MEDIUL PENITENCIAR

1.1 Aspecte etice n universul penitenciar:

Sistemul suport al mediului social, penitenciarul, este o frontiera a civilizatiei, dar n contextul
social mai larg, aceasta institutie ramne cronic n urma ambiantei generale din societate.
O lume lipsita de dragoste, dar care nazuieste cu disperare spre dragoste (Nietzsche),
penitenciarul, invita psihologul care se apropie de el, sa nteleaga profund dimensiunea filosofica a
vietii din nchisoare.
"Abandonarea filosofiei - ca si abandonarea stiintei- e tot una cu izolarea omului de una din
dimensiunile realului"1. Chiar daca nu corespunde exigentelor considerarii existentei umane din
penitenciar ca fiind tragica, "dimensiunile suferintei, disperariisi abandonului le gasim din plin"2.
Pentru orice om, privarea de libertate n mediul penitenciar constituie o situatie deosebita, cu
ampla rezonanta n mediul sau de viata, att pe durata detentiei, ct si dupa aceea, n libertate. Att timp
ct individul se afla n locul de detentie, ntre oameni care asemenea lui au comis fapte antisociale,
dificultatile cele mai mari sunt localizate n relatiile cu cei din jur. n contactul cu ceilalti detinuti
remuscarile, autoacuzarile declarative sau chiar sincere din timpul procesului penal sunt repede
nlocuite cu justificari ale faptelor comise "fabricate" n penitenciar, la care individul adera deoarece i
ofera ratiuni deculpabilizante. Diminuarea subiectiva a gradului de vinovatie usureaza constiinta
detinutului si nu rereori asistam la modificarea pozitiei fata de pedeapsa: daca initial considera ca
pedeapsa este pe masura faptei, destul de repede o apreciaza ca fiind prea aspra. Ca urmare, de la un
comportament pasiv, supus, de penitenta, detinutul trece la un comportament activ n care interesul
personal, egoismul, si autoconservarea primeaza. n planul conduitei de la morala conformista fondata
pe vinovatie, se trece la morala frustrarii ntemeiata pe convingeri de grup privind cauzele
infractiunilor, "soarta" omului n lume, atitudinea fata de munca, familie, viitor si implicit modul de
viata n penitenciar. Totusi valorile morale nu se anuleaza n penitenciar, ci exista si se realizeaza ca
valori ntr-o ambianta sociala deosebita. Nu este vorba de regimul legal de executare a pedepsei, care
prin el nsusi nu mpiedica manifestarile morale, ci de faptul ca n detentie individul si
comportamentele, colective care nu n putine cazuri sanctioneaza pe cel care adopta o conduita morala.
Concluzionnd cele de mai sus se poate afirma ca apropierea de mediul carceral se realizeaza n doua
ipostaze: cea de moralist care mediteaza la conditia umana si cea a expertului care doreste sa nteleaga
si sa ordoneze. Prezenta dificultatilor nu se rezuma doar la contextul social n care traiesc detinutii, ci
se extinde si la universul lor cultural. Fiind reduse ca amploare si profunzime, relatiile interindividuale
coboara la niveluri inferioare, iar comunicarea ntre detinuti ramne tributara nevoilor nesatisfacute si

dispozitiei de moment.
Astfel, vointa de a fi moral nu primeste sprijin dect din partea cadrelor st rareori din aceea a
detinutilor. Vointa de a obtine un beneficiu material este mai mare dect cea de a fi moral atunci cnd
actul n sine nu este motivat de obtinerea unei situatii favorabile.
n mediul penitenciar, ceea ce duce la transformarea mentalitatii detinutilor este nevoia de
reconstituire a unui sistem de valori functional, n paralel cu activarea ncrederii n sine si n viitor cu
corectarea atitudinii fata de munca, de lege si pedeapsa. Cu ct detinutii nteleg mai repede ca faptele
morale le asigura acceptarea din partea celorlalti, linistea interioara si sentimentul participarii, cu att
deschiderea lor la procesul de recinstructie atitudinala este mai larga si eficace.
1.2 Valori si norme morale n mediul de detentie
Spatiul de viata penitenciar are o serie de caracteristici generale, cum ar fi: este un spatiu nchis,
nchiderea sa fiind constitutiva structurii si functionalitatii sale; este un spatiu dihotomic care divizeaza
populatia din penitenciar n doua grupuri de o parte si de alta a gratiilor; este un spatiu penal din punct
de vedere juridic, un spatiu al "disciplinei penale"; de asemeni este un spatiu al autoritatii, o zona a
interactiunilor asimetrice.
Toate acestea au consecinte psihologice si psihosociale vizibile asupra detinutilor si personalului.
Astfel, comunitatea detinutilor constituie o lume anonima, de oameni privati de prestigiu, cu constiinta
minoritatii lor. Cazurile infractionale deosebite ale unora dintre ei le confera aura unor lideri capabili de
orice, sau n rare cazuri, avnd aptitudini socio-afective, o audienta marita n masa detinutilor obisnuiti,
n penitenciar problematica normelor si valorilor capata aspecte particulare determinate de situatiile n
care se gasesc detinutii: absenta libertatii si celelalte frustrari impiedica raportarea adecvata la aspectele
semnificative ale existentei de fiecare zi.
La nivelul individului normele si valorile servesc ca instrument si etalon n alegerea dintre
alternativele de actiune ct si pentru dimensiunea proiectiva pe care o au, adica ofera motive si planuri
de actiune n mprejurarea de viata pe care o traverseaza individul la un moment dat.
n penitenciar activeaza ca si n societate, trei tipuri de norme (I. Tudosescu 1980, p. 120):

organizationale: care privesc mecanismul de functionare al institutiei (legea de executare a

pedepselor);

actionale: care indica regulile de evaluare corecta a situatiilor cotidiene si a evenimentelor ce

intereseaza colectivitatea detinutilor;

relationale: referitoare la modalitatile considerate eficiente n raportarile detinut -detinut, detinut

-grup, detinut -personal.
Specific mediului penitenciar este existenta n paralel a unor norme oficiale care sunt legiferate si

urmaresc atingerea obiectivelor institutiei productive, educative, preventive -cu normele modificate
care urmaresc crearea unor relatii si conditii de viata suportabile din punctul lor de vedere pe parcursul
executarii pedepsei si actioneaza numai n interiorul grupului de detinuti.
Din discutiile purtate cu detinutii am dedus o serie de modalitati de interiorizare a normelor si valorilor
informale:
a) Conduita actuala este functie de statutul actual. Odata intrat n penitenciar, individul va actiona
conform normelor si valorilor apreciate de el ca fiind n concordanta cu noile mprejurari n care se
afla;
b) Detinutii cu vechime n penitenciar sunt mai deschisi la cooperare si ajutor fata de cei noi care sunt
perceputi ca participanti la sistemul lor de valori si respecta normele informale;
c) n unele cazuri sistemul de norme si valori serveste ca mecanism de aparare fata de propriile
remuscari, individul acceptnd modul de gndire si judecatile de valoare emise de detinutii care i ofera
ratiuni deculpabilizante;
d) De asemenea, regulile, obiceiurile si ierarhiile care functioneaza n rndul detinutilor sunt mai usor
admise de detinutii cu un grad mai scazut de instruire, de cei cu o percepere confuza a motivelor lor
infractionale si de cei care au planuri de viitor bine conturate.
Pozitia detinutilor fata de norme si valori, precum si fata de majoritatea evenimentelor exprima
pozitia lor de spectatori pasivi pe perioada detentiei. Acest lucru nu implica o criza de sens pentru masa
detinutilor, ci o stare de asteptare.
1.3 Relatiile interpersonale n petenciar
Relatiile interpersonale se constituie n grupurile mici n care indivizii au un contact direct si
permanent, pe o perioada de timp mai mult sau mai putin ndelungata, muncesc, nvata, convietuiesc
impreuna, desfasoara activitati de timp liber, cultural- artistice, sportive.
n cadrul relatiilor interpresonale preponderente sunt raporturile afective care se creaza si
functioneaza n interiorul microgrupului. Ele apar si se manifesta ndeosebi ca relatii preferentiale, de
simpatie, antipatie si indiferenta, elemente pe care le putem constata si n cadrul raporturilor
interpersonale din colectivele de detinuti. Aceste aspecte sunt uneori mai accentuate, dat fiind modul
specific de viata din colectivele de detinuti, precum si modificarile care survin n structura psihica
acestora n perioada de detentie.
Relatiile interpersonale reprezinta n orice conditii cadrul nemijlocit n care se formeaza si se
manifesta individul, se moduleaza si se diferentiaza personalitatea sa, sunt satisfacute multiplele sale
trebuinte umane, ndeosebi cele care tin de viata psihica, de echilibrul sau emotional, sufletesc. Tocmai
din aceasta cauza ele ocupa un loc important n viata individului, precum si a microcolectivului,
justifica eforturile care trebuie depuse pentru a le cunoaste ct mai temeinic, a le influenta si dirija n
asa fel nct sa aiba un continut si o finalitate pozitiva.

Fiind determinate de structura microcolectivului ct si de particularitatile psihice ale subiectilor,

de interesele lor, relatiile interpersonale sunt determinate ca si relatiile macrosociale de fenomenele si
procesele care au loc la nivelul sistemului social gobal. Puternice influente au asupra lor acele elemente
care tin de structura sociala si de clasa, de viata politica ce se desfasoara n societate,de cultura si
ideologie. Acestea determina n multe privinte jaloanele mari n care se formeaza si se manifesta
relatiile interpersonale, continutul si orientarea lor politica si ideologica.

Dar, actiunea

fenomenelor si proceselor care au loc n societate asupra formarii si manifestarii relatiilor

interpersonale din colectivele de detinuti se deosebeste printr-o serie de particularitati, liste mai
restrnse data fiind organizarea activitatii din penitenciare pentru persoane care sunt private de libertate
o perioada de timp, sunt lipsite de anumite drepturi, desfasoara prin forta lucrurilor o gama relativ
redusa de activitati. nsasi posibilitatile de receptare de catre detinuti a fenomenelor si proceselor din
societate sunt limitate, iar la unii dintre ei aproape inexistente, ca rezultate a lipsei de interes si de
preocupare pentru aceste probleme, a nivelului cultural foarte scazut.
Universul uman penitenciar este dificil de patruns si nu rareori greu de exprimat n termeni statistici.
Daca marile categorii ce caracterizeaza populatia penitenciara sunt cunoscute n general-repartizarea pe
sexe, vrsta, genuri de infractiune, medii de provenienta, pregatire scolara, stare civila- mai putin
abordate pna acum au fost evenimentele din colectivitatile de detinuti oarecum invizibile, dar de a
caror forta nu se ndoieste nimeni. Astfel, se pot face referiri la modul cum apar liderii informali n
penitenciar si cum si exercita ei autoritatea, la functiile pe care le ndeplinesc anumiti detinuti pentru a
satisface nevoile de grup, la tipurile de stratificare sociala a grupurilor de condamnati, la
particularitatile comunicarii si normelor modificate, la treptele integrarii noilor veniti n masa
detinutilor.
O serie de cercetari au evidentiat ca, n penitenciare, la nivelul grupurilor de detinuti se manifesta un
deficit de roluri sociale, ceea ce influenteaza negativ procesul de reintegrare sociala postexecutorie. De
asemenea, relatiile interpersonale din grupurile de detinuti sunt functie de specificul personalitatii
detinutilor, caracteristicile de grup si climatul socio-uman.

1 Banu, I., 1993, p 29

2 Liiceanu, G., 1993, p. 42
- G.BASILIADE - "Criminologie comprehensiva", Ed. Expert, 2006
- GH. FLORIAN - "Psihologie penitenciara" Ed. Oscar Print, Bucuresti, 1996
- V.C.CIOCRLAN - "Raporturile interpersonale", Ed. Politica, 1973
- N.MITROFAN, V.ZDRENGHEA, T.BUTOI - "Psihologie judiciara", Ed. sansa,
Bucuresti 1994
- I. OANCEA - "Probleme de criminologie", Ed. All, 1944

Dificulti ntmpinate de deinui n mediul penitenciar

Problema calitii vieii deinuilor intr n discuie ncepnd cu celulele n care acetia sunt nchii n
marea majoritate a timpului i slile n care ntreprind anumite activiti i sfrind cu modul de
comportament pe care l adopt cadrele atunci cnd vine vorba de persoanele private de libertate.
Putem discuta desigur i despre abuzul dintre deinui i toate formele acestuia, dar cu siguran nimic
nu este mai grav, pentru majoritatea dintre ei, dect faptul c sunt privai de libertate i de posibilitatea
de a fi alturi de familiile lor. Lucrarea de fa nu va prezenta totui condiiile mai bune sau mai precare
ale anumitor penitenciare, ci se va axa, aa cum indic nsui titlul lucrrii, pe problemele ntmpinate
de deinui n aceste medii.
Sursa: www.junior.yfj.ro; www.scritube.com.