Depresia

Psihiatria este o ramura a stiintelor medicale care se ocupa de cunoasterea si tratarea bolilor psihice,
precum si de reinsertia sociala si redarea calitatii vietii pacientilor cu maladii mintale. Un individ devine
bolnav psihic atunci cand nu se mai accepta pe sine insusi sau pe altii, cand are o preocupare excesiva
pentru propriul corp si propria persoana, cand pierde contactul cu realitatea retragandu-se in propria lume
si nu se mai poate adapta normelor sociale, ocupationale si culturale.
Boala psihica este privita inca de catre societate ca o afectiune rusinoasa, chiae reprobabila.
Acest fapt explica reticenta multor persoane aflate in impas sufletesc de a apela la psihiatru. De
aceea, trebuie sa subliniem ca stiinta moderna a demonstrat ca maladia psihica este o boala ca
oricare alta, provocata in principal de dereglari organice intime in creer, iar cel afectat trebuie
ingrijit, tratat si privit ca un individ cu drepturi egale cu ceilalti membrii ai societatii.
In acest sens, mentionam ca responsabilizarea privind activitatea cotidiana nu-l impovareaza pe
bolnav ci, dimpotriva, ii stimuleaza capacitattile psihice restante. Perceptia acestuia ca este
acceptat si nu exclus de catre societate, il determina la efortul de a-si armoniza comportamentul
cu al celorlalti.

Cauzele depresiei nu au putut fi elucidate pe deplin, in ciuda eforturilor

depuse. Viziunea unanima actuala a cercetarilor si clinicilor impune un
model bio-psiho-social in care, la instalarea depresiei, contribuie atat
perturbari biochimice la nivelul creierului cat si cauze psihologice
(personalitati fragile) sau sociale (stresul cotidian, evenimente de viata
negative, ostilitatea mediului etc.). In aproape un sfert din cazuri, primul
episod depresiv se produce ca o reactie la un eveniment de viata
negativ. Ulterior insa, episoadele se pot repeta fara nicio cauza
aparenta.

Aproape un sfert din adultii tineri prezinta un episod depresiv major pana
la varsta de 24 de ani, acest grup populational fiind mai expus decat
oricare altul riscului de declansare a depresiei. Depresia instalata in
aceasta perioada critica a vietii poate avea consecinte nefaste de mare
amploare pe termen scurt - cuprinzand aici deteriorarea relatiilor
interpersonale, functionarea deficitara socioprofesionale si riscul de
adictie sau consum de substante psihoactive dar si pe termen lung
afectand intreaga dezvoltare neuropsihica.
Depresia – caracterizata prin:
-scaderea bunei dispozitii sau lipsa placerii si a interesului pentru orice activitate
– tulburari de somn (insomnie sau hipersomnie)
– modificari de apetit si greutate
– fatigabilitate (lipsa de energie, oboseala)
– scaderea stimei de sine
– anxietate (frica fara obiect)
– tristete
– iritabilitate
– culpabilitate
– lentoare sau agitatie psiho-motorie
– idei de suicid

Studiul “TENDINŢA PENTRU DEPRESIE ÎN RÂNDUL POPULAŢIEI ADULTE” ne arata incidaenta afectiunii in
cardrul populatiei adulte. Acesta subliniaza ca “În ultimele decenii disfuncţiile şi îmbolnăvirile psihice s-
au răspândit în toată lumea, motiv pentru care menţinerea sănătăţii psihice a devenit o problemă
importantă…” sic a “42,3% din populaţia studiată relatează semne de depresie. Femeile sunt mai
depresive decât bărbaţii. Sindromul depresiv creşte semnificativ cu vârsta, pe de altă parte şcolarizarea
insuficientă este în relaţie directă cu această boală psihică. Printre factorii favorizanţi mai amintim lipsa
locului de muncă şi lipsa familiei”

Rezultatelele studiului lund in calcul amble sexe, vârstă, situaţia familială

Indicii arata in functie de sex ca prelevanta bolii ar fi mai mare la femei.

Sindromul depresiv depinde în mare măsură de vârstă, nivelul de semnificaţie fiind înalt. Pe
când semnele depresiei slabe s-au găsit aproape în acelaşi procentaj în toate cele trei grupe de
vârstă, prevalenţa sindromului depresiv mediu şi grav a crescut mult cu vârsta. Dacă ne uităm la
sindromul depresiv grav, generaţia de vârstă medie are aproape aceeaşi valoare ca şi vârstnicii,
fapt care este un semn al suprasolicitării psihice al persoanelor între 40-59 ani.

S-au constatat diferenţe privind tendinţa la depresie în funcţie de localităţi. La populaţia adultă din
municipiile Miercurea-Ciuc şi Sfântu-Gheorghe valorile erau mai mari, decât la populaţia adultă din
municipiul Tîrgu-Mureş. Aceste date subliniază că nu numai mediul urban în sine este un factor de
predispoziţie la depresie, ci totodată oraşele mici promovează mai mult tendinţa la depresie faţă de
oraşele mai mari.

Un factor extrem de important al depresiei este şcolarizarea. Şcoala dă prilej la însuşirea diferitelor
posibilităţi de comunicare, dă posibilitate la dezvoltarea relaţiilor. Apariţia simptomelor privind
sindromul depresiv grav este cel mai mare la persoanele cu 8 clase şi la şcoală de ucenici, persoane fără
bacalaureat. La persoanele cu studii superioare media este sub media întregului lot, dar totuşi mai mare
decât la persoanele care au terminat numai liceu, fără continuarea studiilor (χ 2 =20,949; p
Un factor extrem de important al depresiei este şcolarizarea. Şcoala dă prilej la însuşirea
diferitelor posibilităţi de comunicare, dă posibilitate la dezvoltarea relaţiilor. Apariţia simptomelor
privind sindromul depresiv grav este cel mai mare la persoanele cu 8 clase şi la şcoală de
ucenici, persoane fără bacalaureat. La persoanele cu studii superioare media este sub media
întregului lot, dar totuşi mai mare decât la persoanele care au terminat numai liceu, fără
continuarea studiilor. , Se poate constata că la persoanele cu numai 8 clase, valoarea medie a
punctajului este la graniţa dintre sindromul depresiv slab şi mediu şi la două treimi din acest lot
de persoane, slab şcolarizate, depăşeşte limita depresiei slabe. Valorile medii cele mai mici,
situate sub media lotului studiat, sunt la persoanele cu liceu şi cu studii superioare:

Privind situaţia familială, se constată că în cazul celor căsătoriţi avem punctajul Beck cel mai mic şi
predispoziţie mai mică la depresia medie şi gravă. Cele mai mari punctaje avem în cazul persoanelor
divorţate sau văduve, când tendinţa la depresie este mai mare, chiar şi la formele mai grave.

Tendinţa la depresie, frecvenţa simptomelor depresive are legături strânse şi cu alţi factori care merită
să fie studiați (locul de muncă, condiţiile de locuit, situaţia financiară etc.). În funcţie de locul de muncă,
dintre persoanele cu tendinţă la depresie 36,4% sunt inactivi economic, 27,3% sunt funcţionari publici,
27,3% cu alte locuri de muncă, 9,1% muncitori fără locuri de muncă stabile.

Se cunoaşte bine rolul stresului, ca şi factor favorizant, în determinarea depresiei. Însă, situaţiile de stres
în sine nu dăunează sănătății dacă reuşim să le învingem. De aceea, analiza chestionarului de evaluare a
stresului, respectiv al chestionarului de rezolvare a conflictului poate să mai aducă date şi informaţii
importante privind starea şi predispoziţia la depresie. Aceste analize însă nu stau la baza cercetării
noastre.

In concluzie

Depresia reprezinta o afectiune care in zilele noatre a dobandit o mare valoare datorita
prelevantei crescute pe care aceasca o are in populatie. Aceasta se manifesta tipic la subiecti si
poate fi prevenita sau intervenit intr-un moment in care pacientul se poate recupera sau pentru
a preveni alte evenimente.

În ultimele decenii, interesul pentru etica psihiatrică a crescut semnificativ iar acest fapt decurge dintr-o
serie de condiţii care au conturat cadrul actual al psihiatriei şi anume schimbarea cadrului asistenţei
psihiatrice, criticile antipsihiatriei, controversele legate de tratamentul tulburărilor psihice sau
demascarea unor abuzuri din psihiatrie. Sindroamele depresive reprezintă o categorie nosologică
importantă prin frecvenţa crescută de apariţie a acestora, a numeroaselor forme de manifestare a
simptomatologiei, cât mai ales datorită impactului social pe care îl determină. Numitorul comun al
majorităţii sindroamelor depresive este reprezentat de riscul suicidar. El reprezintă un fenomen
cvasiconstant al simptomatologiei depresive şi crează o relaţie în dublu sens între depresie şi suicid.
Suicidul implică nu numai o latură morală, socială, ci şi una legală.
https://e-psihiatrie.ro/resurse-pentru-public/tulburarile-de-sanatate-mintala/

https://www.cdt-babes.ro/articole/depresia.php

studiul de caz: http://www.amtsibiu.ro/Arhiva/2013/Nr4-ro/AbramZ_ro.pdf

sudiu de ca secundar: https://d1wqtxts1xzle7.cloudfront.net/55292489/236-862-1-PB.pdf?

1513279966=&response-content-disposition=inline%3B+filename
%3DMoral_and_ethical_aspects_of_the_relatio.pdf&Expires=1604962175&Signature=W4C85B
vijLZ7eDCY2MPmUFhhio1rbFB1hIrsrV9hkrTVa5kMiegUhVgqDCLguvsReL-~QBCnR~CCs2p1-
sAmNo3iBhO~it3m~a7vJDxL5DKGoMc1XhFvET0dlHbRbERCE9oodIwJ4a9ztbug9gq6fa~9-
sk9c7Lk1yPTTCuKD8HFbpkBHjELOCHTCnmJ~L56uTGyysTc5DFqGbUbFTTALvGIoEq59mLp
T8HOQyUBYFYGMDXaGp2e-
gtPxhTZDJYh0VsCwCi5PCQ7ckAjc~iGKP9CrawhAS7r4tT1S14nyOdQszIVJbz64buS9PcqtHP2
8jA0ju9iS1mcoWFr4OJkTw__&Key-Pair-Id=APKAJLOHF5GGSLRBV4ZA