Depresia- barieră în adaptarea și dezvoltarea adolescenților

Adolescența este întotdeauna descrisă ca o perioadă foarte agitată, marcată de

schimbări atât în plan fizic, cât și psihologic, social, dar și emoțional. Este acea
perioadă în care adolescenții încep să își caute rostul în lume și își pun foarte multe
întrebări. Tot în perioada aceasta tinerii încep să simtă presiune din partea celor din
jur, încep să se confrunte cu așteptări din partea părinților, profesorilor, prietenilor,
colegilor. Aceste așteptări de multe ori pot fi greu de acceptat și pot declanșa
sentimente negative atunci când ei nu reușesc să se ridice la înălțimea acestora.
“În ultimele decenii ale secolului nostru bolile depresive au devenit într-un fel boli
populare. Nu există o altă tulburare psihică atât de răspândită, care să afecteze toate
mediile sociale și grupele de vârstă, (...) astfel încât, este concepută ca boală a epocii.”
(Stiemerling, 2006, pag 7). Depresia este așadar definită ca o boală psihică ce se
manifestă prin incapacitatea desfășurării activităților care în mod obișnuit aduceau
satisfacție, pierderea interesului pentru dezvoltare și formare, neputință și descurajare.
Aceasta afectează structura personalității adolescentului care poate ajunge să se
îndoiască de sine, de capacitățile sale crezând mereu că ceva nu este în regulă cu el. În
cadrul depresiei cele care domină sunt gândurile negative cauzate de multe traume din
trecut, de situații ce și-au lăsat o amprentă puternică asupra adolescentului. Tânărul,
condus de aceste gânduri pătrunde într-o stare de neliniște continuă, preferă
singurătatea, apar insomniile, și chiar dorința de suicid. Depresia la adolescenți poate
apărea în episoade, iar simptomele cele mai frecvente prezente în cadrul acestor
episoade sunt: senzația de lipsă a valorii, furia, participarea slabă la școală,
auto-vătămare și chiar consumul de alcool sau droguri.
Cateva din cele mai clare și prezente simptome ale depresiei la adolescenți sunt:
tânărul în cauză este trist fără motiv mai tot timpul, este prezentă o stare de iritabilitate
și nervozitate, se simte mereu obosit, chiar lipsit de energie și pentru cele mai mici
sarcini. Apar tulburări ale somnului, nu se poate odihni destul sau doarme foarte mult
în timpul zilei, se simte inutil și se critică exagerat.
În funcție de gradul de afectare există trei forme ale acestei tulburări: tulburarea
bipolară, ciclotimia, depresia majoră. Tulburarea bipolară este așadar, o primă formă
de depresie. În cadrul acestei tulburări adolescenții bipolari pot prezenta episoade de
dispoziție foarte joasă sau tristă, schimbări rapide ale stării de spirit, izbucniri de
agresiune, furie exagerată sau comportament neadecvat. Deasemenea, în cursul
episoadelor de bipolaritate au o dispoziție euforică, sunt hiperactivi și agitați
(Balaban-Popa, 2007) În momentul în care nu este urmat un tratament adecvat această
tulburare se agravează în timp, iar episoadele devin din ce în ce mai frecvente și greu
de stăpânit. Pe de altă parte, atunci când este urmat un tratament corespunzător, tinerii
pot avea o viață normală și se pot dezvolta armonios.
Ciclotimia, denumită și ca tulburare ciclotimică consituie o formă ușoară de tulburare
bipolară. La fel ca bipolaritatea, ciclotimia este o afecțiune a dispoziției, însă în cazul
acesteia, tânărul prezintă scurte perioade de inadaptare emoțională, urmate de perioade
de timp în care își poate pierde speranța și poate avea gânduri de suicid. Diferența
dintre ciclotimie și bipolaritate este redată de intensitatea redusă a schimbărilor de
dispoziție; în cazul tulburării ciclotimice aceste schimbări pot fi mult mai bine
gestionate astfel încât adolescentul reușește să nu piardă contactul cu realitatea.
“Pacientul cu ciclotimie poate funcționa în sarcinile zilnice, deși nu întotdeauna bine.
Natura imprevizibilă a modificărilor de dispoziție poate deranja în mod semnificativ
viața pacientului deoarece acesta nu știe cum se va simți.” (Balaban-Popa, 2018). Ce-a
de-a treia forma de depresie este depresia majoră. Observăm un adolescent cu depresie
majoră atunci când prezintă simptome precum scăderea sau creșterea bruscă în
greutate, incapacitate locomotorie, lipsa concentrării și dorința morții pe o perioadă
mai lungă de două săptămâni. Chiar și aceasta formă de depresie poate fi tratată sau
ținută sub control, însă fiecare persoană poate prezenta reacții diferite în cadrul
procedurilor de tratament; de aceea este indicată monitorizarea permanentă a
evoluției. Printre aspectele gândirii care pot influența depresia se numără crearea unei
imagini negative despre sine din cauza unor bariere impuse, evitarea trăsăturilor
pozitive, precum și construirea regulilor fixe după care este ghidată viața de zi cu zi
(Georgescu, n.d).
Adolescenții ajung cel mai repede în pragul depresiei deoarece nu mereu reușesc să își
controleze emoțiile și stările. Atât școala, cât și familia, anturajul sau chiar mediul
înconjurător, le oferă acestora multe situații uneori dificile sau greu de gestionat, cu o
încărcătură emoțională mare. Astfel, eșecul școlar, singurătatea, lipsa aprecierii și
certurile familiale sunt printre cele mai frecvente cauze ale depresiei. Deasemenea,” în
spatele unei depresii se pot ascunde multe suferinţe, traume, insecurității. Viaţa trăită
în nesiguranţă induce stări depresive.” (Oana, 2020). Printre cauzele depresiei se mai
pot regăsi și lipsa de ocupaţie, absența unei relaţii de cuplu, violenţele, pierderea unui
părinte, traume legate de perioada copilăriei, bolile grave și pericolele. Anumite
medicamente pot să creeze și ele fenomene depresive : antihipertensive, contraceptive
orale, stimulante ale apetitului alimentar, analgezicele și antiinflamatoarele,
antibacterienele și antimicoticele. Dintre afecțiunile medicale care pot să influențeze
dezvoltarea sau apariția unor stări de disconfort și depresie, cele mai întâlnite sunt
bolile neurologice (boli cerebrovasculare, epilepsia), endocrinologice (tulburările
tiroidiene sau ale altor glande endocrine), boli infecțioase (infecția HIV,
mononucleoza sau pneumonia virală și bacteriană, tuberculoză) și inflamatorii.
Depresia poate fi eliminată prin diverse proceduri de tratament. În prima fază, după
recunoașterea depresiei, este indicată începerea terapiei. Aceasta terapie vine în
ajutorul pacienților prin faptul că le oferă atat deschiderea către noi percepții asupra
sinelui, cât și ideea de acceptare a situațiilor și combaterea acestora. Terapeutul
lucrează împreună cu pacientul la gestionarea emoțiilor și la înțelegerea semnalelor
organismului. În tratamentul unui depresiv analistul trebuie să presupună întotdeauna
că există o pierdere de obiect. El trebuie să caute originea acesteia în istoria de viață și
experiențele repetitive care au întărit-o.” (Blanck & Blanck apud Stiemerling, 2006 ).
“În tratarea depresiei, importantă este şi schimbarea stilului de viaţă al pacientului.
Sportul, hrană echilibrată şi somnul sunt elemente-cheie în construirea unei stări
psihice bune. Pacienţii sunt încurajaţi să apeleze la familie şi prieteni, să facă
voluntariat sau să se înscrie la cursuri care le fac plăcere, suportul social îmbunătăţind
modul în care persoanele depresive se reintegrează în societate.” (Oana, 2020). În
cazul adolescentilor, terapia poate avea forme diverse deoarece fiecare dintre ei
reacționează diferit la acest fenomen al depresiei. Astfel exista terapia prin discuții,
terapia de rezolvare a problemelor, terapia prin ghidarea gandurilor si a
comportamentelor dar și terapia prin hipnoză.
Ca metoda de terapie în cadrul depresiei, “hipnoza este considerată o posibilitate
eficienta de a-l învăța pe adolescent noi modalități de a gândi, simți, acționa, de a se
integra mai rapid și mai eficient în societate, de a găsi în interiorul său noi resurse
adaptative” (Psiholog, 2018). Comunicarea hipnotică are ca principal obiectiv
mobilizarea resurselor inconștiente ale adolescentului. Cuvintele hipnotizatorului
dobândesc o anumită putere doar dacă întâlnesc conexiuni în universul interior al
pacientului. Așadar, desfășurarea terapiei prin hipnoza are în vedere câteva direcții
precum: vocea (terapeutul utilizează o voce cu intensitate scăzută care devine
asemenea unui surâs familial, securizant; accentele puse pe anumite cuvinte conduc
tânărul în direcția dorită de terapeut), lectura gândurilor (terapeutul vorbește ca și cum
ar ști exact ce gândește pacientul atribuind adolescentului anumite idei în acord cu
ceea ce se petrece cu acesta, ele au mai mare probabilitate de a fi acceptate. Este
nevoie de o bună cunoaștere a situației ca această tehnică să aibă succes) și limbajul
confuz ( are ca obiectiv deconectarea părții conștiente și saturarea capacităților logice
ale emisferei stângi pentru a facilita utilizarea resurselor emisferei drepte).
Hipnoza poate fi manifestată în mai multe moduri. Astfel, amnezia reprezintă o
pierdere de memorie; imposibilitatea tânărului de a-și aminti experiențe din trecut
atunci când se încearcă evocarea lor. Această formă poate fi folosită pentru a reprima
amintirile neplăcute. Hipermnezia este forma care permite subiectului să retrăiască
episoade anterioare ale existenței sale. Rememorarea evenimentelor trecute mai ales în
cazul unor traumatisme afective a devenit o procedură curentă. Deasemenea,
distorsiunea timpului este o altă formă a hipnozei prin care subiectul poate trăi un timp
care, din punctul de vedere al observatorului, accelerează sau încetinește, se dilată sau
se contractă. Percepția timpului este modelată de relația terapeut-pacient (Dafinoiu &
Vargha, 2003).
Nu există persoane care să fie afectate în același fel de depresie, astfel nu există un
singur tratament pentru toate persoanele afectate. Fiecare tratament este personalizat,
din acest motiv colaborarea bună cu medicul specialist are ca rezultat realizarea unui
tratament cât mai corect și în timpul cât mai scurt. “Ținta în tratamentul depresivului
nu este înlăturarea simptomelor (care este inclusă, desigur), ci mai curând schimbarea
omului, pentru ca acesta să nu mai aibă nevoie să dezvolte astfel de simptome în
situații critice” ( Stiemerling, 2006).
În concluzie, adolescența este o etapă plină de situații tensionate și greu de stăpânit,
astfel adolescenții ajung foarte repede pradă fenomenului de depresie. Cauzele
depresiei sunt diverse dar observată la timp fiecare forma a acesteia poate fi tratată.

Bibliografie

1. Dr. Ovidiu Balaban-Popa, 2007, Tulburarea bipolară, disponibil la

https://www.sfatulmedicului.ro/Schizofrenia-si-alte-tulburari-psihice/tulburarea
-bipolara_29, consultat la data de 19.12.2021.
2. Ion Dafinoiu, Jeno-Laszlo Vargha, 2003, Hipnoza Clinică. Tehnici de inducție.
Strategii terapeutice, București, Collegium Polirom.
3. Isabela Georgescu, n.d, Terapia depresiei, disponibil la
https://isabelageorgescu.com/depresie/, consultat la data de 21.12.2021.
4. Oana, 2020, Depresia: cauze, tratamente şi prevenire, disponibil la
http://www.scumc.ro/depresia-cauze-tratamente-si-prevenire/, consultat la data
de 18.12.2021.
5. Psiholog, 2018, Hipnoterapia persoanelor depresive, disponibil la
https://www.lapsiholog.com/hipnoterapia-persoanelor-depresive/, consultat la
data de 21.12.2021.
6. Dietmar Stiemerling, 2006, 10 abordări psihoterapeutice ale depresiei,
București, Editura Trei.