Sunteți pe pagina 1din 18

Tulburarea bipolara, cunoscuta si sub denumirea de tulburare maniaco-depresiva, este o afectiune mintala

serioasa, care, netratata, poate duce la implicarea in activitati ce pot periclita viata, degradarea relatiilor sociale,
pierderea locului de munca, tentative de suicid.

Simptomele primare ale tulburarii bipolare sunt reprezentate prin schimbari bruste si imprevizibile ale dispozitiei.
Afectiunea prezinta doua (bi) succesiuni/episoade contrastante (polare) ale dispozitiei: mania si depresia. Intre cele
doua stari de dispozitie, pacientul poate experimenta o stare de spirit perfect normala.

Mania,criteriu de certitudine in diagnosticarea bolilor psihiatrice, defineste o stare anormala de iritabilitate si o


crestere a energiei, euforie, impulsivitate, iritatie, confuzie; Cuvantul provine din grecescul "μανα" (mania) -
furie, delir, nebunie si verbul "μανομαι" (mainomai) - a fi nebun, furios.
Depresia, stare de spirit opusa maniei, defineste o stare mentala caracterizata prin ganduri pesimiste, tristete, lipsa
placerii, tulburari ale somnului.

Tulburarea bipolara afecteaza in egala masura atat pacientul cat si familia acestuia; afectiunea este considerata a fi
cea mai dificila boala mintala din perpsectiva familiei, spre deosebire de schizofrenie, de exemplu, care este mai
usor inteleasa si acceptata; cand o persoana ce prezinta multe momente de luciditate devine brusc de neinteles si
irationala, comportamentul este pus pe seama rebeliunii.

Generalitati

Persoanele care au schimbari extreme de dispozitie, de la depresii severe pana la episoade maniace, ar putea
suferi o tulburare bipolara.
In cursul episoadelor maniace persoanele care sufera de tulburarea bipolara tin sa aiba o dispozitie euforica,
sa fie hiperactivi, agitati si fara sa simta necesitatea somnului. Adesea acestia cheltuiesc sume mari de bani,
ceea ce duce la aparitia problemelor financiare severe. In cursul episoadelor depresive, persoanele care sufera
de aceasta tulburare sunt tristi, se simt fara speranta, vinovati si/sau fara valoare si au un nivel scazut de
energie. Tulburarea bipolara este o boala care afecteaza si apropiatii bolnavilor.

Episoadele de manie si depresie se repeta pe tot parcursul vietii pacientilor diagnosticati cu tulburare bipolara.
Totusi, marea majoritate a pacientilor nu prezinta nici un fel de simptome intre episoadele maniace sau
depresive. Numai o treime dintre pacientii diagnosticati cu tulburare bipolara prezinta cateva simptome
(neexplicate inca) intre episoadele de manie si/sau depresie.

Tulburarea bipolara de tipul I: Tulburarea bipolara de tipul I este forma "clasica" a acestei afectiuni, in care
pacientii au episoade de manie si depresie periodic.

Tulburarea bipolara de tipul II: Reprezinta forma in care bolnavii nu dezvolta manie severa dar trec prin
episoade mai blande de hipomanie care alterneaza cu depresie.
Tulburarea bipolara ciclica rapida: Se poate vorbi despre tulburare bipolara ciclica rapida cand pacientii
manifesta un numar mai mare de 4 episoade maniace sau depresive.
Cand este vorba de perspectivele pe termen lung legate de pacientii cu tulburare bipolara, este foarte
important de subliniat evolutia bolii cu si fara tratament.
Fara un tratament adecvat, boala tine sa se agraveze in timp, episoadele maniace si depresive devin din ce in
ce mai severe. De asemenea episoadele tind sa fie din ce in ce mai frecvente.
Pe de alta parte cand este urmat un tratament adecvat, pacientii cu tulburari bipolare pot avea o viata normala
si productiva. In mare parte, terapia va ajuta la reducerea frecventei si severitatii episoadelor maniace si/sau
depresive, pentru ca pacientii sa se poate bucura de viata.

Tratament

Sus
Rolul medicatiei si al tratamentului psihosocial

Este important ca tulburarile bipolare sa fie tratate cat mai curand si sub supraveghere medicala. Majoritatea
celor care sufera de tulburari bipolare pot realiza o stabilizare a schimbarilor de dispozitie si a simptomelor
asociate cu acestea, urmand un tratament adecvat. Tulburarile bipolare sunt afectiuni recurente in care este
necesara terapia pe termen lung. Pentru a controla boala pe termen lung o combinatie intre medicatie si un
tratament psihosocial reprezinta cea mai buna schema de tratament.

Medicatia

Medicamentele cunoscute sub denumirea de "stabilizatori de dispozitie" sunt de obicei prescrise pentru a
stabiliza schimbarile de dispozitie ale pacientilor cu tulburari bipolare. Administrarea lor se face pe perioade
indelungate (ani de zile). Tratamentul medicamentos poate fi asociat pe termen scurt si cu alte tipuri de
terapii, pentru a trata episoadele de depresie sau manie, care apar in ciuda tratamentului contra schimbarilor
de dispozitie.

Antipsihoticele

Medicatie antipsihotica atipica este folosita, de asemenea, in tratamentul tulburarilor bipolare. Aceste produse
au o valuare aparte in tratamentul episoadelor maniace si ajuta la diminuarea simptomelor psihotice.

Litiul
Litiul este folosit de foarte multa vreme ca tratament de prima alegere pentru controlul maniei si pentru a
preveni atat episoadele maniace cat si cele depresive.

Anticonvulsivantele

Anticonvulsivantele au rol de asemenea si ca stabilizatoare de dispozitie, in mod particular la pacientii care nu


raspund bine la tratament. Cateodata acestea sunt administrate in combinatie cu litiul sau ca alternativa a
acestuia.

Benzodiazepinele

Benzodiazepinele cu putere mare faciliteaza un somn linistit pacientilor care sufera de insomnii. Totusi,
deoarece aceste medicamente pot creea dependenta trebuie administrate doar cu acordul medicului specialist
si pe o perioada cat mai scurta de timp.

Recomandari dietetice

Sus
Nu a fost stabilita o dieta specifica, insa este indicat sa optati pentru un regim alimentar sanatos care
contribuie la mentinerea greutatii corporale.

Sfaturi dietetice

1. Evitati consumul de carne rosie, grasimi saturate si trans, si carbohidrati. Grasimile interactioneaza cu
tratamentul medicamentos anuland eficienta medicatiei. Totodata, acest tip de alimentatie este asociat cu
cresterea riscului de obezitate, diabet zaharat de tip 2 si boli cardiovasculare.

2. Optati pentru consumul alimentelor bogate din punct de vedere nutritiv. Printre aceste alimente se
regasesc: fructele si legumele proaspete, cerealele integrale, carnea macra, pestele de apa rece, ouale,
produsele lactate degresate, produsele din soia, oleaginoasele. Aceste alimente asigura nivelul optim de
nutrienti necesari pentru bunastarea organismului si prevenirea afectiunilor.

3. Respectarea unui program de exercitii fizice pentru mentinerea greutatii corporale. Potrivit studiilor,
tulburarea bipolare creste riscul de supraponderabilitate si obezitate.
4. Evitarea produselor care contin cofeina. Limitatea sau excluderera cafeinei din alimentatia pacientului
cu tulburare bipolara este un factor cheie pentru eficienta tratamentului. Cafeina diminueaza efectele
sedativelor, cum ar fi benzodiazepinele, indicate pentru tratarea anxietatii si maniei asociate cu tulburarea
bipolara.

5. Consumul moderat de sare. In special, pacientii care urmeaza un tratament cu litiu trebuie sa reduca
consumul de sare, deoarece aceasta diminueaza eficienta tratamentului.

Uleiul de peste

Sus
Uleiul de peste este eficient in prevenirea bolilor cardiovasculare. Insa, potrivit expertilor suplimentele
nutritionale cu ulei de peste sunt eficiente si in cazul tulburarii bipolare deoarece stimuleaza functionarea
creierului. Acizii grasi omega-3 din uleiul de peste sunt recomandati in special pacientilor cu tulburare
bipolara care au risc crescut de a manifesta o boala de inima sau prezinta un nivel ridicat al trigliceridelor.

Totodata, potrivit studiilor, asimilarea unei cantitati ridicate de acizi grasi omega-3 influenteaza starea de
spirit si comportamentul prin stimularea functionalitatii creierului. Astfel, strict in cazul pacientilor cu
tulburare bipolare, acizii grasi omega-3 amelioreaza depresia.

Pacientii vegetarieni sau vegani pot asimila necesarul de acizi grasi omega-3 prin consumul de nuci, seminte
de in si ulei de rapita. Aceste produse contin o cantitate ridicata de acid alfa-linoleic (ALA) convertit ulterior
de organism in acid gras omega-3.

Asociatia Ameriaca a Inimii recomanda consumul de peste (ton alb, hering, macro, somon si pastrav) cel
putin o data pe saptamana datorita continutului ridicat in omega-3; in caz contrar, pacientului ar trebui sa
opteze pentru administrarea suplimentelor nutritionale cu ulei de peste (0.5 - 1.8 g).

Interactiunea alimentelor cu medicamentele

Sus
Daca tratamentul consta in administrarea inhibitorilor MAO (o anumita clasa de antidepresive)
este indicat ca evitati consumul alimentelor care contin tiramina, deoarece aceasta substanta
creste activitatea sistemului nervos simpatic, provocand o hipertensiune arteriala severa.

Produsele cu un continut ridicat de tiramina sunt:


din soia.
De asemenea, nu este recomandata administrarea suplimentelor nutritionale dietetice, deoarece
interactioneaza cu tratamentul medicamentos prescris pentru - bananele;
- sampania;
- branzeturile fermentate;
- ficatul;
- unele sortimente de vin;
- sosul

Sfat!
Solicitati medicului o lista cu alimentele interzise in functie de tratamentului prescris.

Consumul de alcool

Sus
Pe prospectele medicamentelor prescrise in cazul tulburari bipolare (benzodiazepine, anticonvulsivante si
antidepresive triciclice) este specificat faptul ca este interzis consumul de alcool, tocmai pentru ca
interactioneaza cu tratamentul medicamentos. Cu toate acestea, abuzul de alcool si droguri este frecvent
intalnit la pacientii cu aceasta boala.

Alcoolul actioneaza prin deprimarea sistemului nervos central; astfel, se explica faptul ca majoritatea
persoanelor consuma alcool ca pe un tranchilizat, la sfarsit de zi. Cu toate ca sunt pacienti care renunta
definitiv la alcool in timpul episoadelor de depresie, acelasi lucru nu se intampla si la pacientii cu tulburare
biporala.
Potrivit Institutului International de Sanatate Mentala, persoanele cu tulburare bipolara sunt de 5 ori mai
predispusi dezvoltarii alcoolismului in comparatie cu restul populatiei.

Alcoolul este principalul factor de risc care declanseaza episoadele depresive in cazul persoanelor vulnerabile
genetic la depresie sau care sufera de tulburare bipolara. Aproximativ, 15% dintre adultii care sufera de o
afectiune psihica se confrunta cu dependenta de alcool si abuzul substante.

Sucul de grapefruit

Sus
Sucul de grapefruit interactioneaza cu anumite medicamente prescrise in caz de tulburare bipolara. Acesta
creste nivelul de sange din organism, reduce eficienta medicamenelor si favorizeaza toxicitatea organismului.
Medicamentele cu care interactioneaza sucul de grapefruit sunt: benzodiazepine (Xanax, Valium, Ativan) si
unele anticonvulsivante.

Medicatia recomandata in cazul tulburarii bipolare poate fi administrata pe stomacul gol sau dupa masa, in
functie de specificul fiecarui medicament. Pentru a va administra tratamentul in conditii de siguranta si pentru
a beneficia de efectul acestora trebuie sa dicutati cu medicul sau farmacistul despre modul de administrare al
acestora.

Hipomania si mania in tulburarea bipolara


Sus
Episoadele de manie si depresia sunt principalele simptome ale tulburarii bipolare. Schimbarile
bruste de dispozitie nu urmeaza o serie de reguli prestabilite: depresia nu urmeaza intotdeauna
episoadelor de manie. Unii pacienti pot experimenta aceleasi stari de spirit perioade indelungate
de timp: saptamani, luni, chiar si ani, inainte de a interveni schimbarea de dispozitie. Totodata,
severitatea episoadelor difera de la un pacient la altul.
Hipomania (mania usoara) defineste o dispozitie ce nu influenteaza in mod evident starea de
sanatate, avand o severitate mult scazuta fata de manifestarile maniei. In cazul persoanelor care
sufera de tulburare bipolara insa, hipomania poate evolua in manie sau in depresie majora.

Daca o persoana prezinta zilnic cel putin 3 dintre simptomele maniei prezentate mai jos, pe
parcurs de minim o saptamana, se recomanda consultul medical pentru testarea
diagnosticului de tulburare bipolara:
- Stare de excitatie, fericire/optimism excesiv;
- Trecere brusca de la starea de fericire la iritabilitate, furie, ostilitate;
- Agitatie, crestere a nivelului de energie si scaderea nevoii de odihna si somn, insomnie;
- Predispozitia de a vorbi foarte mult - logoree - si foarte repede;
- Distractibilitate - incapacitate de concentrare a atentiei;
- Apetit sexual ridicat;
- Tendinta de a face planuri marete, intangibile;
- Adoptarea de decizii pripite, discernamant diminuat;
- Stima de sine ridicata - convingeri nerealistice cu privire la abilitatile, inteligenta si forta
proprie;
- Comportament impulsiv si necugetat: abuz de alcool sau/si droguri, decizii impulsive, investirea
finantelor in obiecte nefolositoare, etc.

Unii pacienti cu tulburare bipolara devin psihotici, prezinta halucinatii, aud voci care nu sunt
prezente; In unele cazuri, se auto-definesc eroi si considera ca detin puteri supra-omenesti, sau
chiar Dumnezeiesti - unii se considera Puterea Divina in sine.
Depresia in tulburarea bipolara
Sus
Episoadele de schimbare a predispozitie nu urmeaza un sablon anume, astfel incat depresia nu
urmeaza intotdeauna unui episod de manie. Episoadele de depresie pot prezenta acelasi grad de
severitate. Tristetea si anxietatea afecteaza toate aspectele vietii: gandurile, sentimentele, somnul,
regimul alimentar, sanatatea fizica, relatia de cuplu, abilitatea de a face fata serviciului si
activitatilor zilnice. Netratata, depresia se poate agrava, atragand si alte probleme de sanatate; in
viziunea pacientului, nu exista nici o cale de iesire din aceasta situatie.

Episodul de depresie presupune manifestarea zilnica a cel putin 5 dintre simptomele mai jos
prezentate, pentru o perioada de cel putin 2 saptamani:
- Tristete, anxietate, iritabilitate;
- Scaderea nivelului de energie;
- Pierderea interesului fata de activitati care in trecut produceau satisfactie;
- Dificultati de concentrare;
- Plans necontrolat;
- Dificultate in adoptarea de decizii;
- Oboseala permanenta si nevoie crescuta de somn;
- Insomnie;
- Schimbarea apetitului alimentar, care rezulta in scaderea sau cresterea in greutate;
- Ganduri morbide;
- Tentative de suicid;

In situatiile in care o persoana ce sufera de psihoze este depresiva, apare senzatia de vina sau
inutilitate, lipsa de valoare.
Netratate, episoadele de depresie tind sa se apropie ca distanta de manifestare, devenind imposibil
de tratat. Depresia se poate schimba in manie, insa tratamentul adecvat poate preveni evolutia
bolii.
In prezenta medicatiei si a terapiei, este posibila desfasurarea in conditii normale a activitatilor
zilnice.

Semnale de alarma
Sus
Persoanele care sufera de tulburare bipolara prezinta schimbari ale dispozitie, care se potrivesc
expresiei: "manie depresiva". Cand afectiunea unui pacient "urmeaza traseul obisnuit",
diagnosticarea este relativ simpla.

Cu toate acestea, in unele situatii, tulburarea bipolara poate ridica multe probleme in
diagnosticare:
- simptomele pot sfida secventele asteptate: manie - depresie;
- episoadele ocazionale de hipomanie pot trece neobservate;
- depresia poate eclipsa alte aspecte ale afectiunii;
- abuzul de substante poate face imposibila diagnosticarea;

Exista o serie de informatii importante, ce trebuiesc cunoscute de toti pacientii:


- 20% dintre pacientii care se prezinta la cabinetul medical acuzand stari depresive prezinta, de
fapt, tulburare bipolara;
- aproape jumatate dintre pacientii diagnosticati au vizitat cel putin 3 medici inainte de a obtine
un diagnostic corect;
- intervalul mediu dintre manifestarea primelor simptome si inceperea tratamentului este de
aproximativ 10 an; partial, acesta este prelungit si de intarzierile in diagnosticare.

Tulburarea bipolara este deseori confundata cu Depresia (simpla)

Tipul II de tulburare bipolara se manifesta prin episoade maniace usoare (hipomanie), care trec
deseori neobservate; pe de alta parte, episoadele depresive sunt mult mai frecvente si severe
(raport 35 - 1).
Si in tipul I de tulburare bipolara, episoadele depresive sunt mult mai frecvente decat cele
maniace (raport 3 - 1), fiind mai usor de identificat de catre specialisti.

Depresia majora - denumita deseori depresie unipolara - este diferita fata de tulburarea bipolara
de tip II (denumita si depresie bipolara), in sensul in care depresia unipolara nu prezinta secvente
de hipomanie.
Orice pacient evaluat pentru depresie, ar trebui testat si pentru tulburare bipolara.
Tulburarea bipolara si abuzul de substante sunt corelate

Abuzul de substante complica, de regula, diagnosticarea afectiunii. Aproximativ 60% dintre


pacientii cu tulburare bipolara consuma alcool si droguri; consumatorii constanti, prezinta
simptome mai severe sau mai greu de controlat.

Substante precum alcoolul sau cocaina, pot indica un diagnostic gresit de tulburare bipolara. Spre
exemplu, consumatorii de cocaina pot parea maniaci, fara a prezenta insa aceste simptome in
absenta drogului.
Multi pacienti folosesc drogurile si alcoolul in incercarea de a face fata afectiunii; efectul este
insa exact cel nedorit: substantele agraveaxza simptomele si cresc frecventa episoadelor.

Depresia este o tulburare a dispozitiei (starii sufletesti) care determina copilul si adolescentul sa se simta trist
sau sa fie irascibil o perioada lunga de timp. O persoana tanara care este deprimata nu se mai bucura la scoala,
la joaca si in compania prietenilor si poate fi lipsita de energie sau poate avea alte simptome. Ca si la adult,
simptomele depresiei variaza de la usoare la severe si de la o persoana la alta. Depresia poate dura o perioada
lunga de timp si poate avea o evolutie ciclica, cu perioade de boala urmate de perioade fara semne de boala.
Depresia cronica, forma medie denumita si distimie, apare atunci cand un copil se simte infrant cea mai mare
parte a timpului, timp de un an sau mai mult. Atat forma medie cat si forma grava a depresiei poate fi tratata
cu eficienta.
Pana de curand se credea ca numai adultii sufera de depresie in timp ce copiii si adolescentii nu. Acum se stie
ca pana si copiii mici pot avea forme grave de depresie ce necesita tratament pentru vindecare. Oricum,
simptomele depresiei la copil si adolescent sunt greu de recunoscut. Simptomele variaza de la plictiseala la
dureri abdominale si pot fi confundate cu simptome ale altor afectiuni. Multi copii si adolescenti care sufera
de depresie nu primesc tratament adecvat pentru ca simptomatologia nu este recunoscuta. Variatii ale starii
sufletesti si schimbari emotionale cauzate de depresie pot trece neobservate, considerate neimportante sau
atribuite cresterii normale.

Copiii si adolescentii cu depresie au frecvent si alte tulburari precum anxietate, tulburari de comportament
asemanatoare cu hiperexcitabilitatea (hiperactivitate) cu deficit de atentie, tulburari de alimentatie si ale
procesului de invatat precum si serioase tulburari de comportament (comportament dezordonat). Aceste
manifestari pot aparea inainte de a fi diagnosticata depresia la copil.
In trecut se considera ca depresia este "toata in minte" si ca o persoana cu depresie este capabila sa se
insanatoseasca de la sine. La ora actuala se stie ca depresia este o afectiune care necesita tratament si nu este
un viciu sau o slabiciune. Anii copilariei si adolescentei pot fi dificili pentru copiii cu depresie si membrii
familiei, in special atunci cand boala nu este tratata. Netratata, depresia severa poate sa dureze un an sau chiar
mai mult. Depresia severa sau prelungita poate genera probleme precum dificultate in imprietenirea cu alte
persoane si mentinerea prieteniei, dificultati la scoala, consumul de droguri, comportament suicidar si alte
probleme care se pot prelungi si la maturitate.

Sus
Depresia se considera a fi un dezechilibru al unor substante chimice numite
neurotransmitatori, care transmit mesaje intre celulele nervoase ale creierului. Unele
dintre aceste substante chimice, ca de exemplu serotonina, ajuta la reglarea dispozitiei.
Daca aceste substante chimice, care regleaza dispozitia, produc dezechilibru la nivelul
celulelor nervoase din creier, rezulta depresia sau alte tulburari de dispozitie. Specialistii
nu au stabilit pana in prezent de ce se produce dezechilibrul neurotransmitatorilor. Ei cred
ca schimbarea aceasta poate apare ca o consecinta a stresului sau bolii, dar ea poate apare
si fara o cauza clara.
Factori de risc
Sus
Depresia la membrii familiei: copiii si adolescentii care au un parinte cu depresie au
riscul de 3 ori mai mare de a face depresie decat cei ai caror parinti nu au depresie.
Specialistii cred ca atat trasaturile familiale mostenite (genetice) cat si convietuirea cu un
parinte care are depresie poate creste riscul copilului de a face depresie.
Depresia la copii si adolescenti se poate datora stresului, problemelor sociale si
conflictelor familiale nerezolvate. Ea poate fi de asemenea asociata traumelor precum
violenta, abuzul sau neglijarea.
Copiii si adolescentii care au afectiuni medicale serioase indelungate, probleme la
invatatura sau tulburari de comportament pot face mai usor depresie.
Unele medicamente pot declansa depresia ca de exemplu steroizii sau narcoticele
administrate pentru calmarea durerii. Odata ce medicamentele sunt intrerupte, de obicei
simptomele dispar.

Factori care cresc riscul de depresie la tineri

Cativa factori cresc riscul de a face depresie la tineri:


- daca un parinte sau un membru apropiat din familie are depresie: acesta este cel mai
important factor de risc pentru depresie (copiii sau adolescentii care au un parinte cu
depresie au probabilitate de 3 ori mai mare de a face depresie)
- daca au mai avut un episod depresiv, in special daca primul episod depresiv a aparut la
o varsta mica
- daca au afectiuni medicale cronice, cum ar fi diabetul sau epilepsia
- prezenta unei alte tulburari psihice, cum ar fi comportament dezordonat sau anxietate
(neliniste, teama)
- decesul unui membru al familiei sau prieten apropiat
- abuzul fizic sau sexual
- abuzul de alcool sau droguri.
Alti factori de risc si situatii care duc la depresie sunt:
- fetele la inceputul pubertatii (pana la pubertate fetele si baietii au acelasi risc de a face
depresie insa dupa pubertate si la maturitate, femeile sunt de 2 ori mai predispuse pentru
a face depresie decat barbatii)
- violenta in familie
- lipsa relatiilor sociale cu persoane de aceiasi varsta
- agresivitatea sau victima unei agresiuni.
Simptome
Sus
Depresia in copilarie sau adolescenta se dezvolta treptat sau apare brusc. Copilul poate
parea mai degraba irascibil decat trist sau se simte plictisit sau deznadajduit. Anturajul
copilului poate observa la copilul cu depresie lentoarea in miscari, insomnia sau agitatia.
Copilul poate fi autocritic sau poate avea sentimentul ca cei din jur sunt prea critici fata
de el.
Aceste simptome de depresie sunt adesea subtile la inceput. In acest stadiu este dificil de
asociat simptomele cu depresia si este greu de crezut ca este vorba de depresie la copil.
Copilul cu depresie poate avea urmatoarele simptome:
- iritabilitate
- temperament violent
- dureri inexplicabile, ca de exemplu dureri de cap sau de stomac
- dificultati in gandire si in luarea deciziilor
- somnolenta sauinsomnie
- modificari ale obiceiurilor alimentare care pot duce la crestere, scadere in greutate sau
absenta castigului in greutate, asteptat la copilul in crestere
- scaderea respectului de sine (scaderea increderii in fortele proprii)
- sentimentul de vinovatie sau deznadejde
- oboseala permanenta sau lipsa de energie
- retragere din viata sociala, ca de exemplu lipsa interesului fata de prieteni
- gandul la moarte si ganduri de sinucidere.
Depresia netratata poate duce la sinucidere. Semnele de atentie pentru sinucidere se modifica cu
varsta. Semnele de atentie pentru sinucidere la copil si adolescent includ preocuparea pentru
moarte sau sinucidere sau incetarea recenta a relatiilor de prietenie.
Multi copii cu depresie au simptome de anxietate (neliniste) cum ar fi: ingrijorarea permanenta si
nefondata si teama separarii de un parinte. Cateodata aceste simptome apar inainte ca depresia sa
fie diagnosticata.
Alte simptome mai putin intalnite pot sa apara la copiii cu depresie severa precum auzul unor
voci care nu sunt reale (halucinatii auditive) sau convingerea oarba intr-o idee falsa (iluzie,
manie). Halucinatiile sunt mai comune in copilarie in timp ce iluziile sunt mai comune in
adolescenta.
Diferentierea intre diversele dispozitii normale si simptomele depresiei este de multe ori dificila.
Sentimentele ocazionale de tristete si irascibilitate sunt normale. Ele permit copilului sa inteleaga
mahnirea si sa faca fata obstacolelor din viata. De exemplu, mahnirea adanca (pierderea grea) este
un raspuns normal la o pierdere cum ar fi moartea unui membru al familie, a animalului de
companie, pierderea unui prieten sau divortul parintilor. Dupa o pierdere grea, copilul poate sa
ramana trist pentru o perioada lunga de timp. Cu toate acestea, daca aceste emotii nu dispar dupa
o perioada de timp si incep sa interfereze cu viata personala a tanarului, copilul poate dezvolta
simptome ale tulburarii de dispozitie cum ar fi depresia sau tulburari distimice (depresie de
gravitate medie pe perioada indelungata) care necesita tratament.
Aproximativ 15% dintre copiii si adolescentii diagnosticati cu depresie dezvolta tulburari bipolare
(prezenta simptomelor contradictorii: alternanta intre depresie si buna dispozitie exagerata).
Copiii sau adolescentii cu tulburari bipolare au manifestari extreme ce alterneaza intre depresie si
accese maniacale (copiii sunt plini de energie, agitati sau irascibili). In depresie pot fi intalnite
simptome comune si altor afectiuni.
Uneori este dificil sa se diferentieze tulburarile bipolare de depresie. Este obisnuit ca un copil
diagnosticat cu tulburari bipolare sa fie prima data diagnosticat cu depresie pentru ca dupa primul
episod maniacal sa fie diagnosticat cu tulburari bipolare. Desi depresia face parte din tulburarile
bipolare, acestea necesita tratament diferit fata de cel al depresiei. Ca si depresia, tulburarile
bipolare pot fi familiale, de aici necesitatea ca familia sa instiinteze medicul despre faptul ca in
familie exista si alte cazuri de tuburari bipolare.

Mecanism fiziopatologic

Sus
Depresia in copilarie si adolescenta se poate manifesta mai intai prin irascibilitate, tristete sau
brusc prin plans inexplicabil. Copiii isi pot pierde interesul pentru activitati care odinioara le
faceau placere, pot simti ca nu sunt iubiti sau se pot simti deznadajduiti. Ei pot avea probleme
scolare, pot deveni nepasatori sau obraznici.
Adesea copiii cu depresie pot avea si alte tulburari asociate depresiei precum manifestari de
anxietate (neliniste), tulburari de comportament asemanatoare cu hiperexcitabilitatea
(hiperactivitate) cu deficit de atentie, tulburari de alimentatie si ale procesului de invatat, precum
si serioase tulburari de comportament (comportament dezordonat). Aceste tulburari pot aparea
inainte ca un tanar sa devina depresiv. Unii copii cu depresie dezvolta grave tulburari de
comportament (comportament dezordonat), de obicei dupa ce au devenit depresivi. Daca copilul
prezinta aceste tulburari atunci trebuie instituit tratamentul necesar depresiei.
Copilul sau adolescentul cu depresie este mai predispus la consumul de droguri, alcool, fumat
decat cel care nu are depresie. Aproximativ 30% din tinerii cu depresie vor avea probleme cu
alcoolul sau drogurile. Acestea fac depresia mult mai dificil de tratat, maresc timpul necesar ca
tratamentul sa devina eficient si cresc riscul de sinucidere. Un diagnostic si tratament precoce
insotite de o comunicare buna cu copilul pot preveni abuzul de substante.

Consult de specialitate

Sus
Trebuie anuntat serviciul de urgenta daca:
- copilul este in situatia de a se automutila, daca ameninta alte persoane sau daca apar
semne ce anunta o tentativa de sinucidere
- copilul aude voci inexistente (halucinatii auditive).
Copilul va fi sfatuit sa anunte serviciul de urgenta daca nu se poate abtine de la
automutilare sau ranirea altor persoane.
Expectativa vigilenta
Sus
Modul de abordare "astepti si vezi", numit si "expectativa vigilenta", poate fi potrivit
daca copilul are sentimente de mahnire, tristete si melancolie.
Oricum, parintele trebuie sa anunte medicul atunci cand simptomele dureaza mai mult de
2 saptamani sau daca simptomele interfera cu activitatea zilnica.
Depresia netratata poate duce la sinucidere. Semnele care anunta o tentativa de sinucidere
se modifica cu varsta. Semnele care anunta o tentativa de sinucidere la copil sau
adolescent includ preocuparea pentru moarte si sinucidere sau ruperea recenta a unei
relatii de prietenie.
Medici specialisti recomandati
Sus
Tratamentul pentru depresie implica consultatia de specialitate, medicatie specifica,
educatie familiala sau o combinatie a acestora. De asemenea este important ca si copilul
sa fie implicat in planul de tratament prin stabilirea unor relatii durabile pe termen lung
cu specialistii implicati in tratament.
Specilistii implicati in tratarea copiilor cu depresie sunt:
- psihiatrul
- pediatrul
- psihologul
- medicul de familie
- medicul rezident
- asistenta medicala de specialitate.
Consilierea de specialitate (psihoterapia) poate fi acordata de:
- psihiatru
- psiholog
- asistentul social
- licentiatul in sanatate mintala
- asistenta de psihiatrie.

Investigatii

Sus
Medicul sau alt specialist va evalua si diagnostica depresia la copil, chestionandu-l despre
istoricul medical si efectuand teste pentru a determina daca simptomele nu sunt determinate si de
alte cauze in afara depresiei. Copilul poate fi supus unui examen fizic general, urmat de
efectuarea unor teste de sange pentru a determina daca are boli asociate, precum hipotiroidism
(functie tiroidiana scazuta) sau anemie (numar mic de hematii). Copilul poate fi supus unor teste
de evaluare a sanatatii mentale, teste care analizeaza capacitatea de gandire, rationamentul si
memoria.
Parintele poate fi rugat sa completeze un chestionar privind simptomele pediatrice ale copilului,
acesta fiind un scurt test screening ce ajuta la diagnosticarea depresiei sau a altor probleme
psihologice ale copilului. De asemenea copilul va da un test scris sau oral pentru diagnosticarea
depresiei.
Uneori sunt necesare teste mai laborioase care sa poata evalua in totalitate afectiunea copilului.
Interviul se realizeaza de preferat in prezenta unui parinte sau a unei persoane care il cunoaste
foarte bine pe copil. Alte informatii importante pot fi obtinute de la profesorii copilului sau de la
asitentii sociali.

Tratament

Sus
Tratament - Generalitati

Tratamentul depresiei la tineri este similar celui de la adulti cuprinzand consiliere psihiatrica si
medicamente. Cu toate ca medicamentele antidepresive pot fi eficiente in tratarea depresiei,
siguranta si efectele pe termen lung ale acestor medicamente la copii nu sunt inca in totalitate
intelese. Oricum specialistii cred ca avantajele tratamentului cu antidepresive depasesc riscurile la
majoritatea copiilor cu depresie.
Mai putin de o treime din copiii si adolescentii cu depresie primesc tratament. Aceasta se
datoreaza in parte prejudecatii ca tinerii nu pot face depresie sau ca sentimentele datorate
depresiei sunt normale la varsta lor. De asemenea, copiii nu cauta ajutor daca sufera de depresie,
pentru ca ei cred ca este normal sa se simta deprimati, ei vor invinovatii altceva sau pe altcineva
pentru simptomele lor sau ei nu stiu unde sa apeleze pentru ajutor. Copiii trebuie sfatuiti sa ceara
ajutor daca se simt deprimati, trebuie invatati unde si la cine sa mearga sa ceara ajutor daca sunt
deprimati.
Optiunile terapeutice sunt reprezentate de:
- inhibitori selectivi ai receptorilor de serotonina (SSRI), ca de exemplu fluoxetina (ca de
exemplu Prozac);de obicei, fluoxetina este una dintre SSRI folosita pentru tratamentul depresiei
la copii si adolescenti; cu toate acestea, alte SSRI ca de exemplu citaprolam (Celexa) sau
sertralina (Zoloft) pot fi eficiente in depresie si uneori acestea sunt prescrise
- medicatie antidepresiva atipica, ca de exemplu bupropion (Wellbutrin, de exemplu) sau
venlafaxina (Effexor)
- inhibitori de monoaminooxidaza (MAOi), ca de exemplu tranilcipromina (Parnat) sau fenelzin
(Nardil)
- antidepresive triciclice, ca de exemplu amitriptilina (Elavil) sau dezipramina (ca de exemplu
Norpramin). Medicamentele antidepresive triciclice au fost folosite in trecut pentru tratarea
depresiei aparute in copilarie, dar studiile recente efectuate au aratat efecte limitate ale acestor
medicamente. Antidepresivele triciclice au un risc de supradozare, precum si alte efecte
secundare severe, ca de exemplu efectele secundare cardiace.

Tratament initial
Tipul de tratament de care are nevoie copilul depinde de primul episod de depresie, de
severitatea depresiei, de ceea ce a determinat depresia (probleme familiale sau probleme
la scoala). Daca copilul are ganduri de sinucidere, depresie severa sau este rupt de
realitate (psihotic) sau nu mai poate desfasura nici o activitate atunci este necesara
spitalizarea.
Tratamentul depresiei la copil si adolescent consta in general din consiliere psihologica,
medicatie si educatia membrilor familiei.
Consilierea de specialitate in depresie poate include:
- terapie cognitiv comportamentala, care se axeaza pe modificarea anumitor idei si a
modelului comportamental (modul de a se comporta)
- terapia in grup care se focalizeaza pe relatiile sociale si personale si pe problemele
legate de acestea
- terapia de rezolvare a problemelor, care este un tip de terapie cognitiva ce ajuta la
gasirea unor solutii practice pentru aceste probleme
- terapia familiala ce ajuta la educarea si asigurarea confortului familial
- terapia prin joc pentru copiii foarte mici
- educarea membrilor familiei poate fi facuta de personal medical atat prin informare cat
si prin terapie familiala. Unele dintre cele mai importante lucruri pe care trebuie sa le
invete membrii familiei sunt:
- sa stie cum sa verifice daca copilul urmeaza indeaproape planul terapeutic, cum ar fi
administrarea corecta a medicamentelor si sedintele de consiliere psihologica programate
- sa invete metode prin care sa reduca stresul ce apare in convietuirea cu o persoana cu
depresie
- sa cunoasca semnele recurentei (revenirii) bolii pentru a putea preveni aceasta recurenta
a depresiei
- sa cunoasca semnele unui comportament suicidal, sa poata evalua gravitatea acestuia si
sa poata lua o atitudine corecta in prezenta acestora
- sa invete sa recunoasca semnele unui episod maniacal (semn de tulburare bipolara) care
este un acces de energie exagerata sau irascibilitate
- instituirea tratamentului la un parinte care are depresie.
Tratament de intretinere

Tratamentul instituit depinde de cat de severe sunt simptomele copilului si daca simptomele
interfereaza cu activitatea zilnica sau afecteaza calitatea vietii. Tratamentul include consiliere din
partea specialistilor si terapie medicamentoasa pe termen lung.
Unii copii nu raspund la primul medicament si este nevoie de incercarea mai multor medicamente
pentru ameliorarea simptomatologiei. Atat medicatia cat si consilierea de specialitate pot fi cele
mai eficiente terapii, in special la copiii cu depresie cronica ce dureaza de cel putin 1 an.
O parte importanta a tratamentului in curs este urmarirea administrarii medicamentelor la copiii
cu depresie. Deseori persoanele care se simt mai bine dupa administrarea antidepresivelor o
perioada de timp se considera "vindecate" si cred nu mai au nevoie de tratament in continuare.
Oricum, atunci cand medicatia este intrerupta, simptomele de obicei reapar, asa ca este foarte
important ca pacientul sa urmeze intocmai planul terapeutic.
Copilul trebuie sa respecte programul de consiliere si sa continue schimbarea stilului de viata,
cum ar fi o alimentatie sanatoasa si exercitii fizice regulate.
Daca copilul are o afectiune asociata depresiei, trebuie sa urmeze in continuare tratamentul pentru
boala respectiva. Personalul medical trebuie instiintat despre tratamentul urmat si planul
terapeutic al bolii asociate.
Tratament in cazul agravarii bolii

Daca starea copilului se agraveaza in timpul tratamentului pentru depresie (care include
consilierea de specialitate, medicamentele si schimbarea stilului de viata) este nevoie de tratament
suplimentar.
In cazul in care boala se agraveaza se au in vedere urmatoarele:
- parintii trebuie sa se asigure ca tratamentul este administrat conform prescriptiei medicale, ca se
respecta recomandarile medicului in privinta terapiei, cum ar fi prezenta copilului la sedintele de
consiliere programate
- sa se urmareasca daca simptomele aparute nu sunt determinate de o alta afectiune (de exemplu
tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atentie, tulburarea anxioasa sau abuzul de substante) si
sa se trateze aceasta afectiune daca este necesar
- identificarea si reducerea stresului pentru a evita agravarea simptomelor
- schimbarea dozelor sau schimbarea medicamentului administrat copilului
- sa se urmareasca respectarea recomandarilor medicale in privinta terapiei utilizate la domiciliu
(dieta echilibrata si exercitii fizice regulate).
Este necesara o scurta spitalizare in special daca copilul prezinta semne de avertizare pentru
sinucidere (comportament agresiv sau ostil, ganduri excesive pentru moarte sau detasare de
realitate) sau in cazul in care este atat de deprimat incat pierde contactul cu realitatea (psihotic)
sau are halucinatii sau iluzii. Semnele de atentionare pentru sinucidere se modifica cu varsta.
Semnele de atentionare pentru sinucidere la copii si adolescenti pot fi preocuparea excesiva
pentru moarte sau sinucidere sau ruperea recenta a unei relatii de prietenie.
Daca tanarul este deprimat, parintele ar trebui sa ascunda armele de foc sau medicamentele cu
potential letal din casa, mai ales daca tanarul stie de existenta lor si are semne de atentionare
pentru sinucidere. Cu toate ca supradoza de medicamente este metoda cel mai des incercata de
tineri in tentativa lor de sinucidere, un risc foarte mare il poate prezenta existenta la domiciliu a
unei arme de foc, mai ales daca aceasta este intr-un loc accesibil si este incarcata cu munitie.
Parintele trebuie sa incerce sa convinga tanarul de utilitatea unui plan de siguranta in caz de
ganduri de sinucidere ale acestuia, care se mai numeste contract scris sau verbal impotriva
sinuciderii. Tanarul accepta sa nu-si produca lui insusi vreun rau si sa spuna unui parinte daca are
ganduri de sinucidere. Dovezi privind eficacitatea contractului impotriva sinuciderii, in
prevenirea tentativei de sinucidere sau a actului in sine sunt in curs de evaluare. Inca nu este clar
daca aceste intelegeri ajuta si in ce masura ajuta, insa unii medici sunt de parere ca ele sunt utile.
Pentru copiii mai mari cu depresie severa se poate utliza terapia cu electrosocuri. Prin aceasta
procedura, un stimul electric de scurta durata este transmis la creier prin electrozi plasati pe cap.
Aceasta se considera ca amelioreaza depresia prin modificarea substantelor chimice de la nivelul
creierului numite neurotransmitatori.

De retinut!
Desi unii specialisti cred ca avantajele tratamentului depasesc riscurile, pentru cei mai multi copii
cu depresie, cercetarile in privinta medicamentelor antidepresive sunt limitate. Efectele pe termen
lung si siguranta in privinta utilizarii medicamentelor pentru tratarea depresiei la copil si
adolescent sunt inca necunoscute. Recent specialistii din cadrul Agentiei Nationale a
Medicamentului (ANM) au avertizat despre posibilitatea cresterii riscului de sinucidere la
persoanele care urmeaza tratament cu medicamente antidepresive.
Implicarea familiei in tratamentul depresiei este foarte importanta in special la copii si
adolescenti. Uneori parintii copiilor sau adolescentilor cu depresie pot fi sau pot deveni depresivi
avand nevoie si ei de terapie. Daca depresia parintelui ramane netratata aceasta poate impiedica
recuperarea copilului.
Cu cat se instituie tratamentul contra depresiei mai repede la copil, cu atat recuperarea acestuia
este mai rapida. Daca se intarzie aplicarea tratamentului recuperarea copilului este mai
indelungata si mai dificila.
Uneori sunt necesare cateva saptamani pentru ca medicamentele sa devina eficiente, chiar daca
simptomele se amelioreaza mai repede. Aceasta perioada de asteptare a ameliorarii
simptomatologiei poate fi dificila pentru familie si copil. La inceput se pot incerca diverse
medicamente pana se gaseste cel optim pentru copil.
Este obisnuit ca la copii si adolescenti sa apara un nou episod de depresie (recadere) in primii 2-5
ani de la primul episod.
Tratament ambulator (la domiciliu)

Crearea unui mediu familial placut este necesara la copilul cu depresie, acesta avand nevoie de
sustinere si de intelegere. Iubirea, intelegerea si o comunicare continua sunt unele dintre cele mai
importante lucruri care pot fi de ajutor pentru a te descurca cu un copil cu depresie.
In plus, avand o viata familiala buna, participand la intalnirile de consolare (sfatuire), luand
medicatia prescrisa de medic, avand obiceiuri de viata bune, aparitia simptomelor depresiei poate
fi redusa la un copil.
Incurajarea copilului
Sa faca in mod obisnuit exercitii, ca de exemplu sa innoate, sa se plimbe, sa se joace in fiecare zi.
Sa evite alcoolul si consumul de droguri ilegale, de medicamente care nu sunt prescrise de catre
medic, terapii naturiste si medicamente care nu au fost recomandate de medic (deoarece acestea
pot interfera cu medicatia folosita pentru a trata depresia).
Sa doarma suficient. In cazul in care copilul are probleme cu somnul (odihna) trebuie:
- sa mearga la culcare la aceiasi ora in fiecare noapte
- sa pastreze linistea si intunericul in dormitor
- sa nu mai faca exercitii dupa orele 17.
Sa manance echilibrat. In cazul in care copilul are un apetit scazut sau diminuat, se recomanda sa
manance mai degraba gustari frecvente decat mese copioase.
Sa fie increzator ca va fi bine. Gandirea pozitiva este foarte importanta in tratarea depresiei. Este
dificil sa gandesti pozitiv atunci cand esti trist dar e bine sa i se reaminteasca copilului cu
depresie ca progresul apare treptat si necesita timp.
In cazul in care apare orice semn de sinucidere (de exemplu un comportament agresiv sau ostil,
ganduri excesive despre moarte, sau detasarea de la realitate) trebuie solicitat ajutorul cadrelor
medicale, fie cel al medicului care ingrijeste copilul, unui consilier cu experienta, medicului
psihiatru sau serviciilor de urgenta. Trebuie sa sunati imediat la 911 daca copilul se afla in
pericol.
Optiuni de medicamente
Medicamentele folosite pentru tratarea depresiei la copii si adulti au fost introduse in studii,
observandu-se siguranta acestora si efectele de lunga durata. In urma acestor studii s-a observat
un consens cu privire la legatura intre medicamentele antidepresive si comportamentul sinucigas.
Asociatia Nationala de Administrare a Medicamentului a analizat aceste rezultate. Astfel ca, in
special in primele saptamani de tratament cu antidepresive poate aparea sentimentul sau
comportamentul de sinucidere. Atunci cand un copil cu depresie incepe tratamentul antidepresiv
trebuie sa fie indeaproape monitorizat. Cu toate acestea, copiii cu depresie netratati sunt de
asemenea expusi riscului de sinucidere, astfel incat trebuiesc luate in calcul toate riscurile si
beneficiile tratamentului cu medicamente antidepresive.
De retinut!

Tratamentul cu antidepresive, ca de exemplu fluoxetina (Prozac) este un tratament eficient in


tratarea depresiei, mai ales daca acesta este luat constant, conform indicatiilor medicale, dar
uneori e nevoie sa treaca o saptamana de tratament pentru a incepe sa actioneze.
SSRI (inhibitori selectivi ai receptorilor de serotonina) sunt eficienti si in tratarea altor afectiuni,
ca de exemplu in anxietate.
Un copil cu depresie trebuie sa primeasca tratament cu fiecare medicament recomandat pentru
depresie, pana la descoperirea unui nou tratament eficient in depresie. O data ce este recomandata
cea mai corespunzatoare medicatie, copilul cu depresie trebuie sa continue sa ia medicamentele
timp de cateva luni sau mult timp dupa ce simptomele din depresie au diminuat pentru a preveni
reaparitia acestora din nou.
Unii copii, care au fost diagnosticati prima data cu depresie sunt diagnosticati mai tarziu cu
tulburare afectiva bipolara, in care se intalnesc in ciclul bolii atat simptomele depresiei cat si ale
maniei (stare foarte energica, adesea cu euforie, agitatie, iritabilitate, comportament riscant sau
impulsivitate). Daca copilul sau adolescentul are o tulburare bipolara, primul episod de manie
poate aparea spontan, dar poate aparea in urma medicamentelor, ca de exemplu medicamentele
stimulante sau antidepresive. De aceea este foarte important sa informezi medicul care ingrijeste
copilul despre bolile prezente in familie, daca exista tulburare bipolara la unul dintre parinti si
este necesara urmarirea indeaproape a semnelor caracteristice comportamentului maniacal. Pentru
informatii suplimentare despre tulburarea bipolara la persoanele tinere cititi articolul "Tulburarea
bipolara in copilarie si la adolescenti".
Sfatul Asociatiei de Administrare a Medicamentelor. Asociatia Nationala de Administrare a
Medicamentelor recomanda pacientilor, familiilor acestora si medicilor care ingrijesc pacientii sa
monitorizeze, sa urmareasca indeaproape adultii si copiii care iau medicamente antidepresive
pentru a depista semnele de sinucidere. Supravegherea se recomanda mai ales la inceperea
tratamentului sau cand dozele sunt modificate.
De asemenea, recomandarea Asociatiei de Administrare a Medicamentului este de a urmari orice
persoana care ia terapie antidepresiva pentru a observa intensificarea anxietatii, a atacurilor de
panica, a agitatiei, iritabilitatii, insomniei, impulsivitatea, ostilitatea si mania.
Este foarte important sa observam aceste comportamente la copil, la acestia impulsivitatea poate
fi mai putin controlata decat la adulti, avand un risc crescut pentru impulsurile de a se sinucide.
In timp ce medicamentele utilizate pentru depresie sunt eficiente la copilul bolnav, Asociatia de a
Administrare a Medicamentelor cere firmelor de medicamente sa includa in prospectul
medicamentului atentionari speciale privind pericolul gandurilor de sinucidere sau timpul de
actiune a antidepresivelor folosite. Asociatia de Administrare a Medicamentului incurajeaza pe
oricine recomanda antidepresive, considerand ca folosirea antidepresivelor la copil sau la
adolescent realizeaza un echilibru intre riscul crescut al efectelor secundare si nevoia de
administrare a medicamentelor. Daca copilul urmeaza tratament cu un antidepresiv nu este
recomandata oprirea brusca a acestuia. Este necesara consultarea medicului care ingrijeste copilul
in legatura cu orice modificare observata si urmarirea indeaproape pentru a observa semnele de
sinucidere.

Tratament chirurgical
Nu exista in acest moment tratament chirurgical pentru depresie.
Alte tratamente
Consilierea de catre personal specializat reprezinta o parte importanta in tratamentul depresiei.
Modificarea stilului de viata, ca de exemplu efectuarea exercitiilor regulat si odihna
corespunzatoare, pot ajuta copilul sa isi revina mai rapid si mai ales sa isi imbunatateasca stilul de
viata. Terapia familiala poate contribui la intregirea familiei, mai ales atunci cand aceasta este
preocupata de depresia copilului.
Prezenta unui copil bolnav de depresie in familie necesita schimbarea atitudinii, intelegere si
multa rabdare. Este necesara instruirea parintilor in ceea ce priveste depresia in copilarie si ce pot
face acestia, cat si alti membri ai familiei pentru a ajuta in tratarea depresiei. Terapia familiala
este un mod eficient de a invata cele mai bune ganduri si fapte, de a ajuta in tratarea depresiei.
Terapia de soc (terapia electroconvulsiva) desi este un tratament eficient pentru adolescentii si
copiii de varsta mai mare, care au forme severe de depresie sau cei care nu raspund la alte
tratamente, este rar folosit la copii sau adolescenti. Chiar daca aceasta terapie este eficienta la
adultii cu forme severe de depresie, in prezent nu sunt studii care sa arate eficienta ECT la copii si
adolescenti sau la adulti.
Tipurile de terapie comportamentala (consiliere) cel mai adesea folosite in tratarea depresiei la
copii si adolescenti sunt:
- terapia comportamental cognitiva, care ajuta la reducerea, estomparea gandurilor negative si
incurajeaza comportamentul pozitiv
- terapia de relationare, aceasta se concentreaza pe initierea de relatii intre copii
- terapia de rezolvare a problemelor, in care copii sunt ajutati sa rezolve, sa inteleaga problemele
curente
- terapia familiala, care incurajeaza intreaga familie sa isi exprime toate temerile si o ajuta sa
gaseasca noi mijloace de a le indeparta
- terapia de joc, in care este implicat un copil mic sau un copil cu intarziere mentala, avand ca
scop de a-i ajuta sa-si invinga temerile sau frica (cu toate acestea nu este dovedit ca acest tip de
tratament reduce simptomele depresiei)
- terapia de soc (ECT), folosita rar la copii, poate fi de ajutor in cazul in care acestia nu raspund la
alte tratamente sau depresia acestora este severa.
Terapia complementara: medicatia complementara a fost folosita pentru tratarea depresiei la
adulti, dar eficacitatea acesteia la copii si la adolescenti nu a fost inca dovedita; nu exista dovezi
ca aceasta terapie ar fi sigura pentru utilizarea la copii sau adolescenti; medicatia complementara
poate sa interactioneze cu alte medicamente, ca de exemplu cu antidepresivele.

De retinut!
Unele simptome ale depresiei la copii si adolescenti pot persista, in ciuda medicamentelor sau a
altor terapii. Depresia intalnita la persoanele tinere este in continuare o problema si necesita
terapie de lunga durata, implicand cadrele specializate in consiliere (psihologii), tratament cu
medicamente, instruirea cu privire la tulburare sau o combinatie intre acestea. Tratamentul
inceput devreme poate sa aduca cele mai bune rezultate copilului bolnav de depresie.
Profilaxie
Sus
Prevenirea primului episod de depresie este dificila, dar este posibila prevenirea sau reducerea
severitatii episoadelor viitoare de depresie (recadere).
Exista unele dovezi ca terapia comportamental-cognitiva (CBT) realizata la un grup de copii,
poate preveni sau intarzia aparitia primului episod de depresie la copiii sau adolescentii a caror
parinti au avut depresie (situatie in care copiii sunt expusi la un risc crescut de a deveni
depresivi).
Copilul cu depresie trebuie sa ia medicatia prescrisa de medic, sa participe la intalnirile de
consolare, sa urmeze o dieta echilibrata si totodata sa faca exercitii in mod regulat.
La un copil cu depresie este necesar sa existe un suport social bun, atat acasa in familie cat si la
scoala, cu profesorii, cu alti membrii ai familiei si prietenii care il inconjoara, acestia trebuind sa
aibe capacitatea de a-l intelege si de a-l sustine.
Trebuie sa stiti sa recunoasteti simptomele depresiei si sa o diagnosticati imediat pentru a incepe
tratamentul corespunzator in cazul in care apar simptomele.
In unele scoli se distribuie material educativ si totodata exista posibilitatea de a participa la
terapia in grup, mai ales cei care prezinta un risc crescut de a face depresie, ca de exemplu cei
care au probleme de conflict in familie sau cu alte persoane.