Sunteți pe pagina 1din 3

Tulburarea bipolara sau Depresia maniacala este o tulburare de dispozitie si este caracterizata de experientierea unor stari anormale si schimbari

exagerate de dispozitie. Pacientii diagnosticati cu aceasta afectiune trec prin episoade maniacale, in care se simt euforici, foarte fericiti, episoade care alterneaza cu cele depresive, in care acestia devine extrem de tristi, negasind placere in activitatile de zi cu zi. Aceste episoade pot trece de la un nivel usor la unul avansat si afecteaza profund modul in care persoana gandeste, simte si se comporta. Este important sa retinem ca aceasta tulburare apare sub diferite forme, de multe ori pacientii avand doar un episod de manie si episoade depresive mai frecvente. Tulburararea bipolara apare la aproximativ 1% din populatie, adica 1 din 100 de oameni vor avea un episod care va presupune o spitalizare ulterioara. Aceasta tulburare afecteaza barbatii si femeile in mod egal si apare, de obicei, intre 20-30 de ani. Mania este un stadiu extrem al acestei afectiunu si este caracterizata prin prezenta unei dispozitii euforice anormale, a lipsei de somn si iritabilitatii. Hipomania este termenul utilizat in cazurile mai moderate ale maniei. Poate fi controlata si fara spitalizare, atata timp cat persoana nu pierde contactul cu realitatea. Oricum, trecerea de la hipomanie la manie este foarte rapida. Simptomele maniei sunt: Iritabilitate: Iritabilitatea, conform dictionarului Oxford inseamna nervozitate, enervare rapida. Multi oameni cand se afla intr-un episod maniacal au o multitudine de idei si ganduri. Acestia sunt cu un pas inaintea tuturor in ceea ce priveste rapiditatea cu care proceseaza informatiile. Deoarece gandesc atat de rapid, se enerveaza cand cei din jur nu le inteleg ideile sau entuziasmul pentru o actiune sau alta. Scaderea nevoii de somn: Acesta este un simptom timpuriu al maniei, alaturi de cresterea nivelului de energie al bolnavului. El apare datorita faptului ca multitudinea de idei care trebuiesc puse in practica necesita timp, nevoia de odihna si somn fiind ignorata Schimbarile multitudinii de idei: Viteza modului in care gandesc si trecerea rapida de la un subiect la altul, lipsa sensului unor idei sau mesajele incoerente sunt simptome care caracterizeaza un episod maniacal Ideile grandioase: In cazul pacientilor bipolari, acest tip de idei sunt foarte intalnite. Acestia considera ca sunt mult mai talentati decat ceilalti si ca detin calitati unice. Odata ce starea de dispozitie devine din ce in ce mai euforica, aceste credinte pot deveni deziluzii, bolnavii crezandu-se oameni faimosi sau revolutionari. Judecata deficitara: Abilitatea acestor persoane de a lua decizii rationale este afectata in mod evident, acestia actionand in moduri nepotrivite Cresterea activitatii sexuale: Pacientii au un libidou crescut si le lipseste discernamantul in ceea ce priveste alegerea partenerilor sexuali.

Episoadele depresive

Depresia este o stare de dispozitie care, datorita severitatii, persistentei, duratei si prezentei unor simptome caracteristice, se poate transforma intr-un episod depresiv major, care reprezinta cealalta extrema a tulburarii bipolare. Cele mai comune caracteristici ale depresiei sunt: O stare de tristete persistenta si anxietate: Oamenii descriu depresia ca fiind un sentiment coplesitor de tristete si lipsa de speranta. Ei isi pierd motivatia de a manca, de a petrece timpul intrun mod placut in activitatile de zi cu zi in care gaseasu odinioara placere. Intreruperile sau lipsa de somn: Acest simptom duce la cresterea anxietatii. Bolnavii adorm foarte greu, se trezesc des in timpul noptii, ingrijorandu-se de situatiile de zi cu zi ori se trezesc dimineata devreme si nu mai pot adormi. Sentimente de lipsa de valoare si speranta: Uneori oamenii devin coplesiti de inabilitatea lor de a realiza anumite sarcini, ajungand la convingerea ca nu sunt capabili de nimic. Aceste ganduri au legatura atat cu prezentul cat si cu situatiile care vor aparea in viitor. Interesul scazut pentru activitati sexuale: Odata cu dezvoltarea depresiei, bolnavii devin din ce in ce mai neinteresati de viata lor sociala si sexuala. Concentrare scazuta: Se pierde capacitatea de persistenta in sarcina, de luare de decizii. Pacientii depresivi gasesc dificultate in a citi o carte sau a merge la cumparaturi, acest lucru crescandu-le anxietatea si agitatia. Ganduri sau tentative suicidare: Cand o persoana devine coplesita de sentimentele profunde de disperare, este foarte probabil sa se gandeasca la moduri de a se sinucide. Episoadele mixte Un episod mixt este caracterizat de experientierea atat a simptomelor depresive cat si a celor maniacale aproape in fiecare zi, intr-o perioada de timp. Persoana in cauza are stari de dispozitie alternative: iritabilitate, euforie, tristete, insomnie, agitatie, halucinatii si deziluzii, ganduri suicidare. Tulburarea bipolara I este cea mai intalnita si prevalenta dintre afectiunile bipolare. Este caracterizata de experientierea unui episod maniacal si episoade depresive severe. Cauzele acesteia sunt variate, iar cursul bolii depinde mult de la un pacient la altul. Multi specialisti considera ca aceasta tulburare nu poate fi remediata complet, deoarece simptomele alterneza mereu. Este important de mentionat faptul ca un tratament continuu, chiar daca simptomele nu mai sunt vizibile, previne recaderea. Tulburarea bipolara II este caracterizata de experientierea unor episoade de depresie si hipomanie, care, de obicei, nu se dezvolta intr-un episod maniacal profund. Tulburarea ciclotimica este caracterizata de prezenta unor perioade scurte de depresie usoara si hipomanie, care se interfereaza cu perioade scurte de stari de dispozitie normale. Desi un pacient cu ciclotimie nu experientiaza episoade majore de depresie sau manie, acestia pot dezvolta tulburare bipolara I sau II. Pacientii cu tulburare bipolara I sau II au fluctuari frecvente de dispozitie, avand mai mult de 4 episoade hipomaniacale, maniacale sau/si depresive in cursul unui an. Acestia au tendinta de a

alterna intre cele doua stari extreme, separate de o perioada in care se simt bine. Nici un factor nu a fost mentionat ca ar cauza tulburarea bipolara. Nu este cauzata nici de o persoana, nici de un eventiment sau o experienta anume. Sunt mai multi factori care interactioneaza si contribuie la dezvoltarea acestei tulburari- modelul vulnerabilitatii la stres.

Vulnerabiliatea: Factori de risc: lipsa compliantei la medicatie, alcool, droguri, simptome subsindromale, stil de viata haotic, suport social sarac, strategii de coping nepotrivite. Factori protectori: complianta la medicamente, stil de viata echilibrat, suport social bun, strategii de coping potrivite. Vulnerabiliatea genetica: Tulburararea bipolara tinde sa se mosteneasca in cadrul familiei. Rudele de gradul I ale pacientilor au un risc crescut pentru a dezvolta aceasta tulburare. Copii pacientilor au un risc de 8% de a avea tulburare bipolara si 10% de a avea tulburare unipolara, comparativ cu riscul de 1% al populatiei. Vulnerabilitatea biologica: Se refera la posibile deficite biochimice la nivelul creierului, deficite care cresc vulnerabilitatea unei persoane de a dezvolta aceasta afectiune. Vulnerabilitatea de stres: Eventimentele stresante si circumstantele de viata cum ar fi: conflictele in familie, dificultati la angajare, somaj, sau chiar evenimente pozitive: casatorie, nastere, mutarea intr-un alt loc pot afecta persoana in cauza, aceasta simtindu-se stresata, furioasa, anxioasa, trista. Aparitia tulburarii bipolare poate fi explicata prin interactiunea celor trei factori descrisi mai sus. O persoana care este genetic sau biologic vulnerabila nu va dezvolta neaparat tulburarea. Aceste vulnerabilitati sunt afectate de modul in care persoana respectiva controleaza stresorii din viata de zi cu zi. Spre exemplu, o persoana care are o istorie familiala de diabet nu va dezvolta aceasta boala daca mananca in mod corect si face exercitii. Acest lucru aduce in discutie factorii de risc si cei protectori.

Factorii de risc si protectie: Un factor de risc este un fenomen care creste probabilitatea ca o persoana deja vulnerabila, sa dezvolte o anumita boala. Exemple: strategii de coping ineficiente, alcool, droguri, viata dezechilibrata. Factorii de protectie, pe de alta parte, sunt aceia care includ strategii de coping eficiente, suport social adecvat, comunicare eficienta si abilitati in rezolvarea de probleme. - cand factorii de risc sunt mai multi decat factorii de protectie, atunci exista o probabilitate mare de instalare a bolii. Acest principiu se aplica si in cazul recurentei bolii.

S-ar putea să vă placă și