Psihodiagnostica relațiilor

interpersonale

Elaborat: Gîrla Valeria, gr.PJ11M

 Relațiile interpersonale pot fi definite drept acele
raporturi sociale dintre doi sau mai mulți oameni
caracterizate, în general, de „utilizarea minimă a
etichetelor stereotipe, de existența unor reguli unice și
idiosincretice și de un grad înalt de schimb
informațional”. În general, relațiile interpersonale se
realizează între două sau mai multe persoane, care se află
în poziții de proximitate în care interactionează sau se
influențează reciproc.
Una dintre cele mai populare metode de diagnostic psihologic al
relaţiilor interpersonale este propusă de Bales R. (R. Bales, 1970),
care a elaborat un sistem care permite înregistrarea diferitor tipuri
de interacţiuni, în grup. În cadrul acestui sistem, un observator
instruit poate analiza fiecare interacţiune în orice grup mic având la
bază 12 indicatori, care sunt grupate în patru categorii generale:

- domeniul emoţiilor positive;

- soluţionarea problemelor;
- identiifarea şi formularea problemelor;
- emoţiile negative.
Cu un astfel de proces formalizat de observare se poate defini
diferite niveluri ale dinamicii grupale, statutul şi rolul
participanţilor la interacţiune etc.
De exemplu, o persoană care a primit cel mai mare scor în
rezolvarea problemelor a fost vazut ca un lider de afaceri, precum
şi în domeniul emoţiilor pozitive - lider emotional.
O direcţie promiţătoare în diagnosticul psihologic al relaţiilor
interpersonale ţine de realizarea observaţiilor în cadrul simulării
anumitor situaţii sau jocul de rol.
Monitorizarea comportamentului uman într-un test situaţional
poate diagnostica bine relaţiile interpersonale, acest diagnostic
ne va permite să anticipăm evoluţia lor în situaţii de
viaţa reală.
Jocurile special concepute sunt utilizate pentru a evalua
compatibilitatea, leadership-ul, concurenţa şi cooperarea în
cadrul grupurilor diadice, grupruilor mari de interacţiune a
populaţiei. Pentru diagnosticul relatiilor interpersonale este
extrem de important de a identifica acele caracteristici
individuale cu caracter personal ale participanţilor care
interacţionează şi afectează procesele de comunicare.
În acest scop sun propuse teste şi scale pentru măsurare
trăsăturilor individuale, cum ar fi stilul de conducere, autoritatea,
compatibilitate, anxietate, valorile personale, etc .
entru a înţelege comportamentul interpersonal al individului nu este suficient
e a cunoaşte situaţia externă şi motivaţia personalităţii. Individul este activ,
alitatea necesită reflecţie, transformare, mergând dincolo de limitele
pecificate, formularea şi soluţionarea unor probleme noi în mod creativ.
n diagnostic psihologic de reflectare subiectivă ale relaţiilor interpersonal
ne de meotdele şi tehnicile proiective, tematice.

Metode de investigare a reflectării subiective a relatiilor interpersonale au

părut în primul rând ca un răspuns la solicitările din zonele de aplicare a
sihologiei - individuale şi de familie consiliere psihologică, în care pentru a
inge obiectivele practice necesită o cunoaştere a lumii subiective a omului.
ele mai multe dintre acestea reprezintă tehnicile - proiective. Un exemplu al
cestei tehnici este FPI - metoda de studiere a relaţiilor interpersonale în
milie (J. Howells, J. Lickowish, 1967), care pot fi utilizate pentru studiul de
dulţi şi copii. Versiunea completă a testului include 40 scene din viaţa de
milie. Varsta copiilor prezentaţi în acestea scene este de - 7 - 12 ani.
16 imagini sunt potrivite pentru studiul familiilor în care
există un băiat sau o fată, 8 pentru familiile în ambele
categorii. Astfel, un set de 24 de imagini pot fi utilizate
pentru părinţi şi copii cu privire la orice familie. Dacă o
familie are un băiat şi o fată, poate fi folosit setul de 40
imagini. Subiectului investigat I se spune: "Am luat
cateva imagini, care reprezintă – ceea ce fac oamenii.
 Metodele sociometrice
unt folosite pentru studierea colectivelor de elevi. Aceste metode
izează investigarea naturii,configurației și intensității relațiilor
nterpersonale din cadrul unui grup, precum și a fenomenelor care
par pe baza acestora:de comunicare, de colaborare, de
nfluențare,etc.
tudiul sociometric are o triplă importanță:
. Cunoașterea de către cadru didactic a afinităților exprimate de
membrii grupului și implicit a relațiețiilor din cadrul colectivului;
. O cunoaștere mai bună de către elevi a propriilor lor poziții în
grup.
. Îmbunătățirea relațiilor și a climatului psihosocial a grupului
școlar.
 Testul sociometric cere membri unui grup
are limite bine precizate (o clasă de elevi) să
indice colegii cu care ar dori să se asocieze
în vederea unei acțiuni beton sau în cadrul
unei situații viitoare.