Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE PSIHOLOGIE Psihosociologia judiciara, victimologie si asistenta victimala

Psihologia detentiei penitenciare

Masterand Gustu Mariana

Conf. Univ. Dr. Manu Beatrice

Inchisoarea este spitalul justitiei, care vindeca, sau aparatul care recicleaza deseuri umane Viorel Muha

In orice societate, abaterea comportamentelor de la normele si valorile sociale de baza constituie un fenomen obisnuit, insa societatea judeca comportamentul membrilor sai, nu atat din punct de vedere al motivatiilor sale intriseci, cat mai ales din punctul de vedere al conformarii acestui comportament la normele si valorile recunoscute. Violarea normelor atrage dupa sine masuri punitive si coercitive1. Pentru pesoanele care incalca normele si valorile societatii, exista sanctiuni, iar privarea de libertate este o pedeapsa care implica probleme deosebite. Pentru persoana care executa o pedeapsa privativa de libertate, mediul privat pune in ordine doua grupuri de probleme : de adaptare la normele si valorile specifice acestui cadru de viata de evolutie ulterioara a personalitatii sale

Privarea de libertate in mediul penitenciar constituie pentru orice om o situatie de ampla rezonanta in modul sau de viata atat pe durata detentiei, cat si dupa aceea in libertate. In multe cazuri impactul privarii de libertate asupra comportamentelor personalitatii este dramatic, generand si permanetizand conduite diferite fata de cele avute anterior in mediul liber.2 Penitenciarul creaza un tip aparte de relatii interpersonale care au un continut dinamic si modalitati aparte de structurare si manifestare. Exista doi factori care determina aceste relatii interpersonale :

T.Butoi Psihologie judiaciara Ed. Solaris Print, 2009, p.382 apud Radulescu S. Anomie, devianta si patologie sociala Ed. Hyperion, Bucuresti, 1991. 2 T.Butoi Psihologie judiaciara Ed. Solaris Print, 2009, p.384 apud Gheorghe F. Psihologia penitenciara, Ed.Oscar Print, Bucuresti, 1996- selectiv, scurte extrase si prelucrari personale din opera remarcabila a distinsului autor.

cadrul specific al penitenciarului - impreuna cu modul de organizare, genurile de activitati si supravegherea permanenta specificul populatiei penitenciare3.

Inchisoarea sau penitenciarul este un univers revoltator, o lume care este intr-o permanenta implozie psihologica, coordonatele de existenta ale careia sunt crima, esecul patologic, stresul, disperarea, neputinta. La prima vedere specificul vietii penitenciare pare a fi unul simplu, in care personalul asigura servicii pentru detinuti: hrana, cazare, igiena, imbracaminte, recreiere, culturalizare, securitate. Mediul inchis a fost un termen propus de Goffman in 1961 pentru a descrie locuinta unde indivizii isi petrec tot timpul (odihna, munca). Din punct de vedere metodologic, un asemenea mediu este un laborator natural, de exemplu : inchisoarea, spitalul, azilul, internatul, cazarma militara. Aplicarea pedepsei private de libertate obliga individul sa traiasca intr-un mediu de constrangere. E. Goffman considera inchisoarea ca fiind o institutie totala in sensul de loc de rezistenta la care un numar de indivizi care au o situatie indentica, fiind despartiti de situatia exterioara, duc impreuna un ciclu de viata ingradita prin interdictii formale de a desfasura anumite activitati, de a avea contact cu familia, de a personaliza spatial locuit, de a avea initiative. Pe langa aceste norme formale se dezvolta o intreaga cultura informala ca mijloc de rezistenta la contactul oficial. Penitenciarul apare ca un fenomen, ca o institutie care are un ansamblu de reguli juridice cu caracter relatic stabil care reglementeaza un domeniu al relatiilor sociale in scopul apararii, conservarii si promovarii anumitor interese personale sau colective ale indivizilor, grupurilor sau comunitatilor sociale. Detinutul percepe timpul dintr-o pozitie coercitiva, apasatoare si artificiala; El are constiinta faptului ca intra in inchisoare impotriva vointei sale, cu un statut de subordonare pe termen lung si resimte pierderea libertatii cu atat mai dureros cu cat libertatea este mai bogata in perspective si alternative, iar conditiile concrete din penitenciar sunt mai grele. Fiecare vine in penitenciar cu un univers specific,
3

T.Butoi Psihologie judiaciara Ed. Solaris Print, 2009, p.385 apud Bogdan T., Santea I., Cornianu R. Comportamentul uman in procesul justitiar Ed. Serviciul Editorial si Cinematografic M.I., Bucuresti, 1983.

plin de contradictii, frustrari, neimpliniri, ca urmare a unei conduite antisociale, a savarsirii unei infractiuni. Multi sunt neadaptati social, refactari sau incapabili sa se integreze in cerintele normelor de convetuire sociala sau de o moralitate dubioasa si un trecut incarcat care apasa asupra constiintei lor. Intrarea in penitenciar tulbura echilibrul personalitatii printr-o tripla reducere: a spatiului de viata, a timpului personal (suspendarea viitorului si relativitatea trecutului) si a comportamentului social (izolare si abandon). Stresul prelungit in faza de ancheta, intrarea intr-o colectivitate de anonimi, controlul riguros al conduite, dependenta de personal, densitatea maxima, supraaglomerarea favorizeaza aparitia si cronicizarea unei patologii specifice. Apatia, lipsa initiativei, pierderea interesului pentru lucru, oameni si evenimente, anestezia afectiva, incapacitatea de a face planuri, resemnarea fatalista, toate aceste contureaza nevroza penitenciara.4 Inexistenta niciunui spatiu personal, absenta unui refugiu, a sta treaza intr-o ambianta monotona, epuizarea subiectelor de discutie conduc frecvent spre caderi afective, degradarea imaginii de sine si deci spre o adaptare patologica. Frecvent se constata o adoptare pasiva la conditiile vietii din inchisoare prin adaptarea unei atitudini filozofice sau evitarea concentrarii pe anumite probleme incomode. Chiar daca multi detinuti au avut inainte de a veni in penitenciar o personalitate robusta, in timpul executarii pedepsei se instaleaza o sensibilizare progresiva la mediu, o intoleranta emotionala, toate acestea conturand un posibil potential patogen al mediului privativ. Se pune intrebarea : in ce masura rolul recuperator al pedepsei private de libertate isi atinge scopul? In acest context se evidentiaza existenta unui paradox penitenciar. In detentie pot sa apara efecte de coruptie reciproca a detinutilor, avand loc un proces de socializare invers. Condamnatul se simte eliminat de societate astfel incat isi dezvolta o tehnica de reactie fata de controlul formal. Dificultatea reeducarii este aceea de a converti relatia formala obligatorie, intruna formala. In sistemul institutionalizat personalitatea este estompata. Paralel

T.Butoi Psihologie judiaciara Ed. Solaris Print, 2009, p.386

cu sistemul oficial de referinta se dezvolta o subcultura, ceea ce favorizeaza cresterea ratei de recidivism.5

Etapele psihosociologice prin care trece un detinut : - socul depunerii (incarcerarii) determina o gama complexa de framantari psihice si psiho-sociale, incepand cu criza de detentie manifestata de la inchiderea in carapacea tacerii pana la comportamente agresive si autoagresive (sinuciderea, autoflagerari). - perceptia detinutului asupra pedepsei si a mediului privative - este determinata de cele mai multe ori de modul cum a rezolvat fiecare detinut problema ispasirii6. Cand pedeapsa este apreciata ca fiind masura faptei, conditia de zi cu zi exprima o acceptare supusa tuturor rigorilor, dar cand pedeapsa este vazuta ca fiind mai aspra decat infractiunea comisa, detinutul considera ca i s-a facut o nedreptate si sufera o sanctiune nemeritata, ca urmare detinutul va ramane neimpacat, revendicativ si ostil administratiei locului de detentie, dominat de sentimente de victimizare. - fenomenul de prizonizare proces prin care detinutul ajunge sa adopte sau sa impartaseasca punctul de vedere al incarceratilor privind lumea din penitenciar si societatea in general. - ierarhia si statutul prin ierarhie intelegem un sistem de prioritati in raport cu importanta acordata lor, iar prin statut intelegem pozitia ocupata de o persoana intr-un grup. Personalul inchisorii incearca sa impuna o anumita ierarhie formala, dar in cele mai multe cazuri nu corespunde cu cea informala. In fruntea ierarhiei informale se afla smecherii, iar acest statut se obtine odata cu cresterea experientei de penitenciar; apoi urmeaza in ierarhie - impresia, iar in a treia linie sunt nepotii, cei care indeplinesc muncile de curatenie si ordine si se afla la discretia celor de rang superior. Detinutii au o ierarhie depreciativa a infractiunilor
5 6

T.Butoi Psihologie judiaciara Ed. Solaris Print, 2009, p.388 T.Butoi Psihologie judiaciara Ed. Solaris Print, 2009, p.396 apud Mitrofan N., - Aspecte privind relatia etic-juridic-psihologic, Revista penitenciara nr.3, Bucuresti, 1995.

pe care le-au savarsit. Pe baza acesteia o serie de detinuti dobandesc un statut de paria, fiind izolati si sanctionati de grup. Detinutii considera inacceptabile, atacarea si terorizarea copiilor, homosexualitatea, omorul sadic sau omorul parintilor sau batranilor. Cea mai evidenta reactie ostila este fata de violatori, mai ales cand victimele sunt minori. Reactia ostila merge de la izolare pana la agresarea zilnica. - agresivitatea si violenta prin agresivitate intelegem un comportament verbal sau actional ofensiv, orientat spre umilirea si chiar suprimarea fizica a celorlalti. Comportamentul agresiv poate fi orientat contra propriei persoane (autoagresiune), spre distrugerea obiectelor investite cu semnificatii sociale sau hereoegresivitatea (impotriva celorlalti si a conducatorilor). Prin violenta intelegem utilizarea fortei si a constrangerii de catre un individ in scopul impunerii vointei altora. Privarea de libertate favorizeaza aparitia si dezvoltarea unor componente agresive. - frustrarea - fenomenul se refera la o situatie in care obstacolul intervine in calea satisfacerii unei trebuinte si modifica astfel comportamentul. Exista doua tipuri de frustrari (primara si secundara) si patru tipuri de obstacole (pasiv intern incapacitatea persoanei, activ intern pulsiunea secundara cu acelasi obiect, ciocnirea a doua trebuinte de intensitate egala dar cu sens opus si obstacolul activ extern situatie in care subiectului i se interzice de catre cineva sub amenintarea pedepsei indeplinirea unei activitati). In mediul privativ, frustrarea este resimtita cu deosebita tarie in planul timpului. In acelasi timp este resimtita in mod dramatic de catre detinut si in ceea ce priveste limitarea drastica a spatiului de miscare. De asemenea, detinutul este fortat sa renunte la cele mai multe placeri pe care i le-ar fi putut oferi viata (consumul de alcool, jocuri de noroc, etc.), iar aceste lucruri duc la crearea unor surogate de satisfactii (Kener). - teritorialitatea fenomenul reprezinta caracteristica grupurilor si a indivizilor din interiorul acestora de a-si delimita teritoriile si de a avea anumite comportamente specifice in raport cu acestea. La prima vedere se pare ca teritorialitatea detinutilor nu determina agresivitatea teritoriala, in primul rand,

desi exista supraaglomerare, spatial fiecarui detinut este marcat de obiecte personale. In al doilea rand, comportamentul agresiv este mascat datorita strictei supravegheri. - stresul reprezinta un raspuns al organismului la orice solicitare7 (presiune, incarcare, apasare, solicitare). Hans Selye a definit pentru prima data in 1935, termenul de stres. Stresul nu reprezinta numai o stare nervoasa, nu este totdeauna consecinta unei actiuni nocive, efectul sau persistand si dupa incetarea influentei stresorului. Rezistenta la stres difera de la persoana la persoana. Cu toate acestea sunt cateva surse de stres specifice mediului privativ: cea mai mare presiune vine din pozitia in care este privit detinutul in mediul penitenciar, o alta sursa este atitudinea administratiei, o a treia este aceea ca detinutul nu are nimic de spus pentru propriul destin, intoleranta fata de individualitate este stresanta iar pe ultimul loc se afla monotonia activitatilor, a programului zilnic, respectarea regulamentului. - violenta colectiva este un fenomen psihosocial care are loc in penitenciar si este conditionat intotdeanuna din cauza acumularilor de tensiuni in interiorul unui grup de detinuti, avand diferite cauze (atitudini neconformiste, prezenta unora cu inadaptari marcante la mediul penitenciar, revolta penitenciara). - panica este o reactie afectiva, individuala sau colectiva de frica alarmanta, caracterizata prin dezorganizarea conduitei, pierderea autocontrolului, de unde si dispozitia spre acte impulsive si irationale. - automutilarile pot fi intalnite in cazul detinutilor aflati intr-o stare de melancolie anxioasa-raptus8, la obsedatii sexuali ca semnificatie de autopedepsire, la unii subiecti chinuiti de scrupule religioase; refuzurile de hrana in mediul penitenciar au valoare simbolica si anume subiectul vrea sa arate ca este gata pentru orice sacrificii daca nu i se satisfac anumite cereri; tatuajele problema a fost studiata de criminologi ca Lombroso, H. Minovici, T. Bogdan care considera ca tatuajul are o mare importanta judiciara si psihologica, intrucat el dezvaluie adevarata identitate a individului, cat si diversele sale obiceiuri,
7

T.Butoi Psihologie judiaciara Ed. Solaris Print, 2009, p.401 apud Floru R. Stresul psihic, Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 1974. 8 T.Butoi Psihologie judiaciara Ed. Solaris Print, 2009, p.405 apud Angheluta V., Udangiu L., - Psihiatria preventiva, Ed. Medicala, 1986.

fantezii si trasaturi de caracter. Principala cauza a tatuajului o constituie nivelul scazut intelectual si de cultura, iar motivele tatuarii sunt urmatoarele : imitatia, forma de manifestare a dragostei si a prieteniei, obsesie sexuala si vanitatea (dorinta de a demonstra rezistenta la durere). - tulburarile psihice - la contactul cu viata de detentie pot sa apara o serie de tulburari psihice, apar mai ales la detinutii primari, survin la putin timp dupa depunere si sunt tranzitorii. In ordinea frecventei lor se situeaza starile depresive care se caracterizeaza prin urmatoarele forme de manifestare : o puternica melancolie, disperare, agitatie anxioasa, tentative de suicid, halucinatii auditive si vizuale, temeri delirante de persecutie. Alt grup de tulburari il constituie starile confuzionale constituite din : dezorientare temporo-spatiala, privire ratacita, dureri de cap violente, somn agitat, vise de groaza, halucinatii la care subiectul participa activ. - suicidul - sub unghi psihologic i se acorda semnificatii multiple ca aceea a curmarii singuratatii, a razbunarii ca ultima solutie, inlaturarii dependentei. In mediul penitenciar intalnim suicidul emotiv (care rezulta dintr-o mare anxietate), suicidul pasional (care este mai degraba o conduita de disperare a individului care incerca sa se elibereze de o durere morala insuportabila) si echivalentele suicidare (sunt frecvente in mediul penitenciar datorita beneficiilor secundare aduse de ingrijirile medicale). - homosexualitatea reprezinta o tulburare a comportamentului sexual; mediul privativ reprezinta una din cauzele homosexualitatii si se intalneste in cadrul grupurilor de detinuti. - zvonul reprezinta o afirmatie prezentata drept adevarata, fara a exista posibilitatea de a i se verifica corectitudinea. In grupurile de detinuti, o mare influenta in transmiterea mesajelor o are liderul de opinie, zvonurile persistand mai mult in grupurile lipsite de coeziune. Toate aceste probleme legate de sistemul de detentie au in primul rand consecinte asupra detinutilor, ele nefiind rezolvate la timp le distrug personalitatea. Pentru a face mai usoara viata condamnatilor este nevoie de rezolvarea la timp a conflictelor din grupul de detinuti si dintre personal si

detinuti. Respectarea drepturilor, obligatiilor si normelor prevazute in regulamentul penitenciar, cat si cele ce tin de drepturile omului ar face ca lucrurile sa fie mai simple pentru toti. Pamantul este sau laboratorul altei planete, sau colonia ei penitenciar, sau, si mai probabil, ospiciul ei. Ileana Vulpescu

Bibliografie

1. Tudorel Badea Butoi - Psihologie judiciara, Tratat universitar, Editura Solaris Print, 2009. 2. http://www.citatepedia.ro/index.php?q=agresivitate 3. http://www.rightwords.ro/citate/pamantul-este-sau-laboratorul-altei-planetesau-colonia--16556