai bine. Ai deja în tine instrumentele cu care să faci
asta. Aceste instrumente sunt gândurile şi convingerile tale.
în cartea de faţă, te voi învăţa cum să foloseşti asemenea
instrumente pentru a-ţi îmbunătăţi calitatea vieţii.
Eu mă trezesc în fiecare dimineaţă cu binecuvântări şi
recunoştinţă pentru viaţa minunată pe care o duc, alegând
să menţin gânduri fericite, indiferent de ceea ce fac ceilalţi.
Nu, nu fac asta 100% din timp, dar acum sunt la 75-80% ,
ceea ce a produs o diferenţă semnificativă în măsura în care
mă bucur de viaţă şi cât de mult bine pare a curge în lumea
mea de zi cu zi.
Unicul moment în care trăieşti vreodată este momen
tul prezent. Este unicul moment asupra căruia ai control.
„Ieri este istorie, mâine este un mister, astăzi este un dar,
13
• Louisc L. Hay -
motiv pentru care îl numim p rezen t/“ Maureen M acGinnis

profesoara mea de yoga, repeta această idee la fiecare curs
Dacă nu alegi să te simţi bine în acest m om ent, cum altfel
poţi crea momente viitoare de abundenţă şi amuzament?
Cum te simţi chiar acum? Te simţi bine? Te simţi rău^
Care sunt em oţiile tale actuale? Ce îţi spune „stom acul“?
Vrei să te simţi mai bine? Atunci îmbrăţişează o senzaţie sau
un gând mai bun. Dacă te simţi rău în vreun fel - trist, moro
cănos, indignat, m ânios, înfricoşat, vinovat, deprimat, gelos,
critic etc. - înseamnă că, temporar, ai pierdut conexiunea cu
fluxul experienţelor pozitive cu carc Universul te aşteaptă.
Nu-ţi risipi gândurile în învinovăţire. N icio persoană, niciun
loc sau lucru nu are vreun control asupra em oţiilor talc întru
cât nu ele gândesc în mintea ta.
De asemenea, acesta este m otivul pentru care nu ai, în
realitate, niciun fel de control asupra altora - vezi tu, nu le
poţi controla gândurile. N im eni nu poate controla pc cineva
fără a i se oferi permisiunea. Poţi prelua control deplin doar
asupra propriului mod de a gândi. Este singurul lucru asu
pra căruia vei avea vreodată control total. Ceea cc alegi să
gândeşti este ceea ce vei primi în viaţă. Eu am ales să m en
ţin gânduri de bucurie şi apreciere - şi poţi face şi tu asta.
Ce tipuri de gânduri te fac să te simţi bine? Gânduri
de iubire, apreciere, recunoştinţă, experienţe legate de o co
pilărie fericita? Gânduri în care te bucuri că eşti în viaţă şi
îţi binecuvântezi corpul cu iubire? Te bucuri cu adevărat de
a cest m om ent prezent şi eşti încântat cu privire la ziua de
* In limba engleză, present înseamnă şi „prezent“, şi „dar

„cadou“, (n. tr.)
14
-în v aţă cum să foloseşti puterea afirmaţiilor în 21 de zile - -
mâine? Menţinerea acestui tip de gânduri este un act de iu

bire de sine, iar iubirea de sine creează miracole în viaţa ta.
A rosti afirmaţii înseamnă a alege conştient să gândeşti
anumite gânduri care vor manifesta rezultate pozitive în v i
itor. Ele creează un punct central care îţi permite să începi
schimbarea propriului mod de a gândi. Declaraţiile afirma
tive trec dincolo de realitatea prezentului către crearea viito
rului, prin intermediul cuvintelor pe care le foloseşti acum.
Când alegi să spui „Sunt foarte prosper", s-ar putea,
de fapt, să ai foarte puţini bani în bancă în acel m om ent;
ceea ce faci, însă, este să plantezi sem in ţele pentru prosperi
tatea viitoare. De fiecare dată când repeţi această declaraţie,
reafirmi sem inţele pe care le-ai plantat în atm osfera propriei
minţi. A cesta este m otivul pentru care îţi doreşti să fie o
atmosferă fericită. Lucrurile cresc m ult mai repede într-un
sol fertil, bogat.
Este important să-ţi rosteşti întotdeauna afirmaţiile
la timpul prezent şi fară prescurtări. (D eşi eu fo lo sesc pre
scurtări în cărţile m ele, nu le utilizez niciodată în afirma
ţii întrucât nu doresc să le dim inuez puterea.) D e exem plu,
afirmaţiile tipice ar începe cu „Eu am ...“ sau „Eu su n t../4.
Dacă spui „Am să...“ sau „Voi avea...“, atunci gândul tău ră
mâne acolo, în viitor. Universul îţi ia gândurile şi cuvintele
a d litteram şi îţi oferă ceea ce spui că doreşti. întotdeauna.
Acesta este un alt m otiv pentru a m enţine o atm osferă m en
tală fericită. Este mai uşor să gândeşti afirmaţii p ozitive
atunci când te simţi bine.
Gândeşte în acest fel: fiecare gând pe care îl ai co n
tează, deci nu-ţi risipi preţioasele gânduri. Fiecare gând
pozitiv aduce binele în viaţa ta. Fiecare gând negativ în de
părtează binele, îl m enţine în afara accesului tău. D e câte
15
Louisc L. H ay — -
ori, în viaţă, ţi s-a întâmplat să fii aproape de obţinerea unui

lucru bun, care părea că ţi-a fost sm uls în ultima clipă?
Dacă-ţi poţi aminti care era atm osfera ta m entală în acele
m om ente, vei avea răspunsul. Prea m ulte gânduri negative
creează o barieră îm potriva afirmaţiilor pozitive.
Dacă spui „Nu vreau să mai fiu bolnav“, aceasta nu
este o afirmaţie pentru o bună stare de sănătate. Trebuie să
declari lim pede ceea ce doreşti: „A ccept sănătatea perfectă
acum “. „Urăsc maşina asta" nu-ţi va aduce o frum oasă ma
şină nouă întrucât nu te exprim i clar. Chiar dacă vei primi o
maşină nouă, în scurt timp probabil că o vei uri întrucât asta
este ceea ce ai afirmat. D acă vrei o m aşină nouă, spune ceva
de genul „Am o frumoasă m aşină nouă care corespunde tu
turor nevoilor m ele“.
A uzi oam eni spunând „Viaţa e nasoală!“ (o afirmaţie
a
îngrozitoare). Iţi im aginezi ce experienţe va atrage această
declaraţie? B ineînţeles, viaţa nu este nasoală - gândirea ta
este astfel! A cel gând te va face să te sim ţi îngrozitor. Şi,
când te simţi astfel, binele nu poate intra în viaţa ta.
N u-ţi pierde timpul pledând pentru propriile limitări:
relaţii proaste, problem e, boli, sărăcie etc. Cu cât vorbeşti
m ai m u lt despre problem e, cu atât mai m ult le ancorezi la
locul lor. N u da vina p e alţii pentru ceea ce pare a fi greşit în
viaţa ta - iată o altă pierdere de timp. A m inteşte-ţi că te afli
sub incidenţa leg ilo r propriei conştiin ţe, propriilor gânduri,
şi că atragi către tine anum ite experien ţe ca rezultat al m o
dului în care gân d eşti.
Când îţi sch im b i p rocesu l gân dirii, totul din viaţa ta se
sch im b ă. Vei fi uim it şi încântat să o b serv i m odul în care oa-
a •
m e n i, locuri, lucruri şi situaţii se pot sch im b a. învinovăţirea

e s te doar o altă afirm aţie n eg a tiv ă - şi n-ai dori să-ţi risipeşti
16
învaţă cum să foloseşti puterea afirmaţiilor în 21 de zile —
gândurile preţioase asupra ei. în schim b, învaţă să-ţi trans

formi afirmaţiile negative în unele pozitive. De exemplu:
îmi urăsc corpul. DEVINE îmi iubesc şi îmi apreciez corpul.
Niciodată nu am Banii curg cu abundenţă în viaţa

DEVINE
suficienţi bani. mea.
îi permit corpului meu să se

M-am săturat să
DEVINE întoarcă la sănătatea lui naturală,
fiu bolnav.
înfloritoare.
îmi onorez corpul şi am mare

Sunt prea gras. DEVINE
grijă de el.
Nimeni nu mă R ăspândesc iubire, iar iubirea îmi

DEVINE
iubeşte. um ple viaţa.
D escopăr ta len te pe care nu

Nu sunt creativ. DEVINE
ştiam că Ie p o sed .
Sunt blocat
M inunate uşi noi mi se deschid
într-un loc de DEVINE
to t timpul.
muncă groaznic.
Mă aflu în procesul unei
Nu sunt suficient
DEVINE schimbări pozitive şi merit to t
de bun.
c e ea ce e mai bun.
A ceasta nu înseam nă că trebuie să te îngrijorezi în

privinţa fiecărui gând pe care îl ai. Când începi să dem arezi
schimbarea şi eşti cu adevărat atent la propriile gânduri, vei
fi îngrozit înţelegând cât de negativă a fost o mare parte a
gândirii tale. Aşadar, când prinzi un gând negativ, spune-ţi
„Acesta este un gând vechi; aleg să nu mai gândesc în acest
fel . G ăseşte apoi un gând pozitiv cu care să-l înlocuieşti
17
Louise L. Hay -
cât dc repede poţi. Nu uita că vrei să tc simţi bine cât de

mult posibil. Gândurile de amărăciune, indignaie, învino-
văţire şi ruşine te fac să te simţi îngrozitor. Iar acesta este
un obicei de care chiar vrei să scapi.
Afirmaţiile reprezintă soluţii care vor înlocui orice
problemă ai avea. Ori de câte ori ai o problemă, repetă
încontinuu:
Totul este bine. Totul lucrează pentru binele meu

cel mai înalt. Din această situaţie va ieşi numai bine.
Sunt în siguranfă.
Această simplă afirmaţie va produce miracole în viaţa

ta. îţi sugerez şi să eviţi împărtăşirea afirmaţiilor tale cu
persoane care pot dispreţui astfel de idei. Când tocmai te-ai
apucat, cel mai bine este să le păstrezi pentru tine, până
în momentul în care obţii rezultatele dorite. Atunci, priete
nii tăi vor spune „Viaţa ta s-a schimbat atât dc mult... Eşti
foarte diferit. Ce anume ai făcut?“.
Parcurge acest capitol de mai multe ori, până îi înţe
legi cu adevărat principiile şi poţi trăi la înălţimea lor. De
asemenea, concentrează-te asupra celor mai semnificative
capitole pentru tine şi practică în special acele afirmaţii. Şi
nu uita să-ţi creezi afirmaţii proprii.
Iată câteva afirmaţii pe care le poţi folosi chiar acum:
Pot să mă sim t bine în ceea ce mă priveşte!

Pot să fa c schimbări pozitive în viaţa mea!
Pot să fa c asta!
r & iu a /3
Stima de sine
stăzi vom examina subiectul stimei de sine. Un

A lucru e sigur: nu vei avea niciodată stimă de sine
corespunzătoare dacă întreţii gânduri negative despre tine
însuţi. Stima de sine înseamnă doar a te simţi bine în ceea
ce te priveşte. Şi, când se întâmplă acest lucru. îţi dezvolţi
încrederea. Iar încrederea construieşte apoi stima de sine -
fiecare pas se sprijină pe celălalt. De îndată ce ai pus ritmul
în mişcare, poţi obţine aproape orice.
întrucât stima de sine presupune ceea ce crezi despre
tine însuţi, ai libertatea de a gândi orice doreşti. Prin ur
mare, de ce să vrei să te devalorizezi?
Te-ai născut extrem de încrezător. Ai intrat în această
lume cunoscând cât de minunat eşti. Erai atât de perfect ca
bebeluş! Nu trebuia să faci nimic - erai deja perfect - şi te
comportai ca şi când ai fi fost conştient de asta. Ştiai că eşti
centrul Universului. Nu-ţi era teamă să ceri ceea ce doreai.
Iţi exprimai emoţiile liber. Mama ta ştia când erai furios;
19
—L ouise L. H ay
de fapt, toţi vecinii ştiau. Iar când erai fericit

lumina întreaga încăpere. Erai atât de nlin , ’ s^rasu' tâu
încredere! ,Ub,re Si de
Bebeluşii m or dacă nu prim esc iubire. Când * •
în vârstă, învăţăm să trăim tară iubire, însă niciun b e b ^
nu poate suporta asta. D e asem en ea, b ebeluşii îşi iu b e s c ^
care părticică a corpului lor, chiar şi propriile f e c a l e ^ u ^
nicio vinovăţie sau ruşine, nu fac com paraţii. Ei ştiu că ' ^
unici şi minunaţi. SUnt
Şi tu erai la fel. A p oi, cum va, în tim pul copilăriei, pă

rinţii tăi bine intenţionaţi ţi-au transferat propriile senzaţii
de nesiguranţă şi te-au învăţat să sim ţi lipsurile şi frica. în
acel moment, ai început să-ţi n egi propria măreţie. Aceste
gânduri şi em oţii nu au fost adevărate niciodată şi, cu si
guranţă, nu sunt adevărate nici acum . Aşadar, doreşti să
te întorci la vrem urile în care ştiai cu adevărat cum să fii
încrezător.
Exerciţiu: Mă aprob pe mine însumi

Am oferit acest exerciţiu m ultor sute de persoane, iar
rezultatele sunt extraordinare. Pentru următoarea lună, spu-
ne-ţi încontinuu „Mă aprob pe m ine în su m i1'.
Fă asta cel puţin de 3 0 0 sau 4 0 0 de ori pe zi. Nu,
nu înseamnă prea mult. Când te îngrijorezi, treci peste pro
blema ta cel puţin de atâtea ori. Lasă „M ă aprob pe m ine în
sumi să devină mantra ta, ceva ce doar îţi spui încontinuu,
aproape nonstop.
A rosti afirmaţia „Mă aprob pe m ine în su m i“ este un
roo garantat de scoate la iveală din conştiinţă tot ceea ce sl
afla m opoziţie cu ea.
20
u , - cum să foloseşti puterea afirmaţiilor in 21 de zile -*
Când apar gânduri negative, precum „Dar cum să mă

aprob pe mine însumi când sunt gras?“, „E o prostie să gân
deşti că aşa ceva poate funcţiona“, „Nu sunt bun de nimic“
sau orice altă trăncăneală negativă, exact acesta este mo
mentul pentru a prelua controlul asupra minţii. N u acorda
acestor gânduri nicio importanţă. Doar vezi-le drept ceea ce
sunt: un alt mod dc a te menţine blocat în trecut. Spune-le
acestor gânduri, cu blândeţe, „Vă las să vă duceţi; mă aprob
pe mine însumi“.
Chiar şi a lua în considerare efectuarea acestui exer
ciţiu poate scoate la iveală o grămadă de idei, precum „E o
prostie“, „Nu simt că ar fi adevărat“, „E o minciună*4, „Sună
a îngâmfare“ sau „Cum să mă aprob pe mine însumi când
fac asta?“.
Lasă toate aceste gânduri să se ducă. Ele sunt doar
gânduri de rezistenţă. Nu au nicio putere asupra ta - decât
dacă alegi să crezi în ele.
„Mă aprob pe mine însumi, mă aprob pe m ine însumi,
mă aprob pe mine însumi.“ Indiferent ce se întâmplă, in
diferent cine ce îţi spune, indiferent cine ce îţi face, doar
continuă să afirmi asta. De fapt, când îţi poţi spune asta în
momentul în care cineva îţi face ceva neplăcut, vei şti că te
schimbi şi te dezvolţi.
Gândurile nu au putere asupra noastră decât dacă le-o
oferim noi. Gândurile sunt doar cuvinte înşirate laolaltă.
Ele nu au absolut niciun înţeles. Doar noi le oferim înţeles.
Să alegem, aşadar, să m enţinem gânduri care ne hrănesc şi
ne susţin.
Să te priveşti în ochi şi să em iţi o declaraţie p ozi
tivă este unul dintre cele mai rapide moduri în care poţi
obţine rezultate benefice prin intermediul afirmaţiilor. Le
21
e - « - * - L o u is e L. H ay - o - » » *
cer oamenilor să se privească în ochi şi să spună ceva

zitiv despre ei înşişi de fiecare dată când trec prin faţaV ^'
oglinzi. Unei
Prin urmare, alege gânduri noi pe care să le ai h
. i • . • UCsPrp
tine însuţi. Şi alege cuvinte noi prin care să-ţi spui cât de
măreţ eşti şi cum m eriţi tot b in e le pe care Viaţa îl are ^
oferit. Menţine gânduri care te fac fericit. R ealizează lu
cruri care te fac să te simţi bine. Fii cu oam eni care te fac să
te simţi bine. Mănâncă tot ceea ce-ţi face corpul să se simtă
bine. Mergi într-un ritm care te face să te simţi bine.
Afirmaţii pentru stim a de sine
Una dintre barierele în calea funcţionării afirmaţiilor

pozitive este senzaţia de „a nu fi suficient de bun“ ; simţi că
nu meriţi să ai lucruri bune în viaţă. Iată în continuare o listă
de afirmaţii pentru stima de sine. Vezi cât de multe poţi me
mora, apoi repetă-le cât mai des. Făcând asta, acea senzaţie
de „lipsă de valoare“ pe care o întreţii se poate transforma
într-una de stimă de sine. Apoi, observă cum se materiali
zează afirmaţiile tale pozitive.
• Aleg să mă simt bine în ceea ce mă priveşte.
• Stau pe propriile mele picioare. îmi accept şi îmi
folosesc puterea personală.
• Sunt pe deplin potrivit oricăror situaţii.
•N u contează ce spun sau fac alţii. Contează modul
in care aleg să reacţionez şi ceea cc aleg să cred des
pre mine însumi.
Văd lumea prin ochii iubirii şi acceptării. Totul este
bine în lumea mea.
• învaţă cum să foloseşti puterea a firm aţiilo r in 21 de zile *-
Stim a m ea de sine este ridicată întrucât onorez ceea

ce sunt.
Merit tot ceea ce este bun.
Viaţa mea devine din ce în ce mai extraordinară cu
fiecare zi. Abia aştept să văd ce îmi aduce fiecare
nouă oră.
Nu sunt nici prea puţin, nici prea mult şi nu trebuie
să dovedesc asta mie însumi sau altcuiva.
Sunt încrezător că pot găsi o soluţie pentru fiecare
problemă pe care e posibil să o creez.
Viaţa mă susţine în orice mod posibil,
înaintez prin viaţă şi ştiu că sunt în siguranţă - pro
tejat şi îndrumat divin.
îi accept pe alţii aşa cum sunt ei, iar ei, în schimb,
mă acceptă pe mine.
Sunt minunat şi mă simt extraordinar. Sunt recunos
cător pentru viaţa mea.
Am stima de sine, puterea şi încrederea de a înainta
în viaţă cu uşurinţă.
r & iu a / 4
Schimbarea
stăzi vom explora un subiect pe care mulţi dintre

A noi îl acceptă cu greu: schimbarea. Deşi cu toţii
dorim să ne schimbăm viaţa şi să avem parte de situaţii din
ce în ce mai favorabile şi mai uşoare, nu vrem să trebuiască
să ne schimbăm. Preferăm mai degrabă ca situaţiile să se
schimbe. Dar, pentru ca acest lucru să se producă, trebuie să
ne schimbăm în interior. Trebuie să ne schimbăm modul de
a gândi, modul de a vorbi, modul în care ne exprimăm pe noi
înşine. Doar atunci se vor produce schimbările exterioare.
Am avut întotdeauna o tendinţă către încăpăţânare.
Chiar şi acum, când decid să fac o schimbare în viaţa mea,
această încăpăţânare iese uneori la suprafaţă, iar rezistenţa
la schimbarea modului meu de a gândi este puternică. Devin
temporar infatuată, furioasă şi retrasă. Da, asta încă se întâm
plă în interiorul meu, după toţi aceşti ani de lucru. Este una
dintre lecţiile mele. Totuşi, când acestea se petrec acum, ştiu
că am ajuns la un punct important al schimbării. De fiecare
25
■ O— » -L o u ise L. Hay . 0 .__^
dată când decid să realizez o schimbare în viat-

rez ceva, intru şi mai adânc în interior pentru a f*^ ^ c|'bc-
Fiecare strat vechi trebuie să se retragă aCeste«-
locuit cu o nouă gândire. Cu unele este uşor, c u lk T 3 fi 'n'
cum ai încerca să ridici un bolovan cu o pană " e Ca Şi
Cu cât mă agăţ mai perseverent de o convin
che atunci când spun că vreau să fac o schimbare8^ Ve'
mai convinsă sunt de faptul am atins un punct foarte ^ ^
tant de eliberat. Numai învăţând aceste lucruri îi r„J-11por'
. . . .la rândul
pe alţii - , , meu. 1111 11 Pot învăţa
Am convingerea că mulţi profesori cu adevărat buni
nu provin din familii fericite, unde totul era uşor. Ei vin din
locuri cu multă durere şi suferinţă şi au lucrat cu aceste stra
turi pentru a ajunge în spaţiul din care îi pot ajuta acum pe
alţii să devină liberi. Mulţi profesori valoroşi lucrează con
tinuu pentru a elibera şi mai mult, pentru a îndepărta straturi
şi mai adânci de limitare. Aceasta este o ocupaţie de-o viaţă.
Diferenţa esenţială dintre modul în care lucram în tre
cut pentru eliberarea convingerilor şi modul în care lucrez
astăzi este că, acum, nu mai trebuie să fiu furioasă pe mine
însămi pentru a face asta. Nu mai trebuie să aleg să cred că
sunt o persoană rea doar pentru că am descoperit altceva de
schimbat în interiorul meu.
Lucrul mental pe care îl realizez acum este precum
curăţarea unei case. Trec prin camerele mele mentale şi exa
minez gândurile şi convingerile din ele. Unele îmi plac, aşa
că le lustruiesc până ajung să strălucească, facându-le astiel
şi mai folositoare. Observ că altele au nevoie de înlocuire
sau reparaţii şi mă ocup de ele în măsura posibilităţilor.
Unele sunt precum ziarele sau revistele vechi, de de
mult, sau precum hainele ce nu îmi mai vin. Pe acestea fie
26
___ j . învaţă cum să foloseşti puterea afirmaţiilor în 21 de zile • —
le donez, fie le arunc la gunoi, scăpând de ele pentru tot

deauna. Nu mai e nevoie să mă enervez sau să mă simt ca şi
cum aş fi o persoană rea pentru a face acestea.
Curăţarea casei mentale după o viaţă de complacere
în gândire negativă e ca şi cum ai trece la un program nu
triţional sănătos după o viaţă de complacere în mâncare
proastă. Deseori, ambele pot crea crize de vindecare. Când
demarezi o schimbare în dieta fizică, trupul începe să arunce
acumulările de reziduuri toxice şi, pe m ăsură ce acest lucru
se petrece, te simţi destul de jalnic o zi sau două. Aşadar,
atunci când iei decizia de a-ţi schim ba tiparele de gândire,
împrejurările par mai rele pentru o vreme.
Aminteşte-ţi pentru o clipă de sfârşitul unei cine fes
tive. Hrana a fost consum ată şi a venit m om entul în care
trebuie să cureţi tava în care a fost preparată friptura. Tava
este toată arsă, acoperită cu coajă, aşa că o pui în apă fier
binte cu detergent, lăsând-o să se înm oaie pentru o vrem e.
Apoi începi să o freci. A cum chiar că totul e dat peste cap:
arată mai urât decât înainte. D ar dacă vei continua să freci,
curând tava o să fie ca nouă.
La fel stau lucrurile şi atunci când cureţi un tipar men
tal ca pe o coajă întărită. Când o înmuiem cu idei noi, toată
vâscozitatea iese la suprafaţă şi o putem observa.
încearcă acum o metodă extrem de eficientă, pe care
o folosesc cu mine însămi şi cu alţii.
E x e rc iţiu : D is p o n ib ilita te a p e n tr u sc h im b a r e
Mai întâi, priveşte în oglindă şi afirmă către tine însuţi

„Doresc să mă schimb“. Observă cum te simţi. Dacă eziţi,
opui rezistenţă sau nu mai doreşti să te schimbi, întreabă-te
27
- c— » - L o u is e L. Hay —- m x _
care sunt m otivele. De care convingere învechit',

Te rog să nu te cerţi; observă doar ce sc în t â m p lă ^ a8âţi?
acea convingere îţi provoacă multă suferinţă. Mă ' c*
unde oare a venit. Tu ştii? "llreb de
Fie că ştii sau nu de unde a venit, hai să face
pentru a o dizolva chiar acum . M ergi din nou la r? |CeVa
priveşte-te adânc în ochi, atinge-ţi gâtul şi rosteşte cu
tare, de zece ori, „D oresc să elib erez întreaga rezistentă«0*
Lucrul cu oglinda este foarte puternic. Copii fiind
mim cea mai mare parte a m esajelor n egative de la c e ' n -
care ne privesc drept în ochi şi, probabil, îndreaptă un dc >
către noi. Ori de câte ori privim în oglin d ă astăzi, cei mai
mulţi dintre noi ne spunem cev a negativ. Fie criticăm felul
în care arătăm, fie ne certăm singuri pentru ceva anume
în opinia m ea, a te privi drept în o ch i şi a face o declaraţie
pozitivă despre tine însuţi reprezintă c e l m ai rapid mod de a
obţine rezultate folosin d afirm aţiile.
Afirmaţii pentru schimbare

Fii dornic să perm iţi producerea sch im b ărilor atunci
când apar în viaţa ta. Fii co n ştien t că lo cu l unde nu-ţi do
reşti schimbarea este exact zo n a în care ai n e v o ie să schimbi
ceva în cea mai mare măsură.
Inteligenţa U niversală răspunde întotdeauna la gân
durile şi cuvintele tale. Lucrurile v o r în c e p e ca teg o ric să se
schimbe pe măsură ce practici a c e ste afirm aţii.
• Schimbările pot în cep e în a c e st m o m en t. Sunt dor
nic să văd cum şi unde am n e v o ie de schim bare.
Viaţa îmi aduce numai ex p erien ţe benefice. Sunt
deschis către schimbări noi şi m in un ate.
28
__ j . ¡n v aţă cum sA foloseşti puterea afirmaţiilor in 21 de zile _
• Eliberez orice limitări bazate pe gânduri negative

învechite. Privesc cu bucurie către viitor.
• Mă simt în siguranţă în lume. Mă simt confortabil
cu schimbarea şi cu creşterea.
• îmi ofer m ic însumi permisiunea de a înainta şi a
îmbrăţişa cu bucurie noul.
• Libertatea şi schimbarea sunt in aer. Renunţ la ideile
vechi.
• Mă simt renăscut. Sunt liber de trecut şi întâmpin
noul cu bucurie.
• îmi deschid conştiinţa către expansiunea vieţii. Există
suficient spaţiu pentru a creşte şi a mă schimba.
• Fiecare schim bare din viaţa m ea m ă poate ridica
spre un nou n ivel de în ţelegere.
• îmi este întotdeauna uşor să mă adaptez şi să mă
schimb. Sunt flexibil şi fluent.
• Mă simt în siguranţă în ritmul şi fluxul vieţii mereu
schimbătoare.
• Fiecare clipă reprezintă o m inunată nouă oportuni
tate de a deveni mai m ult din ceea ce sunt.
• Permit schim bării să se petreacă iară rezistenţă sau
frică. Sunt liber.
• Sunt conştient că tot ceea ce nu vreau să schim b este
exact ceea ce trebuie să schim b în cel mai mare grad.
• Oricine se sch im b ă şi eu perm it schim barea în
oricine.
¿’ Z y iU O ' 5
Emoţiile înfricoşătoare
A stăzi ne vom ocupa de em oţiile înfricoşătoare,

în orice situaţie, eu cred că avem de ales între
iubire şi frică. Experimentăm frica de schimbare, frica de a
nu ne schimba, frica de viitor şi frica de a ne asuma un risc.
Ne este frică de intimitate şi ne este frică de a fi singuri. N e
este frică să-i lăsăm pe oam eni să afle ce avem nevoie şi
cine suntem noi; ne este frică să renunţăm la trecut.
La celălalt capăt al spectrului avem iubirea. Iubirea
este miracolul pe care îl căutăm cu toţii. Iubirea de noi în
şine face miracole în propria viaţă. N u vorbesc despre va
nitate sau aroganţă - acestea nu ţin de iubire, ci de frică.
Vorbesc despre a avea respect pentru noi înşine şi recunoş
tinţă pentru miracolul trupului şi m inţii noastre.
Aminteşte-ţi că, atunci când eşti înfricoşat, nu te iu
beşti şi nu ai încredere în tine însuţi. A nu te simţi „suficient
de bun interferează cu procesul de luare a deciziei. Cum poţi
ua o decizie corectă atunci când nu eşti sigur de tine însuţi?
31
în minunata sa carte Feel the Fear and Do lt 4
(Acceptă-fi teama, dar nu te lăsa inhibat de ea) g' V ' Q;’
jeffers spunea: „Dacă oricine simte frica atunci când
dează ceva cu totul nou în viaţă, dar mulţi «trec totuşi la °N
ţiune» în ciuda fricii, atunci trebuie să înţelegem că nu
reprezintă problema.“ Autoarea continuă afmnând că adev^
rata problemă nu este frica, ci modul în care ne raportăm |
ea. 0 putem aborda dintr-o poziţie de putere sau dintr-una de
neajutorare. Faptul că simţim frica devine irelevant.
Noi vedem ceea ce credem că este problema, iar apoi
descoperim care este adevărata problemă. Lipsa iubirii de
sine şi a nu ne simţi „suficient de buni“ constituie adevăra
tele probleme.
Problemele emoţionale sunt printre cele mai dure
roase. Din când în când ne simţim furioşi, trişti, singuri, vi
novaţi, neliniştiţi sau înfricoşaţi. Când aceste emoţii preiau
conducerea şi devin predominante, viaţa ne devine câmp de
bătălie pentru emoţii concurente.
Ceea ce facem cu emoţiile noastre este important. Le
vom exprima în vreun fel? îi vom pedepsi pe ceilalţi sau ne
vom impune voinţa asupra lor? Vom abuza într-un fel de
noi înşine?
Convingerea conform căreia nu su n tem suficient de
buni se află deseori la rădăcina a ce sto r pro b lem e. Sănătatea
mentală corespunzătoare începe cu iu b irea de sine. Când
ne iubim şi ne aprobăm pe deplin —atât p a rte a bună, cât şi
partea aşa-zis „rea“ -, putem începe să ne schim băm .
O parte din acceptarea de sine constă în renunţarea la
opiniile altora. Multe dintre lucrurile pe carc am ales să le
credem despre noi înşine nu au absolut nicio bază adevărată,
aceste gânduri nu deţin nicio putere asupra no astră dacă
„Învaţă cum sâ foloseşti puterea afirm aţiilor în 21 de zile - O » . -
minăm. Gândurile sunt doar cuvinte înşirate. Ele nu au

|C "lut niciun înţeles. Doar noi le oferim înţeles - şi facem
jco n c en trâ n d u -n e încontinuu asupra m esajelor negative
dii^mintea noastră. Credem tot ceea ce este mai rău despre
noi înşine. Şi alegem ce fel de înţeles să le oferim .
Exerciţiu: Eliberarea
Citind acest exerciţiu, inspiră profund, apoi expiră
şi lasă tensiunea să-ţi părăsească trupul. Lasă-ţi creştetul
capului, fruntea şi faţa să se relaxeze. C apul nu trebuie să
fie tensionat cât citeşti. L asă-ţi lim ba, gâtul şi um erii să se
relaxeze. Apoi spatele, abdom enul şi zona pelviană se re
laxează. Lasă-ţi respiraţia să se lin iştească pe m ăsură ce-ţi
relaxezi picioarele şi tălpile.
Simţi o schimbare palpabilă în corpul tău de când ai
început să citeşti paragraful anterior? în această poziţie re
laxată, confortabilă, spune-ţi „Sunt dispus să mă eliberez.
Renunţ. Dau drumul. Eliberez întreaga tensiune. Eliberez
întreaga frică. Eliberez întreaga furie. Eliberez întreaga vi
novăţie. Eliberez întreaga tristeţe. Renunţ la vechile limi
tări. Renunţ şi sunt în pace. Sunt în pace cu mine însumi.
Sunt în pace cu procesul vieţii. Sunt în siguranţă".
Repeta acest exerciţiu de două sau trei ori. Conştien
tizează în corp cât de uşor te simţi după ce dai drumul. Re
petă-1 oii de câte ori simţi că apar gânduri legate de vreo
ificultate. E nevoie de puţină practică pentru ca rutina să
evină o parte din tine. Când te plasezi mai întâi în această
are de pace, afirmaţiilor tale le este uşor să intre. Devii
sciis şi receptiv la ele. Nu e nevoie să te lupţi, să te
33
. e « M -Louise L. Hay . . __
stresezi sau să te forţezi. Relaxează-te doar ş i me .

d urile potrivite. Da, chiar este atât dc uşor! ° gân.
Exerciţiu: Distrează-te cu copilul tău interio

Când te afli într-o stare de frică sau nelinişte c
împiedică să funcţionezi, e posibil să-ţi fi abandonat '6
interior. Gândeşte-te la câteva modalităţi prin care te notPl'Ul
conecta la el. Ce poţi face pentru a te distra? Ceva specifici
Enumeră 15 modalităţi în care te poţi distra cu c
Iul tău interior. îţi poţi produce bucurie citind cărţi bune
mergând la cinema, lucrând în grădină, scriind în jurnal sau
făcând o baie fierbinte. Ce-ar fi să faci nişte activităţi .co
pilăreşti“? Acordă-ţi timp suficient pentru a te gândi. P0ţi
să alergi pe plajă, să mergi la un loc dejoacă unde să te dai
în leagăn, să desenezi cu creioane colorate sau să te urci
într-un copac. Când ţi-ai făcut lista, încearcă cel puţin o ac
tivitate pe zi. Lasă vindecarea să înceapă!
Priveşte tot ceea ce ai descoperit! Continuă - poţi crea
multă distracţie pentru tine şi copilul tău interior! Simte
cum relaţia dintre voi se vindecă.
Afirmaţii pentru emoţii înfricoşătoare

Am împărţit în categorii afirmaţiile de mai jos pentru
emoţii înfricoşătoare. La fiecare temă există un exemplu de
afirmaţie negativă şi o afirmaţie de contracararc a fiecărei
convingeri. Totuşi, s-ar putea să preferi să le personalizezi,
punând pe hârtie cea mai mare frică a ta pentru fiecare din
tre categoriile enumerate, gândindu-te apoi la o afirnwţie
pozitivă care îi corespunde.
34
-învaţâ cum să foloseşti puterea afirmaţiilor in 21 de zile - o — » -
Fă din aceste afirmaţii o parte a rutinei tale zilnice.

d «teste-le adesea în maşină, la serviciu, când priveşti în
o g l i n d ă sau ori de câte ori simţi cum convingerile negative
ies la suprafaţă.
1. C a rie ră
E xem plu de fric ă : îmi este teamă că nimeni nu-mi
va remarca vreodată valoarea.
E xem plu d e a firm a ţie : Toţi mă apreciază la locul
de muncă.
2. Situaţia locuinţei
Exem plu de frică: N -o să am niciodată o locuinţă a
mea.
Exem plu de afirm aţie: Locuinţa perfectă pentru
mine există şi o accept acum.
3. Relaţii familiale
Exemplu de frică: Părinţii mei nu mă vor accepta
aşa cum sunt.
Exemplu de afirmaţie: îmi accept părinţii, iar ei, la
rândul lor, mă acceptă şi mă iubesc.
4. Bani
Exemplu de frică: îmi este frică de sărăcie.
Exemplu de afirmaţie: Am încredere că toate nevo
ile mele vorf i satisfăcute.
5. Aspect fizic
Exemplu de frică: Cred că sunt gras şi neatrăgător.
Exemplu de afirmaţie: Renunţ la nevoia de a-mi
critica trupul.
35
6. Sex
Exemplu de frică: îmi este teamă că
„fac faţă“. Va trebui
Exemplu de afirm aţie: Sunt relaxat şi
cu viaţa, uşor şi fară efort. "'e'R °dată
7. Sănătate
Exemplu de frică: îmi este teamă că mă voi'
năvi şi nu voi fi capabil să am grijă dc mine îns"1*301'
Exemplu de afirm aţie: Atrag întotdeauna
nul de care am nevoie. Ji'
8. Relaţii
Exemplu de frică: Nu cred că o să mă iubească vre
odată cineva.
Exemplu de afirmaţie: Iubirea şi acceptarea îmi
aparţin. Mă iubesc pe mine însumi.
9. Bătrâneţe
Exemplu de frică: îmi este frică să îmbătrânesc.
Exemplu de afirmaţie: Fiecare vârstă deţine posi
bilităţi infinite.
10. Moarte şi a muri
Exemplu de frică: Şi dacă nu există viaţă după
moarte?
Exemplu de afirmaţie: Am încredere în procesul vie
ţii. Mă aflu într-o călătorie nesfârşită prin eternitate-
11. Generale
Exemplu de frică: Sunt neliniştit tot timpul.
Exemplu de afirmaţie: Sunt în pace.
Exemplu de frică: Oamenii mă sperie.
¡nvaţâc u m s â f o lo s e ş ti p u te r e a a f ir m a ţiil o r in 21 de z ile ? - A
E xem p lu de afirm aţie: Suni iubii şi in siguranţă ori

unde merg.
E xem p lu d e frică: im i este d ificil să-m i exprim
sen tim en tele.
E xem p lu d e a fir m a ţie: Sunt în siguranţă când imi
exprim sentimentele.
Exemplu de frică: Mă simt ca un ratat.
Exemplu de afirm aţie: Viaţa m ea e un succes.
Exemplu de frică: îmi este teamă să fiu singur.
Exemplu de afirm aţie: Exprim iubire ş i atra g iubire
întotdeauna oriunde aş merge.
% > iu a / 6
Gândirea critică
stăzi îl vom privi pe criticul nostru interior —

A acea micuţă voce dinăuntru care critică înconti
nuu ceea ce gândim şi facem. Ai o voce interioară care se
ia de alţii? Vezi lumea prin ochi critici? Judeci orice? Eşti
mereu autocritic?
Majoritatea dintre noi manifestă atât de puternic ten
dinţa de a judeca şi critica, încât nu pot sparge cu uşurinţă
acest obicei. Totuşi, acesta este cel mai important aspect
asupra căruia trebuie lucrat imediat. Nu vom fi niciodată
capabili să ne iubim pe noi înşine până nu ne vom depăşi
nevoia de a da vina pe viaţă.
Cât ai fost bebeluş, erai atât de deschis către viaţă!
Priveai lumea prin ochii încântării. Acceptai viaţa aşa cum
se prezenta, până când ceva era înspăimântător sau cineva te
rănea. Mai târziu, crescând, ai început să accepţi opiniile al
tora şi le-ai transformat în ale tale. Ai învăţat cum să critici.
39
Exerciţiu: Eliberarea de gândirea critică
Să examinăm câteva dintre convingerile talc '
tură cu gândirea critică. Răspunde la următoarele î"i
şi notează răspunsurile. Fii cât de deschis şi de sincer ^
• Care era tiparul familiei tale?
• Ce ai învăţat despre critică de la mama ta?
• Ce anume critica ea?
• Te critica şi pe tine? Dacă da, pentru ce anume?
• Când anume judeca tatăl tău?
• Se judeca şi pe el însuşi?
• Cum anume te judeca pe tine?
• Criticarea celorlalţi era un tipar în familia ta? Dacă
da, cum şi când făceau membrii familiei tale asta?
• Când a fost prima oară când îţi aminteşti că ai fost
criticat?
• Cum îi judeca familia ta pe vecini?
Răspunde acum la următoarele întrebări şi notează
răspunsurile:
• Aveai la şcoală profesori iubitori, care te susţineau,
sau profesori care îţi spuneau întotdeauna ce anume
era în neregulă cu tine? Ce fel de lucruri îţi spuneau?
• Începi să observi de unde ai putut prelua tiparul cri-
ticist? Cine a fost cea mai critică persoană din co
pilăria ta?
Reciteşte-ţi acum răspunsurile şi analizează-le. Eu
consider că întotdeauna critica ne ofileşte spiritul. Ea doar ne
întăreşte convingerea conform căreia nu suntem „suficient de
buni“. Cu siguranţă, nu scoate la iveală ce e mai bun în noi.
40
,, DUte r e a a f ir m a , ii lo r In 21 d e z i l e —
„ «8 fo lo seşti p u te re
■ ^ Z - Susţine-V, c o p ie i interior
EX * • a înflori un copil are nevoie de m -
pentru a creşte şi arăta căi „m ai bu n e
acccptare şi apreC' ere . se câ m o dul în care le
r» <**" t î copi"“ i"“™’are încâ nevoie

facem acurn
in.er.or urm ătoare* afir-
! t t b = s c 5i ş<iu cS faci «* “ Poţi mai bi" e '

. p..; nerfect exact aşa cum eşti.
. te v ii din ce în ce mai m inuna, cu fiecare zt.
! H auTvedem dacă putem găsi o c ale m ai bună de a

face asta. .
• Creşterea şi sc h im b a rea su n t a m u z a n te şi le p u te m
face împreună.
Iată ce cuvinte îşi doresc copiii să audă. Ele îi fac să
se simtă bine. Când se simt bine, ei dau tot ceea ce au mai
bun. Se deschid în mod minunat.
Dacă acel copil - copilul tău interior - este obişnuit să
„greşească“ în mod constant, îi poate lua o vrem e până să
accepte cuvinte noi, pozitive. Dacă iei decizia categorică de
a îndepărta critica şi eşti perseverent, poţi înfăptui m iracole.
Oferă-ţi o lună pentru a vorbi copilului tău interior
în moduri pozitive. Foloseşte afirmaţiile prezentate m ai sus
sau creează o listă proprie. Poartă cu tine o listă cu astfel de
ajm aţn. Cand observi că m anifeşti o tendinţă spre jude-
bine ! T e *iSta Ş' cite?te-° de două sau tre> ori. Sau, mai
t eşte-o cu voce tare în faţa unei oglinzi.
41
1
L o u ise L. H ay - o - » » , ..
Exerciţiu: Şinele tău critic
în timp ce critica frânge spiritul interior şi nu schi

niciodată nimic, aprecierea întăreşte spiritul şi poate a d u /
schimbări pozitive. Scrie două modalităţi prin care te crit'^
singur în zona iubirii şi intimităţii. Poate că nu reuşeşti 'sâ
le spui oamenilor cum te simţi sau ce anume îţi este nece
sar. Poate că te temi de relaţii sau atragi parteneri care te
rănesc. Apoi, gândeşte-te la ceva pentru care te poţi aprecia
în această privinţă.
De exemplu:
Mă critic pe mine însum i p entru că aleg oameni
care nu sunt capabili să-mi ofere ceea ce îmi trebuie şi pen
tru că mă agăţ în relaţii.
Mă apreciez pe mine însum i p en tru că sunt capabil
să-i spun cuiva că îl/o plac (îmi era teamă, dar am făcut-o)
şi pentru că îmi dau voie să fiu iubitor şi afectuos în mod
deschis.
Gândeşte-te acum la lucrurile pentru care te critici
singur şi la modalităţile în care te poţi aprecia în alte dome
nii ale vieţii.
Felicitări! Tocmai ai început să spargi un alt obicei
vechi! înveţi să te apreciezi pe tine însuţi - chiar în acest
moment. Iar spaţiul de putere se află întotdeauna în momen
tul prezent.
Exerciţiu: Lucrul în oglindă

După cum am menţionat anterior, lucrul în oglindă
este simplu şi extrem de puternic. El implică, pur şi simplu,
să priveşti într-o oglindă în timp ce îţi rosteşti afirmaţiile-
42
¡nvaţă cum să foloseşti puterea a firm aţiilo r in 21 d e zile - o — . -
y zile Îţi reflcctă înapoi adevăratele sentimente. Copil

« 8cTai primit cea mai mare parte a mesajelor negative de
la adulţi în timp ce aceştia te priveau direct în ochi şi chiar
în d re p tâ n d un deget către tine.
Astăzi, când privesc într-o oglindă, majoritatea dintre
noi spun ceva negativ. Fie critică modul în care arată, fie
se ceartă singuri pentru altceva. A te privi în ochi şi a face
o declaraţie pozitivă constituie unul dintre cele mai rapide
moduri de a obţine rezultate pozitive cu ajutorul afirmaţii
lor. Prin urmare, gândeşte-te chiar acum la o persoană pe
care eşti furios. Stai în faţa unei oglinzi. Asigură-te că ai
şerveţele la îndemână. Priveşte-te în ochi şi „vezi“ cealaltă
persoană. Spune-i acestei persoane din ce motiv eşti furios.
Când ai terminat, spune-i „Ce vreau cu adevărat este
iubirea şi aprobarea ta“. Cu toţii căutăm iubire şi aprobare.
Asta dorim de la oricine şi asta este ceea ce oricine vrea de
la noi. Iubirea şi aprobarea ne aduc armonie în viaţă.
Pentru a fi liber, trebuie să desfaci vechile legături
care te înlănţuie. Prin urmare, priveşte din nou în oglindă şi
afirmă către tine însuţi „Doresc să eliberez nevoia de a fi o
persoană furioasă“. Observă dacă eşti cu adevărat dispus să
renunţi sau dacă te agăţi încă de trecut.
Afirmaţii pentru gândirea critică
Fă din aceste afirmaţii o parte a rutinei tale zilnice,

oşteşte le adesea în maşină, la serviciu, când priveşti în
t, indă sau oii de câte ori simţi cum convingerile negative
•P >es la suprafaţă.
| Toţi oamenii fac ceea ce pot ei mai bine; şi eu la fel.
Renunţ la nevoia de a-i critica pe alţii.
43
• V orbesc d o a r p o zitiv d e sp re cei din lum ea mea
N e g ativ ita te a nu are loc în v iaţa m ea.
• Devin din ce în ce mai competent, cu fiecare zi
• îmi ofer mie însumi libertate în privinţa tuturor
emoţiilor mele.
• E x p rim ă rile să n ă to a se ale fu riei m ă m enţin sănătos
• îmi exprim furia în locuri şi în moduri potrivite.
• îmi ofer permisiunea de a-mi recunoaşte
sentimentele.
• Toate emoţiile mele sunt acceptate.
• îmi alin copilul interior şi suntem în siguranţă.
• Sunt în siguranţă cu toate emoţiile mele.
• Cu cât sunt mai sincer, cu atât sunt mai iubit.
• Părerile mele sunt apreciate.
• îi respect pe alţii pentru că sunt diferiţi, iar a fi di
ferit nu este o greşeală. Cu toţii suntem una.
• Sunt dornic să eliberez toate tiparele de critica.
% -LU W 7
Eliberarea de trecut
stăzi vom analiza afirmaţii care ne pot ajuta să

A ne eliberăm de trecut şi să trecem mai departe.
Trecutul este încheiat şi nu mai poate fi schimbat. „Aici
şi acum“ este singurul moment pe care îl experimentăm.
Chiar şi atunci când ne lamentăm cu privire la trecut, expe
rimentăm amintirea lui, în acest moment, pierzând în cursul
procesului experienţa reală a acestei clipe.
Mulţi oameni vin la mine şi îmi spun că nu se pot
bucura de ziua de azi din cauza a ceva ce s-a întâmplat în
trecut. Pentru că în trecut nu au tăcut ceva ori au făcut ceva
într-un anume fel, ei nu se pot bucura de prezent. Pentru că
au fost răniţi în trecut, nu pot accepta iubirea acum etc. Pur
Ş' simplu, declaraţiile negative îi menţin neputincioşi în a-şi
trai viaţa aici şi acum.
lată în continuare câteva exemple. Rezonează vreu
nul dintre ele cu tine?
45
~ —Louise L. Hay . n ^
• Pentru că nu am fost invitată la balul ,

virc dc către băiatul care îm i plăcea C a*3s° |-
bucura de viaţă astăzi. ' nu 1113 pot
• Pemru că « M m descurcat pros, 1, prlma
diţie, voi fi îngrozit m ereu de audiţii
• Pentru că nu m ai sunt căsătorit, nu pot trai „ •
îm plinită astăzi. Vlaîâ
• Pentru că am fost rănit cândva de o remarcă
voi m ai a v ea niciodată încredere în cineva "U
• Pentru că am furat ce v a cândva, trebuie să mă
ped ep sesc pentru totdeauna.
• Pentru că am fost un copil sărac, nu voi ajunge
niciodată nicăieri.
C eea ce refuzăm adeseori să înţelegem este că agă

ţarea de trecut - indiferent ce a fost sau cât de îngrozitor
ar fi fost - nu face decât să ne rănească p e noi. „Lor“ chiar
nu le pasă. D e o b icei, „ ei“ nici măcar nu sunt conştienţi.
Refuzând să trăim în acest m om ent la potenţialul deplin nu
facem decât să ne rănim singuri.
Hai acum să ne curăţăm trecutul din minte. Trebuie
să eliberăm ataşam entul em oţional d e el; să le permitem
amintirilor să rămână doar am intiri.
Dacă te gândeşti la ceea c e obişnuiai să porţi în clasa
a IlI-a, de obicei nu există vreun ataşam ent emoţional. E
doar o amintire.
Poate fi la fel pentru toate tiparele evenim entelor tre
cute din viaţă. Pe măsură ce lăsăm să se ducă, devenim I1
beri să folosim întreaga putere m entală pentru a ne bucura
de această clipă şi a crea un viitor m inunat.
J n v a li cum sa foloseşti puterea afirmaţiilor în 21 de zile - o— ~ -
Mu trebuie să continui să te mai pedepseşti singur
pCn,rU.Fnumerâ toate lucrurile la care eşti dispus să renunţi.

! Cât eşti de dispus să renunţi? Observă-ţi reacţiile şi
notează-le.
. Ce trebuie să faci pentru a renunţa la aceste lucruri?
Cât de dispus eşti să faci asta?
. pentru fiecare lucru notat pe listă, scrie o afirmaţie
pozitivă care să te ajute să renunţi la el.
Exerciţiu: Eliberarea
Probabil îţi aminteşti acest exerciţiu din ziua a 4-a;
în această etapă a creşterii tale, eliberarea este un exerciţiu
crucial pentru eliminarea gândurilor negative. E nevoie de
puţină practică pentru ca rutina să devină o parte din tine.
Vom trece prin ea încă o dată acum, însă ar trebui să repeţi
acest exerciţiu ori de câte ori îţi apare senzaţia de dificul
tate. Vei fi capabil să te relaxezi com plet în orice situaţie.
Citind acest exerciţiu, inspiră profund. Acum expiră
şi lasă tensiunea să-ţi părăsească trupul. Lasă creştetul ca
pului, fruntea şi taţa să ţi se relaxeze. Capul nu trebuie să
fie tensionat când citeşti. Lasă-ţi limba, gâtul şi umerii să se
relaxeze. Poţi să ţii cartea având umerii şi braţele relaxate.
Fă asta acum. Apoi spatele, abdom enul şi zona pelviană ţi
se relaxează. Lasă respiraţia să ţi se liniştească pe măsură
ce-ţi relaxezi picioarele şi tălpile.
Simţi o schimbare palpabilă în corpul tău de când ai
început să citeşti paragraful anterior? O bservă cât de mult
te agăţi încă. Dacă o taci cu corpul, înseam nă că o faci şi
cu mintea.
47
- L o u is e L. H ay _ ,
In această poziţie relaxată Conf

„Sun. dispus să mă eliberez. Rc„un,. D^ ° " ab“«.
mtreaga tensiune. Eliberez î„,rea8a frica <™»ul. ^ H
furie. Eliberez întreaga vinovăţie. E l ib e r e z î . 2 ^ e a
Renunţ la vechile limitări. Renunţ şi SUnt " trea8a trist^
pace cu mine însumi. Sunt în pace cu p r o c e s ă ' Suntîn
în siguranţă“. Vleîii. $Ur,
«nt
Exerciţiu: Eliberarea fizică
Avem uneori nevoie să experimentăm o eliberar

zică. Experienţele şi emoţiile se pot bloca în corp. Dacă
înăbuşim exprimarea verbală, poate fi extrem de eliberat”6
să ţipăm în maşină - cu geamurile ridicate. Un alt mod ino
fensiv de eliminare a furiei şi frustrării acumulate constă în
lovirea saltelei de pe pat sau a pernelor. Dacă te simţi jenat
sau inhibat de ideea de a te exprima atât de fizic, spune-ţi:
„îmi ofer permisiunea de a-mi recunoaşte sentimentele şi
a elibera experienţele trecute.“ Sau, dacă acesta chiar nu
e stilul tău, practică un sport precum tenisul sau alergarea.
Cu ceva timp în urmă, am avut o durere la un umăr
care m-a ţinut vreo două zile. Am încercat să o ignor, însă
nu ceda. în cele din urmă, m-am aşezat şi m-am întrebat.
„Ce se întâmplă aici? Ce anume simt?“
Mi-am dat seama: „Se sim te ca o arsură. Arsură... ar
sură... Asta înseamnă furie. De ce su n t fu rio asă .''
Nu-mi dădeam seama de ce eram furioasă, aşa
mi-am spus: „Ei bine, hai să vedem dacă putem afla. A'1
pus două perne mari pe pat şi am început să le lovesc foarte
energic.
48
înva|â cum sa foloseşti puterea afirmaţiilor in 21 de zile - n - ■_
După vreo 10 lovituri, mi-am dat seama de motivul

ţru care eram furioasă. îmi era atât de limpede.
eXaC*ăPam lovit pernele şi mai tare, am făcut zgomot, elibe-
^ tni emoţiile din corp. Când am terminat, mă simţeam
ra0, ; hine iar ziua următoare umărul mi se vindecase,
mult mai
Afirmaţii pentru eliberarea de trecut

Rosteşte-le adesea în maşină, la serviciu, când priveşti în
oglindă sau ori de câte ori simţi cum convingerile negative
îţi ies la suprafaţă.
• Trecutul este închciat şi nu poate fi schimbat. A cum
este singurul m om ent pe care-1 pot experimenta.
• Aleg acum să elim in orice idee şi gând negativ, dis
tructiv, plin dc frică din m intea şi din viaţa mea.
• Exprimarea em oţiilor este vindecătoare. E în regulă
să fiu vulnerabil.
• Renunţ la oricc nevoie de a învinovăţi pe cineva,
inclusiv pe mine.
• Am inima deschisă. Sunt dispus să elim in întreaga
rezistenţă.
• Eliberez acum furia în moduri pozitive. Mă iubesc
şi mă apreciez pe mine însumi.
• Trec dincolo de limitările vechi şi mă exprim acum
liber şi creativ.
• Sunt dispus să eliberez nevoia de a fi nevrednic.
Devin tot ceea ce sunt destinat să fiu.
• Sunt în siguranţă când trec dincolo de limitările moş
tenite de la părinţii mei. Sunt liber să fiu eu însumi.
• Eliberez toată lupta acum şi sunt în pace.
49
'* * ' Louisc L. Hay _
• Eliberez orice limitări în t e m e ia t e

g a f v e , învechite. Privesc cu bl Pe «â^ Uri
viitor. cu UciJn e înain^ r' nc.
• Spun „Afara!“ „ricârui gâ„d %
cut care îmi trece prin m inte efer'tor ]a
• Eliberez orice senzaţii de c o m p e t i ţ i e «
din trecut. * e sau cornpara .
lua/ 8
Iertarea
■r prtarea subiectul nostru de astăzi, este un d om en iu

I dificil pentru multe persoane. Cu toţii avem n e v o ie
să lucrăm cu iertarea. Oricine are o problem a m a se iubi pe
sine însuşi este blocat în această zona. Iertarea ne d e sc h id e
inima către iubirea de sine. M ulţi dintre n oi poarta resen ti
mente ani la rând. N e sim ţim îndreptăţiţi la asta din ca u za a
ceea ce ne-au făcut alţii. Este ceea ce eu n u m esc „a fi prins
în închisoarea resentim entelor autoîndreptăţirii“ . A ju n g e m
să avem dreptate, dar nu ajungem n iciod ată să fim fe riciţi.
Aproape că te aud spunând „Dar tu nu ştii c e m i-a u
föcut ei mie; este de neiertat“ . A nu fi d isp u s să ierţi e ste un
lucru îngrozitor pe care ţi-1 faci ţie însuţi. în v erşu n a rea e ca
şi cum ai înghiţi o lingură de otravă în fiecare zi. S e a cu m u
lează şi îţi produce daune. E ste im p o sib il să fii să n ă to s şi
liber când te menţii legat de trecut. A c e l e v e n im e n t s-a dus
e mult, s-a încheiat. Da, e adevărat că ei nu s-a u co m p o r-
daoăUm trCÛ'e ^0tu^ ’ s_a term inat. S-ar pu tea să sim ţi că ,
a 11 »erţi, afirmi că tot ceea c e ţi-au făcu t a fo st în reg u lă .
51
1
- c — » • L ouisc L. H ay - < > .» _ „
Una dintre cele mai importante lecţii spjrit .

înţelegerea faptului că fiecare dintre noi faec tot CStc
poate mai bine în fiecare moment. Oamenii a c ţio n e ^ Ce
mai cu înţelegerea, conştienţa şi cunoaşterea pe ca*** nU‘
sedă. Inevitabil, orice persoană care o tratează u r â t pe ° P°'
a fost tratată urât, la rândul său, în copilărie. Cu e ° alta
mare a fost violenţa, cu atât mai puternică a devenit* s T '
rinţa sa interioară şi cu atât mai aprig va ataca. Nu înseaT ^
că acest comportament este acceptabil sau scuzabil Tot ^
pentru evoluţia noastră spirituală trebuie să fim c o n ştien t’
de suferinţa unor astfel de oameni.
Evenimentul s-a încheiat. Poate cu mult timp în urină
Lasă-1 să se ducă. Dă-ţi voie să fii liber. Ieşi din închisoare
şi păşeşte în lumina vieţii. Dacă evenimentul continuă să se
deruleze, întreabă-te de ce ai o părere atât de proastă despre
tine încât îl suporţi încă. De ce rămâi în acea situaţie? Nu-ţi
pierde timpul încercând să „te răzbuni“. Nu funcţionează.
Ceea ce transmiţi în afară se întoarce întotdeauna înapoi
către tine. Aşadar, renunţă la trecut şi lucrează la iubirea de
sine acum, în prezent. Aşa vei avea un viitor minunat.
Persoana cel mai greu de iertat este aceea care te în
vaţă cele mai însemnate lecţii. Când te iubeşti suficient dc
mult pentru a te ridica deasupra vechii situaţii, înţelegerea
şi iertarea vor fi uşor de realizat. Iar tu vei fi liber. Te înspăi
mântă libertatea? Te simţi mai în siguranţă fiind blocat în
vechile tale resentimente şi înverşunări?
Exerciţiu: Atitudini ale familiei

Răspunde cât de limpede poţi la următoarele întrebă
• Mama ta era o persoană iertătoare?
52
fo,oscşti pu tere a a firm a ţiilo r în 2 >
, _învolâ cun1 sii
• D ar tatâ,1 ‘l a s t r ă în v e rş u n a re a era o modalitate de

n a ţ i i l o r supărătoare?
• Cum se răzbuna mama ta?
. Dar tatăl tău?
• Ţc simţeai bine când te răzbunai'.’

• De ce simţi asta 1
Este interesant că, atunci când lucrezi cu tine pentru
• si alte persoane reacţionează pozitiv la schimbarea
î ' Nu’este necesar să mergi la persoanele implicate şi sa le
spui că le ierţi. Uneori s-ar putea să doreşti asta, dar nu e
nevoie. Lucrarea semnificativă în ceea ce priveşte iertarea
se produce în inim a ta.
Rareori iertarea este pentru „ei“ . Este pentru noi.
Persoana pe care trebuie să o ierţi ar putea fi chiar decedată.
Am auzit de mulţi oameni care au iertat cu adevărat pe
cineva şi, una sau două luni mai târziu, au primit un telefon
sau o scrisoare dc la celălalt prin care îi cerea să fie iertat.
Asemenea lucruri se petrcc îndeosebi atunci când exerciţi
ile de iertare sunt efectuate în faţa unei oglinzi. Prin urmare,
realizează acest exerciţiu şi observă cât de profunde îţi pot
fi senzaţiile.
Exerciţiu: Lucrul în oglindă - Iertarea
ai dori la il'. 'n ^ es*e deseori inconfortabil, ceva ce

cii îucrâ^j-^* - cons‘der obţii cele mai mari benefi-
*n faţa unei oglinzi. Mie îmi place să folosesc
53
—Louise L. H ay
Una dintre cele mai importante lecţii sn '

înţelegerea faptului că fiecare dintre noi face u'nUale este
poate mai bine în fiecare moment. Oamenii acţi0n Ce
mai cu înţelegerea, conştienţa şi cunoaşterea pe c- ^ nu'
sedă. Inevitabil, orice persoană care o tratează urât ^ ° P°'
a fost tratată urât, la rândul său, în copilărie CuPC' ° a'ta
mare a fost violenţa, cu atât mai putcmică a d e v e n i ^
rinţa sa interioară şi cu atât mai aprig va ataca. Nu în SUfe'
că acest comportament este acceptabil sau scuzabil T ^
pentru evoluţia noastră spirituală trebuie să fim con t ^ '’
de suferinţa unor astfel de oameni. n''
Evenimentul s-a încheiat. Poate cu mult timp în unnă
Lasă-1 să se ducă. Dă-ţi voie să fii liber. Ieşi din închisoare
şi păşeşte în lumina vieţii. Dacă evenimentul continuă să se
deruleze, întreabă-te de ce ai o părere atât dc proastă despre
tine încât îl suporţi încă. Dc ce rămâi în acea situaţie? Nu-ţi
pierde timpul încercând să „te răzbuni“. Nu funcţionează.
Ceea ce transmiţi în afară se întoarce întotdeauna înapoi
către tine. Aşadar, renunţă la trecut şi lucrcază la iubirea de
sine acum, în prezent. Aşa vei avea un viitor minunat.
Persoana cel mai greu de iertat este aceea care te în
vaţă cele mai însemnate lecţii. Când te iubeşti suficient de
mult pentru a te ridica deasupra vechii situaţii, înţelegerea
şi iertarea vor fi uşor de realizat. Iar tu vei fi liber. Te înspăi
mântă libertatea? Te simţi mai în siguranţă fiind blocat în
vechile tale resentimente şi înverşunări?
Exerciţiu: Atitudini ale familiei

Răspunde cât de limpede poţi la următoarele întrebări.
• Mama ta era o persoană iertătoare?
52
inv„,a cum sa f o l o s i puterea afirm aţiilor în 21 de zile - _
‘ P ^ ^ n ' f v o a s t r â înverşunarea era o m odalitate de

• Tface faţă situaţiilor supâratoare?
. cum se răzbuna m am a ta?
• Dar tatăl tău?
• Dar tu? , ,
. Te simţeai bine când te răzbună.?
• De ce simţi asta ?
Este interesant că, atunci când lucrezi cu tine pentru
■ na şi alte persoane reacţionează pozitiv la schim barea
tt Nu este necesar să m ergi la p e rso an e le im plicate şi să le
spui că le ierţi. Uneori s-ar p utea să do reşti asta, d a r nu e
nevoie. Lucrarea sem nificativă în cee a ce p riv eşte iertarea
se produce în inim a ta.
Rareori iertarea este p e n tru „ ei“ . Este p en tru noi.
Persoana pe care trebuie să o ierţi ar p u te a fi c h ia r decedată.
Am auzit de mulţi oameni care au iertat cu adevărat pe
cineva şi, una sau două luni mai târziu, au primit un telefon
sau o scrisoare de la celălalt prin care îi cerea să fie iertat.
Asemenea lucruri se petrec îndeosebi atunci când exerciţi
ile de iertare sunt efectuate în faţa unei oglinzi. Prin urmare,
realizează acest exerciţiu şi observă cât de profunde îţi pot
fi senzaţiile.
Exerciţiu: Lucrul în oglindă - Iertarea
Lucrul în oglindă este deseori inconfortabil, ceva ce

ori să eviţi. Eu consider că obţii cele mai mari benefi-
crând în faţa unei oglinzi. Mie îmi place să folosesc
53
— Louise L. Hay .. _
oglinda mare a dulapului din spatele uşii h

aşez, punându-mi la îndem ână o cutie * dorrnit0r x
Acordă-(i tim p pentru acest e x e r c i ţ i u ^ 616-
de mai m ulte ori, cum doreşti. Cel mai probabn" 11 Poţi V
m ulte persoane de iertat. ’ 31 deStu] d
Stai în faţa oglinzii. închide ochii şi re<i
de câteva ori. Gândeşte-te la numeroasele PtohlW
te-au rănit în viaţă. Lasă-le să-ţi treacă prin Care
deschide ochii şi începe să vorbeşti cu una dintre"^’
Spune ceva de genul „M-ai rănit profund^Ţ !' .
voi mai rămâne blocat în trccut. Sunt pregătit 'să'te*'’ ^
Inspiră şi spune „Te iert şi te eliberez“. Inspiră d\n "
spune „Eşti liber şi sunt şi eu liber“. nou
Observă cum te simţi. Poţi simţi rezistenţă sau p0ti
simţi claritate. Dacă simţi rezistenţă, respiră uşor şi spune
„Sunt pregătit să eliberez întreaga rezistenţă“.
Aceasta poate fi o zi în care ierţi multe persoane. Poate
fi o zi în care ierţi numai una. Nu contează. Indiferent cum
faci acest exerciţiu, este perfect pentru tine. Iertarea este
precum îndepărtarea straturilor unei cepe. Dacă sunt prea
multe, lasă ceapa Ia o parte o zi. Te poţi întoarce oricând ca
să cureţi încă un strat. Apreciază-te pentru disponibilitatea
de a începe să faci acest exerciţiu.
Pe măsură ce continui cu efectuarea lui, astăzi sau în-
tr-o altă zi, extinde-ţi lista persoanelor pc care să le ierţi.
Aminteşte-ţi de:
• membri ai familiei
• profesori
• colegi de la şcoală
• iubiţi/iubite
• prieteni
54
afirmaţiilor în 21 de zile
sil foloseşti puterea
..{„vata cum S*
# He s e rv ic iu
• Dumnezeu
. a|tc persoane cu a u to rita te
• tu însuţi
Iartă-tc în d eo seb i p e tin e în su ţi. încetează să mai fii
atât de dur cu tine. A u to p e d e p s ire a nu este n e c e s a ră . Ai f ă
cut tot ccea ce ai p u tu t mai bine.
Pe măsură ce continui să efectuezi acest exerciţiu, vei
cum poverile îţi cad de pe umeri. Vei fi surprins de
co n sta ta
mărimea bagajului învechit pe care îl purtai. Fii blând cu
tine însuţi pe măsură ce treci prin procesul de curăţare.
Afirmaţii pentru iertare

ies la suprafaţă.
• Aceasta este o nouă clipă. Sunt liber să dau drumul.
• îmi asum responsabilitatea pentru viaţa mea. Sunt
liber.
• învăţ să iert şi să dau drumul. Pacea interioară este
ţelul meu.
• Oamenii fac tot ceea ce pot ei mai bine cu înţelege
rea, cunoaşterea şi conştienţa pe care le posedă la
momentul respectiv.
55
• Sunt adult acum şi am grijă, cu iubire
meu interior. ' copj|Uj
• îi iert pc ceilalţi şi îmi creez acum viaţa î
care aş vrea să fie. ‘ ln ni°dul ¡n
• Iertarea mă face să mă simt liber şi Uşor
• Să iert şi să dau drumul îmi oferă putere
• Nu există corect sau greşit. Trec dincolo ri
decăţile m ele. c Preju-
• Sunt dispus să trec dincolo de limitările mele
• Părinţii m ei m-au tratat aşa cum au fost trataţi
îi iert - pe ei şi pe părinţii lor. Şl ei-
• R efuz să mă lim itez singur. Sunt întotdeauna dom
de a face pasul următor.
• îm i ofer perm isiunea de a da drumul.
^ ^ L 4Â O / 9
Sănătatea
pănătatea este un subiect extrem de important, m o-

O tiv pentru care îl vom explora pe parcursul urmă
toarelor două zile.
Eu cred că trăim într-un univers al lui „D a“ . Indiferent
ce alegem să credem sau să gândim . U niversul ne spune în
totdeauna „Da“. Prin urmare, vom dori să gândim şi să cre
dem că avem dreptul de a fi sănătoşi, că sănătatea este ceva
natural pentru noi. Universul va susţine această convingere
şi îi va spune „Da“. Fii o persoană „D a“ şi cunoaşte că tră
ieşti într-o lume „Da“ şi că U niversul îţi răspunde cu „Da“ .
Să îţi fie foarte lim pede că trupul tău încearcă întot
deauna să menţină o stare de sănătate optim ă, indiferent cât
de rău îl tratezi! Dacă ai grijă cum trebuie de el, te va răs
plăti cu sănătate şi energie pe măsură.
Eu consider că noi contribuim la fiecare „afecţiune“
111 corp. Trupul, ca orice altceva în viaţă, este o oglindă
gândurilor şi a con vin gerilor interioare. El vorbeşte
57
• o « » -* -Louise L. Hay
întotdeauna cu noi - numai să ne acordăm timp c

asculta. Fiecare celulă din trup răspunde Ia f i c c a t ^ rU
care-1 avem. Pe
Când descoperim care este tiparul mental din
unei afecţiuni, avem ocazia de a schimba tiparul 5-Patc.,e
urmare, boala. Majoritatea oamenilor nu vor, la nivel ^
ştient, să fie bolnavi, însă fiecare boală pe care o a v e m ^
un învăţător. Boala este modalitatea corpului de a CStC
S p U flp
că există o idee falsă în conştiinţa noastră. Ceva ce credem
spunem, facem sau gândim nu este pentru binele nostru cel
mai înalt. întotdeauna îmi im aginez corpul trăgând de noi şi
spunând „Te rog, ai grijă!“.
Uneori, oamenii chiar vor să fie bolnavi, in societatea
noastră, am făcut din boală un mod îndreptăţit de a evita
responsabilitatea sau situaţiile neplăcute. Dacă nu putem
învăţa să spunem „nu“, atunci s-ar putea să trebuiască să
inventăm o afecţiune care să spună „nu" în locul nostru.
Cu câţiva ani în urmă, am citit un raport interesant
conform căruia doar 30% din pacienţi urmează instrucţi
unile medicilor. Conform dr. John Harrison, autorul fas
cinantei cărţi Love Your D isea se (Iu beşte-ţi boala), mulţi
oameni merg la medic doar pentru a-şi elibera simptomele
acute - pentru a-şi putea tolera boala. E ca şi cum ar exista
un acord nescris, subconştient între m edic şi pacient: me
dicul consimte să nu-1 vindece pe pacient dacă acesta din
urmă pretinde că întreprinde ceva în legătură cu situaţia sa.
De asemenea, în acest acord tacit o persoa nă ajunge
să plătească, iar cealaltă devine persoana cu autoritate... Şi»
astfel, ambele părţi sunt mulţumite.
Adevărata vindecare implică trupul, mintea şi spiri'
tul. Eu cred că dacă vom „vindeca“ o boală iară a aborda şi
58
invalâ cum să foloseşti puterea afirm a,,i.or în 2 . de zile -
" i c emoţionale Şi spirituale ee o în soţesc, aeeasta se

ramanifestadinnou.
Exerciţiu: Eliberarea problem elor de sănătate

f ti dispus să eliberezi nevoia care a contribuit la pro-
, píe tale de sănătate? D in nou, când ai o situaţ.e pe care
vS"sa o schimbi, primul lucru pe care trebu.e să-l fac, este
Tafirm i acest lucru. Aşadar, rosteşte „Sunt d .spu s sa eh b e-
ez nevoia din m ine care a creat această situaţie“ . S pu ne-o
din nou. Spune-o privind în oglindă. S p u n e-o de fiecare
dată când te gândeşti la situaţia ta. E ste prim ul pas în crea
rea unei schimbări. A cum , ocu p ă-te de urm ătoarele:
• Enumeră afecţiunile m am ei tale.
• Enumeră afecţiu nile tatălui tău.
• Enumeră afecţiu nile tale.
• Vezi vreo legătură?
Exerciţiu: Sănătate şi boală

Să examinăm câteva dintre convingerile tale cu pri
vire la sănătate şi boală. Răspunde la următoarele întrebări.
Fii cât de sincer şi deschis cu putinţă.
Ce anume îţi aminteşti despre b olile copilăriei tale?
Ce ai învăţat de la părinţii tăi cu privire la boală?
( e anume îţi plăcea (dacă e cazul) în copilărie când
erai bolnav?
Există vreo convingere despre boală pe care o ai din
copilărie şi pe baza căreia acţionezi şi astăzi?
• C um ai contribuit tu la starea ta de sănătate?
59
—L ouise L. H ay -» ,
• Ai dori să-ţi schimbi starea de sănătate? n

cefei? Dacâda
Exerciţiu:
Convingerile tale referitoare la boală
Completează următoarele afirmaţii. Fii cât h
cu putinţă. e s'ncer
• Modul în care mă îmbolnăvesc singur este
• Mă îmbolnăvesc atunci când încerc să evit
• Când mă îmbolnăvesc, întotdeauna vreau să
• Când eram bolnav în copilărie, mama mea întotdeauna
• Când sunt bolnav, cea mai mare frică a mea este
Exerciţiu: Intensificarea puterii afirmaţiilor
Scrierea unei afirmaţii îi poate intensifica acesteia pu

terea; prin urmare, îţi propun să scrii de 25 de ori o afirmaţie
pozitivă despre sănătatea ta. O poţi crea pe a ta proprie sau
poţi folosi una dintre următoarele afirmaţii:
• Vindecarea mea este deja pe drum.
• Merit să am o sănătate înfloritoare.
•Ascult cu iubire mesajele trupului meu.
• Sunt recunoscător pentru sănătatea mea perfectă.
Exerciţiu: A merita o sănătate înfloritoare

Să examinăm acum aspectul valorii de sine în relaţie
cu propria sănătate. Răspunde la întrebările următoare, ap°
creează o afirmaţie pozitivă pentru a contracara fiecare pl
sibil răspuns negativ pe care-1 oferi.
60
jnvaţâ cum să foloseşti puterea afirmaţiilor în 21 de zile -- r — i -
1 M e rit să am o s ă n ă ta te în flo rito a re ?

R ă s p u n s tipic: Nu. Boala e mereu prezentă în fami
lia mea. _
E x em p lu de a fir m a ţie : A c c e p t şi m erit s a n ă t a t e a
p e r fe c tă acu m .
2 De ce an u m e mă tem cel m ai m ult în privinţa

s ă n ă tă ţii m ele?
R ă sp u n s tip ic : Ma tem ca mă voi îmbolnăvi şi voi
muri.
E xem plu de afirm aţie: Sunt in s ig u r a n ţă s ă fiu b in e
acum . Sunt în t o t d e a u n a iubit.
3. Ce an u m e „ o b ţin “ din această convingere?

R ăspuns tipic: Nu trebuie să fiu responsabil sau să
merg la muncă.
E xem plu de afirm aţie: S u nt în c r e z ă to r ş i în s ig u
ran ţă. V iata e s t e u ş o a r ă p e n tr u m in e.
4. Ce anume mă tem că se va întâmpla dacă renunţ

la această convingere?
Răspuns tipic: Va trebui să mă maturizez.
Exemplu de afirmaţie: S u n t în s ig u r a n ţă s ă f i u adult.
Afirmaţii pentru sănătate

ies la suprafaţă.
* Trupul meu se vindecă rapid.
* Am corpul ideal în această viaţă.
* îmi iubesc fiecare celulă a corpului.
61
" " L o u ise L. Hay
• Sunt plin de energie si entn^;

• Sunt sănătos, întreg şi pHn ,
• B en e fic ie z de sănătate înfloritoare*?5-
tul in urmă. e acuni. Las tr
_ T i ~ . l r e Cu.
Intru in in ten or şi mă conectez cu nart
care ştie cu m să se vindece. a din min,
• Sunt singura persoană care are control
ceiu rilo r m e le de hrană. Pot oricând să r & T ? °bi'
d acă a le g asta. a Ceva
• U m p lerea m inţii cu gânduri plăcute este cea mai
p id ă c a le către sănătate. 1ra'
• P erm it v ieţii şi vitalităţii să curgă prin mine.
• S u n t recu n oscător pentru corpul meu sănătos. Iubesc
viaţa.
• C orpul m eu fo lo se şte relaxarea ca pe un răstimp de
a se repara şi revigora. Cu cât mă relaxez mai mult,
cu atât sunt m ai sănătos.
• F ac plim bări v io a ie în lum ina soarelui pentru a-mi
v ita liz a corpul şi sufletul.
• Sunt blând cu corpul m eu. Mă iubesc pe mine
în su m i.
• îm i o fer p erm isiu n ea de a fi bine.
' ¿ b lu o ' 1 0
Mai multe despre sănătate
o n a li7 a t felul în care ne influenţează sănă-

pe « 1« avem I e p e d . b - H
Astăzi vom învăţa cum ne putem influenţa sa n a ta tea in m o
pozitiv prin puterea propriilor gânduri.
Dacă vrei să creezi o stare m ai în floritoare d e să n ă ta te
în trupul tău, există, cu siguranţă, anum ite lucruri p e care nu
trebuie să le faci. N u trebuie să te înfurii pe corpu l tău d in
niciun motiv. Furia este o altă afirmaţie şi îi transm ite co r
pului tău că îl urăşti, în întregim e sau anum ite părţi a le sa le .
Celulele tale sunt foarte conştiente de orice gând p e care îl
ai. Gândeşte-te la corpul tău ca la un servitor care m u n c e şte
cât de bine poate pentru a te m enţine într-o stare d e săn ătate
perfectă, indiferent cum îl tratezi.
Corpul tău ştie cum să se v in d ece singur. D a c ă îi o feri
mente şi băuturi sănătoase, exerciţii şi so m n su fic ie n t şi
lu c r e L fndUn ferid te' atUnd m unca ta e u*o ară- C e lu le le

a intr-o atmosferă fericită, sănătoasă. T o tu şi, d a c ă
63
' L o u is e L. H a y . . _
eşti un leneş care îşi hrăneşte tnm .

fast-food şi cu sucuri c a r b o . a z o ^ e d e
somnul, morocănos şi iritabil tot t i m p u l CŞti z8ârCit
pulu. tău lucrează cu un dezavantaj , "Ci Ce]êle ^
sferă dezagreabilă. Dacă se întâmplă asta Cîntr'° « C
trupul tau nu este atât de sănătos precum T d o rT ^ *
Nu vei crea niciodată o sănătate înfl0rito
sau gandmdu-te la bolile tale. Sănătatea înflori VOrbin<l
iubire şi apreciere. Este de dorit să pui în comT V'nedin
multă iubire posibil. Vorbcşte-i şi mânKâ i c - l Cât de
toare. Dacă în corpul tău există vreo parte bolnavă sau T "
tată in vreun fel, vei dori să o tratezi aşa cum ai face-o c
copil bolnav. Spune-i cât de mult o iubeşti; spune-i căfei
tot ceea ce poţi pentru a o ajuta să se însănătoşească rapid^
Dacă eşti bolnav, este de dorit să faci mai mult decât
a merge la medic pentru a căpăta un medicament care să-ţi
înlăture simptomele. Corpul îţi transmite că există ceva ce
faci care nu este bun pentru el. Trebuie să înveţi mai multe
despre sănătate - cu cât înveţi mai multe, cu atât mai uşor
este să ai grijă de corpul tău. Nu ai dori să alegi să te simţi ca
o victimă. Astfel, nu faci altceva decât să îţi risipeşti puterea.
Ai putea să mergi la un magazin cu mâncare sănă
toasă şi să alegi una dintre numeroasele cărţi bune care te
învaţă cum să te menţii sănătos; sau ai putea vizita un nu
triţionist care să îţi creeze o dietă sănătoasă personaliza
însă, orice ai face, ai grijă să construieşti o atm osfera men
tală sănătoasă, fericită. Fii un participant activ m p
tău plan de sănătate. . .
Eu consider că ne creăm singuri orice Q
din corp. Trupul, precum orice altceva ,m V'a/ w rt,eşte
oglindă a propriilor gânduri şi convingeri. - ' L
64
¡„vaţâ cum să fo loseşti p u tere a afirm aţiilo r in 21 de zile • x-
' trebuie doar să ne acordăm timp pentru a-1 as-

¡ntotdeauna, ^ ^ corpului nostru reacţionează la fiecare
CUlta F'care-1 avem şi la fiecare cuvânt pe care îl rostim.
gân<J M o d u r i l e COnstante de gândire şi vorbire produc
rtamente şi posturi ale corpului, precum şi stări sănă-
C° mP” au n e să n ă to a se . O persoană care are în permanenţă
t0aSxC resie furioasă nu a produs acea expresie întreţinând
°ânduri fericite, iubitoare. Feţele şi trupurile persoanelor în
vârstă arată, extrem de evident, o viaţă întreagă de tipare de
gândire. Tu cum vei arăta când vei îmbătrâni?
învaţă să accepţi că viaţa ta nu este o serie de eveni
mente întâmplătoare, ci o cale a trezirii. Dacă trăieşti fiecare
zi în acest mod, nu vei îmbătrâni niciodată. Doar vei con
tinua să creşti. Imaginează-ţi ziua în care împlineşti 49 de
ani ca fiind copilăria unei alte vieţi. în ziua de azi, o femeie
care ajunge la vârsta de 50 de ani fără a avea cancer sau
afecţiuni ale inimii se poate aştepta să-şi serbeze cea de-a
92-a aniversare.
Tu şi numai tu ai abilitatea de a-ţi personaliza propriul
ciclu de viaţă. Prin urmare, schimbă-ţi gândirea acum şi pu-
ne-te în mişcare! Te afli aici pentru un motiv foarte impor
tant şi tot ceea ce ai nevoie îţi este disponibil.
Poţi alege să întreţii gânduri care creează o atmosferă
mentala ce contribuie la boală sau poţi alege să întreţii gân
duri ce creează o atmosferă sănătoasă atât în tine, cât şi în
jurul tău. (Cartea mea Heal Your Body [Vindecă-ţi corpul]
este un ghid ce cuprinde majoritatea cauzelor metafizice ale
afecţiunilor, incluzând toate afirmaţiile de care ai nevoie
pentru a depăşi o anumită boală.)
65
• o— ^ - Louisc L. Hay . ^
M a i m u l t e a fir m a ţr i P e n tr u
Fă din aceste afirmaţii o parte a n .■

R osteşte-le adesea în m aşină la serv • ta|e * ih.
oglindă sau ori de câte ori simţi cum conv ^ priveS«T
ies la suprafaţă. 1Vlngenle nCgati’n
• M ă bucur de c e le m ai bune alimente (*„,
m eu. Pentru c0rpul
• M ă aştept să ajung la o vârstă înaintată W
grijă, cu iubire, de corpul meu acum am
• D escop ăr în perm anenţă căi noi de a-mi îmh -
sănătatea. ,mbunat*|i
• îm i întorc trupul la sănătatea optimă oferindu-i ceea
ce are n e v o ie la fiecare nivel.
• Sunt liber de dureri şi în deplină sincronicitate cu
viaţa.
a
• V indecarea se petrece! îm i dau mintea la o parte şi
îi perm it in teligen ţei corpului să-şi facă în mod na
tural m unca de vindecare.
• Obţin un echilibru în viaţă între muncă, odihnă şi
jo a că . Fiecare b en eficiază de un timp egal.
• Sunt disp u s să cer ajutor ori de câte ori am nevoie.
A le g întotdeauna sp ecialistu l în sănătate potrivit ne
v o ilo r m ele.
• R espir profund şi com p let. A duc înăuntru aspiraţia
vieţii şi sunt hrănit. ,
• Dorm su ficien t de m ult în fiecare noapte, o p
m eu apreciază m odul în care am grijă de el.
• Fac totul cu iubire. Pot fi alături de corpul m
m enţinerea sănătăţii p erfecte.
66
r . învaţă cum sâ foloseşti puterea afirm aţiilor în 21 de zile -
• Sănătatea perfectă este drep tul m e u divin şi îl rev en

dic acum.
• imi dedic o parte d in tim p sp r ijin irii altora. E ste b e-
ncfic pentru p ropria m ea sănătate.
•Apa este băutura mea favorită. Beau m ultă apă p en -
tru a-m i curăţa trupul şi m intea.
• Gândurile mele fericite îmi sprijină crearea co rp u lu i
meu sănătos.
'O Z zL u a / 1 1
Iubirea de sine
A m descoperit în repetate rânduri că, indiferent

care este problem a, esenţa se reduce la iubirea de
sine. Acesta este subiectul nostru de astăzi. Lucrul asupra
sa este „bagheta m agică44 prin care dizolvăm problem ele. Iţi
aminteşti de m om entele în care te sim ţeai bine cu tine însuţi
şi cât de bună era viaţa atunci? Iţi am inteşti de vremurile
în care erai îndrăgostit şi cum , în acele m om ente, parcă nu
aveai probleme? Ei bine, iubirea de sine îţi va aduce un val
de senzaţii plăcute şi situaţii favorabile, încât va fi ca şi cum
ai dansa în aer. Iubirea de sine te f a c e s ă te sim ţi bine.
Este im posibil să te iubeşti cu adevărat dacă nu te
aprobi şi nu te accepţi pe tine însuţi. A ceasta înseam nă ab
solut niciun fel de critică. îţi pot auzi obiecţiile chiar acum.
„Dar m -am criticat pe m ine însum i întotdeauna .44

„Cum aş putea să mă plac pentru acel lucru ? 44
„Părinţii/profesorii/partenerul de viaţă m-au criti
cat întotdeauna 44
69
' * ™ “ * - L o u i s e L. H av _ _
»Cum voi mai fi motivat?“

ar e g reŞit să fac aceste i„
..Cum a m să m ă sc h im b d a c ^
Autocritica, precum cea expusă m ’C?“

doar că mintea îşi continuă vechea tră^câ ^ însea*nă
cum ţi-ai antrenat mintea pentru a te certa ! ' ° bs^ i
zistent la schimbare? Ignoră aceste gândur"18^ Ş‘ 3 fi re-
munca importantă! Şl c °n tin u â.ţi
Sa ne întoarcem la un exerciţiu pe care l-am fts

devreme (vezi Ziua 3). Priveşte din nou în odindâ ^
„M ă aprob pe mine însumi“. Cum se simte asta a c u ^
puţin mai uşor, după toată munca efectuată“’ Aceasta
încă problem a esenţială. Aprobarea de sine şi a c c e p ta re a ^
sine sunt chei către schimbările pozitive.
O parte a acceptării de sine constă în eliberarea de
opiniile altora. Dacă aş fi lângă tine şi ţi-aş spune înconti
nuu „Eşti un porc violet, eşti un porc violet“, fie ai râde de
mine, fie te-ai enerva şi ai crede că sunt nebună. Cel mai
puţin probabil este să crezi că e adevărat. Cu toate acestea,
multe dintre lucrurile pe care am ales să le credem despre
noi înşine sunt la fel de deplasate şi de neadevărate. A crede
că valoarea ta de sine depinde de forma corpului tău este
versiunea ta de a crede că „Eşti un porc violet .
Deseori, ceea ce credem în legătură cu lucrurile „¡-re
şite“ în ceea ce ne priveşte constituie doar expresia Pr°Pr^
noastre individualităţi. Este unicitatea noastră. ceea
special la noi. Natura nu se repetă pe ea însăşi mcu
De la începutul tim purilor pe această planetă, nu a
tat doi fulgi de zăpadă identici sau două picături ^
la fel. Iar fiecare margaretă este diferită de orie
70
, puterea afirmaţiilor în 21 de zile - — '
____ ‘ , nl(iiferu. ,i noi suntem dife-
V â r f u r i » « ţ ’j S t
' c ” d pu“ l™"‘ C »cerea™
tZ S Ţ g S Z Z r venlt■*accas,a
"până nu am îneeput
1 J sl S S ^ m i - însămi a5a eum sun. în aces,
m om ent.
Exerciţiu: Mă iubesc pe m ine însum i

Ia un bloc de hârtie şi pe prima foaie scrie sus: „Mă
iUbCSCS î p ^ ^ - i m u lte m o d u ri p o sib il.

Citeşte-o zilnic şi com pleteaz-o atu n c i c a n d te g â n d e ş ti la
lucruri noi.
Dacă poţi lucra cu un partener, fa-o. Ţineţi-va ae
mâini şi spuneţi alternativ „Mă iubesc pe mine însumi, prin
urmare...“. Cel mai mare beneficiu al efectuării acestui exerci
ţiu constă în înţelegerea faptul că e aproape imposibil să te de
valorizezi singur atunci când afirmi că te iubeşti pe tine însuţi.
Există o mare diferenţă între nevoia de iubire şi de
pendenţa de iubire. Când depinzi de iubire înseam nă că îţi
lipseşte iubirea şi aprobarea din partea celei mai importante
persoane pe care o cunoşti - tu însuţi. Prima relaţie pe care
trebuie să o îmbunătăţeşti este cea cu tine însuţi. Când eşti
fericit cu tine însuţi, toate relaţiile ţi se vor îmbunătăţi.
O persoană fericită este extrem de atrăgătoare pentru
alţii. In cazul în care cauţi mai multă iubire, ai nevoie să te
!!LLŞt!.Pe tme însuţl mai mult- Asta înseam nă fară critică,
P angen, fără învinovăţiri, ftră văicăreli, fară să alegi
71
să te simţi singur. înseamnă să fii foarte mult
însuţi în momentul prezent, alegând să menţii T " ' Cu «ic
te fac să te simţi bine acum. sandurj Ca^
Dacă ţi se întâmplă ceva neplăcut de-a i
lei, mergi imediat la oglindă şi spune „Te iubescUn8U' zi'
Evenimentele vin şi pleacă, dar iubirea pe care 0 °nCUni“-
tine însuţi trebuie să fie constantă - este cea mai i ^ PCntrü
calitate pe care o posezi în viaţă. Dacă se íntámpl”^ ^ 3'^
nunat, mergi la oglindă şi spune „Mulţumesc“. Aprecié ^
pentru că ai creat acea experienţă minunată. te
M-aş bucura dacă primul lucru pe care îl faci d¡m¡
neaţa şi ultimul gest de seară ar fi să te priveşti în ochi şi sj
spui „Te iubesc. Te iubesc cu adevărat. Şi te accept exact
aşa cum eşti“. Poate fi dur la început, dar, dacă vei continua
în scurtă vreme această afirmaţie va fi adevărată pentru tine.
Vei constata că, pe măsură ce iubirea ta de sine creşte,
acelaşi lucru se întâmplă şi cu respectul de sine. Şi îţi va fi
mai uşor să realizezi orice schimbări pe care trebuie să le
faci întrucât ştii că ele sunt potrivite pentru tine. Iubirea nu
se află niciodată în afara ta, ci întotdeauna înăuntru. Cu cât
eşti mai iubitor, cu atât eşti mai iubit.
îţi sugerez să lucrezi la iubirea de sine încontinuu.
Demonstrează iubirea sporită pe care o ai pentru tine însuţi.
Oferă-ţi romantism şi iubire. Arată-ţi cât de special eşti-
Răsfaţă-te. Cumpără-ţi flori pentru acasă. Şi în c o n jo a ră te
cu arome, culori şi texturi care îţi fac plăcere. V i a ţ a n e og in
deşte întotdeauna înapoi senzaţiile pe care le avem înăun
Dacă vrei să treci de la gândirea centrată pc sin^ j . _
tate la gândirea centrată pe împlinire, trebuie să" -'^ j(oare
zezi gândirea spre crearea unei atmosfere mentale iu .
în tine şi în jurul tău. Când iubeşti cu adevărat cin
72
„ „ i ,i m - P«“ “ 2 ' d‘
,m si în f r â n t a , iar U“ C T \
-mâi cenlral- Vs suni extraordinare. Vei constata că
% I. 'M° ; î riX t o a , i i Şi persoane diferite. Chestiuni
„„rfone» * importante nu mat par atat de cruci-
vremur' d * * * viaţa la, poate câ unu vech, vor
ale.Noioamcn ^ ^ ^ părea oareCum înspăimântător la
^ X d a r p o a t e fi şi minunat, înviorător şi incitant.
Afirm aţii pentru iubirea de sine
• Sunt vrednic de propria m ea iubire.

• Sunt iubit şi acceptat exact aşa cum sunt, ch iar aici
şi chiar acum.
• Conştiinţa m ea este p lină de gânduri săn ăto ase,
pozitive, iubitoare ce se reflectă în p ro p ria m ea
experienţă.
• Cel mai mare dar pe care mi-1 pot oferi este iubirea
necondiţionată.
• Nu mai aştept să fiu perfect pentru a mă iubi pe mine
însumi.
• Mă iubesc exact aşa cum sunt.
• Arăt extraordinar şi mă simt extraordinar! Iată-mă,
lume: deschis şi receptiv la tot binele!
• Iubirea este tratamentul miraculos. Iubirea de sine
produce miracole în viaţa mea.
Mă văd pe mine însumi ca fiind frumos, iubit şi
apreciat. Sunt mândru de mine.
Şfiu că, înainte ca alţii să mă iubească, trebuie să
mă iubesc eu pe mine însumi. Iubirea mea de sine
începe acum.
73
-L o u ise L. Hay -
„ t blând binevoitor şi răbdător cu mmc însumi.

rv.i din iurul m eu îm i reflectă această grijă sensibil*.
•. p r e i t i t acum să-m i vad propria f e n » * „
. t o b e i c in e su n t şi n * re c o m p e n se z cu 8 â „ d u n dc
apreciere.
%uw 12
prietenia
A - - ^ C5* ^ ^ P o C .e Sre t
y ^ b a za celor mai rez ^ p a r te n e ri d e v ia ţă .
tji ale noastre. Putem trai m a jo rita tea d in tr e n o i
Putem .răi fir i rudele apropiate. Dar m ajor.
,rSl fericiţi far5 prieteni. Eu c r e d ca n e a l e g e m p
această p la n e ta - d ar n e a , e g e m
prietenii la un nivel mai conştient.
Marele filosof şi scriitor a m er ica n R a lp h W a ld o
Emerson a scris un eseu despre p rieten ie în c a r e o n u m e a
„nectarul divin14. El a exp licat că, în r e la ţiile r o m a n t ic e , o
persoană încearcă întotdeauna să o s c h im b e p e c e a la lt ă , p e
când prietenii pot păstra distanţa şi p o t p riv i u n u l c ă tr e c e
lălalt cu apreciere şi respect.
« i Î S ' £ n a ° e x tc n s ie s a u u n s u b s titu ' p e n t ™

* a împărtăşi e w T nCT° ‘e - fleC are d in tr e n °> .
Prietenie, aflam m âi 'm u te T O d ™ ' m rân d “ r d a t ' '

uite nu d oar d e sp r e c e i l a lţ i , c i ş i
75
“ L°uise L. Hay . .
d esp re noi înşine. A ce ste relaţii c
sine şi stim ei de sine. E le ne nf - Unt ° g iin zi alo
a privi către noi în şin e şi c ă t r e ^ ^ OPOrtUnitatea p ^ " dc
să creştem . d°m en n le Unde av^ rfectâ de
Când legătura dintre prieteni ^ 6111 neV°'c
dom ină .d e se o r i m esaje „ e £ ,t' " nd i Î Vint’ I" « W »
timpul pentru curăţarea casei n -> coPilărie Pn ‘ "e
acesteia, după o viaţă de m esa ie n me "tale. c ° a,e «
începerea unui program nutrition^83- ' ^ ’ Seaniănă Put ^
care ai con su m at m âncare de tip fas(SafnatOS duPă o viata-“
schim b i dieta, corpul va elim in a r e z i d u u r i l e ^ Ce î
sim ţi m ai rău câteva zile. ox,Ce Şi te poţi
La fel este şi atunci când iei deciiri* h
p a r e le d e g â n d ire . S itu a ţiile se p o t în răuta, ^ SChimbati-
d a r n u u ita că e n e v o ie să p l i v e ş t T m u ^ ° ^
p e n tru a a ju n g e la p ă m â n tu l b o g a t d e dedesubt™ '6" '
D ar o poţi face! Ştiu că poţi!
E xerciţiu: E x p lo r e a z â - ţi p r ie te n iile
" S crie urm ătoarea afirm aţie de trei o ri, ap oi răspunde

la întrebările ex p u se după a ceea .
Sunt dornic să eliberez orice tipar din mine

care creează p r ie tenii problematice.
• Cum erau prim ele tale prietenii din copilărie?

• Cum sunt p rieten iile tale acum faţă de acelea din
copilărie?
• C e ai învăţat d esp re p rieten ie de Ia părinţii tăi?
• C e fel de prieteni aveau părinţii tăi?
. „ cum rf foloseşti puterea afirma,iilor in 2 . de zile - —
C e t i p dc prieteni îţi doreşti să ai în viitor? Fu
concret.
„ „ „ ■ t i* v o i r e a de sine şl prietena
a examinăm valoarea pe eare ţi-o aeorzi m relaţie

Răspunde la fiecare din întrebările de mai jos.
CUpnetenia- afirmaţie pozitivă (la timpul prezent) pentru a
Scrie apoi o anrmay v
înlocui convingerea veche.
1 Mă simt vrednic să am prieteni buni?
Răspuns tipic: Nu. D e ce ar vrea cineva să fie în
preajma mea?
Exemplu de afirm aţie: Mă iubesc şi mă accept pe
mine însumi; sunt un magnet pentru prieteni.
2. De ce anum e mă tem cel m ai m ult în legătură cu
prietenii apropiaţi?
Răspuns tipic: îm i este teamă de trădare. Simt că nu
pot avea încredere în nimeni.
Exemplu de afirm aţie: Am încredere în mine însumi,
am încredere în viaţă, am încredere in prietenii mei.
3. Ce anum e „ob ţin fck din această convin gere?
Răspuns tipic: Ajung să judec. Aştept ca prietenii să
facă o mişcare greşită pentru a le arăta că s-au înşelat.
Exem plu de afirm aţie: Toate prieteniile mele sunt
de succes. Sunt un prieten iubitor şi loial.
4. Ce anum e îm i este team ă că se va în tâm p la dacă
renunţ la această convingere?
Răspuns tipic: Voi pierde controlul. Ar trebui să le
permit oamenilor să mă cunoască în realitate.
77
' - ‘-ouise L. Hay _
E x e m p lu d e afirm aţie- Să , ,
atunci cân d m ă iubesc şi mă «Ui es,e
tel H ° aCă SUntCm ° U t0 ti' r^s Pur>7ători '

te le d,n viaţa noastră, atunci nu e x l î n m eve"imen
dam v,„a. Orice Sc întfmplâ ..acolo» c o S ‘ » < * ,*
ţie a propriului m od de gândire. nstltu,e doar 0 *
Exerciţiu: Căndeşte-te la prietenii tăi

G a n d eşte-te la trei evenim ente din viaţa ta în
te-a , sim ţit tratat injust sau abuzat de prietenii tăi P oaw -
un prieten ţi-a trădat încrederea sau te-a abandonat în vre
m uri d e n e v o ie . P oate că acea persoană a avut o aventură cu
partenerul tău de viaţă.
In fiecare ca z, n u m eşte evenim entul şi scrie gândurile
p e care le-ai avut în m o m en tele dinainte de a se întâmpla.
E v e n im e n t tip ic: Când aveam 16 ani, Susie, cea mai
bună prietenă a m ea, m i-a întors spatele şi a început să răs
p â n d ea scă zvon u ri urâte despre m ine. Când am încercat să-i
cer so c o te a lă , m -a m inţit. N u am avut niciun prieten în ulti
m ul m eu an de liceu .
G â n d u r i tip ic e : N u m erit prieteni. Am fost atrasa
d e prieten a m ea S u sie întrucât era rece şi îi judeca pe alţii.
Eram ob işn u ită să fiu ju d ecată şi criticată.
Exerciţiu: Susţinerea prietenilor tăi

G â n d eşte-te acum la trei m om ente din vl^ t^ '" spri.
ai fo st susţinu t de prieteni. Poate că un bun prie ^
jin it şi ţi-a oferit bani când aveai nevoie. Poa
soan ă te-a ajutat să rezo lv i o situaţie difici a.
78
- n o 1 d e Z » le
PeCaEveni"ient dPe la priniul mCU o p rostie, H e le n rm -a
luat apăra , e m e je e r a u : Chiar

mai P '» f“ ndecingIvn» m s v a ajuta în to td e a u n a .
Vizualizări
Cărora dintre prietenii tăi vrei să le c o m u n ic i r e c u
noştinţa ta? Acordă-ţi câteva c lip e p en tru a-i v i z u a l i z
Priveşte-i în ochi şi spune: „Iţi m u lţu m e sc şi te b i n e c u v a n
tez cu iubire pentru că ai fost alături d e m in e a tu n c i c â n d
aveam nevoie. Fie să ai viaţa p lină d e b u c u r ie !“
Pe care dintre prieteni ai n e v o ie să îi ierţi? A c o r d ă - ţ i
câteva clipe pentru a-i vizu aliza. P r iv e şte -i în o c h i ş i s p u n e :
„Te iert pentru că nu te-ai com p ortat a şa c u m a m v r u t. T e
iert şi te eliberez.“
Afirmaţii pentru prietenie
R o s t e ş ^ l Î na d e s e T î f rmaţU 3 rU tm e’ ta le z iln ic e -
79
* Louisc L. Hay ..
• Pe măsură ce renunţ
d e c ă p le a c ă d in viaţa * "* ’ ° anicnii
c a re m si
• S u n t d e s c h is şi recenţi v . ,
• Ii r e s p e c t p e ceilalţi, iar ei m T PUnCtele de ve
• ;> dubesc şi îi accept ; : T e ^ Pe , : n>
trainice. creând nr; '
. t? - Pneteni;
E in regulă să fiu deschis.
afi'noi S i n e 0" “*^ CU t0tii avem êrtatea d e
• - ^ r ere 0 3 ^ mâ
• E în regulă să cer ceea ce doresc.

• Trec d in c o lo de limitări şi mă exprim cu sinceritate
• Ş tiin d ca prietenii îm i erau cândva străini, mă des
ch id către noi oam eni în viaţa mea.
• O a m en i iubitori îm i um plu viaţa şi îmi dau seama că
p o t exp rim a cu uşurinţă iubirea către alţii.
• O a m e n ii din viaţa m ea sunt cu adevărat oglinzile
m e le . L u m ea m ea este sigură şi prietenoasă.
• O faţă surâzătoare şi cuvinte pline de voioşie şi iu
b ire su n t c e le m ai bune cadouri pe care le pot împăr
tăşi cu o r ic e p ersoană pe care o cunosc.
'¿ b iu ti' 1 3
Iubirea şi intimitatea
stăzi vom explora iubirea şi relaţiile noastre mai

intime. Avem relaţii cu orice. Ai relaţii chiar
acum cu această carte, cu mine şi cu ideile mele.
Relaţiile pe care le ai cu obiectele, cu mâncarea, vre
mea, transportul şi cu oamenii reflectă toate relaţia pe care
o ai cu tine însuţi. Relaţia pe care o ai cu tine însuţi este în
mare măsură influenţată de relaţiile pe care le-ai avut cu
adulţii din jurul tău în copilărie. Modul în care adulţii re
acţionau atunci la adresa noastră reprezintă adeseori modul
în care noi reacţionăm la adresa noastră acum, atât în mod
pozitiv, cât şi negativ.
Sondra Ray, marea expertă în Terapia Renaşterii care
a întreprins o muncă sem nificativă în ceea ce priveşte rela
ţiile, afirmă că fiecare relaţie majoră pe care o avem con
stituie o reflecţie a relaţiei pe care am avut-o cu unul dintre
părinţi. Ea mai spune că, până când nu vom rezolva acea
relaţie, nu vom fi niciodată liberi să creăm exact ceea ce ne
dorim în relaţii.
81
-L ou isc L. H ay - _
Relaţiile sunt oglinzi ale propriei persoane

atragem reflectă întotdeauna fie calităţi pe c a r , "
fie convingeri despre relaţii. Acest lucru este xaVeni'
diferent că e vorba de un şef, coleg de muncă
b't. partener de viaţă sau copil. Luc,-urile care nu ti i 'U‘
aceşti oameni sunt fie ceea ce tu însuţi faci sau J f la
ceea ce crezi. N-ai putea să le atragi sau să le ai în
daca modul in care sunt acestea nu-ţi completează întl
fel, propria viaţă. ’ n
Noi atragem iubire când ne aşteptăm cel mai puţin
cand nu o căutăm. Alergând după iubire nu vom găsi ni
ciodată partenerul potrivit. Această abordare creează doar
speranţe nerealiste şi nefericire. Iubirea nu se află niciodată
în afara noastră; ea este înăuntru.
Nu insista ca iubirea să apară imediat. Poate că nu
eşti încă pregătit pentru ea sau nu eşti suficient de dezvoltat
pentru a atrage iubirea pe care o doreşti. Nu te mulţumi
cu oricine doar pentru a avea pe cineva. Stabileşte-ţi stan
darde. Ce fel de iubire vrei să atragi? Enumeră-ţi în minte
calităţile pe care ţi le doreşti şi vei atrage o persoană care le
deţine. Poţi şi să examinezi ceea ce ţine iubirea departe. E
oare vorba de critică? Senzaţia de nevrednicie? Standarde
nerealiste? Imaginea unor staruri de cinema? Frica de inti
mitate? Convingerea că nu poţi fi iubit?
Fii pregătit pentru iubire când aceasta apare. Pre
găteşte terenul şi fii gata să hrăneşti iubirea. Fii iubitor şi
vei fi capabil de a fi iubit. Fii deschis şi receptiv către iubiie.
Cum ai experimentat iubirea în copilărie? p-ai
servat părinţii exprimând iubire şi afecţiune? Ai f o s t crescut
primind multe îmbrăţişări? Sau iubirea se exprima în fami
lia ta prin lupte, ţipete, plânsete, trântitul uşii, manipulare*
82
-n 21 de zile — * * * * *
* * £ £ £ & * **de
e,' b“ a VeCh" e " Pa"
iubire- P
familiale- . .
•.„ •TTr
Exerciţiu- ră irile t t t e c u P r M r e l ‘" U exact cu
RSsp „ n d e ia a " " « « 1' in ,re b a n
PUni,'* Cum s-a terminat ultima ta ielaţie?
!^ S c — eic talc doua relaţii m ttm e. C are
• C um îţU m inttsc a « st= două problem e de r ela ţia ta

cu unul sau cu ambii tăi părinţi ?
Poate că toate relaţiile tale s-au term inat întrucât par
tenerul te-a părăsit. Nevoia ta de a fi părăsit poate izvorî
dintr-un divorţ, de la un părinte care a plecat de lângă tine
pentru că nu erai aşa cum voia el să fii sau de la un deces
în familie.
Pentru a schimba tiparul, trebuie să-ţi ierţi părintele
şi să înţelegi că nu e nevoie să repeţi acest com portam ent
învechit. îl eliberezi şi, astfel, te eliberezi pe tine însuţi.
Pentru fiecare obicei sau tipar pe care-1 repetăm în
continuu există înăuntrul nostru nevoia pentru o astfel de
r a: C\ ACeaStă nCVOie coresPunde un ei c o n v in g e r i pe
T ™ - DaCă nU ar fi eX1Stat " icio - v o i e 8 nu ar
W » , Să avem acea convingere, să acţion ăm pc b a z a e i
sa u să fim una cu ea. A u to critic '
Exerciţiu: Relaţiile tale
putinţă. P ndC ^ Urrnatoarele întrebări cât mai

mp • o r»i.
e 31 învăţat despre inhir» "
• Ai avu, vreodată „„ şef, e a r e ' e ™ ^
tre părinţii tăi? In cefei? ” act“ ca din.
• Partenerul tău d e viata
tăi? în ce fel? ' Ld Unul d,ntre Părinţii
• C e s a u p e c in e .rebu ie sa ier,, pe„tni a
" r e l a t ă aCeS“ mecanisme’ cum * dores« « fie
V echile gânduri şi convingeri vor continua să-ţi deter

m in e ex perienţele până când vei renunţa la ele. Gândurile
tale viitoare nu s-au form at încă şi nu ştii cum vor fi. Gândul
tău actual, acela pe care-1 gândeşti chiar acum, se află com
plet sub controlul tău.
N oi suntem singurii care ne alegem gândurile. Putem,
din o b işn u in ţă, să avem acelaşi gând încontinuu; nu pare,
deci, ca şi cum îl alegem . D ar noi am făcut alegerea origi
nară. T otuşi, putem refuza să menţinem anumite gânduri.
C ât de d es ai refuzat să m enţii un gând pozitiv despre tine
în su ţi? Ei bine, poţi refuza şi să ai un gând negativ esp
tin e însuţi. E nevoie doar de practică.
84
a cum sâ foloseşti puterea afirm aţiilor in 21 de zile - ~ -
. o*0**
^nvingerile tale despre iubire şi intimitate
minăm aceste convingeri. Răspunde la fiecare
Să Ti c dc mai jos, apoi scrie o afirmaţie pozitivă (la
dinîntrc ‘ ,v rqre să înlocuiască vechea convingere.
. pU| prezcnu
" m s im t v r e d n ic să am o relaţie intimă?
Dăsnuns tipic: Nu. Celălalt ar fugi dacă m-ar cu
n o a şte cu adevărat.
E xem plu d e a fir m a ţie : S u n t d e m n d e a f i iu b it ş i
m e rit s ă f i u c u n o s c u t.
2. îmi este frică să iubesc?

R ăspuns tipic: Da. îmi este teamă că partenerul nu
îmi va fi credincios.
Exemplu de afirm aţie: Sunt întotdeauna în sigu
ranţă în iubire.
3. Ce anume „obţin“ din această convingere?
Răspuns tipic: Nu las romantismul să intre în viaţa
mea.
Exemplu de afirmaţie: E in regulă să-mi deschid
inima pentru a lăsa iubirea să intre.
4. Ce anume îm i este team ă că se va întâm pla dacă

renunţ Ia această convingere?
Răspuns tipic: Alţii vor profita de mine şi voi fi rănit.
Exemplu de afirmaţie: E în regulă să-mi împărtă
şesc şinele cel mai intim cu alţii.
85
* "L o uise L. Hay . _
Afirmaţii pentru iubire şi

Fă din aceste afirmaţii o pane a r, ,■
R osteşte-le adesea în maşină, la serviciu ‘a'e 2ilniCp
oglin d a sau or, de câte ori simţi cum com • nd prive$ i '
ies la suprafaţă. 1 1 convi"geriie ^
• M ă iubesc şi mă accepi pe mine , .
siguranţă. nsumi Şi sum ¡„
• Iubirea este eternă.
• Iubirea m ă face să mă simt liber.
• E în regulă să fiu îndrăgostit.
• Eu şi partenerul m eu avem grijă de noi înşine
• Eu şi partenerul m eu suntem întotdeauna egali
• G e lo z ia în seam n ă doar insecuritate. îmi dezvolt
acu m propria stim ă de sine.
• O am en ii m ă iu b esc când sunt eu însumi.
• Sunt vred n ic de a fi iubit.
• Să m ă iu b esc pe m ine şi pe alţii devine din ce în ce
m ai u şor cu fiecare zi.
• C u cât m ă d esch id către iubire, cu atât sunt mai în
• e T ^ p a r t e n e r u l ">eu " e rcsecca m * * * *

altuia. .
• C re ez a cu m o relaţie durabilă.
• îm i o fe r m ie în su m i pem n siu n ea de a expc
iubirea intim ă.
• T oate rela ţiile m e le sunt arm onioase.
% h u a'
Creativitatea
" ^ ât "e
<“ ” N uTe pot. ex p rim a niciodată creat,v v o rb in d sa u g i n -

dind cât de neîndemânatic eşti. D a că sp u i „ N u su n t c r e a
tiv“, aceasta este o afirmaţie care v a fi adevărată p en tru tin e
câtă vreme continui să o fo lo seşti. E xistă o c r e a tiv ita te î n
născută care curge prin tine şi, dacă îi dai v o ie să s e e x p r im e
în afară, vei fi surprins şi încântat. A i a c c e sa t flu x u l c r e a tiv
de energie din Univers. U nii dintre n o i se p ot e x p r im a m a i
creativ decât alţii, însă toată lum ea o poate fa c e .
Ne creăm viaţa în fiecare zi. F ieca re dintre n o i are
abilităţi şi talente unice. D in n efericire, prea m u lţi d in tre
noi am avut de-a face în copilărie cu adulţi b in e in te n ţio -
na i care ne-au înăbuşit creativitatea. A m a v u t o p r o fe so a r ă
înalţi 'i inSPUS ° data Ca nU pot să d a n sez în tru cât su n t p r e a

îmnrcâtcont|Pnetene ' * * SPUS Că I» d e s e n
e greşit un cop ac. E atat d e p r o ste sc ! D a r
* ~ L ° U 's e L . H a y _
n o i e ra m cop ii ascu ltăto ri si ^

putem trece dincolo de asem en * m în a<*l n1P •
. ° aItâ Presupunere f a l s ă ^ t ^ 11^ ^ AcUt*
a m sl p a ilr u a fi creativ. A ccajL ? K ° ° a « feb,,
v a , , , to s , e x ,s ,5 mu„ « * » , 0 fo *»« « „
ai vieţii - de la crearea cea m u ■' ° reezi « * * r! Cati'
corp pânâ la reacţiile em oiin , ° blşnuitâ a celU|eiI?l0nien‘
bancar, relaţiile cu prietenii s r S'Ujba cnten i "0i în
însuţi. Totul este creativitate at'tUdiniIe de?
D e asem en ea, poţi aranja patul în m
p o ţi găti m âncare d elicioasa, V p S facTt ^ ° rdoi*t
in m od creativ, poţi fi un artist în g r ă d in ă « ' ■'3 Serviciu
m m od u l în care eşti bun cu alţii - iată V ^ R mVentiv
m ilio a n e le d e m oduri în care se poate e x n r im T ^ din
In d iferen t c e m od alitate alegi,
sa fii p e d ep lin îm p lin it în tot ceea ce faci. Şl
E şti întotdeauna îndrum at divin de către Spirit
C o n ştie n tiz e a z ă faptul că El nu face nicio greşeală. Când
e x is tă în tin e o dorinţă puternică de a exprima sau crea
c e v a , a d m ite că a cea stă sen za ţie este o nemulţumire Divină.
N ă z u in ţa ta e ste ch em area ta - şi, indiferent ce este, dacă o
u r m e z i, v e i fi îndrum at, v egh ea t şi sigur de succes. Când
un s c o p sau o c a le îţi sunt aşeza te înainte, ai de ales între
d o a r a a v e a în cred ere şi a lăsa să curgă sau a rămâne blocat
în frică. în c r e d e r ea în p erfecţiu n ea ce sălăşluieşte înăuntrul
tău c o n s titu ie c h eia . Ştiu că asta poate fi înspăimântător.
T oată lu m e a s e te m e d e cev a , dar tu o poţi face onc“"1-
A m in te ş te -ţi, U n iv e r su l te iu b eşte şi vrea sa re u şeşti in o
c e e a c e în trep rin zi. Te exp rim i creativ în orice mom
fie c ă r e i z ile . Tu eşti tu, în propriul m od unic. ^
a c e a s ta , p oţi elib era a cu m o rice con vin geri me
88
fo lo s e ş ti puterea afirmaţiilor în 2 1 de zile —
cum sâ
.învatâ
eşti creativ şi mergi înainte cu fiecare
rTl cărora tu nu #
proiec‘ ce;tic r nniCiodnafâtegreŞeala de a crede că eşti prea

Mu face anume. Viaţa mea nu a început să aiba
bătrân Pentn' 2 ât în jur de 45 de ani, când am început să
semnifiCat'e<0 de ani mi-am lansat editura, cu o activitate
predau. L-a ; u 55 de ani m. am aventurat în lumea
foarte reSt^ " Sfăcând cursuri şi depăşindu-mi teama de ele.
rT m T am înfiinţat prima mea grădină şi am devenit gră-
, r oreanic pasionat, care îş i cultivă propria hrană. La 70
m înscris la un curs de artă pentru copii. Câţiva am mai
¡âriiu mi-am schimbat în totalitate scrisul de mână - in-
spirându-mă de la autoarea Vim ala Rogers, autoarea cărţii
Y o u r Handwriting Can C hange Your L ife (S crisu l d e m ână
îţi p o a te schimba viaţa). La 75 de ani am absolvit un curs

de artă pentru adulţi şi am început să-m i vând picturile.
Actualul meu profesor de artă vrea ca în viitor să m ă im plic
în sculptură. Şi, recent, am început să fac y o ga, iar corpul
meu cunoaşte transformări pozitive.
Cu câteva luni în urmă, m -am hotărât să m ă extind în
domenii care îmi provocau teamă şi am luat lecţii de dans
de societate. Acum fac câteva şedinţe pe săptăm ână şi îm i
îndeplinesc visul copilăriei de a învăţa să dansez.
Iubesc să învăţ lucruri pe care nu le-am experim entat,
ine ştie ce voi tace în viitor? C eea ce ştiu sigur este că îmi
01 practica afirmaţiile şi îm i voi exprim a noua creativitate
pana când voi părăsi această lume.
acă există un proiect anum e la care doreşti să lu-
sesJ S2'U C*aca e*oar vre* să fi* mai creativ în general, folo-
v oiosCate- d ^ re a*lrmat ^ e °*e mai jo s. U tilizează-le cu
Şle' C 1 Clandu-ţi creativitatea în nenumărate proiecte
89
ca te ori s ™ “
8 C n le " e g a tiv e i s a u a%
• e , T ° t ,7 p e m r u — - 3W
. .„ „ p rtm ire i
C r e e z cu uşurinţă si - eP'in| a
d u rilor să provină din 3 ef° n cănd le d
m e le . din sPat'uI plin de \ 8in.
• F a c c e v a nou sau cel puţin d f . „
• E x istă su ficien t tim p şi destule^'* 'n fie°are 2i-
mare crea,ivâ în „ricc dom e dee*pri.
F a m .h a m ea mă susţine pe denlin - -
v is u r ilo r m e le . ,n mdePlinirea
• T o a te p r o iecr elc m e .e crea.ivc t a i aduc „
Ş tiu că p ot crea m iraco le în viaţa mea.

• M ă s im t b in e exprim ându-m ă în tot felul de moduri
c r e a tiv e .
• E u su n t propriul m eu sine: special, creativ şi minunat.
• P o te n ţia lu l m e u e ste nelim itat.
• S u n t o e x p r e s ie v e s e lă şi creativă a vieţii.
• C r e a tiv ita te a m ea înnăscută mă surprinde şi mă
încântă. . . „ ■ru
• G â n d e s c lim p e d e şi m ă exprim pe mine
u şu r in ţă . jt în mod creativ.
• îmi ofer permisiunea de a c mdc
. Talentele mele sunt ut, le I u
unice sunt apreciate de cei din jurul
% U A& 75
M unca
pvnlora subiectul m u n cii. S lu jb a şi

A m u n c a pc care o depunem con stitu ie o reflecţie a
oprie noastre valori de sine şi a v a lo n i către lu m e. La un
anumit nivel, munca înseamnă un schim b de tim p şi s e r v ic ii
contra bani. îmi place să cred că toate fo rm ele de a fa ceri
reprezintă pentru noi oportunităţi de a ne b in ecu v â n ta unii
pe ceilalţi şi de a prospera.
Tipul de muncă pe care-1 facem este im portant p entru
noi întrucât suntem indivizi unici. Vrem să sim ţim c ă şi n o i
contribuim cu ceva la bunul mers al lu m ii. A v e m n e v o ie
să ne exprimăm propriile talente, in teligen ţa şi a b ilită ţile
creative.
Succesul în carieră constituie o prob lem ă m ajoră p en -
tru mulţi oameni. Totuşi, poţi avea în totd eau n a o slu jb ă d e
şucces dacă îţi schimbi pur şi sim plu m od u l în care g â n d e şti
m legătură cu munca. N u vei ved ea n icio d a tă m u n ca pre-
” ° P'ăCere «M M slujba sau n „ -,i p „ ţi su p o rta
91
" U r n i s e L. Hay
Şeful. A c e ste a sunt af, ^
a se m e n ea sistem de c o n ? 3'" îngroz'toare î
în c e p e cu slu jb a ta actuală- !f; Tl' dc locul d‘ L'“ " 1

C5,re P ^ t i i tot m al înalte,' a c ^ » * e doar 0
c r e zu t ta l„ caieji
d in ea ta laţă d e m uncă a fost deprinsă de la P° at' “ ati'u-
R o t i l e sau
v e i crea o a tm o sferă m entală Iubitoare în Interiorul a « |„
în tregu l m ed iu înconjurător îi va răspunde.
G â n d u rile p ot fi schim bate, Ia fel ca situaţiile. Acel
ş e f p e care a cu m îl g ă seşti intolerabil poate deveni modelul
tău. P o z iţia în care eşti blocat, fară vreo speranţă de avan
sa re, îţi p o a te d e sc h id e o nouă carieră plină de posibilităţi.
C o le g u l d e birou care te enervează se poate dovedi dacă nu
un v iito r p rieten , atunci cel puţin cineva cu care este uşor să
te în ţe le g i. Salariul p e care-1 consideri insuficient îţi poate
c r e şte într-o clip ită . Poţi găsi o nouă slujbă minunată.
E x istă un num ăr infinit de canale dacă ne schimbăm
g ân d irea. Să n e d esc h id em , aşadar, tuturor posibilităţ ^
T reb u ie să a ccep tă m în conştiinţă că abundenţa şi 10 P
rea p o t v en i de oriunde. m0
S ch im b area poate fi la început mărunta,
însărcinare su plim entară din partea şefului, mi ca ^ ^
dem onstra in teligen ţa şi creativitatea. Poţi cons a
¡ ^ c u . s â f o . o s ^ t i p u te r e a « . o r î n 2 . d e z n e - .
' • roleguI de muncă precum un inarmc, acesta

nu ¡ţi tratez> e ^ schjmbare notabiiă în com portam en-
manifeStÎvcare ar fi schimbarea, accept-o şi bucură-te de
lul SăU' ti singur Tu eşti schimbarea. Puterea care te-a
^ ( ¡ .a o f e r i t puterea de a-ţi crea propriile experienţe!
Gândeşte-te la m uncă
E x e r c iţ iu :
raportată la viaţa ta
Răspunde Ia următoarele întrebări cât mai exact posibil.
• Dacă ai putea deveni orice, ce anume ai fi?
• Dacă ai putea avea orice slujbă pe care ai dori-o,
care ar fi aceea?
• Ce doreşti să schimbi la actuala ta slujbă?
• Ce doreşti să schimbi la angajatorul tău?
• Lucrezi într-un mediu plăcut?
• Pe cine ai nevoie să ierţi cel mai mult la serviciu?
Exerciţiu: Valoarea de sine la locul de muncă

Să examinăm valoarea ta de sine în zona muncii.
După ce răspunzi la fiecare dintre întrebările de mai jos,
scrie o afirmaţie (la timpul prezent).
1- Mă sim t vrednic să am o slujbă bună?

Răspuns tipic: Uneori nu mă simt suficient de bun.
Exemplu de afirm aţie: Sunt to ta l p o triv it în toate
situaţiile.
2. De ce anum e mă tem cel mai m ult legat de locul

de muncă?
Răspuns tipic: A ngajatorul m eu va descoperi că nu
sunt bun, m ă va co n ced ia şi nu voi mai găsi un alt loc
de muncă.
93
E*emp,u d eafir; S: L H- - , .
aCCeptpe^ c U u ne a p r o p T Centr^ h
3. Ce anum e „<**„« din * * *
R ăspuns tipic: Le fi, aceastâ Conv "e-
îmi transform an g ajato ri?'“ " '« 'a lţi ¡*We?
Exem plu
apene„^ J * ; . « . « ,
" " « -» < * « < « ; < :

4. Ce anum e îmi este teamă
renunţ la această convingere? d ^ ' a lntâniPla dac|
R ăspuns tipic: Ar trebui să cresc si <* «
Exem plu de afirm aţie: Ştiu că sum Z t n T T
regula sa reuşesc. Viata mă iubeşte. in
Vizualizare
Care ar fi slujba perfectă? Acordă-ţi câteva clipe pen

tru a te vedea pe tine însuţi acolo. Vizualizează-te în acel
mediu, observă-ţi colegii şi simte cum ar fi să efectuezi o
muncă pe deplin satisfăcătoare - câştigând şi un salariu
bun. M enţine acea viziune pentru tine însuţi şi cunoaşte câ
a fost îndeplinită în conştiinţă.
Te rog să nu crezi câ este dificil să obţii o slujbă.
Aceasta poate fi adevărat pentru mulţi, dar nu trebuie sâ fie
adevărat şi pentru tine. Ai nevoie doar de o singură sluj ^
iar conştiinţa îţi va deschide calea. Nu crede în frică.
când auzi despre tendinţe negative în afaceri sau in
mie, afirmă pe loc: „Poate fi adevărat pentru un’1, ^
pentru mine. Eu sunt prosper întotdeauna, m
mă aflu sau ce anume se petrece.“
94
¡nval3c u m să fo lo se ş ti p u te r e a a fir m a ţiilo r î n 2 1 d e z i l e c— .
ai succes în tot ceea ce faci. Eşti inspirat şi

' ceilalţi cu bunăvoinţă şi cu dragă
$lii t cerveşt' pe ce
' si în ju ru l tău, în
în tine ş>
“ '“^ c o n s id e r i O nu
inin1 ,r s o a n â de 1» s care o ai, >nS‘ , iuţ actual,
“^ a î ^ ' ^ c u v i n l ^ ^ “^ ‘ acu m . p e n n 'ţi
eşti p1®1'1 SUf Recunoştinţă pentru ce plânge absolu
= S ^ -= S î-'-îS f5 S S K
Afirmaţii P ^ t r u m unca
Fă din aceste afirma^ . ° P as^ c^ Uc în d p riveşti în

S S i î r r « ! simţi cum convingerile negative
ies la suprafaţă.
• Merit să am o carieră de succes şi o accept acu m .
• Mă bucur de munca pe care o fac şi de oam enii cu
care lucrez.
• Sunt întotdeauna relaxat la muncă.
• Când întâlnesc probleme la muncă, sunt dispus să
cer ajutor.
• Bucuria pe care o găsesc în carieră se reflectă în
fericirea mea de ansamblu
• Munca îmi este recunoscută de toată lumea.
Sunt recunoscător pentru această slujbă.
• Transform fiecare experienţă într-o oportunitate.
oţi Şefi! mei mă tratează cu iubire şi respect.
95
• Sunt capabil şi competent şi mă aflu în l0
pentru mine. Cul Perfect
• Văd tot ceea ce e mai bun în oricine ¡a,- •,
răspund la fel. ’ Ce"aHi îmi
• Gândurile m ele creează o nouă si
oportunitate. minunatâ
• Tot ceea ce ating este un succcs.
• N oi uşi se deschid tot timpul.
• Sunt receptiv la noi surse de venit.
% lu a 16
Banii şi prosperitatea
a stăzi vom privi către bani şi prosperitate. N u

iT .p o ţi crea niciodată prosperitate vorbind despre
lipsa banilor sau gândindu-te la ea. Este un efort de gândire
irosit căci nu îţi poate aduce abundenţa. Z ăb ovin d asupra
lipsurilor nu vei face altceva decât să creezi m ai m u lte lip-
suri. Gândurile de sărăcie vor produce m ai m ultă sărăcie.
Gândurile de recunoştinţă produc abundenţa.
Există câteva afirmaţii şi atitudini n eg a tiv e care g a
rantează menţinerea prosperităţii în afara p osib ilită ţii de a
o atinge, de exemplu „Nu am niciodată su ficien ţi b a n i!“ .
Aceasta este o afirmaţie îngrozitoare. O alta, tot n eprod u c-
tivă, este „Banii se duc mai repede decât v in “ . A c e ste a sunt
ntre cele mai urâte gânduri de sărăcie. U n iv ersu l nu poate
p r e s t s pCCât 'a ° eea C° tU CrCZ' despre l 'ne în suţi şi d e s

vire la 1! xarn'nează orice gânduri n eg a tiv e întreţii cu pri-
ducă. Nu t u i f i i aP0Í Să rCnUnţi la d e ’ Să le la$‘ să se

în viitor ' °S C marc to *o s ‘n trecut Ş> n u -ţi v o r fi n ici
• Louise L. Hay _
Uneori, oamenii cred că nrnM

vor rezolva când vor primi m o ş L t Î T ? «■»*,
sau cand vor câştiga Ia loterie. S ig u r £ '* ° d e* * *
de lucrun, chiar po,i compara din câ ta Z " ^ 2
loterie. pentru amuzament: dar. tc „ ca"d un b î ?
atent,e în câştiguri financiare ob,inUK ™ ' s ,i« « m«!;
A ceasta este o gândire ccntrată pc lipsuri ?"ea modw
va aduce nim ic trainic şi bun in viaţă. Afm, ' !in"1i
rea, meritul şi perm isiunea sunt paşi pentruT63’ d°clara'
unei prosperităţii mult mai mari decât o r i m em° nstrarca
la loterie. C31 putea câştiga
Un alt lucru care te îm piedică să prosperi este linsad
onestitate. C eea ce oferi se întoarce către tine. întotdeauna"
D acă iei de la Viaţă, atunci Viaţa va lua de la tine. Este atât
de sim plu. Poate sim ţi că nu furi, dar ai pus la socoteală
agrafele şi tim brele pe care le iei acasă de la birou? Sau eşti
o persoană care fură tim p şi îi pradă pe alţii de respect-sau
care, poate, fură relaţii?
Toate aceste lucruri contează şi reprezintă o modali
tate de a spune U niversului „Nu merit cu adevărat lucruri
bune în viaţă. Trebuie să le iau pe furişfc\
D e v in o con ştien t de convingerile care pot b l o c a fluxul
banilor în viaţa ta. Schim bă apoi aceste convingeri şi *nc^
s ă creezi o gândire nouă, a b u n d e n tă . Chiar dacă nin
fam ilia ta nu a m ai făcut asta, îţi poţi deschi e mm
co n cep tu l curgerii banilor in viaţa ta. ^ gânduri de
D acă vrei să prosperi, trebuie sa fo Ş care
p rosperitate. E xistă două afirmaţii de pn \ ■e
ic -a m fo lo s i, m ulţi ani. cu rezuLa.e bune pen.™
Vor a v ea a celea şi rezultate şi pentru ti
98
- 7 1 d e Z ^ C
cti OUtCfCa a tir

m sâ f o l°scŞ P
Înv8t5 c
&
la,â'le: ^ ^ " 7 ^ t e constant-

Venitul **»<■•*
prosper
------------ . _* fo lo s e s c
S â s s s « 2 .
prosperităţii- trebuie să contribuie la calitatea v ie
CăUtn a Tu face dacă urâm ceea c e fa c e m p e n -
^ S g a bani atunci banii nu vor avea m c ,o valoare^
prosperitatea înseamnă şi calitate a vieţii n oastre, p e la n c a
suma de bani pe care o posedăm.
Prosperitatea nu este definită numai de bani; ea in clu d e
timp, iubire, succes, bucurie, confort, frum useţe şi în ţe le p
ciune. De exemplu, poţi fi sărac în ceea ce priveşte tim p u l.
Dacă te simţi grăbit şi sub presiune, tim pul tău e ste e x tr e m
de sărac. Dar dacă simţi că dispui de tot tim pul d e care ai
nevoie pentru a termina orice sarcină, fiind în creză to r c ă o
poţi termina, atunci eşti prosper când vine vorba de tim p
comole.Tr; T * deSPre SUCCes? Sim(i ca se situ=ază

Plet dincolo de posibilităţile tale de a-1 atino,»9 c
s™f că poţi fi un succes în felul t ău“ 8 SaU
nle>eşti bogat în ceea r 3â Stau ^Llcr'->-
Fii, • C pnveşte a c c e s u l .
3CeStea POt fi c o n v 'n Be r ile ,
99
P u te re a c a re te a ^ -------------
Exerciţiu: Lucrul în ogllndâ

Stai in picioare cu hr * ■ ° Sperita te n
,S Ş1 recePtiv Ia tot binele“ ^ 1^ 1* s
Priveşte acum în oKIindă “ te s,mti spunând tdes-
Ce fel de emoţii îţi apar') S ^ ^ ' 0 d‘n n°u. c u T ^ 7
acest exerciţiu în fiecare V Slrnte el'bcrat0 n m°,ie'
bolic m inunat care îţi ^ Este
aducându-ţi mai mul, bine î„ v?a£ °°ns,ii"» P rrep«*
E x e r c iţ iu : S e n z a ţiile tale cu privire la bani

Să exam inăm acum valoarea ta de sine în
P
“ spunde 'aurmă,oare,cîn,rebări câ' 5 S
• întoarce-te la oglindă. Priveşte-te în ochi şi spune
„C ea mai m are frică a mea în privinţa banilor este...“.
Scrie răspunsul şi vezi de ce te simţi în acel mod.
• C e ai învăţat despre bani în copilărie?
• Părinţii tăi au crescut în timpul unei crize econo
m ice? C are erau gândurile lor cu privire la bani?
• C um erau trataţi banii în familia ta?
• Cum tratezi tu banii acum? .
• Ce doreşti să schimbi la tine în privinţa conştienti
zării banilor?
Exerciţiu: Conştientizarea banilor ^^ ^

Să examinăm valoarea ta de sine ‘^ ^ o s c u
nii. Răspunde la întrebările de mai jos ca
nuterea afirmaţiilor în 21 de z i l e . — —
e negatjvăi creează o afir-
^ D“n
maţie p°z,tl
s ^ ” ,carc5ăoi" ! cu,as<h ci‘>
să am bani şi sa ma bucur e
1. M# simt Vri£d Nu chiar. Scap de bani imed.at cum
Răspuns tipic.
îi obtin- f;r mat ie- Binecuvântez banii p e care-i
nii s ă lu creie pentru m ine.

2. d . ce anum e mii ten. cel m ai m u l. în privinţa
Mn“ Msp«»» tipic: im, este teamă eă voi fi întotdeauna

falit.
Exemplu de afirmaţie: A ccept acum abu n den ţa n e
sfârşită din partea unui Univers nesfârşit.
3. Ce anume „obţin“ din această convingere?
Răspuns tipic: Ajung să rămân sărac şi să aibă alţii
grijă de mine.
Exemplu de afirmaţie: îm i revendic p ro p ria p u te re
şi îmi creez cu iubire propria realitate. Am în credere
în procesul vieţii.
4. Ce anume îmi este team ă că se va în tâ m p la d a că

renunţ la această convingere?
Răspu„s tipic: Nimeni nu mă va iubi şi nu va avea
gnjă de mine.
Exemplu de afirmaţie: Sunt în s ig u r a n ţ ă în U n iv er s ■
g c V,atâ m ă lub e ş t e ş i mă su sţin e.
*"™”*=*~Louise L. Hav
pentru banl -
F â din urm ătoarele afir ° S P en late
m c e . R o s te ş te -le ad esea în m " ° partc a rutin ■
ln 0 8 l ' n d ă sau ori de câte oria?'na' laServiciu'Clndlale2il-
t iv e ie s la suprafaţă. S‘mţl CUm în v in g e r ii? Veşti
T r ă ie sc într-un univers iubitor u **
şi su n t recunoscător. ’ 3 undent>antiOnj0s
• S u n t un m a g n et pentru bani. ProsDerits,. ,
fe l e s te atrasă către m ine. 0ri(*
• S u n t v r e d n ic să am bani în bancă.
• V en itu l m eu creşte constant.
• A s t ă z i b a n ii vin către m ine în moduri aşteptate şi
n e a şte p ta te .
• R a tin g u l m e u d e credit se îmbunătăţeşte tot timpul.
• C h e ltu i b a n ii în m od înţelept.
• A m în to td e a u n a cât de m ult îm i trebuie.
• A m atât d e m u lţi bani pe cât pot să accept.
• î m i b in e c u v â n te z toate facturile cu iubire. Le achit
la tim p .
. S u n t în to td e a u n a so lv a b il mea.
. E c o n o m is e s c cu v e se l^ p e " cheltUiesc în mod
. îm i p la c e să e c o n o m is e s c ş
e c h ilib r a t. financiară care este o con-
• Mă bucur de stguranţ
stanţă a vieţii mele. dc a pro*«»
. îmi ofer mie însumi permts.
% > lo a s 1 7
D e ^ p c îid c u ţc lc
c x r ^ 7
cu emoţiile noastre. C eva ce credem , ne am in tim , sp u n e m sa u

facem este prea dureros pentru a-1 privi direct; prin u rm a re,
mâncăm în exces, consumăm băuturi a lco o lice, ne angajăm
în comportamente sexuale obsesive, luăm p astile, ch eltu im
bani pe care nu-i avem şi atragem relaţii de iubire a b u ziv e.
Există programe în 12 paşi care se o cu p ă de m a jo ri
tatea acestor dependenţe şi care dau rezultate b u n e pentru
mii de oameni. Dacă ai o problem ă serioasă de d ep en d en ţă ,
te încurajez să participi la întâlnirile A lc o o lic ilo r A n o n im i
(AA) sau Al-Anon. Ele îţi vor oferi ajutorul de care ai n e
voie pe măsură ce treci prin aceste schim bări im portan te.
De r a N u S p e ra ’ in acest ca Plto1’ să c o p ie m r e z u lta tele

cu comnorta 6 Pr? g 'ame le' au Produs Pc n tru p e r so a n e le
mportamente dependente. Cred că trebuie m ai în tâ i să
103
-L o u ise L. Hay
înţelegem câ există în noi însine o
acţiuni obsesive. A cea nevoie trehT*0’6 Pentru asCni
respectivul comportament să poatâ îna,nt^ a
. .. Iublrea 5* aprecierea de sine Ch'mbat- Ca
vieţu şi a te sim ţi în siguranţa - ’ Inc_rederea în Dr.
minţi, sunt aspecte extrem de Import^nt"^ pr°P<S
cu com portam ente dependente. Experienţa'" * Confi» J
persoane m i-a arătat că majoritatea posedă T T ****
sine. N u se iartă uşor pe ei înşişi. Zi după ,i § Urăde
sin g u n . D e ce? Cum va, de-a lungul viet« fcel * ? * * *
m cop ilărie), au căzut capcană ideii că nu s u n t ^ "
bun. - că sunt „răi“ şi trebuie să fie pedepsiţi. de
E xperienţele unei copilării timpurii dominate de un
abuz fizic, em oţional sau sexual contribuie, de asemenea la
a cest tip de ură de sine. Onestitatea, iertarea, iubirea de sine
şi disponibilitatea de a trăi în adevăr pot ajuta la vindecarea
acestor răni timpurii, oferindu-le persoanelor dependente o
alinare şi o atenuare a comportamentului autodistructiv. Am
constatat, de asem enea, că personalitatea dependentă este una
tem ătoare. E xistă o frică imensă de a se abandona şi a avea
încredere în procesul vieţii. Atâta vreme cât credem că lumea
este un loc nesigur, cu oam eni şi situaţii care aşteaptă să ne
prindă“, această convingere va constitui realitatea noastră.
Eşti d isp u s să dai drumul ideilor şi convingerilor care
nu te m ai susţin şi hrănesc? Dacă da, înseamnă ca eşti pre
gătit să con tin u i această călătorie.
Exerciţiu: Renunţi la dependenţele ta/e
A c e sta este locul în care au loc ^ j câteva

a ic i 5i acu m , în propria ta m inte! Insptra pro.und
.afirm aţiilor în 21 dc zile - — ’
c „ persoana, locul sau lucrul

. . oChii şi gândeşte )a nebunia din spate e
^ r T e ş t i dependent. GândeŞ J crezj ^ e greşit înă-
dc care cşi . ă rcpan ceea Snatjul dc putere
* - a dm . £ «•
* ¡» ” 0"’‘ nm' £ T Din nou. fii dornic să renunţ, la

[„ccpâni chiar de a s » )a ncvoia ps„tru dm
ai am încredere că procesul v ,e -
viaţa mea. U ei iv
* * * £ £ £ £ % ^ ™ a ,i e în fiecare dim ineaţă, in m e-
„ i a T S c i u n i l e .ale « c e . A i mai făcu. un p a s ca.re
libertate!
Exerciţiu: Dependenţa ta secretă

Enumeră zece secrete referitoare la dependenţa ta pe
care nu le-ai împărtăşit nimănui. D acă m ănânci în e x c e s ,
poate că ai mâncat de la gunoi. D acă eşti a lc o o lic , p o a te
că ai păstrat alcool în maşină pentru a putea să b e i cân d
conduci. Dacă eşti amator de jocuri de noroc, poate că ţi-ai
pus familia în pericol împrumutând bani pentru a-ţi hrăni
dependenţa de jocuri. Fii sincer şi d esch is în totalitate.
secretul ? ă tev im ti,aCUm? P riveşte la ”cel m ai în tu n eca t“

ecret al tău. V.zuahzează-te în acea perioadă a v ie ţii ta le
i e i . Priveş^în O S ' EXPnmă Cât dC m ult ° iu b e §ti O

aşa cum eşti“. Respiră^ ^ Ş‘ tC iu b e sc e x a ct
Exerciţ/u: întreabă-ţi familia

~ LouiSe
ov L f'Jg
Hay ^
•' C e T şV ~ r - â l
^ T ^ r ^ S : "
• Tată, te iert pentru...
Afirmaţii pentru dependenţe

Fă d in a c este afirmaţii o parte a m f
R o ste şte -lc ad esea în m aşină, la s e n ,™ W' 2il"1« .
o g lin d ă sau ori d e câte ori sim ti cum e o n v in « " ^ " ? “ "
ie s la suprafaţă. negative
• Sunt în pace.
• Sunt pe deplin adccvat în toate situaţiile.
• îm i e lib e r e z stresul prin respiraţie profundă.
• A m puterea, tăria şi cunoaşterea de a face faţă la tot
c e e a c e se p etrece în viaţa mea.
• M ă h răn esc pe m ine însum i cu propria iubire.
• R a d ie z accep tare şi sunt profund iubit de ceilalţi.
• R enunţ la n e v o ia de a fi perfect. Sunt suficient aşa
cu m sunt.
• Sunt d e sc h is la în ţelep ciu n ea interioară.
• îm i văd tiparele şi fac schimbări tară jenă şi vino
• R e c u n o sc con ştien tizarea ca fiind pranu pa
d eca re şi sch im b are. D e v in din c e m ce mai conş
ent cu fieca re z i. îmi
• M ă re la x e z în flu xu l vieţii şi 11 P^™ onfortabil-
o fere tot c e e a c e am n ev o ie , uşor ş
106
^ î n v a ţ ă cu m să fo lo se şti puterea afirmaţiilor în 2 1 de zile - o — ~ -
• Sunt dornic să creez noi gânduri despre mine însumi

şi despre viaţă.
• Nimeni nu mă poate abuza. Mă iubesc, mă apreciez
şi mă respect pe mine însumi.
• Sunt blând şi bun cu mine însumi pe măsură ce cresc
şi mă transform.
• Nicio persoană, niciun loc sau lucru nu are vreo pu
tere asupra mea. Sunt liber.
îmbătrânirea
V Z r Ş T n e ^ n d lm :
în C M e °
vom face. , .
Care sunt lucrurile ce ne îm bătrânesc? E v o rb a a e
anumite convingeri despre îmbătrânire, p recu m c e a c o n
form căreia trebuie să ne îm bolnăvim cân d îm b ă trâ n im .
Credinţa în boală. Ura faţă de corp. C redinţa în lip sa tim p u
lui. Furie şi ură. Ură de sine. A m ărăciune. R u şin e şi v in o v ă
ţie. Frică. Prejudecată. Orbire. Judecare. P ovara g reu tă ţilo r.
Renunţarea la control în favoarea altora. A c e s te a su n t c o n
vingerile care ne îmbătrânesc.
Nu e nevoie să acceptăm a ceste c o n c e p te n e g a tiv e . L e
putem inversa. Nu trebuie să m ai co n tin u e în a c e s t f e l. N e
putem lua puterea înapoi.
Pli",d<: Vi,ali'ate- de enerS*e. e s te

m u lt m a ,
ca unul sau doua riduri (ori ch ia r m a i m u lt e ) .
109
*nsâ noi am c o n J T " L'
mai e^ ?tl acceptat
acceptat nn îîitc â ,ddacă
* Câ’ acân ^
Vlngere? Unde ne De « am fi * ' «W ft»
n °i înşine si „n f pierdut iUK; °rd cu 0 Şl >ânăr
confortabilă din", CeWalt? Am
“ T» “ = în ncregu s “ r ™
OT'c c n d . A s t a Ş i n e în "
mai m ulte riduri. A c e a s t ă Sâ ne « i m ‘' « C
Slfle 5' contribuie doar la 1^ ‘Ubir= * si„'“ ^ » i
. In trecut aveam o duraJ n™Mredc
ln i’ Până î n j u r de 15 an; „ L V|aţă f0arte ..
30 şi ceva, 40 şi ceva de ani L a ^ n c ^ “ jur de 20 ?i S
considerat bătrân dacă aveai 50 de S t i C ' “*XXeraS
v.aţa era de 47 de ani. Acum acceptăm 80T
durata norm ală de viaţă. De ce nu putem face unsa'ltcua f“
de a n ^ " nÎă’ n° U' 'a ,20^

Nu este ceva situat în afara posibilităţilor noastre.
Văd cum viaţa mult mai lungă va deveni normală şi natu
rală pentru majoritatea dintre noi peste una sau două ge
neraţii. în trecutul apropiat, se considera că 45 de ani era
vârsta a doua, dar acest lucru nu mai este valabil acum. Văd
cum 75 va deveni noua vârstă a doua (eu am acum 85)
G eneraţii întregi, am permis numerelor care corespun ani
lor în care ne-am aflat pe această planetă să ne spun . ^ j
ne sim ţim , cum să ne comportăm. Precum în căzu
aspect al vieţii, ceea ce acceptăm şi credem bine a
tură cu îm bătrânirea devine adevărat pen ru |egăturăcu
sosit momentul să ne schimbăm convingeri bo|naVj şi
ea! Când privesc în ju r şi văd bătrân, P ap ă« ;.,
înspăimântaţi, îmi spun „Nu trebuie sa
p n i Î s c h im b a convingerile în legStură
Ş"°. ‘ «când din procesul îm bătrânim o expe-
CU ' f S i v ă vibrantă, sănătoasă. Pentru a face aceasta,
rienl Seniorii Excelenţei“, trebuie să ieşim din m ental.tatea
He victimă. E momentul ca vârstnicii noştri sa-şi ia puterea
înapoi de la industria medicală şi farm aceutică. Ei sunt in
vadaţi de medicina înalt tehnologizată, extrem de scum pă
şi care le distruge sănătatea. E timpul ca noi toţi (şi în d e
osebi vârstnicii) să învăţăm să preluăm controlul asu p ra
propriei stări de sănătate. Trebuie să aflăm despre legătura
corp-minte - să ştim că tot ceea ce facem, spunem şi g â n
dim contribuie fie la boală, fie la sănătate vibrantă.
Exerciţiu: C onving erile ta le în le g ă tu ră

cu îm bătrânirea
puţin»“ 5’’“"'1' 'a um,âK» rel‘: cât mai riguros cu
Cat de bătrân te simţi?
Care sunt modelele ta 1^.

• Ce îi î n le P ^ itiv e ?
• i f- - s , ă^ ^ \ : ; : ' f * ^ ™ î mb5trănirea?
. ^ 1 " Plin, dc săna.m o T ' Pe" trU “ i ai
' sm ti despre oam enii î'„ ' ' r.'C"’e 51 viM t a t e ?
" “ Varsa ^ cum îi tratezi
III
C u m ai vrea , Ul >a 6 0 7,
puns „ " ‘° 7 e: te ac«m „• m ^

bSM„eW Ca V n' r-° . ^ ' a f e ? '• .
Există o Z m Z r T ' ' ^ Î i *'
* Tce*loSr..
anii ' «* acolo. Anii târ^r rşitul acesh • -
">?' W
lăm cum săma' f c w comori
Preţioase c « ^ lai ^V“ ţii n°ast^
"»«<«,'tre b ^ -
,a~I transformăm - noastre Tr„k lesăfiP
aceste secrete mai târziu î mai buni ani ai Ule SăînvS-
generaţiilor viitoare Ştiu c " * * trebuie sâ Ie î ? ' ^
-a>izf d o a r o c h c ^ a T a T “
Iată câteva secrete ale îm • Copen Cuni.
J H lim l-i din v o c a b u ^ r r ^ T Î ^ -
Transformă „îmbătrânirea“ în ..traiu l. 1
• Fii dispus să accepţi concepte noi. ^ '
Fă un salt cuantic în gândire.
• Modifică-ţi convingerile.
• Respinge manipularea.
• Schimbă ceea ce consideri a fi „normal“.
• Transformă boala în sănătate vibrantă.
• Ai mare grijă de corpul tău.
• Renunţă la convingerile limitatoare.
• Fii dispus să-ţi adaptezi gândirea.
• îmbrăţişează idei noi.
• Acceptă adevărul despre tine însuţi.
• Oferă-ţi serviciile dezinteresat în slujba comu
Dorim să creăm un ideal conştient al anilor
ca re
târzii ca re p re z e n tâ n d etapa cea mai satis aca
^ Î0V8ţi.CU că viitorul este înto^ J oar ne schimbăm
Trebuie s» ^ putefn face astai înfricoŞătoare ale
diferent de , u| sâ risipim m fe cuantic în gandi-
gânduri'e- E sâ re a lizam u d in v o c a b u -
bătrâninIŢ să „e scoatem a în a in ta te
fM”î d ‘. ^ “ 'a',,nCar: r a « ^ * vW» nu est. do«
S r S p ^ io .s e c o n .o .ia ie n o ^ e .
A fir m a ţ ii pentru îm bătrânire
s s S S S S S S
ies la suprafaţă.
• Renunţ la fricile mele legate de vârsta.
• Sunt frumos la minte şi corp.
• Sunt independent şi puternic.
•Este dreptul meu din naştere să trăiesc liber şi deplin.
• Iubesc şi sunt iubit de oricine din lumea mea.
• Posed o sănătate vibrantă indiferent ce vârstă am.
• Gândurile mele vesele îmi creează o lume plină de
veselie.
• Fiecare moment al vieţii este perfect.
• Oamenii mă apreciază la orice vârstă.
• Mă ridic deasupra limitărilor. Sunt îndrum at şi in
spirat divin.
' S i ‘“ ; r ra' ^ °amen' mi™na' i I* Parcursul

• Sunt frumos şi plin de putere la orice vârstă.
113
■ v i a » " ’r a c „ n d r “ ' LH'y
• R ăsp ân d esc Sânâtatf fd eviW din cc .
m m n i. ’ fcr'cire Drr> n ce mai,
• s - " ' î n , „ td c a una la v . '
In care m â aflu în • Perfectâ r.
a n u m viaţă. PentrU i w
^ entui
Traiul lipsit de stres
. st5zi vom explora modul în oare e p o sib ilă o v ia ţa
^ ! ; r “ edmomemul în oare fie to buouri d e v i a ţ i

ie nu. Ceea ce gândeşti creează m odul in care te sim ţi i
corpul tău chiar acum; do asem enea, creează şl e x p e r ie n ţe le
de mâine. Dacă te stresezi din pricina oricărui lucru m ă
runt şi faci din ţânţar armăsar, nu vei găsi n ic io d a tă p a c e a
interioară.
Vorbim mult în zilele noastre despre stres. T oată lu m e a
pare a fi stresată în legătură cu ceva anum e. Stresul e un c u
vânt la modă şi îl folosim atât de frecvent, încât a ju n g e să fie ,
cred eu, o scuză pentru inacţiune: „Sunt atât de stresat!“ sa u
„Cutare lucru este atât de stresant!" ori „Tot stresul ă sta !“ .
Cred că stresul este o reacţie d o m in a tă d e fr ic ă la
~ C° nStante alC Vieţii' E ste 0 sc u z ă Pe c ^ e o f o -

3 nU 116 ^ rese ° n sa b ^ e a p en tru
em0ţ"' Dacă ™ Potea arunca v in a în a fa ră p e
115
- L o u is e L. Hay
cineva sau pe ceva, am continua să jucăm rolul •

nevinovate. A fi victimă nu ne face să ne simţim
schimbă situaţia. lne nu
Ne stresăm deseori întrucât priorităţile noastre
amestecate. Atât de mulţi dintre noi simt cum banii ° »SU'U
zintă lucrul cel mai important din viaţă. Acest lucru o s t ^ '
şi simplu neadevărat. Există ceva mult mai important şi ^
preţios pentru noi şi fără de care nu am putea trăi. Care este
acel lucru? Respiraţia.
Respiraţia este cea mai preţioasă substanţă din viaţa
noastră. Şi totuşi, ni se parc firesc faptul că, după fiecare
expiraţie, urmează o altă inspiraţie. Dacă nu am inspira din
nou, nu am putea rezista nici măcar trei minute. Acum, dacă
Puterea care ne-a creat ne-a oferit suficientc respiraţii pen
tru a rezista pe parcursul întregii noastre vieţi, putem oare
avea încredere că orice altceva dorim ne va fi, de asemenea,
asigurat?
Când avem încredere în Viaţă că va avea grijă de toate
micile noastre probleme, stresul pur şi simplu se evaporă.
Nu ai timp de pierdut cu gândire şi emoţii negative în
trucât acestea vor crea doar mai mult din ceea cc spui că nu
vrei. Dacă practici afirmaţii pozitive şi nu obţii rezultatele
dorite, verifică apoi cât de des, în timpul zilei, îţi permiţi
să te simţi rău sau supărat. Probabil că aceste emoţii sunt
acelea care te frustrează, amânând manifestarea propriilor
afirmaţii şi oprind fluxul propriului bine.
Data viitoare când îţi dai scama cât de stresat eşti,
întreabă-te ce anume te înspăimântă. Stresul înseamnă doar
frică - e atât de simplu. Nu e nevoie să îţi fie frică de viaţă
sau de propriile emoţii. Descoperă ce anume îţi fac' tie in
şuţi încât îţi creează această frică interioară. Ţelul tău este
116
}nvată cum să foloseşti pu.erea afirm aţilo r în 2 1 de zile •
. nacea A rm o n ia în se a m n ă să fii m pace

bucuria: e posibil să ai parte de stres şi de armon.e
CUtmC în acelaşi timp. Când eşti în pace, faci un singur
intenoar lucrurile să te dea peste cap.
,UCrU°Pn urmare, când te simţi stresat fa ceva pentru a
e , i b e r a frica: respiră adânc sau A o plimbare v.oa.e. Afirmă
către tine însuţi: ______
Eu sunt singura putere în lumea mea.

Şi creez o viaţă plină de pace, iubire,
bucurie şi satisfacţii.______
Doreşti să treci prin viaţă simţindu-te în siguranţă. Nu

oferi multă putere unui cuvinţel precum „stres“. Nu-1 folosi
ca scuză pentru a-ţi crea tensiune în corp. Nimic - nicio
persoană, niciun loc sau lucru - nu are vreo putere asupra
ta. Tu eşti singurul gânditor din mintea ta, iar gândurile tale
sunt acelea care îţi creează propria viaţă.
Prin urmare, antrenează-te să menţii gânduri care te
fac să te simţi bine. în acest fel, îţi vei crea întotdeauna viaţa
din bucurie şi în bucurie. Bucuria aduce întotdeauna mai
multe lucruri pentru care să fii bucuros.
Afirmaţii pentru o viaţă lip s ită d e s t r e s

o Z T e adeS,Ca ' n maşină’ la serv'ciu, când priveşti în
ies la suprafeţfi '* * ” Sim,i CUm « “ *>«=>#» negative
• Renunţ la întreaga frieâ ,1 înd oiala, iar viaţa d e v in e
simpla şi uşoară pentru mine.
117
• Pot crea o lume lipsită de stres pentru mine
• îm i relaxez toţi m uşchii gâtului şi eliberez orice te
siune din um eri. en~
• Inspir şi expir uşor, constatând că mă relaxez din
în ce m ai mult cu fiecare respiraţie.
• Sunt o persoană capabilă şi pot face faţă la tot ceea
ce îm i apare în cale.
• Sunt centrat şi atent. M ă sim t din ce în ce mai sigur
cu fiecare zi.
• Sunt calm şi bine echilibrat emoţional.
• M ă sim t în largul meu cu m ine însum i şi cu alte
persoane.
• Sunt în siguranţă când îm i exprim emoţiile. Pot fi
lin iş tit în orice situaţie.
• A m o relaţie m inunată cu prietenii, m em brii familiei
şi c o le g ii de m uncă. Sunt apreciat.
• M ă sim t confortabil cu situaţia m ea financiară. Sunt
întotdeauna ca p a b il să -m i plătesc facturile la timp.
• A m încredere în m ine în su m i că pot face faţă orică
ror problem e ce apar în cu rsul zile i.
Lua/ 2 0
Practica afirmaţiilor
n recum orice alt lucru nou pe care -1 înveţi, e n e v o ie

P de practică pentru a face din afirmaţii o parte a
vieţii tale. Procesul învăţării este întotdeauna a celaşi, in d i
ferent de subiect - fie că înveţi să conduci m aşina, să dacti-
lografiezi, să joci tenis sau să gândeşti în m od p ozitiv. M ai
întâi, bâjbâim confuzi pe măsură ce m intea su b con ştien tâ ne
învaţă prin încercare; însă, de fiecare dată când ne întoar
cem la practică, devine mai uşor şi suntem cev a m ai buni.
Bineînţeles, nu vei fi „perfect“ din prima zi. Vei face tot c e e a
ce poţi să faci. Iar asta e suficient de bine pentru început.
Spune-ţi ţie însuţi deseori „Fac cât pot eu de b in e “ ,
îmi amintesc limpede prima m ea conferinţă. C ând am
coborât de pe scenă, m i-am spus im ediat „ L o u ise, ai fo st
extraordinară! Ai fost absolut fantastică având în v ed ere că
a tost prima data. Când vei fi susţinut cin ci sau şa se a stfel
e conferinţe, vei fi o profesionistă“ .
119
- o — - , - L o u i s e L- Hay - o — - a .
După câteva ore, mi-am spus Cred r-s
câteva lucruri. Hai să ajustăm cutare şi c m T ' T
refuzat să mă critic pe mine însămi în orice 1 7 ^ A<*
Dacă aş fi coborât de pe scenă şi as fi
reproşez „Oh, ai fost atât de îngrozitoare' A i Z T ' ^
cutare şi cutare“, atunci m i-ar fi fost teamă de o 8rCŞea‘a
ferinţă. Evident, a doua a fost mai bună decât nrim C° n'
gând la a şasea, m-am simţit ca o profesionistă. ^
Exerciţiu: Afirmaţii zilnice

A leg e una sau două afirmaţii şi scrie-le de 10 sau
2 0 de ori pe zi. C iteşte-le cu voce tare, cu entuziasm. Fă un
cântec din afirm aţiile tale şi intonează-I cu veselie. Permite
m inţii să intre în aceste afirmaţii toată ziua. Afirmaţiile folo
site în m od con secven t devin convingeri şi întotdeauna vor
produce rezultate, uneori în moduri pe care nici măcar nu ni
le putem im agina.
Exerciţiu: Revendică noul

V izu alizează-te sau im aginează-te pe tine însuţi având,
făcând sau fiind lucrul pe care te străduieşti acum să-l ob
ţii. G ândeşte toate detaliile. Sim te, vezi, gustă, atinge, auzi.
O bservă reacţia celorlalţi la noua ta stare. Fă astfel încât s
te sim ţi în regulă indiferent de reacţiile lor.
Exerciţiu: Extinde-ţi cunoaşterea

C iteşte tot ceea ce ai la îndem ână pentrui a-ţi LXt' ^ ă
co n ştien ţa şi în ţelegerea m odului în care funcţ
120
• uterea afirm aţiilor în 2 1 d e ,ile — '
inva,â ^ - f°loseşn P care îţi este d isp o m -

' * fnarte «nuM cunoaştere ^ Q bţm e
>«intea Ef d t f a 0 in s t it u ie doar un f>e ^ spu n ân d
'-"„e'pu'nc.e de Studiază pen.ru o vrem e

şl 3 lucruri în modur. diferi • ^ ^ departe
f L na cu un grup, Pâna f ’f * L â C u cât în v e ţi m a i
‘mpr A ceasta este o ^ practic i şi a p lici m ai m u lt,
muU. ^ ştii mai m ^ ^ ^ ^ m ai m in u n a ta iţi
cu atât ajung, sa te si t ^ ^ ^ sim ţi ex tra o rdinar
va fi viaţa. R e a l i z â n d a ^ şi c e e a c e fa c i. R â zi d e
■ • si nim .c nu <e poate a tin g e O ricu m ,

îoû/este temporar. Următoarea ta v ,a ,â v a fi dtfertta; p n n
urmare, de ce să nu faci lucrurile diferit chiar a c u m .
Când mergi seara la culcare, în ch id e o c h ii şi fii d in
nou recunoscător pentru tot b in ele din viaţa ta. A c e s t lu cru
va aduce către tine mai mult bine.
Te rog să nu asculţi ştirile sau să te uiţi la T V im e d ia t
înainte de culcare. Ştirile sunt doar o listă de d e z a str e şi nu
ai dori să le iei în starea ta de vis. M ultă m u n că d e curăţare
este efectuată în starea de v is şi le poţi cere v is e lo r să te
ajute cu toate lucrurile asupra cărora lu crezi. D e s e o r i, d im i
neaţa vei găsi un răspuns.
Culcă-te în pace. Ai încredere că p r o c e su l v ie ţ ii e s te
de partea ta „ arc grijă de tot pentru b in e le tău c e l m a i în a lt
Şi bucuria ta cea mai mare
Poate fl d i ' , « u ^ l ' , T f0rm i in COrV° adS C6ea Ce fa “ '

pinde de tine! Chiar J0C' P oate fl 0 în câ n ta re. D e -
sentimente poate ti a ' practlca 'ertăru şi elib e r ă r ii d e ’■*>
dacă ° « W a s tfe l. D in
cântecel despre p ersoan a sau s itu a ţia p e
- Louise I
c a re îţi este greu să o elibe • *

u ?or întregul proees. ereZl' CântândU-i v .
Când lucre7 în ' Cl face •
câ t d e rep ed e p o t. C u c â ^ m ? CHentii’ aduc râsul *
treaga situ a ţie, cu atât m rap'd pute™ râde h" Proc<*
1 S lm o n , ai râde stând pe sca u n u lV 06"*’ 'nlr'° P'esăd

c o m e d ia su n t a cela şi lucru. Depinde do" ^ Tragedi^ i
•e v e z . O h , c e proşti su „tcm 1 ^ * J
o b u c u r ie şi
un citat faimos^din piesa jfr«_ these mortels
2 ? < £ s ău’ obe r on' in

tul n i , Scena 2). (n. red.)
^ U u i/2 1
Calea către s u c c e s
s~> ât de des te-ai lamentat în legătură cu c e e a c e n u

doreai? Ţi-au adus lam entările v reo d a tă c e e a c e îţi
doreai cu adevărat? Dacă vrei să faci sch im b ări în v ia ţă , lu p ta
cu negativul este o pierdere totală de tim p. C u c â t m a i m u lt
zăboveşti asupra a ceea ce nu vrei, cu atât m ai m u lt îl c r e e z i.
„Nu vreau să fiu gras.“

„Nu vreau să fiu falit.“
„Nu vreau să fiu bătrân.“
„Nu vreau să trăiesc a ic i.“
»Nu vreau să am această r e la ţie .“
u vreau să fiu ca m am a/tata “
” u vreau să fiu h l n ^ -
”Nu vreau să am a cest n ” '° C ° e m u n c ă “
^ - e - s ă f iu s in ^ /n a s /c o r p .‘‘
”* u Vreau Să fiu n e fe r icit “
— « u b o C
123
’ L ° u is e L . H a v
° astfel de antr. • '
pastrează v e c h ile con Cm'Că înscanină h
sâ ne lu p tăm menta“ Ea arată c u i T ** ^ î•
d acă fa eem asta c e e a Ce « e C \£ '
n o i. D ar lucrurile nu fi, ^ P° Zltiv Va veni 8andlnd că
în - ' e l e în c a ^ ^ H 01163^ ^ «2
în câ n d îm i trăgeam o f 0 ™'"3 nc8 area de sin
c ep tă rii d e sin e . C redinţa î™3' NU CUno?leam ¿ i e ' " f nd
- a i p u tern ica d ^ ™ »
c o n v in g ă d e o p u su l acestei « . H * " a ‘ *
n e v a c ă su n t iubită, reacţia m ea im ln’ 3 lmi spunea ci-
p u te a v e d e a c in e v a in £ £ £ £ £ £
Şt. c u m su n t eu eu adevărat in interior. „„
u eram co n ştien ta că toate lucrurile bune încep cu
a c c e p ta r e a a c e e a c e e ste înăuntrul sinelui şi cu iubirea ace
lu i s in e ca re su n t eu. M i-a luat destul de mult pentru a dez-
v o lta o r ela ţie lin iştită şi iubitoare cu mine însămi.
M a i în tâ i, ob işn u ia m să vânez acele lucruri micuţe din
m in e d e sp r e care cred eam eu că reprezintă „calităţi bune“.
A c e a s t a m i-a fo st de fo lo s şi sănătatea a început să mi se
îm b u n ă tă ţe a sc ă . Starea bună de sănătate începe cu iubirea
d e s in e . La fel şi prosperitatea, iubirea şi exprimarea crea-
tiv ă d e sin e . A m învăţat m ai târziu să-mi iubesc şi apreciez
în tr e a g a fiin ţă, ch .a r şi a c e le calităţi despre care credeam ci
„ n u su n t s u fic ie n t d e bune". A cesta a fost momentul.» er e
a m în c e p u t cu ad evărat să fac progrese.
G â n d c şte -te pentru o cl.p ă la pian*, care t e ^^
o p la n tă să n ă to a să poate avea peste o. ^
P en tru a o b ţin e o plantă cu toate ace sămânţă nu
să în c e p e m cu o m icu ţă ^ . . ^ I d cert, nici nu are
arată c a o p lan tă care va tace roş .
m sa foloseşti puterea afirm aţi''01' în 21 de zile
, tc Dacă n-ai şti cu siguranţă, n.ci

„ul unei astfel de plante. q ^ care face roşii.
niâcar nu ai c* d* p l a n t e z i această sămânţă intr-un sol
Totuşi, să spunem c P ^ . ^ q scalde în razele sale
fertil, ° ua jma mlădiţă, nu calci pe ea spunând
Când se iveşţc pr ^ schimb te ulţl ]a ea
"ASta oh 'U H e-o‘- ''privind-o cu încântare cum creşte^ In

ŞÎ v e i continua să o uzi şi să-i oferi soare dm bel-
‘,rp în d e p ă r tâ n d buruienile, poţi avea o plantă care va face

S l h de o sută de roşi. delicioase. Totul în cep e cu acea
micuţă sămânţă.
La fel stau lucrurile şi în privinţa creării u nei n o i e x
perienţe pentru tine însuţi. Solul în care plantezi este m in
tea ta subconştientă. Sămânţa este noua afirm aţie. Întreaga
experienţă nouă se află în acea m icuţă săm ânţă. O uzi
prin afirmaţii. Laşi soarele gândirii p o zitiv e să o în v ă lu ie .
Smulgi buruienile gândurilor n egative care apar. Iar atun ci
când vezi cea mai m ică dovadă, nu ca lci pe ea sp un ân d „ N u
e de-ajuns!“, ci te uiţi la această primă realizare şi e x c la m i
cu voioşie „Oh! Uite-o! F uncţionează!“ .
De asemenea, pe măsură ce învăţăm să fo lo s im afir
maţii putem fi atraşi către adoptarea unei abordări m a i h o -
listice în legătură cu viaţa. Filosofia h o listică în sea m n ă a
hrăni şi educa întreaga fiinţă - Corpul, M intea şi Spiritul
acă ignorăm una dintre aceste zon e, suntem in co m p leţi
™ PeSccat
vreme ? iincludem
. T h " * şiNU
celelalte zoned e u n d e î n “ P“ "
• I ta w M e /S " ’ “ CMPUl’ V° m d° ri Să lu c r im a su P“ >

™ Privinţa m tc iT s 'i I V ? ™ “ “ r d a ' ia d ln,re
en|ează modul cum n 5‘ m ° dUl “ Care C,C in flu '
cum ne s.m ţ.m . Vrem să fa cem c e le m ai
125
- L o u i s e L. Hay
b u n e a le g e r i pentru corpul
h o m e o p a tie şi rem ed ii f l oral e’ ie*uri v -
P n n c o lo n ie . Bach. Putem exnl ltamine.
V om dori să d esco p erim o f ^ ^
c a r e n. s e pare p otrivită. E x e r c i ţ i u l T * * ^ e x e r c Uiu •
Şi n e m e n ţin e trupul tânăr. î n p iUs f e r T btăreşte oasele
in c o n s id e r a r e d a n su l, Tai C hi, artele m *• SP° n şi înot- ia
p a c e tra m b u lin a m e a şi o fo lo s e s c z iln ic *' y08a‘ *mi
n a ta îm i s p o r e ş te m o m e n te le de relaxare mea înc1'-
P o a te v o m dori să exp lorăm o formă de t
porală p r e c u m R o lfin g (m asaju l terapeutic de e î Î T ^
t e n s iu n ilo r f iz ic e ş, e m o ţio n a le din corp), H e lle r W o r l! ^
sa ju l te r a p c u tic d e elib era re a traum elor profunde fizice si
e m o ţ io n a le d in c o r p ), T räger (terapia de eliberare a tipare
lo r a d â n c i f iz ic e şi m e n ta le , facilitând relaxarea şi creşterea
m o b ilit ă ţ ii) . M a sa ju l, r e fle x o lo g ia plantară, acupunctura sau
c h ir o p r a c tic a su n t d e a se m e n e a benefice. Există şi metoda
A le x a n d e r (d e r e a lin ie r e a posturii pentru evitarea tensiuni
lo r m u s c u la r e şi m e n ta le ), b io en erg ia , metoda Feldenkrais
( d e a m p lific a r e şi lărgire a tipurilor de mişcări pentru a
c r e ş t e fle x ib ilit a t e a şi co o rd o n a rea ), Touch for Health (s.s-
te m d e e c h ilib r a r e a p o stu rii, atitudinii ş. en ergie,m scop
e lib e r ă r ii d e s tr e s şi d u reri) şi d ifer,te form e de terapteco
^ " n t i m i i , e x is , o £
l o g ic e : G e s ta lt , h ip n o z a . renaş“ r“ ^ , lucnJ| cu visele
în v ie ţ i tr e c u te , te ra p ia p n n 'a r ta . •_ un mod c o n s , i , u i e
M e d it a ţ ia . în o r ic a r e d in tre Io • ^ propnei „ »
m in u n a t d e a -ţi lin işti minteat * £ ^ ^ £U n-
n o a ş te r i" s ă M te s u p m H ^ ^ ^ ap0, aş, P
c h i ş i ş i sp u n „ C e a n u m
i n 2 " ‘“ 1 ,e
. „ „ „ la : da
**&
Bisericile
« “
c r e ş t m
,K
e .
S
exist
S ^ r r
R ealizări, d e S in e ,
ţ
Religioasă şi Unitatea. E xis s i d d h a etc.
“ » ■ “ •‘ t r i - - - 1' in c a re p u ,c m ; a
e J S S S S T i i învăţătură 5Î să trecem m a , d c -
parte. Iată ce îţi sugerez:

• Scrierea a firm aţiilo r
• Rostirea afirmaţiilor cu v o c e tare
• Cântarea afirmaţiilor
• Exprimarea recunoştinţei
• Alocarea unei pauze pentru exerciţii d c relaxare
• Statul în meditaţie sau rugăciune
• Savurarea exerciţiilor
• Practicarea nutriţiei sănătoase
• Folosirea vizualizării şi a im ageriei m e n ta le
• Lectura şi studiul
Practicând cât mai m ulte m etod e p o s ib il, v e i în c e p e

să manifeşti rezultatele acestei m unci. V ei v e d e a m ic i m i
racole apărând în viaţa ta. Lucrurile pe care e şti p r e g ă tit să
le eUmm, v° r pieca de la sine. Lucrurile şi e v e n im e n t e le p e
p rim V O r i v i t a V m ţ a t a a P a r e n t d e n ic ă ie r i. V ei
n r e m° r e Ş t l “
11 pe care nu t‘ le -ai im agin at n icio d a tă !
* * * .• sMp ^ r i„ s ^ T ( V r ,r A w a re n e ss (M iş c a re a c ° n -
127
Postfaţă
A r x p ,r " " ' - —

în care po,i crea 5i fo .o s i afirm a,,,
trimite pe c a ,e a p o z itiv * a u n e i
vieţi minunate. însă este necesar să o folo seşti! C u v in te le c e
stau într-o carte nu vor face nim ic pentru sporirea ca lita ţn
propriei vieţi. Fă din afirmaţii o parte a v ieţii tale. A ş a z ă
diferite afirmaţii în diferite locuri din casă. Poţi păstra la
serviciu o afirmaţie cu privire la m uncă. D acă nu d o reşti să
fie văzută de ceilalţi, o poţi aşeza în sertarul de la b irou , ca
s-o vezi numai tu.
Poţi aşeza pe bordul m aşinii o afirm aţie cu p rivire la a
conduce paşnic. (Indiciu: Dacă îi înjuri con stan t p e c e ila lţi
conducători, toţi şoferii nepricepuţi vor fi a stfel a u to m a t
»tr«î, cătrc tine. Ei î,i vor ¡„deplini propriile tale a fir m a ,« )
ap reci-
/V
, , in
ceea c e afirm i.
129
A '■ L o u is * L. Hay
* c a Si , i cr Z r . co' " ^ * » ¿ T
schimbarea. Ce, *?
trucat vei ob ţin e rezultate ran H 'nCepi Cu ceva s ^
cred erea de a aborda asnc ! Ş1’ astfel> vei do Uîn'
rosti! afirm aţiile, e m om eam ' T i ' / T k '
s e d u că. A i hotărât ceea ce vrei r 5i a le l i
cat şi în cu vân t. A cum trebuie să
^ " a c l t t V ieti' " " ^ C5l, e ^
în tâ rzii în tregu l proces. N u e treaba ta sâ iti d a ,? ' * " ” “

s ă -ţi m a ter ia lizezi afirm aţiile. A şa cum t a ! e t S ”C
A tr a c ţie i, tu d eclari că ai ceva, apoi Universul ţi-1 aduce
U n iv e r su l e m u lt m ai inteligent decât tine şi cunoaşte fiecare
m o d a lita te p o sib ilă prin care se pot materializa afirmaţiile
ta le . S in g u ru l m o tiv pentru întârziere şi pentru aparentul lor
r e fu z c o n stă în ex isten ţa unei părţi din tine care nu crede că
m e riţi. S a u p o a te că ai convingeri prea puternice, care îţi
c o p le ş e s c afirm aţiile.
A m in te şte -ţi... Indiferent cât de minunat este mo
m e n tu l p rezen t, viitoru l poate fi mult mai plin de
şi b u cu rii. U n iv ersu l aşteaptă întotdeauna, tn r-o
su râ ză to a re, să n e a lin iem gândirea
s u n te m a lin ia ţi, totul curge t C htar <ş l e p efort si
fa c e a sta, şi tu p oţi. C u ţoţtt o putemi t e e ^ l „
Z itiV er c L T e S
r^ l e p autul unui nou TU!
Cuprins
D a,r e .Seria 21 de zile’ ............................................. *

Hota autoarei ......................... ^
Introducere .................................................
Ziua 1. Ce sunt afirmaţiile? ........................................... ^

Ziua 2. Puterea afi m aţiilor ..........................................
Ziua 3. Stima de sine ..............................................
Ziua 4. Schimbarea .........................................................
Ziua 5. Emoţiile înfricoşătoare .................................... 31
Ziua 6. Gândirea critică ..................................................
Ziua 7. Eliberarea de trecut ........................................... 45
Ziua 8. Iertarea ................................................................... 51
Ziua 9. Sănătatea ............................................................... 57
Ziua 10. Mai multe despre s ă n ă ta te ............................ 63
Ziua 11. Iubirea de s i n e ................................................... 69
Ziua 12. Prietenia ............................................................... 75
Ziua 13. Iubirea şi in tim ita te a ....................................... 81
Ziua 14. Creativitatea ....................................................... 87
Ziua 15. Munca .................................................................. 91
Ziua 16. Banii şi prosperitatea ...................................... 97
Ziua 17. D ependenţele .................................................. 103
Ziua 18. îm bătrânirea .................................................... 109
Ziua 19. 1raiul lipsit de s t r e s ....................................... 115
Ziua 20. Practica afirm aţiilor ...................................... 119
Ziua 21. Calea către s u c c e s .............................................. 123
Postf a ţ ă ..........................................

Limbă

Învaţă Să Foloseşti Puterea Afirmaţiilor În de Zile: Louise L.Hay

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Învaţă Să Foloseşti Puterea Afirmaţiilor În de Zile: Louise L.Hay

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LO U ISE L.

învaţă cum să foloseşti

Traducere din limba engleză de

Editura For You

ercetările au arătat că instalarea unui obicei ne­

Multe dintre exerciţiile prezente în capitolele urmă­

B ine ai venit în lumea afirmaţiilor! Alegând să

entru aceia care nu sunt familiarizaţi cu afirma­

dialogul tău interior, reprezintă un curent de afirmaţii

Pe parcursul acestci cărţi voi acoperi diferite subiecte

stăzi este o nouă zi. Este o zi în care începi să-ţi

motiv pentru care îl numim p rezen t/“ Maureen M acGinnis

* In limba engleză, present înseamnă şi „prezent“, şi „dar

mâine? Menţinerea acestui tip de gânduri este un act de iu­

ori, în viaţă, ţi s-a întâmplat să fii aproape de obţinerea unui

m e n i, locuri, lucruri şi situaţii se pot sch im b a. învinovăţirea

gândurile preţioase asupra ei. în schim b, învaţă să-ţi trans­

îmi urăsc corpul. DEVINE îmi iubesc şi îmi apreciez corpul.

Niciodată nu am Banii curg cu abundenţă în viaţa

îi permit corpului meu să se

îmi onorez corpul şi am mare

Nimeni nu mă R ăspândesc iubire, iar iubirea îmi

D escopăr ta len te pe care nu

A ceasta nu înseam nă că trebuie să te îngrijorezi în

cât dc repede poţi. Nu uita că vrei să tc simţi bine cât de

Totul este bine. Totul lucrează pentru binele meu

Această simplă afirmaţie va produce miracole în viaţa

Pot să mă sim t bine în ceea ce mă priveşte!

stăzi vom examina subiectul stimei de sine. Un

de fapt, toţi vecinii ştiau. Iar când erai fericit

Şi tu erai la fel. A p oi, cum va, în tim pul copilăriei, pă­

Exerciţiu: Mă aprob pe mine însumi

Când apar gânduri negative, precum „Dar cum să mă

cer oamenilor să se privească în ochi şi să spună ceva

Afirmaţii pentru stim a de sine

Una dintre barierele în calea funcţionării afirmaţiilor

Stim a m ea de sine este ridicată întrucât onorez ceea

stăzi vom explora un subiect pe care mulţi dintre

dată când decid să realizez o schimbare în viat-

le donez, fie le arunc la gunoi, scăpând de ele pentru tot­

Mai întâi, priveşte în oglindă şi afirmă către tine însuţi

care sunt m otivele. De care convingere învechit',

Afirmaţii pentru schimbare

• Eliberez orice limitări bazate pe gânduri negative

A stăzi ne vom ocupa de em oţiile înfricoşătoare,

minăm. Gândurile sunt doar cuvinte înşirate. Ele nu au

stresezi sau să te forţezi. Relaxează-te doar ş i me .

Exerciţiu: Distrează-te cu copilul tău interio

Afirmaţii pentru emoţii înfricoşătoare

Fă din aceste afirmaţii o parte a rutinei tale zilnice.

E xem p lu de afirm aţie: Suni iubii şi in siguranţă ori­

stăzi îl vom privi pe criticul nostru interior —

r» <**" t î copi"“ i"“™’are încâ nevoie

! t t b = s c 5i ş<iu cS faci «* “ Poţi mai bi" e '

! H auTvedem dacă putem găsi o c ale m ai bună de a

Exerciţiu: Şinele tău critic

în timp ce critica frânge spiritul interior şi nu schi

Exerciţiu: Lucrul în oglindă

y zile Îţi reflcctă înapoi adevăratele sentimente. Copil

Afirmaţii pentru gândirea critică

Fă din aceste afirmaţii o parte a rutinei tale zilnice,

stăzi vom analiza afirmaţii care ne pot ajuta să

ercetările au arătat că instalarea unui obicei ne

Multe dintre exerciţiile prezente în capitolele urmă

entru aceia care nu sunt familiarizaţi cu afirma

mâine? Menţinerea acestui tip de gânduri este un act de iu

gândurile preţioase asupra ei. în schim b, învaţă să-ţi trans

Şi tu erai la fel. A p oi, cum va, în tim pul copilăriei, pă

le donez, fie le arunc la gunoi, scăpând de ele pentru tot

E xem p lu de afirm aţie: Suni iubii şi in siguranţă ori

C eea ce refuzăm adeseori să înţelegem este că agă

Scrierea unei afirmaţii îi poate intensifica acesteia pu

• Sănătatea perfectă este drep tul m e u divin şi îl rev en