Ganea Mariana Florina AMG III F

INGRIJIREA PACIENTULUI CU TULBURARE AFECTIVA BIPOLARA EPISODUL MANIACAL STUDIU DE CAZ STAREA LA INTERNARE ISTORIC: Pacienta IVANUS CONSTANTA-RAMONA, in varsta de 23 de ani, cu multiple internari la Psihiatrie cu diagnosticul Tulburare afectiva bipolara (prima data in 1998), este internata non-voluntar la Spitalul Alexandru Obregia, fiind adusa de catre mama sa pentru urmatoarele manifestari: dispozitie expansiva, logoree, irascibilitate, mai multe tentative de suicid in antecedente (ultima in urma cu o luna prin ingestie medicamentoasa), insomnii, inversiune afectiva fata de familie. Simptomatologia a debutat in urma cu circa o luna, cand clienta a schimbat tratamentul. Aparenta generala: Pacienta in tinuta de spital, neglijenta, neingrijita, partial cooperanta, irascibila, machiata strident. Perceptie: Halucinatii auditive (aude vocea Diavolului, care o ameninta si o indeamna sa-si faca rau) si viscerale (simte ca Diavolul o atinge noaptea cu intentia de a intretine relatii sexuale cu ea). Atentie: Distractibilitate, scaderea capacitatii de concentrare. Memorie: Hipomnezie de fixare (reda doua cuvinte din trei dupa cinci minute). Gandire: Ritm si flux ideativ accelerate, fuga de idei cu pastrarea coerentei, asociatii posibile, capacitate normala de generalizare si abstractizare, idei de grandoare (stiu vreo 25 de limbi straine la perfectie). Comunicare verbala: Logoree, uneori voce cu tonalitate ridicata. Comunicare non-verbala: Contact vizual partial realizabil, mimica si gestica in concordanta cu dispozitia. Orientare: Orientata temporo-spatial, auto si allo-psihic. Ritm nictemeral: Insomnii; adoarme doar cu Diazepam. Afectivitate: Dispozitie expansiva, irascibilitate (Ma enervez foarte repede, tip, acasa imi scuipam bunica pentru ca ma enerva). Inversiune afectiva fata de tata (este un betiv, un epileptic, ne bate, nu-l mai suport) Labilitate afectiva, impulsivitate. Activitate: Hiperactivitate (parca nu am stare); in salon, se plimba mereu, isi scoate lucrurile din noptiera. Apetit alimentar: Exagerat; pacienta supraponderala. Instincte: Mai multe tentative de suicid in antecedente; nu le poate preciza numarul; una prin strangulare, celelalte prin ingestie medicamentoasa (ultima acum o luna); toate tentativele de suicid au fost impulsive, fara plan. Dezinhibitie sexuala: se dezbraca in salon in timpul vizitei, vorbire cu conotatie sexuala, comportament seductiv fata de persoanele de sex masculin. TULBURARI BIPOLARE -sunt caracterizate prin prezenta unui episod cu trasaturi maniacal (maniacal, mixt sau hipomaniacal), asociat cu un episod depresiv si/sau simptome depresive mai reduse. Episoadele maniacale sunt identificate printr-o perioada distincta de timp in care experientele individuale de dispozitie crescuta si/sau iritabila, stima de sine exagerata, dificultati de somn, fuga de idei, dificultati de concentrare si de a1

Ganea Mariana Florina AMG III F

si mentine atentia, agitatie psihomotorie si angajare in activitati care, desi placute, au consecinte negative serioase (de ex., cheltuirea fara masura a unei sume de bani, angajarea in relatii sexuale dezordonate si nesanatoase). Diagnosticul de tulburare bipolara I se pune atunci cand pacientul indeplineste criteriile de diagnostic atat pentru un episod maniacal, cat si pentru o tulburare depresiva majora.Tulburarea bipolara II este identificata prin prezenta si/sau istoric de cel putin un episod depresiv major si existenta si/sau istoric de episoade hipomaniacale. Tulburarea ciclotimica este diagnosticata atunci cand fluctuatiile de dispozitie sunt remarcabile, dar nu suficient de severe pentru a fi considerate bipolare. Desi tulburarea ciclotimica poate aparea devreme, in adolescenta, varsta medie a debutului tulburarii bipolare este in jurul varstei de 20 de ani, atat pentru barbati, cat si pentru femei. Cursul bolii implica in mod tipic aparitia brusca a simptomelor maniacale care evolueaza rapid in cateva zile. Tulburarile bipolare au o puternica influenta genetica. EXPERIENTA INTERNA A STARII MANIACALE AFECT: In variate tulburari disociate, se pot evidentia simtaminte de placere intensa sau euforie. De asemenea, pot exista manifestari de iritabilitate intensa, adesea insotite de anxietate trecatoare, agitatie si o hipersensibilitate la, si o previzibila insulta si respingere. Mania este caracterizata prin energie excesiva care poate fi experimentata in mod negativ, ca o presiune interna distrugatoare si confuza, sau pozitiv, ca semnificatie a unei puteri, abilitati si creativitati infinite. In orice caz, provocarea maxima interna este adesea insotita de un comportament impulsiv. Pacientii care experimenteaza stari maniacale relateaza adesea o dorinta crescuta chiar o patima disperata- raportata la ceilalti, insotita in mod frecvent de o dorinta sexuala intensa, constanta si dezinhibitie sociala. Persoanele suferind de manie pot oscila intre simtaminte de spaima, frangere si anxietate, pe de o parte, si simtaminte de mare inflacarare si optimism, pe de alta parte. Fluctuatiile rapide de dispozitie sunt insotite in mod egal de fluctuatii rapide ale..sense of self. Acum individul este posomorat, agitat si se simte inutil, ca in momentul urmator sa se simta ca un erou si un cuceritor. Aceste schimbari de dispozitie sunt neasteptate, neprevazute si necontrolabile. Pot fi simtaminte de pierdere cand mania dispare o dorinta pentru intensitate, extaz si productivitate emotionala. Multe persoane cu tendinte maniacale cerceteaza medicamente superioare, cum ar fi cocaina sau metamfetaminele, pentru a intensifica sau a reduce euforia din manie. MODELELE COGNITIVE pot include iluzii de invincibilitate si talente exceptionale; o impresie a capacitatii de a reusi in orice activitate, indiferent de pregatire sau experienta; dorinta de faima sau de a fi adorat; dificultatea de a gandi clar, logic si.linear. Pacientii se pot teme ca nu-si vor putea stapani gandurile, care par schimbatoare si mobile. Uneori, persoanele cu stari maniacale se pot simti foarte dezorientate, astfel incat adesea sunt incapabili sa identifice care din gandurile lor rapide sunt importante sau relevante. Alteori, pot experimenta ganduri confuze-atat de spaima, cat si de bucurie. Ei exprima in mod frecvent ceea ce gandesc in mod neselectiv si dezinhibat. SOMATIC: lipsa nevoii de odihna si de somn. Unii pacienti in episod maniacal insista in ideea ca somnul este o pierdere de timp inutila. Ei se pot simti revigorati fizic si pot descrie o nevoie de a merge inainte si a nu se opri. Dorinta sexuala este frecventa si intensa. Epuizarea fizica, ce poate evoca o depresie suicidala, este un pericol serios. MODELELE RELATIONALE sunt adesea imprevizibile, haotice, impulsive si sexualizate. Unele persoane cu tendinte maniacale inspira discipoli si protejati, a caror dispozitie poate fi accentuata prin imitarea in linii mari a unei persoane maniacale.
2

Ganea Mariana Florina AMG III F

DIAGNOSTIC DE NURSING 1.Risc suicidar

SCOP

INTERVENTII

EVALUARE

Reducerea pulsiunii -Am stabilit o relatie corecta cu pacienta, prin contact Pacienta nu mai prezinta Ganea Mariana Florina AMG III F suicidare,identificarea deschis, venind in intampinarea nevoilor ei. tentative de suicid, fiind ideatiei suicidare, prevenirea -Am identificat impreuna cu pacienta factorii care o capabila sa isi pastreze tentativelor de suicid conduc spre tentative de suicid (vocea Diavolului care o autocontrolul atunci cand indeamna sa se sinucida). simte tendinta de a -Am implicat clienta in diverse activitati, care sa-i distraga comite acte impulsive atentia de la acte de autoagresivitate. violente fata de ea insasi. -Am monitorizat riscul suicidar controlandu-i obiectele personale. -Am supravegheat ingestia medicatiei prescrise. -Am mentinut observatii constante impreuna cu intreaga echipa terapeutica. -Am incurajat pacienta sa-si asume responsabilitatea propriilor sale actiuni atunci cand, din punct de vedere terapeutic, acest lucru este posibil.

2. Alterarea perceptiei senzoriale 3. Deficit de autoingrijire

Normalizarea perceptiei senzoriale si conectarea la realitate Asigurarea igienei presonale si a unei tinute ingrijite

-Am discutat cu pacienta despre tulburarile de perceptie pe Pacienta a devenit mai care le manifesta (halucinatii auditive si viscerale) si ancorata in realitate, influenta pe care o au asupra ei. halucinatiile apar -Am cautat puncte de legatura pentru discutii pe probleme sporadic insa pacienta are concrete si realiste. capacitatea de a le ignora. -Am urmarit ingestia regulata a medicatiei prescrise. -Am indrumat clienta intr-o perceptie corecta a realitatii, intr-o relatie terapeutica, fara a o contrazice si fara a-i impune cum sa simta sau sa gandeasca. -Am stimulat pacienta pentru a se spala si imbraca ingrijit. -Am ajutat-o in alegerea hainelor potrivite. 4 -Am recapitulat impreuna cu clienta ceea ce poate face ea singura si am indrumat-o spre ceea ce ar mai putea face. -Am recunosut si apreciat eforturile ei de a mentine o prezenta ingrijita.

Ganea Mariana Florina AMG III F

Ganea Mariana Florina AMG III F

EVALUARE
Aflandu-se sub tratament psihotrop strict supravegheat si sub observatia directa a intregii echipe terapeutice, pacienta prezinta o evolutie buna, cu o imbunatatire semnificativa a starii psihosomatice. Astfel, clienta este mai linistita, nu a mai avut tentative de suicid, este mai ancorata in realitate, ignorand halucinatiile care apar cu totul sporadic, nu mai este logoreica, are un aspect ingrijit, apetitul alimentar s-a normalizat, ritmul nictemeral este restabilit, a eliminat din comportament si din vorbire dezinhibitia sexuala, precum si manifestarile seductive, activitatea a mai scazut ca intensitate-se poate controla, dispozitia este mai ponderata, are capacitatea de a se concentra, iar mimica si gestica sunt reduse ca intensitate. Atat mediul terapeutic cat si familia au avut un rol important in involutia bolii, membrii familiei oferindu-i acceptare, intelegere si sprijin.