Depresia, considerata de multi „boala mileniului trei”, este o tulburare psihica a carei

intensitate poate varia de la usoara la foarte grava, care se manifesta printr-o tristete
acuta si persistenta, aparent fara motiv. O persoana depresiva nu este doar trista, ci se
simte descurajata, fara chef si lipsita de putere.

Depresia este una dintre afecțiunile omului modern, cauzată în principal de lipsa
timpului, de lipsa activităților relaxante sau de stresul la care este supus în mod
repetat. Depresia ne afectează gândurile și comportamentul și poate cauza multe
probleme emoționale și psihice.
Depresia poate să apară la copii, adolescenți, adulți și vârstnici – practic, depresia
nu discriminează și nu are preferințe.

Actualmente este utilizat termenul de episod depresiv, pentru că depresia definește o singură
boală, iar tabloul clinic se manifestă printr-un șir de semne clinice.

Depresia la copii si adolescenti

Lipsa de afectiune din partea parintilor si problemele de comunicare cu mama si cu tata
reprezinta principalele cauze pentru care copiii si adolescentii sunt afectati de depresie, la care se
adauga presiunea si respingerea grupului din care fac parte. Totusi, depresia la copii se manifesta
diferit (pe alocuri) decat depresia la adulti. Cateva dintre semnele depresiei la copii sunt:

 Negativismul;
 Tristetea;
 Letargia;(lipsa de energie)
 Iritabilitatea;
 Agresivitatea;
 durerile abdominale;
 Izolarea;
 Fobiile
 Diminuarea interesului pentru activitatile preferate anterior;
 Refuzul de a merge la gradinita, la scoala.
Adolescentii care sufera de depresie „imprumuta” atat din manifestarile copiilor cat din
manifestarile adultilor:
 impresia ca oamenii nu le inteleg sentimentele si perceptiile;
 furie;
 iritabilitate;
 rezultate mai slabe la scoala;
 absenta de la orele de curs;
 inutilitate;
 autocritica;
 stima de sine scazuta
 sensibilitate exagerata;
 tensiune;
 amintiri neplacute;
 evitarea interactiunilor sociale;
 consumul de bauturi alcoolice;
 consumul de droguri;
 automutilare;
 tulburari somatice.
 Când un copil trece prin pubertate, corpul și creierul suferă o serie de
schimbări rapide. Aceste schimbări, cuplate cu influențe sociale, pot crea o
perioadă confuză și dificilă pentru un adolescent, adesea marcat de anxietate,
depresie și chiar momente de disperare. Dar, în situații normale, cu toate că ele vor
apărea din când în când, aceste simptome vin și dispar și sunt, de obicei, de scurtă
durată – aceste stări, pe măsură ce adolescentul continuă să progreseze spre
realizarea unui echilibru în viață, ajung să dispară la maturitate sau să amelioreze
drastic.
 Depresia adolescenților se poate manifesta foarte diferit de cea a adulților.
Astfel la adolescenți apar foarte frecvent simptome precum:

 Iritabilitate și furie – Iritabilitatea, mai degrabă decât tristețea, este adesea

starea predominantă a tinerilor depresivi. Un tânăr deprimat este morocănos,
ostil, frustrat și poate avea izbucniri de furie.
 Dureri inexplicabile și disconfort – Tinerii deprimați se plâng frecvent de dureri
de cap sau de stomac. În cazul în care aceste dureri nu sunt justificate de un
examen clinic atunci acesta este un semnal clar de depresie.

 Sensibilitate extremă la critici – Au sentimentul că sunt inutili, ceea ce îi face

foarte vulnerabili la critici, refuzuri sau eșecuri.

 Îndepărtarea de unele persoane, dar nu de toate – În timp ce adulții depresivi

tind să se izoleze, tinerii își mențin câteva prietenii. Cu toate acestea,
adolescenții cu depresie vor socializa mai puțin decât înainte, se vor îndepărta
de părinții lor sau vor încerca să își schimbe anturajul.


 Depresia la adulti



 Adulții au alt tip de manifestări și cu o altă intensitate. Astfel:

 Adulții tind să fie mai degrabă triști decât furioși. Și această tristețe se
manifestă prin pierderea interesului pentru activitățile zilnice și față de viață,
în general. Adulții sunt neliniștiți și nu reușesc să se mai concentreze, sunt
aproape incapabili să ia decizii.

 Durerile apar și la adulți, iar pe lângă acestea ei dezvoltă și stări de slăbiciune

fizică. Se simt de-a dreptul bolnavi.

 O altă caracteristică a depresiei la adulți este plânsul facil, fără un motiv

anume. Ei au sentimentul că nu sunt buni de nimic, nu mai au nici o speranță
că lucrurile se vor îmbunătăți. Spre deosebire de tineri ei acceptă criticile, ba
chiar  consideră că sunt adevărate.(se victimizeaza)
 Adulții tind să se izoleze de toată lumea, cu precădere(in primul rand) de
persoanele apropiate, din familie.

 Iar la ei apare cu precădere problema suicidului. O persoana depresiva nu este

doar trista, ci se simte descurajata, fara chef si lipsita de putere. In cele mai grave
situatii, persoanele afectate de depresie considera nu mai are rost sa traiasca. Din
nefericire, multi dintre depresivii care considera ca vietile lor sunt inutile incearca,
la un moment, sa se sinucida.

In cazul adultilor in varsta, depresia isi face simtita prezenta prin intermediul simptomelor
„clasice”, precum tristetea si pierderea chefului, cat si prin unele simptome „deosebite”: 

 probleme cu memoria;
 schimbari de comportament;
 dureri fizice;

 dorinta de a sta foarte mult in casa, izolati de alti oameni.

Stările depresive diferă de la persoană la persoană în funcție de gradul de

severitate al bolii. Cert este că tratamentul și vizita la specialist reprezintă factori
cheie în procesul de ameliorare și chiar vindecare.

Diagnosticata la timp, depresia poate fi tinuta sub control – prin medicamente

antidepresive, medicamente anxiolitice sau chiar antipsihotice in anumie
sitautii, psihoterapie si schimbarea stilului de viata.





Informația epidemiologică 
Prevalența pe parcursul vieții a tulburărilor depresive în comunitate variază între 14% și 21%. 
Prevalența printre femei este de două ori mai înaltă, decât printre bărbați. Mai frecvent debutează
la vârsta de 30 ani.2,3,4  Durata medie a unui episod depresiv este de 3 luni. După jumătate de
an, 63% dintre depresivi se recuperează, după un an – 76%5 Tulburările depresive constituie a
doua cauză principală pentru anii de viață pierduți ca
urmare a incapacității (YLD), tulburările depresive majore constituind 8.2% din numărul
total de YLD și distimia - 1.4%.6
 Dincolo de experiențele subiective ale persoanelor cu depresie, există un impact substanțial
asupra funcționalității sociale și ocupaționale, sănătății fizice și mortalității.
 Afecțiunea depresivă cauzează o deteriorare mai mare a stării sănătății, decât unele boli
fizice cronice majore: angina, artrita, astmul și diabetul. 7
 Efectele emoționale, motivaționale și cognitive reduc considerabil abilitatea persoanei de a
lucra, cauzând prejudicii pentru veniturile personale și ale familiei, precum și o contribuție
redusă pentru societate, în termeni de venituri provenite din taxe și abilități de angajare.
 Efectele sociale mai ample includ: o mai mare dependență de serviciile sociale, pierderea
respectului de sine și a încrederii în sine; deteriorări sociale, inclusiv abilitate redusă de a
comunica și de a întreține relații pe durata bolii; precum și deteriorare pe termen lung a
funcționalității sociale, în special pentru persoanele cu tulburări cronice sau recurente.
 Depresia poate de asemenea accentua durerea, tristețea și incapacitatea asociată cu probleme
de sănătate fizică și poate afecta nefavorabil rezultatele tratamentelor.
 Depresia combinată cu probleme cronice de sănătate fizică înrăutățește gradual sănătatea, în
comparație cu boala fizică luată aparte sau chiar cu combinații din boli fizice.8
 Unele studii sugerează un risc sporit de deces în caz de depresie co-morbidă referitor la o
serie de probleme de sănătate fizică.9
 Suicidul se estimează la aproape 1% din totalul deceselor și aproape 2/3 dintre suicide sunt
comise de persoanele cu depresie 10; cu alte cuvinte, a fi depresiv, înseamnă a fi într-un risc
de suicid de 4 ori mai mare, în comparație cu populația generală.11
 Relațiile matrimoniale și familiale sunt adeseori afectate în mod negativ, iar depresia
parentală poate duce la neglijarea copiilor și perturbarea considerabilă a copilăriei.12
Nota: În Republica Moldova datele privind depresia (F32-F33) nu sunt colectate dezagregat,
fiind
incluse în grupa „Tulburări Mintale și de Comportament cu Caracter Nonpsihotic”.

Granello (2010) identifica 12 principii care stau la baza procesului de evaluare a

risculuisuicidar. El porneste de la ideia ca incercand sa evalueze un individ suicidar, clinicianul
este tentatsa adopte o atitudine minutioasa, focusata pe detalii si astfel prezinta o viziune in tunel
care ignoratabloul mai larg, de ansamblu, a vietii, intereselor si situatiei subiectului. In tabelul
Nr. 4 seprezinta lista celor 12 principii de evaluare ale lui Grenello de care trebuie sa tina
seamanlucratorul in criza pentru a face o evaluare de confidenta.Tabelul Nr. 4: Principiile
evaluarii riscului suicidar (Granello, 2010)
Principiile esentiale ale evaluarii riscului suicidar:
1. Fiecare persoana este unica, diferita;
2. Evaluarea este complexa si provocatoare atat pentru subiect cat si pentru
clinician;
3. Evaluarea este un proces continuu care se intinde pe toata durata ingrijirii
subiectului;
4. Conduce la posibile erori generate de o precautie exagerata (ex. falsii pozitivi);
5. Evaluarea este o activitate care se bazeaza pe colaborare, coroborare si
consultare;
6. Evaluarea se bazeaza pe judecta clinica;
7. Ia in serios toate amenintarile, semnele de alarma si factorii de risc decelati;
8. Pune intrebari grele, incommode, jenante;
9. Evaluarea riscului suicidar este parte componenta a interventiei terapeutice;
\10. Evaluarea cauta sa decoperteze mesajele ascunse ale subiectului;
11. Evaluarea este facuta intr-un context cultural de care trebuie sa se tina seama;
12. Toate actiunile componente ale evaluarii trebuie documentate in dosarul
subiectului.

 
Radu Vrasti Ghid Practic de Interventie in Criza11-

 1.Identificarea prezentei ideatiei/gandurilor suicidare si a istorie de suicide;

2.Identificarea factorilor de risc pentru suicid;
3.Identificarea factorilor protective pentru suicid;
4.Determinarea nivelului de risc pentru suicid;
5.Documentarea evaluarii si a planului de interventie

in cazul unei tentative usoare de suicid determina daca subiectul ramane in custodiaprogramului
de criza si asta numai dupa ce acesta a fost examinat de medic si au fostexcluse riscurile vitate
ale acestei tentative; in acest caz evaluarea se desfasoara ca mai jos;
2.
 
Evaluarea individului cu ideatie suicidara:a. in cazul in cazul in care subiectul
afirma intentia de a se sinucide:
-
 
identifica gandurile suicidare, continutul si forma lor, seriozitatea lor; incepe cu intrebarimai
generale (de ex. “
vi se pare ca viata nu mai marita traita?”)
si se continua cu intrebaridirecte ( de ex.
“aveti ganduri sa va curmati viata?”, “ va preocupa ganduri ca ar fi maibines a fiti
mort?”)
 -
 
determina daca gandurile suicidare sunt active, daca subiectul a setat un timp pentru a trecela
actiune (sunt legate de timpul prezent sau sunt expuse ca o optiune pentru viitor);-
 
subiectul se prezinta cu o intentie serioasa de suicid sau este doar o alternativa?-
 
evalueaza frecventa ideilor de suicid: ocazional, frecvent sau continuu;-
 
cat de intense sunt acestea si care este gradul de control ale gandurilor sale: subiectul poatesa se
gandeasca si la altceva sau este dominat de acestea;-
 
care este intelesul pe care subiectul il da suicidului sau (sa moara, sa scape, sa pedepseascaastfel
pe altii, sa se pedepseasca pe sine, sa comunice ceva anume, sau nu stie de ce);-
 
cum vede subiectul situatia de dupa suicidul sau?
b. In cazul in care individul are si un plan de suicid:
-
 
identifica care este planul de suicid; este acest plan unul letal? are mijloace sa-l duca
laindeplinire? Cat de letale sunt mijloacele de suicid care le are la indemana? In ce stadiusunt
preparativele lui? Este acest plan de suicid realist sau nu? Exista probabilitatea deinterventie sau
de salvare? Este vorba de planificare sau de impulsivitate? Este subiectuldeterminat sa-l duca la
indeplinire sau este ambivalent?-
 
identifica in ce stadiu sunt preparativele de suicid (a lasat o scrisoare, si-a facut untestament, a
vorbit cu un prieten, a postat pe internet/facebook o nota de ramas bun, si-aplatit datoriile,
etc.);
 
Radu Vrasti Ghid Practic de Interventie in Criza12
c. Elemente de evaluat in ambele situatii:
-
 
deceleaza care sunt problemele curente ale vietii subiectului; este aceasta dorinta de suicido
solutie a problemelor lui de viata, cat de severe sunt acesta sau vrea sa comunice cevaprin acest
gest si cui; a luat in considerare subiectul si alte optiuni pentru rezovarea acestorprobleme de
viata sau acestei comunicari?-
 
discuta despre alternative de solutionare a problemelor dar lasa alegerile in manasubiectului;-
 
subiectul doreste “sa ia pe cineva cu el” (sa incerce sa antreneze si pe altii in actul luisuicidar);-
 
intreaba de istoria lui de sucid, frecventa gandurilor suicidare in trecut, incercari anterioarede
suicid, istorie de auto-vatamare corporala; nu trebuie uitat ca tentativele anterioare desuicid, fie
ele si cele “abortate” (contemplarea si manipularea mijloacelor de suicid fara atrece la actiune),
este unul din indicatorii cei mai confidenti ai riscului de suicid;-
 
determina starea mentala curenta (depresie, anxietatea, psihoza, impulsivitate, lipsa desperanta,
etc.) considerand ca existenta unor conditii psihopatologice sau tulburari psihicepot creste riscul
de suicid;-
 
detecteaza daca subiectul a consumat recent alcool sau droguri si daca gandurile luisucidare
sunt legate de acest consum;-
 
chestioneaza subiectul asupra prezentei tulburarilor, bolilor sau dizabilitatilor fizice sirasunetul
lor supra vietii si functionarii lui;-
 
identifica prezenta factorilor de risc (vezi mai jos);-
 
identifica si prezenta factorilor protectivi ai suicidului; (vezi mai jos); discuta despreexistenta
unor factori care l-ar putea face sa amane sau sa renunte la intentia/planul desuicid.In tabelul
Nr. 5 se prezinta algoritmul de baza al evaluarii suicidalitatii.
 
Radu Vrasti Ghid Practic de Interventie in Criza13
•
 
Ia in considerare factorii de risc a individului;
•
 
Determina sentimentele de lipsa de speranta si de ajutor;
•
 
Identifica prezenta si detaliile planului de suicid;
•
 
Evalueaza contextul si semnificatia suicidului pentru subiect;
•
 
Determina intentia subiectului de suicid si letalitatea acestei intentii;
•
 
Intreaba de accesul la mijloace de suicid (arme, otravuri, medicamente, etc.);
•
 
Clarifica care sunt problemele pe care le vrea rezolvate prin suicid;
•
 
Identifica problemele mentale subjacente;
•
 
Identifica problemele fizice subjacente;
•
 
Evalueaza istoria comportamentului de suicid;
•
 
Evalueaza prezenta si magnitudinea suportului subiectului.
Tabelul Nr. 5. Tabel sinoptic al evaluarii suicidalitatii (Davies, 2003)

8.

Interviul cu un individ suicidar:

Interviul cu un subiect suicidar este o problema foarte sensibila. Nu este usor sa comunicicu un
individ care gandeste ca viata sa nu mai are nici un rost, cu un individ care doreste sa
moara.Uneori lucratorul in criza are sentimentul de jena, de inadecvanta si sentimentul ca
evaluarea
Radu Vrasti Ghid Practic de Interventie in Criza21aceastei probleme este ca si cum ai comite o
imixtiune intr-o zona foarte personala. Candclinicianul are astfel de retineri el trebuie sa fie
constient ca a ajuta o astfel de persoana incepe prina sti ce gandeste si ce intentioneaza sa faca.
Iata mai jos cateva reguli simple despre cum seintervieveaza un suicidar:
Cum sa intreb?
Se recomanda ca subiectul suicidului sa le abordeze gradual:

Va simtiti trist?
-

Ganditi ca nimanui nu-i pasa de Dvs?

-

Credeti ca viata nu merita traita?

-

Aveti ganduri precum ca ar trebui sa va curmati viata?

Cand sa intreb?
- Cand subiectul are sentimentul ca este inteleas si auzit;-

Cand subiectul se simte confortabil sa vorbeasca de sentimentele si gandurile sale;-

Cand o persoana vorbeste despre sentimente negative precum lipsa de speranta,

deziluzie,nefericire, neajutorare, singuratate;
Ce sa intreb?
Daca subiectul are in plan sa comita un suicid:-

Aveti vre-un plan sa puneti punct vietii Dvs?

-

Aveti vreo ideie de cum sa faceti aceasta?

Daca subiectul are mijloace/metode ca sa se sinucida:-

Cautati sa procurati medicamente, arme, insecticide sau alte astfel de mijloace?

-

Aceste mijloace va stau la dispozitie, le aveti déjà?

Daca subiectul are fixata déjà o data pentru suicidul sau:-

V-ati decis cand sa vreti sa o faceti?

-

Cand ati planificat acest lucru?

Evaluarea subiectului suicidar se poate face cu ajutorul unui interviu nestructurat cuintrebari
deschise care sa permita subiectului sa descrie liber trairile si dorintele sale sau se poateaplica
insturmente structurate, preformate, care culeg ideatia suicidara in mod standardizat.Mai jos
prezentam interviul pentru evaluarea ideatiei suicidare si a motivelor pentru aramane in viata sau
a muri dezvoltat de Rudd (1998). Aceste intrebari nu trebuie neaparat puse subaceasta forma, ele
pot si refrazate dar intelesul lor trebuie sa ramana acelasi.
a.

Frecventa, intensitatea si durata ideatiei suicidare

Ati avut vreodata ganduri sa va puneti capat zilelor, respective ganduri de suicid?Cat de des v-
ati gandit la suicid? Zilnic, saptamanal sau lunar?S-a intamplat sa va doriti sa fi fost mort?

Radu Vrasti Ghid Practic de Interventie in Criza23

•

De obicei cat de mult timp dureaza gandurile de suicid, cateva secunde, minute, oresau mai
mult?
•

Cat de severe, intense si coplesitoare sunt aceste ganduri?

•

Puteti sa evaluati intensitatea si severitatea gandurilor Dvs de suicid pe o scala de la 1la 10? In
acest moment care este scorul pentru gandurile Dvs?
•

Cand oamenii se gandesc la suicid nu este neobisnuit ca ei sa se gandeasca si la modulcum ar

face-o sau la momentul cand ar face-o. Aveti astfel de ganduri? Spuneti-mi maimult despre
aceste ganduri.
•

Va ganditi si la alte metode sau moduri de a va curma viata?

•

Aveti acces la aceste posibile metode, aveti o arma sau destule medicamente ca sa vasinucideti?
•

Ati actiona conform acestor ganduri in vre-un fel?

•

Ati facut ceve progrese in planul Dvs de suicid? De ex. sa procurati o arma,
otravuri,medicamente…Ati scris vreo scrisoare de adio? V-ati facut un testament?
•

Aveti intentia sa actionati conform gandurilor Dvs suicidare? Puteti sa evaluateintentia Dvs de
suicide pe o scala de la 1 la 10, 1 nici o intentie si 10 intentie foartemare.
•

Dorinta Dvs de suicid este asa de mare incat veti actiona conform ei?
•

Aveti un plan? Cat de departe sunteti in realizarea acestui plan?

•

V-ati gandit la un moment anume cand vreti sa puneti capat vietii?

•

Ati incercat vreodata sa faceti asa ceva si v-ati oprit din drum?
•

Ce v-a condus la aceste ganduri de suicid? De ex. probleme interpersonale, moarteacuiva drag,
separare sau divort, pierderi financiare, loc de munca, probleme cu copii,boli fizice, etc.
•

V-ati angajat in actiuni sau comportamente riscante ca sa va provocati un accident?

•

Ati avut vre-un diagnostic psihiatric in ultimele luni?

•

Aveti vre-o boala fizica, corporala? Are aceasta vreo influenta asupra gandurilor Dvsde suicid?
•

Exista si alte ratiuni care va fac sa va ganditi la sinucidere?

•

Ce reprezinta viitorul pentru Dvs? Ce lucruri v-ar face sa priviti viitorul mai optimist? De ex.
tratament, reconcilierea relatiilor dificile, reducerea stressului, etc.
•

Exista lucruri care v-ar face sa abandonati astfel de ganduri?

•

Care ar fi ratiunile pentru care ati vrea sa traiti in continuare?

•

Este ceva dupa care v-ar parea rau daca ati muri?
•

Va simtiti responsabil pentru cineva sau ceva?

•
 Exista oameni care ar vrea sa moara odata cu Dvs?
•

Exista oameni pe care Dvs ati vrea sa moara odata cu Dvs?

•

Exista oameni care v-ar dori mort? Cine sunt acestia si cum ati ajuns la aceastaconcluzie?
9.

Instrumentele standardizate de evaluare a suicidului

Evaluarea suicidului a fost in mare parte lasata la indemana artei si
profesionalismuluiclinicianului. Considerente etice au facut ca suicidul sa nu fie tratat ca si alte
entitati clinice si

Radu Vrasti Ghid Practic de Interventie in Criza24astfel a existat o intarziere in efectuarea de

studii clinice controlate cu subiecti suicidari, lucru cares-a reflectat in greutatea construiri de
instrumente standardizate de evaluare a suicidului (Brown,2003). Cu toate acestea exista un
numar de scale si chestionare standardizate de evaluare asuicidului, fiecare cu valoarea si
raspandirea ei. Astfel exista scale care evalueaza riscul de suicid,scale pentru evaluarea letalitatii
incercarii de suicid, pentru sereening, pentru evaluarea motivatieide a ramane in viata si scale
care masoara atitudinea fata de sucid. In lucrarea de fata vom prezentape scurt doar cateva scale
pentru masurarea riscului de suicid si vom recomanda doar doua care safie introduce in practica
zilnica. Avantajul aplicarii scalelor consta in rapiditatea administrarii lor siin documentarea
atitudinii clinice si a serviciului oferit persoanei aflate in grija serviciului de criza.Cu toate ca
scalele prezentate evalueaza riscul suicidar cu confidenta ele insa nu inlocuiesc judecata clinica a
riscului pe care trebuie sa o faca clinicianul in fiecare caz in parte.
a. Scala de masurare a ideatiei suicidare a lui Beck (
The Scale for Suicide Ideation -SSI; Beck et al., 1979) este o scala cu 19 intrebari care se
administreaza de intervievator sievalueaza intensitatea atitudini, comportamentului si planului de
a comite un suicid in ziuaaplicarii scalei. Fiecare intrebare este cotata pe o scala de severitate de
la 0 la 3 si scorul total sepoate intinde de la 0 la 38. Sunt si doua intrebari aditionale care se
evalueaza incidenta si frecventatentativelor anterioare de suicide. Cele 19 intrebari privesc
urmatoarele aspecte: dorinta de a trai,dorinta de a muri, motivul de a muti/trai, dorinta activa de
suicid, dorinta pasiva de suicid, durataideatiei suicidare, frecventa ideatiei suicidare, atitudinea
fata de ideatia suicidara, controlul asupragandurilor suicidare, capacitatea de a amana planul
suicidar, ratiunea de a face un suicid, metodade suicid luata in calcul, disponibilitatea metodei,
sentimentul de culpabilitate, asteptarile legate desuicid, starea preparativelor de suicid, scrisoarea
de suicid, ultimele aranjamente inainte de suicid,acoperirea si ascundarea dorintei de suicid.
Daca la primele cinci intrebari care sunt intrebari descreening (evalueaza dorinta de a trai sau a
muri si dorinta de a face un suicid) subiectul raspundepozitiv atunci se aplica si restul de
intrebari si se face scorul total.Durata aplicarii scalei nu este mai mare de 10 minute si nu cere o
abilitate speciala. Scalaprezinta note inalte de validitate, confidenta (intre 0,83 si 0,91) si
senzitivitatea la schimbare(capacitatea ei de a decela schimbarile in comportamentul subiectului
in timpul unei interventii sauterapii). Pentru aceste motive scala are o foarte mare raspandire in
serviciile de criza sau deurgenta. Scala este aparata de drepturile de autor si nu poate fi
prezentata in cartea de fata.