Dificultate relațională

Grupa: PJ11M

Gîrla Valeria

Dicționarele explicative defines termenul de “relație” ca : o legătură, conexiune, raport între

lucruri, fapte, idei, procese sau între însușirile acestora; Conexiune între doi sau mai mulți
termeni. Legătură între persoane, popoare, state. Legături de prietenie (cu oameni de seamă,
influenți).

Fiind plasat într-o cameră comună , deținutul inevitabil v-a trebui să interacționeze cu ceilalți
deținuți , stabilind treptat relațiile cu aceștea. Prima intrare în penitenciar pune în faţa deţinutului
foarte multe probleme, şi cu cât el l-e va rezolva mai repede, cu atât sentimentul de străin se va
diminua. Factorul care se impune cu brutalitate, având consecinţe ample asupra
deţinutului ce abia a nimerit în penitenciar este constituit de supraaglomerare.

Din punct de vedere al deţinutului, efectele supraaglomerării sunt situate pe

multiple planuri:
• Cresc sentimentele negative(mânie, furie, ură, depresie)
• Se pierde controlul situaţiilor
• Creşte stimularea interpersonală.

Aceste efecte ale supraaglomerării au un rol important în relațiile dintre deținuți și de cele mai
multe ori sunt decisive în apariția multor conflicte care apar între persoanele aflate în detenție.

Mediul social dintr-o închisoare este guvernat în mare parte de subcultura deţinuţilor şi de
regulile nescrise dictate de aceasta. Persoanele care nu se conformează acestor reguli, fie pentru
că aleg calea răzbunării sau că furnizează informaţii despre ceilalţi deţinuţi fără acordul acestora,
fie pentru că nu se adaptează ori nu conştientizează importanţa acestor reguli, riscă să devină
ţintele intimidărilor.

De fapt, incidentele violente între deținuți sunt frecvente în toate sistemele penitenciarelor. Ele
implică o mare varietate de fenomene, de la forme subtile de hărțuire până la intimidări fățișe
și agresiuni fizice grave. O strategie eficientă împotriva actelor de violență între deținuți cere ca
personalul penitenciarelor să fie în măsură, inclusiv în termeni de efectiv, să-și exercite în mod
convenabil autoritatea și funcția de supraveghere. Personalul penitenciarului trebuie să acorde
atenție semnelor de agitație și să fie, totodată, hotărâți și formați într-o manieră adecvată pentru a
interveni când este cazul.
Intimidarea şi violenţa între deţinuţi reprezintă probleme foarte grave. Acestea au loc în orice
închisoare, indiferent dacă este pentru infractori bărbaţi, femei, minori, tineri sau adulţi.
Închisorile reprezintă condiţii foarte specifice în care comportamentul agresiv poate presupune
pe de o parte intimidări, iar pe de altă parte acest comportament poate fi considerat o modalitate
de adaptare la o problemă. Astfel, nu este surprinzător că respectivele cazuri de agresiune şi
intimidare au loc în acest mediu mult mai frecvent decât în şcoli, de exemplu.

Putem menționa că există o strânsă legătură între integrarea individului în mediul penitenciar și
relaționarea deținutului cu ceilalți deținuți. Astfel diferențiem 3 nivelurile de integrare a
individului în mediul penitenciar:

1. Nivelul integrării sociale – sau armonizat relaţiile dintre deţinuţi şi grup, contactele
interpersonale sunt intense, individul a aderat la scopurile comune şi are un rol social relativ,
bine determinat în cadrul grupului.
2. Nivelul integrării psihosociale – conduita deţinutului este exclusiv în funcţie de statutul
actual, sursele de stres îşi diminuează forţa şi devin mai puţine.
3. Nivelul integrării subculturale – deţinutul a interiorizat sistemul de valori şi norme informale
ale grupului de apartenenţă, devenind un purtător activ al acestora pe timpul executării pedepsei.

Atât în peniteciarele pentru bărbați cât și în cele pentru femei există o ierarhie care structurează
acest grup și oferă fiecărui deținut un anumit statut , care ulterior determină și relațiile dintre
deținuți. Deși acest fenomen este mai accentuat în locurile de detenție destinate bărbaților
încarcerați , totuși are loc de a fi și la femeile deținute. Deținuții care au avut marele nenoroc și
au ajuns în categoria persoanelor care ocupă cel mai inferior statut , sunt supuși abuzului,
înjosirilor regulate , aceștea sunt obligați să efectuieze curățenia din cameră (pentru toți, incluziv
veceele ), de regulă acești deținuți nu sunt admiși la masa comună și ocupă locul de dormit care
este mai aproape de veceu . Persoanele care au fost alese pentru acest “rol” sunt vulnerabile și
riscul de auto-mutilare sau sinucidere este mai ridicat anume în rândul acestor deținuți care au
dificultatea de relaționare cu ceilalți deținuți și ca urmare sunt marginalizați și umiliți.

Există o categorie de infractori care inevitabil ajung să fie incluși în rândul deținuților cu un
statut inferior , factorul decisiv fiind infracțiunea pe care a comis-o . În rândul femeilor deținute
sunt abuzate și umilite, infractoarele care au comis omoruri în raport cu copii , în rândul
bărbaților deținuți această categorie este mai variată, deținuții cu un risc mai mare pot fi :
persoanele care au fost condamnate pentru infracțiuni cu caracter sexual (violatorii , pedofilii),
bărbații homosexuali, și alte categorii de deținuți care aparțin unei minorități ce nu se regăsește
ca fiind tolerată în rândul deținuților. Pe lângă categoriile de persoane enumerate ca deținuți cu
un risc mai mare de a fi supuși umilirii și relelor tratamente din partea altor deținuți care poartă
un caracter sistematic , pot apărea unele dificultăți de relaționare de moment care este cauzat de
diferiți factori atât interni (impulsivitate, caracter, ambiții, etc), cât și de factorii externi
(supraaglomerarea, incompatibilitatea , etc.).

Surse bibliografice:

1. https://dexonline.ro/definitie/rela%C8%9Bie
2. https://rm.coe.int/2-combaterea-relelor-tratamente-in-penitenciare-final/
1680722471
3. Set de Module. Promovarea Sănătății pentru Persoanele Tinere Private de Libertate
: Instrumentele pentru Personalul Penitenciar .