Desocializare
Grupa: PJ11M
Gîrla Valeria
Dicționarele explicative definesc termenul de “desocializare” ca pierderea caracterului social.
Odată încarcerat, deținutul este izolat de mediul său social și plasat într-un nou mediu, în cel
penitenciar. Procesul de adaptare la condițiile noi , presupune pe deoparte integrarea individului
în mediul penitenciar și crearea noilor relații (cu ceilalți deținuți) , dar dacă deţinutul a
interiorizat sistemul de valori şi norme informale ale grupului de apartenenţă, devenind un
purtător activ al acestora pe timpul executării pedepsei putem spune cu siguranță că acesta a
desocializat în raport cu lumea de peste gratii, fapt ce se v-a face resimțit în momentul liberării.
Subcultura și ierarhia criminală – este cunoscut faptul că existenţa subculturii influenţează
negativ procesul de resocializare al deţinuţilor. Din punct de vedere psihologic, subcultura
asocială este o reţea de relaţii nemijlocite a deţinuţilor. Ea este caracterizată de standarde
informale de conduită, relaţii intra şi intergrupale şi un sistem valoric-normativ nescris, care
influențează individul aflat într-un mediu închis. Participarea la subcultură, îşi lasă o amprentă
negativă asupra personalităţii deţinutului, deoarece el este impus să adopte un set de reguli sau
norme de conduită, care sunt în relaţie de contradicţie cu normele şi valorile prosociale.
Desocializarea deținuților este mai accentuată din moment ce odată cu încarcerarea persoana
rămâne fără un loc de muncă, este lăsat de rude/prieteni/cunoscuți, deci de fapt este exclus din
toate grupurile sociale din care făcea parte anterior.
Desocializarea persoanei sporește semnificativ riscul recidivelor ulterior liberării.
Anual în Republica Moldova circa 2000 de persoane sunt liberate din instituțiile penitenciare.
Datorită izolării de lungă durată și restricțiilor impuse de regimurile de detenție, majoritatea
dintre deținuți, pomenindu-se față în față cu realitatea de după gratii, se simt frustrați, consternați
și anxioși. Problemele care apar odată cu liberarea din mediul penitenciar vin să se amplifice pe
fundalul unor relații proaste cu falilia, comunitatea , lipsei actelor de identitate și a unui loc de
muncă care să le permit un trai decent, etc. Respingerea sociatății, reticența unor funcționari,
etichetarea și marginalizarea de către comunitate/societate forțează persoanele liberate din
locurile de detenție să revină în cercul vicios al criminalității. Statisticile atestă că circa 50%
dintre persoanele private de libertate din Moldova comit infracțiuni repetat . Aceste date ne
demonstrează faptul că persoanele aflate în detenție , odată ajunși în penitenciare sunt excluși in
viața socială de cele mai multe ori această excludere devine decisivă în modul de viață pe care
persoana urmează să o ducă .
Cu cât mai mult timp persoana se află în detenție cu atât mai mult crește riscul desocializării
acesteia .
Surse bibliografice:
1. [Link]
2. [Link]
STUDIU_final_22.04.2015_-_act_6.5.8.p.1_DIP.pdf
3. [Link]
Liberate-Din-Deten%C5%A3ie
